Sunteți pe pagina 1din 33

c cc

    
c cc


Campanie Relatii publice


Promovarea turismului in Maramures

Campanie de promovare realizată de


Gavril Ancu a, Mereacre Anabela, Catrina tefan


c cc
    
c cc


Y
Y

i  
 
   


  
    
   

   
  
 


      
! " 
 


 



c cc
    
c cc


Y 
 Y   Y
?urismul reprezinta un sector economic care dispune de un valoros potential,
suficient incat sa devina o sursa de atractie de capital pentru piata interna si
externa. Desi resurse exista chiar din abundenta, oferta actuala de produse turistice
din regiune este relativ difersificata si de o calitate adesea contestata.
Daca ne intrebam de ce turismul a ajuns la noi o ramura uitata vom gasi probabil
multe raspunsuri, insa noi avem posibilitatea dezvoltarii acestei ramuri folosind
fondurile destinate dezvoltarii, obiectivul nostru general fiind promovarea zonelor
turistice ale tarii.
Judetul Maramures prin amplasarea si dotarile sale infrastructurale indeplineste
un rol strategic pentru dezvoltarea turismului in ?ransilvania de Nord si Romania.
Judetul Maramures, ?ara ?arilor, cum mai este cunoscut, cuprinde patru zone
etnografice diferite: ?ara Maramuresului (Maramuresul istoric), ?ara Chioarului, ?ara
Lapusului si ?ara Codrului. Frumusetea peisajului, specificul traditiilor culturale si
etnografice dau Maramuresului acea nota aparte, rar intalnita in alte zone ale tarii.
Jude ul Maramureş nu duce lipsa de parcuri naturale, arii protejate,
patrimoniu cultural, folcloric istoric si religios, posibilitati de valorificare a peisajului
rustic si a traditiilor rurale, ape termale si de tratament, partii de schi, dar si de zone
care se pot valorifica prin turism de aventuri / sport extrem sau speoturism.
Din pacate, in ultimii 16 ani s-a constatat o stagnare continua a cererii turistice
externe pentru Jude ul Maramureş. Cu toate acestea, turismul si calatoriile vor fi
alaturi de tehnologia informatiei si a comunicariii (? C) si telecomunicatii cele trei
industrii ale serviciilor cu cea mai mare cifra de afaceri in viitor. Aceasta,
deoarece serviciile turistice vor atrage in permanenta, indiferent de starile
conjuncturale si de mutatiile intervenite in cererea turistica, un segment tot mai mare
de populatie de pe mapamond.
Oferta turistica din regiune este relativ buna, desi subdezvoltata fata de
potential. Segmentul de turism rural si agroturism este acoperit in special de pensiuni
rurale, vile si cabane turistice, recunoscute pe plan national si chiar international
si care se ragasesc in ofertele turistice ale agentiilor de turism.
Jude ul Maramureş se situaza pe un loc fruntaş la nivel national, avand in
anul 2005 un numar de 66 pensiuni rurale si 10 vile turistice.
Cateva probleme strategice care conduc la aceasta situatie sunt enumerate
mai jos:
‡ Nivel scazut al cooperarii intre operatorii liniilor aeriene regulate si
agentiile de turism
‡ nfrastructuri de promovare turistica putine si putine retele de informare in
turism
‡ Absenta unei agentii jude ene de promovare a turismului, a
operatorilor internationali
‡ Lipsa marketingului regional de turism si a structurilor regionale de turism


c cc
    
c cc


‡ Lipsa centrelor de informare, panourilor istorice plasate in fata


monumentelor de exemplu, panouri informative in parcuri, site-uri web de
prezentare a zonelor atractive, brosuri, pliante publicitare etc.
‡ Slaba promovare a turismului de nisa (turism cinegetic pentru vanatoare si
pescuit sportiv, turism sportiv sau de agrement).

?urismul este unanim considerat o prioritate la nivel de jude . Oferta de


invatamant s-a adaptat in consecinta, incepand de la scolile profesionale si
tehnologice, pana la invatamantul superior. Au aparut facultati de profil in regiune, cum
ar fi cea din Cluj- Napoca, in cadrul Universitatii Babes-Bolyai (Management
Hotelier pentru industria ospitalitatii, hotelarie si alimentatie publica).
Pentru a nu risca suprasolicitarea statiunilor balneare existente ar trebui
sprijinite zonele cu potential de dezvoltare in acest sens, cu potential curativ. Se
prefigureaza crearea unor noi statiuni turistice in Cavnic, zvoarele, Şuior Mogoşa
şi Coştiui. in paralel cu revitalizarea celor traditionale, mai vechi.
Dezvoltarea turismului de nisa, cum ar fi turismul sportiv, de pescuit, de
vanatoare, turismul cultural, turismul pentru tineri (parcuri tematice, parcuri de
divertisment), ecoturismul, cicloturismul sau altele ar putea aduce beneficii
substantialejude ului, insa din pacate, la momentul actual lipsesc atat date
referitoare la distributia regionala a cererii turistice pentru acest tip de
servicii/produse, cat si initiativele private care sa impulsioneze sectorul public.
Aceste tipuri de turism pot fi extinse, pe baza resurselor turistice specifice in
judet.
´Nise aditionale´ potentiale pot sa fie cele de turism medical, turism tehnic, turism de
pensionari, de film making, etc.

Activitati posibile in jude ul Maramureş


(Studiul potentialului turismului in Regiuni, 2005)
?URUR EDUCA? ONALE CU SCH DE ? P CROSS-COUN?RY
GH D
PESCU ? VANA?OARE
V  ?ARE B SER C CA?ARARE-H  NG
PR M ? FAUNA/FLORA AGRO?UR SM
?UR SM BALNEAR FO?OGRAF A?
?UR SM DE SANA?A?E SCH ACVA? C
CAMP NG PAR? C PARE LA EVEN MEN?E
CUL?URALE
V  ?ARE A?RAC? S?OR CE PAR? C PARE LA SARBA?OR
REL G OASE
MO?OCROS ?UR SM UVAL
PARAPAN?A V  ?ARE MUEE
SCH R VER RAF? NG
SPEOLOG E ?UR SM N AFACER
?UR SM DE CONFER N?A ?UR SM S? N? F C
Agroturismul este considerat, adesea limitativ, drept o solutie atat pentru
agricultura (care dupa 2007 va absorbi mult mai putina forta de munca) dar si pentru
turism, unde se previzioneaza o dezvoltare constanta, dar in pasi mici si foarte mici.
Accelerarea procesului ar putea fi provocata de dezvoltarea si promovarea de


c cc
    
c cc


programe turistice in domeniul specific al turismului rural, cum ar fi bucataria


traditionala cu produse agro- alimentare de tip ecologic, pelerinaje, ecoturism
specializat - speoturism, fauna si flora
rara, ecosisteme, viata in mijlocul comunitatilor care intretin si practica vechi traditii
etnofolclorice, medicina naturista etc.
?urismul ecvestru, drumetiile, cicloturismul sau ecoturismul se pot imbina cu
turismul rural pentru a aduce plus valoare, sau se pot dezvolta independent si
constituie tot atatea solutii de prelungire a sezonului turistic.

Se impune pe viitor atat modernizarea structurilor turistice si a statiunilor


existente, cat si crearea unor produse turistice noi, a unor programe atractive si
inedite, amenajarea unor parcuri / zone / statiuni noi, care ar putea sa
directioneze importante fluxuri turistice spre Judetul Maramureş. Exemplul tarilor cu o
bogata traditie si experienta turistica demonstreaza atractivitatea parcurilor tematice si
de divertisment, a evenimentelor culturale si de divertisment de tip festivaluri cu
specific local.
n fine, trebuie accentuat faptul ca unul dintre cei mai importanti factori care
determina dezvoltarea viitoare a turismului in Judetul Maramureş este publicitatea
insotita de ³branding´, respectiv promovarea produselor de marca (brand) cu
recunoastere regionala, nationala si internationala.

Y
Y   Y    Y
S?RA?EG A PEN?RU DEVOL?AREA ?UR SMULU ÎN JUDE UL MARAMUREŞ

OB EC? VELE SPEC F CE ALE S?RA?EG E ?UR S? CE NA? ONALE


SUN?:
‡ cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual;
‡ sporirea contributiei turismului la formarea P B la 6%;
‡ cresterea anuala numarului de turisti romani cu 5%;
‡ crearea unui numar de peste 350 mii de noi locuri de munca in sectorul
turistic.
LA N VEL NA? ONAL, OB EC? VELE GENERALE PEN?RU
DEVOL?AREA ?UR SMULU SUN? :
‡ crearea unei oferte turistice diversificata si competitiva prin sustinerea
dezvoltarii investitiilor interne si internationale, care sa conduca la cresterea
volumului activitatii turistice si respectiv, a circulatiei turistice;
‡ stimularea dezvoltarii ofertei turistice de calitate care sa permita
cresterea incasarilor ± in lei si valuta, a contributiei sectorului turistic in P B si a
veniturilor
nete ale populatiei precum si sporirea gradului de absorbtie a fortei de munca
‡ crearea conditiilor de integrare a turismului din Romania in tendintele de
dezvoltare mondiale si europene etc.


c cc
    
c cc


PROGRAMELE ?ER ?OR ALE PR V ?OARE LA JUDE?UL MARAMUREŞ


CUPR ND:
A. Restructurarea mediului rural din ona Codru
-Modernizarea infrastructurii turistice pentru dezvoltarea agroturismului
-Dezvoltarea infrastructurii de acces si a utilitatilor pentru crearea unei zone
industriale de prelucrare a plantelor textile
B. Dezvoltarea durabila a Muntilor ?ibles-Rodna
- Revitalizarea ocupatiilor traditionale ca suport pentru dezvoltarea
agroturismului in zona Valea lisua-M-tii ?ibles
-Reabilitarea si protejarea mediului in arealul Muntii Rodnei.
PROGRAMELE SEC?OR ALE DE DEVOL?ARE A ?UR SMULU SE
FOCAL EAA ASUPRA URMA?OARELOR:
A. Valorificarea turistica a bogatiei apelor Judetului Maramureş
-Dezvoltarea turismului balnear
-Dezvoltarea integrata a turismului de agrement
B. Dezvoltarea turismului de circuit
-Drumul aurului-introducerea in circuitul turistic a minelor scoase din exploatare
-Pelerinaje la manastirile din lemn ale regiunii
C. Parcuri tematice si de distractie
D. Central and Est European Art&Movie Resort
-Studio de film pentru filmari exterioare la Bistrita
-Studio pentru efecte speciale la Baia Mare
E. Dezvoltarea competitiva a Regiunii
- ncubatoare de afaceri - Baia-Mare
F. Regiune functionala
-Centre logistice pentru transportul aerian Baia Mare
G. Programul de mediu

OB EC? VE G ENER AL E:
1. Conservarea patrimoniului material şi imaterial, natural, istoric si
cultural din regiune, reabilitarea zonelor cu potential turistic
2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turi stice
3. Sustinerea mediului de afaceri prin imbunatatirea serviciilor
turistice si a facilitatilor suport furnizate si dezvoltarea promovarii turistice
4. Promovarea de brand-ului turistic ³ L a p a s p r i n Maramureş´
5. Dezvoltarea turismului de nisa

REUL?A?E AS? EP? A? E:


‡ cresterea anuala a numarului de turisti care viziteaza Judetul Maramureş cu
10%
‡ creşerea gradului de ocupare a structurilor turistice cu 20%
‡ asigurarea infrastructurilor tehnice si edilitare pentru atragerea de noi
investitii private sau in parteneriat public-privat
‡ cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual
‡ revitalizarea si/sau crearea de noi statiuni turistice


c cc
    
c cc


‡ promovarea marcii turistice ³Maramureş´ si a marcilor locale construite pe


proiectele judetene
‡ cresterea numarului de turisti si diversificarea segmentelor tinta de turisti
‡ cresterea calitatii serviciilor furnizate pentru turisti si sustinrea dezvoltarii de
infrastructuri de cazare superioare (4,5 stele).
‡ Extinderea perioadei de utilizare a hotelurilor din statiuni şi zonele turistice
prin dotarea acestora cu facilitati pentru extrasezon ± piscine acoperite, săli pentru
practicarea gimnasticii, etc.

PR O R ? A? :
 
 i  
Restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniul material şi
imaterial, cultural, istoric si religios si pastrarea identitatii zonelor turistice
Restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural si etnografice cu evident
potential turistic si includerea in circuite turistice
Valorificarea potentialului turistic de dezvoltare existent la nivelul judetean /
local, al
valorilor istorice
 
   
Protectia si valorificarea resurselor turistice naturale in contextul
dezvoltarii durabile
Valorificarea patrimoniului natural
Protejarea, conservarea si promovarea ariilor naturale protejate, in vederea
exploatarii acestora ca atractii turistice
Valorificarea resurselor naturale judetene si locale
 
 
Reabilitarea zonelor turistice
Dezvoltarea zonelor turistice de importanta deosebita, a centrelor istorice ale
oraselor cu potential turistic semnificativ.
Proiecte integrate turistice
 
 
Dezvoltarea mediului de afaceri din turismul judetean
Sustinerea mediului de afaceri
Sustinerea diversificarii ofertei turistice si dezvoltarea promovarii turistice si a
brandurilor turistice
 
  
Cresterea calitatii serviciilor in turism si crearea de produse turistice
specifice judetene
Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurilor structurilor de cazare
cu utilitatile corespunzatoare
Cresterea calitatii serviciilor prin crearea si reabilitarea facilitatilor de recreere
Stimularea introducerii serviciilor de tip all inclusive
mbunatatirea serviciilor oferite de turism
Y
Y
Y


c cc
    
c cc


Y
Y
Y   Y  Y
Y
ANAL A PRODUSELOR ?UR S? CE ÎN JUDE?UL MARAMUREŞ
Statiunile si zonele urbane
Conform HG 867/2006 şi a Legii 526/2003 urmatoarele localitati sunt declarate
statiuni sau zone turistice in jude ul Maramureş:
å Ocna Şugatag, - HG 867 /
2006
å Borşa.- HG 867 / 2006
å zvoarele ± Legea 526/2003
å Mogoşa ± Legea 526/2003
å Cavnic ± Legea 526/2003
n total sunt declarate doar 2 statiuni turistice şi 3 zone turistice de munte
pentru practicarea sporturilor de iarnă. În judet nu avem nici o statiune declarată ca
fiind de importantă natională.
Ca si tip de statiune turistica, regasim statiunea balneară - Ocna-Sugatag si
statiunea montană Borsa.
nfrastructura de cazare judeteană totalizeaza câteva sute de locuri.
La nivel regional si local sunt propuneri pentru a dezvolta noi statiuni
turistice de importanta locala sau nationala, care insa vor trebui sa indeplineasca
reglementarile Autoritatii Nationale de ?urism referitoare la declararea de statiuni
turistice:
‡ zvoare
‡ Cavnic
‡ Mogoşa ± Şuior
‡ Valea Vaseului
‡ Coştiui
Chiar daca nu sunt declarate ca atare, multe dintre aceste propuneri de
statiuni functioneaza de facto ca si zone turistice, atragând turisti si oferind facilitati de
cazare.

YYYYY Y
Situată la extremitatea nordică a Carpatilor Orientali, zona Borşa are un
relief foarte variat ca morfologie şi complex prin alcătuirea sa geologică, compus
din trei unitati: Muntii Rodnei, Muntii Maramureşului şi Depresiunea Maramureş.
Muntii Rodnei conservă urme glaciare pe versantii nordici: creste înguste, căldări
glaciale cu pereti abrupti şi iezere alpine, văi sălbatice cu povârnişuri aproape
verticale. Fenomenele carstice sunt în prezent explorate şi cartate. Relieful
muntilor Maramureşului este extrem de variat: zone alpine cu bogat înveliş vegetal,
abrupturi stâncoase, platouri calcaroase suspendate, izbucuri carstice, văi vijelioase
cu defilee întrerupte de lunci înierbate, izvoare minerale, etc. Depresiunea
Maramureş este una din cele mai mari şi mai interesante unitati naturale de acest
gen din Carpatii Orientali. Diversitatea formelor de relief, fragmentate de
numeroase ape cu defilee de o rară frumusete, pădurile masive de conifere şi


c cc
    
c cc


foioase cu faună de mare interes cinegetic, izvoarele minerale conferă regiunii un grad
ridicat de atractivitate turistică. Lacurile au în mare parte origine glaciară şi sunt situate
la altitudini ce ating 1.800 - 1.900 m, pitorescul lor atrăgând multi turişti. Clima este de
tip temperat continental, cu temperaturi moderate în timpul verii şi cu abundente
căderi de zăpadă în timpul iernii, ceea ce oferă conditii favorabile excursiilor şi
practicării sporturilor pe tot parcursul anului. Principala activitate a populatiei o
reprezintă creşterea animalelor (ovine, bovine, cabaline şi porcine). În munti se
practică păstoritul de tip traditional: primăvara şi toamna pe păşunile şi fânetele
de la poale, iar vara cu stâna pe păşunea de munte.
În prezent, potentialul turistic al zonei Borşa este foarte putin valorificat.
Cazarea este rezolvată la un nivel modest din punct de vedere al calitatii şi
cantitatii. Cu exceptia oraşului Borşa, celelalte localitati sunt lipsite de hoteluri sau
alte spatii de cazare, cabanele turistice au fost distruse şi nu există refugii montane. O
echipă de salvamont functionează pe lângă primăria oraşului Borşa. Baza sportivă
este modestă, doar pârtiile de schi din Borşa dispunând de un telescaun şi un schilift.
De asemenea, traseele montane beneficiază doar partial şi nesatisfăcător de
marcaje. Oferta turistică a zonei este complet lipsită de dotări auxiliare legate de
cultură, destindere, agrement.
Y Y YY  este situata in Depresiunea Maramuresului la
poalele
Muntilor ?ibles si Gutâi, la o altitudine de 490 de metri. Frumusetea locurilor, aerul
ozonizat, bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti
aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. Pe langa toate acestea mai exista si
izvoarele de ape minerale care sunt recomadate in tratarea unor afectiuni
reumatismale, ale sistemului nervos periferic, ginecologice sau ale aparatului
locomotor. n sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa
minerala calda sau rece, fizioterapie, electroterapie , aerosoli, gimnastica medicala.
n Ocna Sugatag se poate ajunge pe sosea urmand drumul national DN18 care
leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pana in gara din orasul
Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pana in statiune.
Mogosa si Suior. Statiunea Mogosa este amplasata pe malul Lacului Bodi, pe
versantul sudic al Muntilor Gutai la o distant de 10 km de orasul Baia Sprie, la o
altitudine de 731 m. Peisajul deosebit ce incadreaza cabana, partia de schi amenajata
fac din aceasta cabana un punct de atractie turistica important, indifferent de anotimp.
Complexul turistic Şuior, este amplasat pe versantul nord vestic al Muntilor
Gutâi la o altitudine de 740m si o distantă de 12km de oraşul Baia Sprie. Complexul
turistic Şuior a fost reconstruit in anul 2002 şi dispune de toate facilită ile pentru
desfăşurarea în conditii optime a activitatilor turistice şi sportive.
 Y
Sta iunea este situată la o distan ă aproximativ 32 km de municipiul Baia Mare,
la o altitudine de 916 m, drumul spre sta iune fiind asfaltat. Începând din anul 1946,
Sta iunea zvoare a fost o gazdă primitoare pentru diferite competi ii sportive de nivel
jude ean, na ional şi interna ional şi a prezentat o bază de pregătire pentru sportul de
performan ă. Sta iunea zvoare, datorită amplasamentului geografic şi condi iilor
meteo, beneficiază de zăpadă o lungă perioadă de timp, chiar şi in situa iile în care
în alte zone ale ării nu este zăpadă. Astfel, în această sta iune au fost organizate
următoarele numeroase competi ii. La o distan ă relativ apropiată de sta iune


c cc
    
c cc


există doua pârtii de schi alpin de dificultate mai ridicată decât cea din sta iune, unde
pot fi organizate competi ii sportive. Sta iunea zvoare are la ora actuală spa ii de
cazare şi masă renovate, permi ând odihna şi servirea mesei în condi ii civilizate.

!YY
Dezvoltarea turismului in Judetul Maramureş este axata pe urmatoarele
tipuri principale de turism:

"Y # Y $ Y


Apele din aceste locatii pot fi folosite in scopuri curative si de agrement.
Minele de sare inchise si lacurile sarate de la Ocna Sugatag, Coştiui prezinta
un potential excelent de atragere a turistilor din Maramureş.
n profil teritorial se remarca statiunile balneoturistice din Depresiunea
Maramuresului, una binecunoscuta, cu potential de dezvoltare: Ocna Sugatag. La
fel de importantă este statiunea de iarna: Borsa.
n localitatile urbane mari este localizata o infrastructura alcatuita din unitati
hoteliere numeroase de diferite dimensiuni. S-au dezvoltat pensiuni care folosesc
oportunitatile atractiilor mediului in care sunt localizate.
n conformitate cu prevederile HG 867/2006 anumite localitati ar indeplini
conditiile necesare declararii lor ca statiuni de interes local. Acest aspect a fost
adus la cunostinta autoritatilor locale, iar demersurile incepute de catre Consiliul
Judetean Maramureş s-au materializat in parcurgerea primei etape de atestare si
obtinerea avizului AN? pentru urmatoarele locatii cu profil turistic: Cavnic,
zvoarele, Mogoşa- Şuior, Valea Vaserului.
Urmeaza ca autoritatile locale sa elaboreze documentatia de urbanism
pentru finalizarea atestarii.
n judetul Maramureş mai exista o serie de zone turistice balneare cu
potential de
dezvoltare: Coştiui- ape sărate, Stoiceni-ape minerale, Dăneşti-ape sulfuroase.

%Y # Y#Y


Practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare
datorita potentialului oferit de cele doua catene muntoase ale Carpatilor
Orientali, cu caracteristicile si peisajele sale.
n muntii Maramureşului, Rodnei si ?iblesului se pot practica drumetiile
montane, alpinismul, escalada, etc. prezentând oportunitati excelente pentru
dezvoltarea acestui tip de turism. La acestea se adauga potentialul cinegetic.
ona Borsa, situata in Maramuresul istoric, este una dintre cele mai
frumoase zone ale României, (daca nu cea mai frumoasa, asa cum o considera
localnicii). Borsa este situata in partea de nord-est a judetului Maramures, in
partea de nord-vest a României, la frontiera cu Ucraina.
Situată la extremitatea nordică a Carpa ilor Orientali, zona Borşa are un relief
foarte variat ca morfologie şi complex prin alcătuirea sa geologică, compus din trei
unită i: Mun ii Rodnei, Mun ii Maramureşului şi Depresiunea Maramureş. Mun ii
Rodnei conservă urme glaciare pe versan ii nordici: creste înguste, căldări glaciale
cu pere i abrup i şi iezere alpine, văi sălbatice cu povârnişuri aproape verticale.
Fenomenele carstice sunt în prezent explorate şi cartate. Relieful mun ilor


c cc
    
c cc


Maramureşului este extrem de variat: zone alpine cu bogat înveliş vegetal,


abrupturi stâncoase, platouri calcaroase suspendate, izbucuri carstice, văi vijelioase
cu defilee întrerupte de lunci înierbate, izvoare minerale, etc. Depresiunea Maramureş
este una din cele mai mari şi mai interesante unită i naturale de acest gen din
Carpa ii Orientali. Diversitatea formelor de relief, fragmentate de numeroase ape
cu defilee de o rară frumuse e, pădurile masive de conifere şi foioase cu faună de
mare interes cinegetic, izvoarele minerale conferă regiunii un grad ridicat de
atractivitate turistică. Lacurile au în mare parte origine glaciară şi sunt situate la
altitudini ce ating 1.800 - 1.900 m, pitorescul lor atrăgând multi turişti. Clima este de
tip temperat continental, cu temperaturi moderate în timpul verii şi cu abundente
căderi de zăpadă în timpul iernii, ceea ce oferă conditii favorabile excursiilor şi
practicării sporturilor pe tot parcursul anului. Principala activitate a populatiei o
reprezintă creşterea animalelor (ovine, bovine, cabaline şi porcine). În munti se
practică păstoritul de tip traditional: primăvara şi toamna pe păşunile şi fânatele de
la poale, iar vara cu stâna pe păşunea de munte.
În prezent, potentialul turistic al zonei turistice Borşa este foarte pu in
valorificat. Cazarea este rezolvată la un nivel modest din punct de vedere al calită ii
şi cantită ii.
Cu exceptia oraşului Borşa, celelalte localitati sunt lipsite de hoteluri sau alte spa ii
de
cazare, cabanele turistice au fost distruse şi nu există refugii montane. O echipă de
salvamont functionează pe lângă spitalul din Borşa. Baza sportivă este modestă, doar
pârtiile de schi din Borşa dispunând de un telescaun şi un cablu. De
asemenea, traseele montane beneficiază doar partial şi nesatisfăcător de marcaje.
Oferta turistică a zonei este complet lipsită de dotări auxiliare legate de cultură,
destindere, agrement.
Principalele zone din Maramures unde se practica turismul montan în
jude ul Maramureş sunt ± mtii Gutin (Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Desesti, Baiut),
?ibles ± ?g Lapus Rodnei ± Dragomiresti, Moisei, Borsa Mtii Maramuresului ± Viseul
de Sus, Viseul de Jos, Borsa.
Y # Y Y
3 REERVA? S? N? F CE
å Pietrosul MareY
å Rezervatia fosilifera Razvan Givulesvcu ChiuzbaiaY
å Piatra ReaY
Rezerva iile ştiin ifice sunt acele arii naturale protejate al căror scop este
protec ia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând
elemente reprezentative de interes ştiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic,
speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezerva iilor ştiin ifice
este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrită ii zonei protejate.
1 PARC NA? ONAL
å Parcul Na ional Mun ii Rodnei - Rezerva ie a biosferei
Parcurile na ionale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este
protec ia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spa iul
biogeografic national, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub
aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic,
speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri
ştiin ifice, educative, recreative şi turistice.
1 PARC NA?URAL


c cc
    
c cc


å Parcul Natural Mun ii Maramureşului


Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este
protec ia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interac iunea
activită ilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distinctă, cu
valoare peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.
18 MONUMEN?E ALE NA?UR
å Creasta Cocoşului
å ezerul Mare
å Rozeta de piatră de la lba, Lacul Albastru - Baia Sprie
å ?urbăria ezerul Mare ± Mun ii Gutâi
å Cheile ?ătarului
å Peştera de la Vălenii Şomcutei
å Peştera cu Oase
å Stâncăriile Sâlhoi âmbroslavele
å Mlaştina Vlăşinescu
å ?ăul lui Dumitru
å Cheile Babei
å Peştera Boiu Mare
å Coloanele de la Limpedea Peştera din dealul Solovan
å Mlaştina ?ăul Negru
å Peştera Ponorul Jitelor
å Ponorul şi Peştera zei
Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al căror scop este
protec ia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnifica ie
ecologică, ştiin ifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau
animale sălbatice rare, endemice sau amenin ate cu dispari ia, arbori seculari,
asocia ii floristice şi faunistice, fenomene geologice, peşteri, martori de eroziune,
chei, cursuri de apă, cascade şi alte manifestări şi forma iuni geologice, depozite
fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin
unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în
perimetrul altor zone aflate sub regim de protec ie, pentru asigurarea integrită ii lor
se vor stabili zone de protectie obligatorie, indiferent de destina ia şi de de inătorul
terenului.

13 REERVA? NA?URALE
å Pădurea Crăiască
å Pădurea Bavna
å Rezerva ia Arcer- ibleş
å Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsânii
å Lacul Morărenilor Mlaştina Poiana Brazilor Pădurea de larice de la
Coştiui
å Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare
å Defileul Lăpuşului
å Pădurea Comja
å Farcău-Vinderel-Mihăilecu


c cc
    
c cc


å Poiana cu narcise ?omnatec-Sehleanu.

0Y # Y   Y


n acest domeniu se remarca capacitatea operatorilor culturali datorita carora,
conform studiului Centrului de studii si cercetari in domeniul culturii din
Bucuresti, care analizeaza produsele culturale, Jude ul Maramureş se claseaza
prima intre jude ele tarii in termeni de obiective de patrimoniu, numar de
monumente Unesco (in anul 2004). n topul primelor 10 de destinatii culturale din
Romania .
Cele mai importante atractii culturale sunt :
‡ Cetatile medievale: Baia Mare ±?urnul Macelarilor, transformat in timpul lui
ancu de Hunedoara si cel mai reprezentativ monument, ?urnul Sfantului Stefan;
Monetaria mperiului (actualmente Muzeul Jud e ean Maramur eş)
‡ Muzee de istorie si arheologie, muzee de etnografie in aer liber -
Sighetu
Mar ma iei şi Baia Mar e
‡ Monumente Unesco, biserici de lemn: Barsana 1720, Budesti-Josani,
Desesti, eud, Biserica din vale, Sisesti, Plopis.
‡ Monumente de arhitectura: Baia Mare (Maramures)
‡ Asezare fortificata din epoca medievala, Cetatea Chioarului -Maramureş
‡ Orasele- târg: Baia Mare, Şomcuta Mare, Sighetu Marma iei (Maramures)
‡ Muzee de istorie si arheologie: Muzeul de istorie Baia Mare, , Muzeul de
istorie şi arheologie Maramureş,
‡ Muzeul Reziten ei Anticomuniste - Memorialul Sighet
Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului şi al Rezisten ei din Sighetu
Marma iei figurează în agenda majorită ii turiştilor care se îndreaptă spre Maramureş.
nstitu ia a ajuns la fel de căutată ca şi Cimitirul Vesel din Săpân a, specialiştii
europeni eu confirmat că ocupă locul trei în topul muzeelor de istorie recentă de pe
continent.
Înaintea Memorialului din Sighet a fost plasat Memorialul victimelor nazismului
din Auschwitz, urmat de Memorialul Pacii din Normandia. Fosta inchisoare
maramureşeană a ³concurat´ cu institu ii importante din Europa, cum ar fi
Muzeul ?erorii din Budapesta. S-a considerat, însă, că tratează mult mai bine
problema sistemului totalitar la nivel european şi că face o geografie surprinzătoare a
ceea ce a însemnat deten ia politică în România.
A?RAC? URBANE: Centrul istoric Baia Mare, cladiri de patrimoniu şi
Centrul istoric Sighetu Marma iei.
ONE E?NOGRAF CE S MES?ESUGARES? :
å in domeniul olaritului : Săcel, Baia Sprie
å in domeniul textilelor de interior: Săpân a, ?ârgu Lăpuş, por ile
maramureşene ±
ł ara Maramureşului văile Cosău, za, Mara, Vişeu; troi e, artizanat...
Alte mestesuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn si sticla, realizarea de
podoabe populare.
Bucataria traditionala, deosebit de gustoasa este putin pusa in
valoare in


c cc
    
c cc


restaurantele din judet, insa este inca bine pastrata. Printre cele mai apreciate
produse culinare sint: vestita horinca de Maramures, placintele (cu brânza si marar, cu
prune, cu cartofi), cre e ± ona Chioar ± Mesteacăn; supa de pasare cu taietei
de casa, ciorbe ardelenesti, tocanite, sarmale, cozonaci si multe multe altele.
CAS?RE, CAS?ELE, CONACE, PALA?E, CE?A? , B SER C
n jude ul Maramureş exista castele, conace, case memoriale, cetati
mediavale. Printre cele mai importante obiective se numara:
å castelul de la Pribileşti, al contelui ?eleki, castel in stil Renaisance şi
Baroc, castel care are un mare poten ial dar trebuie realizate lucrări de
reabilitare, Castelul din Satulung
å conacul ?eleki de la Coltău care gazduieşte Muzeul Petofi Sador cetatea
Chioarului

GY  #  Y YY#& Y


Exista in Regiune multe areale incarcate de spritualitate si locuri de pelerinaj:
‡ ona Muntilor Maramureşului (mai ales biserici de lemn)
‡ Cimitirul vesel de la Sapanta
‡ ona depresiunii Maramureşului, cu manifestari religioase de traditie.
‡ M ănăstiri ± zona Lăpuşului (Rohia, Rohii a, Habra) - zona
Maramureş istoric (Bârsana, Moisei, Peri-Săpân a).
B SER C LE DE L EMN
În jude ul Maramureş peste 100 de biserici de lemn, adevarate opere de
arta, sunt raspândite pe teritoriul Marmuresului. 8 dintre acestea fac parte din
patrimoniul Cultural UNESCO, marturie a valorii lor deosebite. n timp s-a ajuns la
o adevarata arta a imbinarilor in lemn ce reprezinta o tehnica specifica de imbinare a
lemnului fara cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn in anumite situatii impuse de locul si
rezistenta imbinarilor. Prin urmare, ansamblul arhitectural bisericesc din
Maramures a evoluat in timp in functie de priceperea, experienta si fantezia
constructorilor locali, ei reusind sa impuna un anume stil in redarea plastica a
formelor si motivelor ornamentale care s-a extins si in zonele limitrofe: Bistrita, Salaj,
Satu Mare si Cluj.
La aceste locatii turistice si monumente se adauga o dimensiune specifica
ethosului local si transilvan, in general: multiculturalitatea, care valorificata turistic
devine un element de potentare si unicitate a atrctivitatii.
O structura de manastiri si lacasuri de cult ortodoxe care respecta in plan,
fatade si pictura sugestiile venite dinspre Bizant.
CEN?RE URBANE S?OR CE
Centrele istorice semnificative sunt Baia Mare şi Sighetu Marma iei.
De remarcat centrul istoric al orasului Baia-Mare cu constructii si monumente
istorice datând din sec. XV, printre care se evidentiaza: piata libertatii, centrul vechi al
orasului complex de arhitectura medievala ridicat in secolele XV -XV , ce
pastreaza inca subsolul si parterul unor constructii mai vechi, conserva o
succesiune de stiluri
arhitecturale (gotic, baroc). Casa Elisabeta, cea mai veche constructie civila, a
fost ridicata intre 1446-1490 de ancu de Hunedoara si Matei Corvin. Piata Cetatii ±
vechiul ?intirim, este dominat de ?urnul Stefan, ridicat din initiativa lui ancu de


c cc
    
c cc


Hunedoara, intre 1446-1468. n apropiere se găseşte şi ?urnul Măcelarilor, monument


de secol XV foarte bine conservat.
MUEE, CASE MEMO R AL E:
Judetul Maramures se poate Älauda´ cu Muzeul de Mineralogie deschis
turistilor inca din anul 1989 (prin frumusetea lor vestitele si pretioasele flori de
mina se inscriu in rândul principalelor colectii europene de acest profil),
Muzeul Etnografic al Maramuresului Sighetu-Marmatiei, Muzeul Judetean,
organizat in incinta vechii monetarii, care cuprinde colectiile sectiei de istorie,
Muzeul de arta ± cladire ridicata in
1748 cu subsolul si parterul in stil baroc care gazduieste colectii cu
lucrari reprezentative ale clasicilor picturii românesti si ale renumitei scoli de
pictura baimareana, Memorialul Victimelor Comunismului si Rezistentei Sighetu-
Marmatiei.
Muzeul de etnografie si arta populara Baia Mare ± amplasat in cladirea fostului
teatru de vara (ridicat in 1953 cu fatada in stil neoclasic), cuprinde o expozitie
permanenta de
arta populara. n imediata apropiere pe Dealul Florilor, se afla o expozitie
permanenta
de arhitectura populara in aer liber "Muzeul Satului" cuprinzând case si
gospodarii traditionale, specifice diferitelor zone etnografice ale judetului, intinse pe
o suprafata de 12 ha. Aici se gaseste si o biserica din lemn monument istoric si de
arhitectura, ridicata in anul 1603 si adusa pe actualul amplasament in anul 1939.
Muzeul Satului Maramuresean Sighetu-Marma iei este o alta atractie
turistica, care cuprinde un muzeu etnografic şi un muzeu în aer liber
arhitectură tradi ională
Maramureşului istoric.
În jude ul Maramureş întâlnim memorialul Victimelor Comunismului şi al
Rezisten ei Sighetu-Marma iei, Muzeul Jude ean organizat în incinta vechii
monetării care cuprinde colectiile sec iei de istorie, şi arheologie şi o expozi ie
permanentă de ceasuri, Muzeul de artă ± clădirea ridicată în 1748 cu subsolul şi
parterul în stil baroc, găzduieşte colec iile ce con in lucrări reprezentative ale
clasicilor picturii româneşti şi ale renumitei şcoli de pictură băimăreană.
Case memoriale din jude ul Maramureş : Vasile Lucaciu, dateaza din anul
1848, ± Şişeşti , Petofi Sandor ±Coltău , Gheorghe Pop de Băseşti ± Băseşti , Ellie
Wiesel ±
Sighetu Marma iei
Muzeul de Mineralogie Baia Mare± deschis turiştilor încă din anul
1989. Prin frumuse ea lor vestitele şi pre ioasele flori de mină se înscriu în rândul
principalelor colec ii europene de acest profil.
Cimitirul Vesel din Săpân a ± Maramureş este unul din cele mai cunoscute şi
originale obiective turistice din regiunea de NV, care atrage annual un număr
impresionant de turişti.
Unul dintre cele mai reprezentative areale etnografice ale regiunii,Cimitirul Vesel
din Sapanta a fost, pentru mai mult de 50 de ani, creatia sculptorului Stan Patras,
artist de prestigiu in domeniul arhitectural, traditie mostenita in generatia sa din
tata in fiu. Spiritul creativ al lui Stan oan Patras a facut ca acest monument al


c cc
    
c cc


Sapantei, Cimitirul Vesel, sa fie si astazi un vestigiu al culturii si civilizatiei


romanesti. Continuatorul traditiei lui Patras este acum Dumitru Pop.
Jude ul Maramureş prezinta pentru turismul cultural un avantaj competitiv
fata de
celalalte jude e din regiune şi nu numai. Astfel, valoarea indicelui de turism
cultural care masoara infrastructura si turismul de turism cultural este mai mare pentru
Maramureş. Folosirea ± prin turism ± a obiectivelor culturale este de asemenea buna
.

uY # Y!Y'YY# Y


?urismul de afaceri este considerat principala sursa de venituri pentru
industria hoteliera autohtona. n ultimii ani, o data cu intrarea pe piata româneasca a
marilor companii straine, numarul celor care vin in România in interes de afaceri a
crescut considerabil. Efectele pozitive se vad in special in marile orase.
Conditiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, intalniri sunt
asigurate in prezent de hotelurile si institutiile din orasele mari: Baia-Mare - Millennium
Business Center (peste 80 de evenimente organizate in primele 8 luni ale anului
anul 2006), Centrul marketing şi expozi ii al CC Maramureş, Biblioteca Jude eană cu
spa ii generoase de conferin e, dotate cu aparatura tehnică multimedia şi cu
facilită i de nivele european.
Exista cateva evenimente culturale deosebite care reunesc o gama larga de
activitati muzicale, dansuri, si alte manifestari culturale: Sărbătoarea Castanelor
de la Baia Mare. n jude ul Maramureş, manifestările culturale tradi ionale, festivaluri
folclorice şi târgurile se desfăşoară pe tot parcursul anului după un calendar stabilit în
fiecare an,şi atrag o multitudine de turişti. Amintim dintre cele mai importante:
Festivalul Lenkerului Cavnic, Udătorul _ Şurdeşti, ?argul Cepelelor ± Asuaju de
Sus , Măsurişul oilor ± ?ârgu Lăpuş, ?ânjeaua de pa Mare, Sânziene ± Borşa,
Festivalul Nun ilor Vadu zei şi Onceşti, Festivalul Stuparilor, - Cerneşti, Roza
Rotalinda zilele culturii din Rozavlea, Hora de la Prislop Borşa, Sărbătoarea
castanelor Baia Mare, Festival nterna ional de poezie Sigeht , Festivalul ?radi iilor de
iarnă Sighetu Marma iei, şcoala de vară Memorialul Sighetu Marma iei.
Y
(Y  # Y YY  # Y
Arealele cu turism rural semnificativ sunt: ?ara Maramuresului, ?ara
Chioarului, ?ara Lapusului, ?ara Codrului.
ONE E?NOGRAF CE
n judetul Maramureş se disting cateva subzone etnofolclorice, care datorită
mândriei locale se numesc ?ări: ?ara Maramuresului, ?ara Chioarului, ?ara
Lapusului, ?ara Codrului. Aceste zone au ajuns sa se distinga, treptat, prin
specific folcloric, prin marturii, traditii, mestesuguri.
Mestesugurile, in trecut foarte bine reprezentate, se mai pastreaza inca mai
ales in zona rurala a judetului astfel: olarit (ceramica alba si rosie), ladarit, mobilier
taranesc, tesaturi-cusaturi-broderii populare, pictura de icoane pe sticla si
lemn, rotarit, impletituri din papura si nuiele, cioplit in piatra si marmura, cojocarit,
confectionat de obiecte de podoaba, sculptura in lemn.


c cc
    
c cc


?raditia, obiceiul, prietenia, generozitatea si veselia localnicilor te inconjoara la


fiecare pas, cele peste 260 de pensiuni acreditate din Maramures putând sa satisfaca
chiar si pe cei mai pretentiosi dintre musafiri.

ºY Y'#YY!Y#Y
Ar mai fi cateva tipuri de turism cu potential de turism cu potential de
dezvoltare in regiune, dintre care merita mentionată Mocănita de pe Valea Vaserului
din Maramures, singura posibilitate de acces în Valea Vaserului, cea mai
impresionantă vale cu habitat natural, foarte bine conservat din zonă şi care face parte
din Parcul Natural Muntii Maramureşului Ea fost dezvoltata din sec. 18 cand un Centru
Forestier a fost fundat acolo.
ALP N SM ± trasee / one unde exista trasee cu posibilitate de practicare a
alpinismului in Judetul Maramureş
Creasta Muntilor Rodnei, parcursa iarna, este un traseu alpin destul de
dificil, recomandat numai sportivilor avansati sau Creasta Cocoşului ± arie
protejată din
Maramureş, cariera Limpedea Baia Mare
PARAPAN? SM se practica in zonele montane, mai ales pe Creasta Cocoşului
şi gniş.
Vanatoare si pescuit
Datorita diversitatii si faunei cinegetice, intrejul judet poate fi considerat un mare
parc de vânatoare. Vânatoarea de capre negre din Muntii Rodnei a fost drasnic
limitata pâna la refacerea numarului de exemplare minim pentru protejarea speciei. Pe
câmpie se vâneaza tap, vulpe, fazan, iepure si mistret.

Se gasesc o multime de iazuri piscicole si helestee, iar râurile inca nepoluate


sunt bogate in peste satisfacând pofta de pescuit a sutelor de pescari amatori din
jude .
În Maramureş există mai multe lacuri şi râuri unde se poate practica pescuitul :
Ariniş, Firiza, Şăcălăşeni, râurile Lăpuş, Someş, za, Mara, Vişeu, etc De asemenea o
salbă
de păstrăvării pe cele mai importante râuri din zona montană. Lostri a ± Firiza,
Blidari- Baia Mare.
?urismul de vânatoare poate fi practicat in Muntii Oasului, Gutâi, ibleş si
dealurile Codrului unde se poate vana mistret, caprior, fazan.
Fotosafari
Observarea animalelor salbatice si a plantelor, mai ales a raritatilor, monumente
ale naturii, si capturarea unor imagini inedite in aparatul fotografic este o activitate
turistica la fel de palpitanta si pasionanta ca si vânatoarea. Mai ales rezervatiile
naturale si cele doua parcuri nationale / naturale ofea subiecte deosebite pentru
camerele foto sau video ale iubitorilor naturii.
Rafting si canioning
Debitele constant crescute de pe unele cursuri de apa din zona montana,
Somesul, Bistrita, Rebra, Salauta, ofera conditii bune pentru plutire cu obstacole si
turbulente. nca la inceput, acest sport câstiga tot mai multi adepti. În Maramureş
la Cheile Lăpuşului şi Săpân a se poate de asemenea practica Raftingul.


c cc
    
c cc


n ultimii ani, a aparut in România o moda a asa numitelor Äsporturi


extreme³ organizate de agentii specializate pentru angajatii firmelor cu bani, care isi
petrec toata ziua la birou si simt uneori nevoia de miscare, de actiuni colective. Asa ca
piata e deschisa.
C CLO?UR SM. O retea vasta si densa de drumuri si poteci de munte ofera
variante infinite de parcurs pentru biciclistiii dornici de aventura si incercarea
virtuozitatii.
Automobilism de teren si motociclism off road
Pe un traseu din Muntii Rodnei s-a organizat, in anul 2001, prima etapa
a Campionatului National de Motociclism Off Road. Numeroasele drumuri forestiere si
de caruta care strabat muntii nostrii ofera conditii ideale pentru practicarea sporturilor
cu motocicleta sau masina de teren.
O Etapă din Campionatul na ional de automobilism ± Raliul Gutin (Siromex)
± se desfăşoară în jude ul Maramureş şi de asemenea Raliul de tot teren
Eurocarpatica - Baja pentru motociclete şi maşini.
MO?OCROS. Exista etape din Campionatul na ional de automobilism ± Raliul
Gutin (Siromex) ± Maramureş şi Raliu de tot teren Eurocarpatica Baja pentru
motociclete şi maşini .
Forme de turism inca neexploatate, dar cu potential de dezvoltare sunt turismul
de recreere, drumetiile, turismul ecvestru, mai cu seama in ariile protejate,
turismul academic si stiintific, turismul de divertisment (parcuri tematice, parcuri de
distractii).

 #$%

Puncte t ari Puncte slabe

Oferta structurilor de cazare Slaba diversificare a infrastructurii de cazare pentru


Regiunea Nord Vest este pe locul 3 in Romania ca turismul rural si de tineret (agroturism, ³hostels´ si alte
numar de locuri in structurile turistice dupa Reg. Sud- structuri ³low-cost´)
Est si Centru: are un numar de 20.568 locuri,
aproximativ 9,92% din total Romania; peste ½ sunt
concentrate in judetele Bihor (al 5-lea judet din
Romania dupa capacitatea de cazare) si Cluj. n
Regiunea Nord-Vest existau 110 hoteluri.
Diversificarea sectoriala a ofertei turistice ?urismul contribuie la formarea P B in Regiunea Nord-
Atractii turistice numeroase care includ, printre altele: vest doar cu 1.6%, sub media Romaniei si sub media
-Formatiuni geologice altor regiuni din Europa de Est.
-Monumente naturale
-Ape minerale, zvoare minerale
-Biserici de lemn Maramures
-Muzeul in aer liber al ?arii Maramureşului
-Muzeul de Mineralogie Baia Mare
Statiuni turistice existente sau in dezvoltare:
- Ocna Sugatag
-ona turistica Novat-Valea Vaserului
-ona Borsa-jud. Maramures
- zvoarele
-Cavnic


c cc
    
c cc


Dezvoltarea turismului balnear in Slaba promovare a turismului de nisa (ex.


Regiunea Nord-Vest potentialul cinegetic pentru vanatoare si pescuit
?urismul balnear este vazut ca prioritar in regiune: are sportiv, turism de agrement).
infrastructura si resurse balneare sustenabila, exista Lipsa unor strategii specifice pentru turismul cultural,
statiuni turistice regionale cu traditie: Felix, 1 Mai, istoric, turismul rural si lipsa parteneriatelor inter-
Sangeorz-Bai si se prevede dezvoltarea integrate a institutionale.
altor statiuni de interes local/judetean:
Marghita, ?asnad. n Romania hotelurile au inregistrat
cel mai mare indice de utilizare (50,0%) in statiunile
balneare.
Potential pentru turismul de nisa O buna parte a obiectivelor culturale nu pot fi integrate
?urism cultural: marile orase, Baia-Mare, Sighetu in circuite
MarmaŃiei ofera o gama vasta de obiective culturale /
de divertisment, reprezentate de muzee, teatru , case
memoriale, vestigii istorice
?urismul de aventura si sportiv se poate dezvolta:
drumetii, pescuit, rafting, fotosafari etc.
?urismul alternativ: academic si stiintific,
inca neexplotat.

Oportunitati Amenintari

Cresterea capacitatii de cazare turistica in Neglijarea patrimoniului cultural


Romania pe fondul definirii turismului ca Y
domeniu economic prioritar
Y
mbatranirea populatiei va duce la o Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere,
crestere a interesului in turismul balnear, feroviare si aeriene in
prognozandu-se o crestere a ponderii Regiunea Nord-vest
acestuia in turism Concurenta altor regiuni care si-au
Y conturat deja strategii turistice si atrag
turisti
Y
Cresterea puterii de cumparare in Atractivitatea destinatiilor turistice din
România afara Regiunii, in special inspre
turismul montan si litoral
Y
nteres international sporit in turismul din Nivel scazut al cooperarii intre operatorii
parcuri naturale si culturale liniilor aeriene regulate si agentiile de


c cc
    
c cc


turism
Y
Crearea de noi statiuni turistice: Vartop Lipsa marketingului regional de turism
(jud. Bihor), Luna Ses, Figa si Y
revitalizarea celor vechi ± Cavnic,
Mogoşa, Şuior, zvoare (Maramureş)
Accesabilitatea fondurilor din FEDER Lipsa unei strategii integrate de
pentru dezvoltarea turismului dezvoltare a turismului la nivel
Y national
Y
Oportunitati pe piata pentru Y
dezvoltarea turismul de nisa
Y
Co-operarea trasfrontaliera cu tarile Y
vecine

Y
Y
Y
Y
Y
Y
Y    Y  Y Y
Publicul tinta este alcatuit atat din turisti romani, cat si de turisti veniti din intreaga
lume. Publicul vizat este reprezentat atat de persoane de sex masculin, cat si feminin,
de orice categorie de varsta (atat copii, cat si persoane adulte), cu studii si venituri
medii si mari, atat din mediul urban, dar si din cel rural.
Majoritatea celor care vin sa viziteze atractiile Maramuresului sunt pasionati de
tursim, calatorii, cultura, istorie, arhitectura, arta si de frumusetile naturii.
De asemenea turistii cauta de cele mai multe ori aici aer curat, odihna, sporturi
de iarna, car si vanatoare si pescuit.

Y
Y   Y  ) Y Y   Y

Strategia de promovare la nivel naţional si international urmăreste o serie de


obiective specifice, cum ar fi:
a) desfăşurarea de activităţi de comunicare integrată de marketing în scopul
îmbunătăţirii
imaginii României din punct de vedere turistic pe piaţa interna si internationala;
b) promovarea produselor turistice din România în scopul creşterii circulaţiei
turistice
interne şi internaţionale;
c) promovarea produselor turistice în funcţie de interesul specific fiecărei pieţe.


c cc
    
c cc


De asemenea, prin acest program se finanţează în proporţie de 100% o serie de


activităţi
specifice promovării, respectiv:
*Y Y+Y,Y-Y.,/Y&,Y-Y!$,Y#  Y
!YY
0#Y-Y'#Y12YY
a) în domeniul tipăriturilor:
- tipărirea de broşuri, pliante, afişe, bannere, panouri, alte prospecte ce au
ca scop promovarea turistică a României cu zona Maramures pe piaţa
internă ş i internaţională;
b) în domeniul materialelor destinate promovării şi informării prin mijloace
audiovizuale:
- filme de promovare a ofertei turistice generale, pe zone şi pe produse
turistice ce vor fi expuse pe canalele de televiziune ?VR1, PRO?V,
Antena 1 si incarcate pe youtube;
- CD-ROM-uri, DVD-uri, spoturi audio, video;
- diapozitive, fotografii, postere;
$*Y, Y!Y0#Y1Y0'Y0Y0,Y1 - Y
, 12YY
a) participări la manifestări interne şi internaţionale (târguri: 24-27
septembrie ³?argul de turism´ la Bucuresti, 1-3 octombrie la Cluj Napoca
şi expoziţii: Expozitia ³Ecoturism present´ perioada 28-30 octombrie
Bucuresti prin care se prezinta ofertele de turism din zona Maramures);
b) organizarea de vizite de documentare pentru reprezentanţi mass-
media, agenţi, tour-operatori şi alţi creatori de opinie din străinătate
(pentru toata perioada campaniei, asigurandu le cazare si masa);
c) organizarea de evenimente (calendarul evenimentelor ± realizarea unor
concerte in decursul anului de campanie cu ocazia inceputului fiecarui
sezon) pentru promovarea ofertei turistice din Maramures;
d) organizarea de acţiuni itinerante de promovare (road-show-uri) în
străinătate;
*Y#0Y!Y0$ Y3,1 -Y112YY
a) publicitate în mass-media: presa scrisă ce se adresează publicului şi
specialiştilor, radio, ?V paneuropene, naţionale şi locale;
b) publicitate la târguri (catalogul manifestării, panouri outdoorşi indoor,
bannere, ecrane);
c) mailing;
d) publicitate exterioară: panouri outdoor, promovare pe ecrane video,
promovare pe mijloace de transport;
e) realizarea, întreţinereaşi modernizarea site-urilor Autorităţii Naţionale
pentru ?urism şi ale birourilor de promovareşi informare turistică din străinătate.


Y
Y  
  Y    Y Y  4  Y  Y
  Y


c cc
    
c cc


Y
Promovarea brandului Maramures reprezintă un ansamblu de tehnici prin care se
stimulează turistul în vederea achiziţionării produsului turistic, iar prestatorii de servicii
sunt mobilizaţi să devină mai eficienţi.
.  Y #Y  Y #5 Y !Y 0# a vânzărilor, sunt ! Y !Y
', prin care noi urmarim atragerea de noi clienţi, creşterea frecvenţei cumpărărilor,
sporirea numărului de zile afectate unui sejur, uniformizarea cererii (în extra-sezon)etc.
Formele prin care se practică reducerile de tarife sunt reprezentate de :
‰
    ± când serviciile se distribuie la tarife reduse numai în prejma
sau în timpul desfăşurării unor evenimente speciale (carnavaluri, festivaluri, ceremonii
religioase etc.);
‰ &'    ± formă agreată de en-grosiştii din turism, mai exact prin
două variante, şi anume:
- vânzări Äasortate´, gruparea într-un singur pachet a mai multor servicii
distincte şi vânzarea lor la un preţ global mai mic decât suma tarifelor serviciilor
individuale;
- vânzări Ämultipack´, oferta se prezintă sub forma unui pachet de servicii
de acelaşi fel, tariful global, fiind degresiv în raport cu volumul de servicii, ceea
ce se asigură prin practicarea unui tarif regresiv pe unitate de serviciu.
- reduceri definitive, au la bază reducerile mari de costuri.
ÿ Y-Y  reprezintă o altă modalitate de promovare a vânzărilor
în turism,
acestea organizându-se pe teme turistice şi reuşind să antreneze potenţiali turişti,
diferiţi angajaţi
în turism, reprezentanţi mass-media, precumşi fonduri speciale de premiere a
câştigătorilor. Ţinta acestor jocuri şi concursuri este constituită, în special, din copii,
adolescenţişi tineri. Acordarea de premii se face şi în cadrul loteriilor şi tombolelor, care,
pe baza tragerii la sorţi sunt premiaţi turiştii care participă la aceste forme de
promovare.
nformarea potenţialilor turişti dar şi a publicului larg asupra destinaţiilor,
produselor şi serviciilor turistice, se poate face şi prin organizarea de seminarii,
conferinţe sau workshop-uri, care, într-un timp scurt şi cu fonduri relativ mici, pot
informa un mare număr de persoane. Astfel, seminariile se organizează în sediul
oficiului de turism, la o destinaţie turistică etc., se adresează Ävânzătorilor´ de produse
turistice şi poate dura 24 ± 48 ore; conferinţele sunt adresate cu precădere marelui
public, organizându-se în localităţi care asigură cea mai mare parte a clientelei turistice;
workshop-urile permit o prezentare foarte precisă a produselor turistice, ajungându-se
de multe ori la un dialog interactiv între clientela potenţială ş i organizatorii din turism.
5 Y!Y#  reprezintă o altă formă de promovare a vânzărilor,şi sunt
organizate pentru agenţii de vânzări pentru a-i familiariza cu destinaţiile turistice
propuse spre comercializare (asigură cea mai completă informare asupra produselor,
precumşi Ätestarea´ acestora). De semenea, din aceeaşi categorie face parte şi
organizarea de săptămâni gastronomice, şi aici existând posibilitatea testării bucatelor
prezentate.
. Un alt mijloc de promovare a vânzărilor este şi 0$ Y Y  Y61,
care se


c cc
    
c cc


realizează prin intermediul afişelor, panourilor, bannerelor, display-urilor sau


materialelor în
format electronic (DVD-uri, CD-uri), în scopul atragerii, orientării şi dirijării interesului
consumatorilor către un anumit produs turistic. Avantajul acestei metode de promovare
este dat de faptul că, imediat după atragerea atenţiei asupra unui produs, acesta poate
fi achiziţionat.
. ! Y 0#,  sunt, de asemenea, un alt mijloc de promovare a
ofertei turistice, constând în facilităţi pe care organizatorii de turism le pun la dispoziţia
turiştilor, concretizate sub forma unor produse sau servicii suplimentare oferite gratuit
consumatorilor.
În România, promovarea vânzărilor se realizează, în mod concret în turism, în
primul rând prin reducerile de tarife (preţ),şi aici se poate aminti oferta promovată de
firma Eurolines care dă posibilitatea consumatorilor de a beneficia de un pachet de
avantaje financiare incluzând reduceri de 50% pentru serviciile de transport, 10% pentru
cumpărarea asigurării medicale şi 3% pentru cumpărarea oricărui program turistic oferit.
De asemenea, tot o reducere de preţ practică ş i Hotelul Carolin 3* (Baia Mare)
care, în timpul week-end-ului oferă cazare pentru două nopţi la tariful uneia singure,şi
exemplele pot continua, această formă fiind prezentă aproape la toate unităţile de
turism din zona.
Festivalurile, carnavalurile, ceremoniile religioase si toate traditiile specifice zonei
Maramures reprezintă tot un mod de promovare a vânzărilor în turism. Asadar, noi am
realizat un calendar al evenimentelor ce o sa fie tipizat si distribuit pe toata perioada
campaniei.
Cardurile turistice sunt un alt exemplu de promovare utilizând, de data
aceasta,vânzările
grupate, respectiv urich Card sau European City Card, care oferă deţinătorului facilităţi
de
transport, cazare sau masă în mai multe state din Europa unde valabilitatea cardului
este recunoscută (România nu se află printe ele).

Prezentatrea tehnicilor de relaţii publice


?ehnici de PR Activitati propriu-zise
Difuzarea de ştiri Organizaţia turistică informează periodic
consumatoriişi publicul larg, despre
Campania ³La pas prin Maramures´ prin
intermediul canalelor de televiziune
(promo uri), presa scrisa (pagina destinata
turistului informat), pancarte (evenimente,
oferte)etc.
Discursurile Comunicarea despre promovarea
Campaniei turistice ³La pas prin
Maramures´ se va realize prin 3 discursuri
(inceput de campanie, desfasurarea
acestia si evaluare)
Evenimente speciale Calendarul evenimentelor vizează
atragerea atenţiei publicului asupra ofertei


c cc
    
c cc


organizaţiei de turism.
Materiale de identificare Documente scrise, audio- vizuale sau
electronice, care dau informaţii Ätehnice´,
financiare sau comerciale, dar care
contribuie şi la crearea unei
anumite imagini a campaniei.
Activitati de interes social mplicarea membrilor campaniei în
susţinerea unor activităţi cu caracter social
sau umanitar.

Y
Y   Y ) YY   Y
Y
1. Stabilirea Bugetului

 Y#0Y0$ Y, Y 2Y

YY
!Y  Y
YY Y"Y Y"Y
uY+Y%(Y!#$ 8250 euroY 19250 euroY 1955 euroY %70GGYY
"(Y+Y(Y0  8250 euroY 19250 euroY 1955 euroY %70GGYY
"GYY+Y"GY 23250 euroY 54250 euroY 5425 euroY º%7%GYY
"Y0Y+Y Y 22500 euroY 52500 euroY 5250 euroY º %G YY
 Y u%%G YY "0G%G YY "0GºGYY %"( %G Y
Y

 Y0  2Y

0Y0 Y Y0 Y Y0Y$Y  YY


Pliante cu oferta de 1.000 1 leu 1000 lei
Crăciun
Pliante cu oferta de 1.000 1 leu 1000 lei
Paşte
Pliante cu oferta de 1.000 1 leu 1000 lei
vară
Pliante cu oferta de 1.000 1 leu 1000 lei
toamnă
 Y 0 Y 0 Y Y8Y7"Y*Y


c cc
    
c cc


 Y#0Y0$ Y!'Y!2Y

Y!Y
!Y  Y
iss fm Europa fm
6 ± 27 decembrie 2000 euro 1800 euro 3800 euro
17 ± 7 aprilie 1500 euro 1250 euro 2750 euro
15 iun ± 15 aug 2350 euro 1950 euro 4300 euro
1 sep ± 30 oct 2500 euro 2600 euro 5100 euro
 Y 8350 euro 7600 euro 15950 euro

2. Calendarul evenimentelor
?raditii si obiceiuri populare din Maramures, serbari campenesti si festivaluri
folclorice, concerte in aer liber din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori
Borsa, cenacluri literare, toate prezentate intr-un calendar al evenimentelor programate
in fiecare luna a anului.

ANUAR E
Obiceiuri de Anu Nou si Sfantu Vasile: n Maramures, Anul Nou e doldora de
credinte si obiceiuri; pretutindeni sunt semne care, talmacite, arata cum va fi tot anul
care vine; cetele de uratori care vestesc noul an, Jocul Caprei, Steaua si Plugusorul
stau la loc de cinste in aceasta zi;
- Obiceiuri de Boboteaza: Casele tuturor credinciosilor sunt sfintite cu agheasma
de preotul comunitatii; sosirea lui e vestita de cete de copii care ureaza gazdelor
belsug; semnificatia crestina a zilei se impleteste cu vechi credinte si practici magice de
aflare a ursitului;
Festivalul de Datini si Obiceiuri de arna ± Salistea de Sus: Grupuri de copii de
pe Valea zei mentin spiritul sarbatorilor de iarna prin colinde si vechi obiceiuri de iarna;
- ´Verjel´ ± Dumbravita: De Boboteaza si Sfantul on, doua zile si doua nopti de
bal taranesc la Caminul Cultural; fetele nemaritate si flacaii din sat se intalnesc pentru a
juca impreuna si pentru a se cunoaste mai bine
- Craciunul si Anul Nou dupa Calendarul ulian: Ucrainenii din Sighet, Rona de
Sus, Poienile de sub Munte, Ruscova, Remeti, Bocicoiu Mare, Repedea, Bistra,
sarbatoresc Craciunul si Anul Nou dupa calendarul vechi;
± ´Dantul Cosercilor´ ± Valea Chioarului: Joc la Caminul Cultural; oamenii aduc
de-acasa coserci cu de-ale gurii, impodobite cu stergare traditionale care mai de care
mai ´mandre´;

FEBRUAR E


c cc
    
c cc


- Campionatul national de schi-biathlon ± Baia Sprie: Statiunea Suior ³ascunde´


una dintre cele mai cautate partii de schi din judet, iar in acest an aici se vor intrece cei
mai curajosi schiori din tara
- Lasata Secului ( nceputul Postului Mare): n ultima duminica dinaintea Postului
Mare, in satele maramuresene se lasa cu joc si ceterasi pana in zori,´Dantul Lasarii´
prevestind inceputul postului. Buni crestini, maramuresenii nu vor mai petrece timp de
sapte saptamani, pana la Sfintele Pasti;

MAR? E
- Serbarile lenkerului ± Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan), schi,
demonstratii de snowboard; locuitorii Cavnicului se falesc ca ei ar fi confectionat primul
lenker din tara, pe la inceputul secolului trecut
Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe inserat, in fiecare gospodarie, se
aprinde cate un foc menit sa fereasca locul de boli si necazuri;

APR L E
- Obiceiuri de Florii: n curtile bisericilor au loc ´procesiuni´ de crengute de salcie
inflorita; ramurile vor fi pastrate cu sfintenie de credinciosi pe grinda casei. ?ot de Florii,
in satele din ?ara Lapusului are loc ´Masa Mosilor´ (pomana mortilor);
- Obiceiuri de Pasti: Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti
asa cum se cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de nviere, mersul cu pasca la
sfintit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu
fascinante ritualuri pre crestine;
- Obiceiul de primavara ´UdatoriuƎ ± Surdesti: A doua zi de Pasti, la Surdesti este
sarbatorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile campului (´udatoriul´). Dupa
ritualul de celebrare, ospat si joc la casa sarbatoritului!
- ³ambete in Prier´ ± Viseu de Sus: Festival interjudetean de satira si umor
coordonat de Uniunea Epigramistilor din Romania; ntrarea libera, iesirea pe baza de
zambet!
- Festivalul folcloric ´Cate flori pe za-n susƎ ± Dragomiresti: n Duminica ?omii,
biserica din Dragomiresti isi sarbatoreste hramul. Un bun prilej pentru ca toti locuitorii sa
se imbrace in straie de sarbatoare. Dupa slujba, satul va rasuna de cantecul si joc;

MA
± ´?anjaua de pe Mara¶¶ ± Hoteni: Stravechi ritual, bogat si viu colorat, de
celebrare a primului om iesit la arat. Numele obiceiului vine de la ³tanja´,
protapul folosit pentru a prinde vitele la plug
- Sarbatoarea Portului Popular -Cupseni: Ansambluri folclorice, muzica populara,
obiceiuri de nunta autentice din ?ara Lapusului;
- Festivalul de cantece si dansuri populare ´Floare mandra de pe za´ ± Sieu:
Doua zile de folclor autentic, in cadrul unui festival cu traditie;
± ´ ntalnire cu fiii satuluiƎ si festivalul de folclor ´Nu va uitati ca-s micutƎ ± Budesti:
n frumosul sat de pe Valea Cosaului sunt invitate sa cante si sa joace ansambluri
populare de copii din toate zonele Maramuresului


c cc
    
c cc


- Obiceiuri de Rusalii: Oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau
paltini;
± ´Armindenii Rogozului´ ± Rogoz: De Rusalii, flacaii din sat confectioneaza si
inalta in mijlocul satului o prajina inalta de lemn (Armindenul) impodobita cu cununi de
flori. Armindenul este simbolul inaltarii si al renasterii;
± ´Sarbatoarea Narciselor´- Repedea: Parada portului popular, spectacole ale
ansamblurilor folclorice in comuna care se mandreste cu cea mai intinsa poiana de
narcise din zona;
± ´Armonii de primavara´ ± Viseu de Sus: Festival interjudetean de literatura si
folclor, coordonat de Uniunea Scriitorilor Romani si de Asociatia nternationala de
Folclor

UN E
- ³Jocul Valenarilor´- Valeni: Duminica ?uturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare
in satul de pe Valea Cosaului
- Joc barbatesc ± Petrova: Petrovenii se mandresc ca un festival doar al jocului
barbatesc nu gasesti cat ii Maramuresul. n plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si
masoare talentul intr-un concurs de batut doba;
- Serbarile Chioarului ± Somcuta Mare: Spectacole de muzica populara cu invitati
din ona Chioarului, parada portului popular
- Sarbatoarea cositului si a placintelor ± Mesteacan: Femeile din Mesteacan se
intrec atat in coptul placintelor crete, cat si in aptitudini ´barbatesti´, precum cositul. Ca
si cum aceste calitati n-ar fi de-ajuns, concurentele au parte si de o proba artistica si de
una de cultura generala
- Obiceiuri de Sanziene: Fetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene
galbene si impodobesc cu ele portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca
se zice ca Sanzienele se manie daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, de ziua lor li se
dedica tot felul de manifestari:
- serbare campeneasca ³Sanzienele³ ± Baita de sub Codru
- festivalul folcloric ³Cununa de Sanziene³ ± ?autii Magheraus;
- festival folcloric interjudetean ³Nopti de Sanziene³ ± Borsa;
- festival folcloric ³Hai Marii la Sanziene´- Rona de Jos;
- Serbarile Viseului: Spectacole in aer liber, parada ansamblurilor populare,
manifestari culturale in orasul din inima Maramuresului istoric;
± ´Dantul de Sanpetru´ ± Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel,
biserica din Sindresti isi sarbatoreste hramul. ar, daca e hram e slujba religioasa,
urmata bineinteles, de mare joc in sat
- Hramul Manastirii Barsana: Hramul Manastirii de la Barsana are loc de ziua
Soborului Sfintilor 12 apostoli, zi in care credinciosi din toate satele vecine vin cu mic cu
mare la frumoasa manastire de pe Valea zei, sa se inchine;

UL E
- Festivalul international al nuntilor ± Vadu zei: Ansambluri folclorice pun in
scena obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale, calareti, miri si mirese, porturi
autentice, ospat si joc ca la nuntile traditionale adevarate


c cc
    
c cc


- ³Festivalul Dansului si Portului de pe Fisculas´- Dumbravita: Un bun prilej de a


face cunostinta cu obiceiurile ´satelor de pe Fisculas´, dar si de a sarbatori comuna
Dumbravita
- Scoala de Vara de la Memorialul Sighetu Marmatiei: Participa elevi selectati in
urma unui concurs de eseuri, istorici si cercetatori romani si straini;
- Serbarile orasului Seini: Evenimente culturale, dar nu numai, localnicii
delectandu-se si cu un festival al berii
- Sfantul Prooroc lie ± Hramul Manastirii din Dragomiresti: n fiecare an, de
Sfantul lie credinciosii vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de
minuni;
- ilele orasului Salistea de Sus: Spectacole folclorice si focuri de artificii vor
sarbatori orasul

AUGUS?
- Serbarile Cavnicului: Cavnicarii vor avea parte de trei zile de spectacole in aer
liber, intreceri, campionatul ´joagarelor´ (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii
± ´Sus pe Valea Vaserului´ ± Valea Vaserului: Activitati ale minoritatilor de etnie
germana in colaborare cu Forul Democrat German
- ³Festivalul Gulasului´ ± Ocna Sugatag: Bucatari amatori si profesionisti se intrec
in retete ademenitoare si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are loc
premierea castigatorului. Mancarea e musai udata cu horinca
- Obiceiuri de Sfanta Maria Mare: Grupuri de pelerini, imbracati in alb, se
indreapta catre manastiri, cantand cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria;
- ³Festivalul Stuparilor´ ± Cernesti: Muzica populara, simpozioane pe teme
apicole si agricole, concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu
care se mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura;
- ³Hora la Prislop´ ± pasul Prislop, Borsa: Mare sarbatoare populara cu
ansambluri din Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj
´inaltator´ si ospat imbelsugat in varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si
Bucovina
- ³ilele Culturii Roza Rozalina´-Rozavlea: Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu
folclor autentic si serbari campenesti
- ³Pantru Mandra din Botiza´-Botiza: ?ropotitele, ceterasii si tipuriturile
morosenesti se aud pana in satele invecinate

SEP?EMBR E
- Jocul Satului-Hoteni: n curtea gazdelor, ceterasii zic fara ³hodina´ (odihna), iar
fetele si flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi ³omeniti´ cu
sarmale , ³pancove´ (gogosi ) si horinca
- Nasterea Maicii Domnului ± Hramul bisericii din eud-Deal (monument din
Patrimoniul Mondial-UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche
constructie de lemn din Maramures, Biserica de lemn din eud Deal pastreaza intr-insa,
frumoase icoane de sticla si picturi datand din secolele 15-16;
- ³?argul cepelor ± Festivalul interjudetean al folclorului din ?ara Codrului´ ±
Asuaju de Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles,
ceapa va fi ´doamna-mare


c cc
    
c cc


- Festival Concurs al Primasilor din Maramures ³Victor Negrea´- Somcuta Mare:


Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti din judet, poarta numele
celui mai cunoscut ´primas´ din zona
± ´?oamna Chioreana´, Remetea Chioarului: Formatii artistice din zona, dar si
invitate, sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean;
- ³Sarbatoarea Castanelor´ ± Baia Mare: ?rei zile in care vinul, berea si mustul
curg valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand,
Baia Mare isi scoate la iveala ´tezaurul´ de castane comestibile

OC?OMBR E
- ³Balul Strugurilor´- Ocna Sugatag: Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in
societate
- ³Festivalul international de poezie´- Sighetu Marmatiei: ?rei zile de recitaluri de
poezie si lansari de carte;
± ´Serile de poezie Nichita Stanescu de la Desesti³: Recital de poezie, discutii,
amintiri, imagini care amintesc de calatoriile poetului Nichita prin ?ara Maramuresului,
decernare de premii
- Sfanta Paraschiva ± Hramul bisericilor de lemn din Poienile zei si Desesti
(monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1604, biserica de lemn
din Poienile zei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este
singura biserica veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte
atente restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii;
- Festival folcloric ³Alina-te, dor alina!´ ± Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati
participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul
cantaret Nicolae Sabau, in prezent primarul comunei

NO EMBR E
- Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti,
Plopis, Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile
maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta
constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din
familiile care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa
mosilor). ?ot hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din
Rozavlea;
- Joc la Sura- Grosi: Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea
taragotistului Dumitru Dobrican care este si mare gazda
- ³Cant si joc pe plai strabun´- Dumbravita: Dumbravitenii joaca pentru ultima
oara inaintea Postului Craciunului
- ntrarea in Biserica a Maicii Domnului ± Hramul bisericii de lemn din Barsana
(monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Bisericii de lemn din Barsana i se mai
spune si ´biserica umblatoare´, pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a
fost stabilita pe dealul barului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati;
- Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici
magice pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta
sarata gatita cu mainile lor, viitorul sot li se va arata in vis;


c cc
    
c cc


DECEMBR E
- Activitati dedicate ilei Nationale a Romaniei;
- Festivalul Hanuka ± Sighetu Marmatiei: Comunitatea evreiasca sarbatoreste
Hanuka, victoria dreptatii asupra nedreptatii, a luminii asupra intunericului;
- Sf. Nicolae ± Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul
Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata Sfantului
Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi. Coiful si
camasa de zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija bisericii, reprezinta
alte elemente de atractie pentru orice vizitator;
- Festival folk ´Decembra´ ± Cavnic:
- Festivalul interjudetean de colinde si datini ´Veniti crestini la Viflaim´ ± Viseu de
Sus: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri si traditii specifice Sfintelor Sarbatori
de Craciun in rasunetul cald al colindelor;
- ³ilele culturii chiorene´ ± Somcuta Mare: O saptamana de colocvii, concerte,
expozitii dedicate culturii ?arii Chioarului
- Obiceiuri de Craciun: n Maramures, de Craciun lumina nu se stinge toata
noaptea si nici o casa nu ramane necolindata; obiceiuri frumoase, incarcate de
semnificatii, pe care oameni din toate zarile vin sa le admire, pentru a se bucura de un
Craciun adevarat

Y    Y    Y  Y  Y Y


   Y
Y
Y
Y
Y
&Y3Y!Y30Y#0Y!Y0#Y

1. Care dintre următoarele mijloace de informare în masă le folosiţi pentru a alege


urmatoarea vacanţă?

ð nternet

ð Radio

ð Presa scrisă (reviste, ziare, publicaţii de specialitate )

ð ?v

2. Faceţi un ?op 3 al destinaţiilor favorite de vacanţă unde aţi reveni.


c cc
    
c cc


3. Faceţi un ?op3 al destinaţiilor de vacanţă unde nu aţi mai fost, dar aţi vrea să ajungeţi.

4. Ce tip de vacanţă alegeţi?

ð All inclusive

ð Destinaţie exotică

ð Sejur la ski

ð Family

ð Circuite turistice

ð Pelerinaje

ð Adventure (expeditii, safari, sporturi extreme)

5. Ce suma aţi alocat pentru ultimul concediu?


ð Până în 200 ¼
ð 200 ± 500 ¼
ð 500 ± 1000 ¼
ð Peste 1000 ¼

6. Cat timp alocati pentru o vacanta?


ð 3 nopţi
ð 6 nopţi
ð 7 ± 12 nopţi
ð Peste 12 nopţi

7. De cate ori aţi fost în zona Maramures ?


ð Niciodată


c cc
    
c cc


ð 1-3 ori
ð mai mult de 3 ori

9. Daca nu, ati fi interesat sa va petreceti o vacanta in zona Maramures?

8. Cum aţi dori să vă petreceîi vacanţa în zona Maramures?


ð Vizitarea obiectivelor culturale şi religioase
ð Drumeţii în natură
ð Staţiuni balneo-climaterice

1. Unde vă place mai mult să vă petrec i vacan a?

ð În ară

ð În străinătate

2. n ce zona a tarii preferati sa va petreceti vacanta?

3. Precizati motivele pentru care preferati aceasta zona.

4. Ce v-a convins sa vizitati zona Maramures?

5.Ati auzit de Campania de promovare a zonei? Daca da, de unde?


ð Pliante


c cc
    
c cc


ð Reclama tv

ð Reclama radio

ð Participarea la diverse târguri de turism

6. Cum cosidera i vacan a petrecută in zona Maramures?

ð Nesatisfăcătoare

ð Satisfacătoare

ð Plăcută

ð Foarte plăcută

7. Ati mai fi interesat sa va intoarceti in zona Maramures?

ð Foarte putin probabil

ð Putin probabil

ð Pobabil ca da

ð Cu siguranta da