Sunteți pe pagina 1din 2

Sensurile notiunii de “crima”

a) sensul comun – desemneaza de regula o infractiune impotriva vietii persoanei,


fie ca este vorba de omor (art 174 C. Pen.), de omor calificat (art 175 C. Pen.), omor
deosebit de grav sau pruncucidere

- prin extensie, regasim aceeasi denumire utilizata de mai multe ori in cazul unor
infractiuni care au un alt obiect juridic principal, dar care au ca rezultat moartea
unei persoane – talharie/vatamare urmate de moartea victimei

(b) sensul penal – desemneaza o infractiune grava pt care legiuitorul stabileste


pedepse diferite si proceduri speciale, in raport de celelalte infractiuni

- acest sens este dat de impartirea tripartita – crime, delicte, contraventii

- trebuie remarcat faptul ca notiunea de crima folosita in limbajul comun nu acopera


categoriile crimelor din impartirea tripartita

- astfel, pe langa infractiuni contra vietii ori cele care au avut drept urmare moartea
victimei, se adauga si faptele penale grave – infractiuni contra sigurantei statului,
unele fapte de coruptie, talhariile, violurile, actele de terorism, traficul organizat de
stupefiante

- in doctrina penala, notiunea de crima este utilizata in sensul general de


infractiune, fapta penala

(c) sensul criminologic – notiunea de crima porneste de la conceptul de


infractiune din dreptul penal si trebuie sa mearga dincolo de acesta

// Nu se poate vorbi in prezent despre o definitie a crimei unanim acceptata in


criminologie. Toate dezbaterile care au avut loc in jurul acestui subiect au scos la
iveala insa caracterul pozitiv al crimei (in sensul de realitate observabila) si faptul
ca, pentru intelegerea ei, se impune a merge dincolo de teoria clasica a doctrinei
penale, in care infractiunea (crima) este considerata o abstractie, ea neexistand
decat sub forma unui concept juridic.

- art 17 alin (1) C. Pen. – cele 3 conditii pt existenta unei infractiuni

♦ fapta sa fie prevazuta de legea penala – dpdv criminologic, se au in


vedere faptele incriminate cu zeci de ani inainte sau cele recent dezincriminate,
studierea, examinarea infractorului, a traseului ereditar al acestuia

♦ fapta sa fie savarsita cu vinovatie – dpdv criminologic, se studiaza si


faptele care nu au fost savarsite cu vinovatie, dar care au insa un caracter de
infractiune deoarece rezultatul socialmente se produce, fiind un motiv de studiu al
faptelor
criminalitatea aparenta = toate faptele comise fara Vinovatie

♦ fapta sa prezinte un pericol social – dpdv criminologic, sunt analizate si


faptele ce intra sub incidenta art 181 C. Pen.

pe langa sensul de crima, sunt analizate si comportamentele deviante – alcoolismul,


prostitutia, consumul de substante stupefiante

pericol social abstract – apreciat de legiuitor

pericol social concret – apreciat de judecator

sociologia criminala = analiza comportamentelor deviante

cercetarea criminologica = analizarea comportamentelor deviante in raport de


fenomenul criminal