Sunteți pe pagina 1din 6

Rezumat

În adolescenţă, tinerii trec printr-o perioadă de tranziţie, probabil cea mai dificilă
perioadă de acest gen din timpul vieţii, întrucât adolescentul nu are încă pachetul
de cunoştinţe necesare pentru a face faţă schimbărilor majore la care este supus.
Acesta va căuta independenţă, va trece de la mediul protector din familie la luarea
deciziilor pe cont propriu.
În această perioadă, adolescentul va avea parte de experienţe noi şi îşi va alege
singur grupul de prieteni, în funcţie de ceea ce îşi doreşte sau în funcţie de propriile
sale trăsături.
Aceste experienţe noi, cât şi grupul de prieteni contribuie la dezvoltarea
adolescentului şi pot avea impact asupra adultului tânăr.
În această perioadă, tânărul poate dezvolta comportamente de risc care îi vor pune
în pericol dezvoltarea optimă. Consumul de tutun, alcool şi droguri fac parte din
aceste comportamente de risc, iar studiile arată că adolescenţa este perioada în care
apar primele experienţe de acest gen.
Scopul este acela de a fundamenta dezvoltarea unor intervenții și elaborarea unor
recomandări de politici destinate adolescenților, care să abordeze într-un mod
integrat vulnerabilitățile ce derivă din aceste comportamente de risc la adolescenți.
Obiective Am avut următoarele obiective:
 Identificarea și analizarea normelor sociale care influențează adolescenții cu
vârste cuprinse între 10- 18 ani, băieți și fete, din perspectiva următoarelor
comportamente: consumul de alcool și tutun, consumul de droguri și inițierea
timpurie a vieții sexuale (înainte de vârsta de 16 ani);
 Formularea de recomandări bazate pe dovezi pentru crearea unor strategii eficace
și eficiente, inclusiv a unor instrumente și canale de comunicare care să vizeze cele
mai importante norme sociale ce influențează adolescenții din perspectiva
comportamentelor menționate;
 Formularea de recomandări privind indicatorii potriviți pentru măsurarea
impactului acestor strategii.
Concluzii
-România a trecut, în ultimii 10 ani, de la a fi o țară de tranzitare a drogurilor, la o
piaţă în creştere a consumului de droguri, în special heroină (Raport ANA, 2005).
-Din fericire, la nivel European, România nu prezintă cifre la fel mari precum alte
ţări în ceea ce priveşte consumul de droguri.
-Când vine vorba de consumul de alcool şi de tutun, în schimb, România ocupă
locuri de top ca şi nivel de consum, chiar şi la această categorie de vârstă,
adolescenţa fiind considerată perioada de debut în consumul oricărei substanţe
dintre cele enumerate.
-Factorii de risc care au influenţă în începerea consumului de substanţe la
adolescenţi, sunt numeroşi, unii din ei având o influenţă directă şi clară, alţii
depinzând şi de alte aspecte ale vieţii individului, fie personale sau la nivelul
comunităţii din care face parte.
-Lucrarea de faţă şi-a propus să exploreze factorii de risc principali în consumul
de tutun, alcool şi droguri la adolescenţi.
-Rezultatele arată atât influenţa individuală a factorilor, asupra celor trei tipuri de
substanţe, dar şi modul în care aceştia contribuie împreună.
fragmentate, variind pe un continuum de la negativ (respingere) la pozitiv
(acceptare). Atitudinile și credințele adolescenților în ceea ce privește momentul
debutului vieții sexuale reflectă în mare măsură atitudinile populației, cu excepția
cazurilor în care viața sexuală a fost deja începută. Adolescenții intervievați sunt de
părere că viața sexuală ar trebui începută atunci când persoana este matură și poate
să își asume consecințele unei relații sexuale – sarcina. În cercetarea calitativă unii
adolescenți au asociat acest moment cu vârsta majoratului; cu toate acestea,
întrebați în cercetarea cantitativă despre “cea mai potrivită vârstă pentru debutul
vieții sexuale”, adolescenții au indicat în medie 16- 17 ani pentru băieți și 18-19
pentru fete. Norma percepută este însă diferită de practică, debutul efectiv
înregistrându-se la 14-15 ani în cazul băieților și la 15-16 ani în cazul fetelor.
Contextul practic al începerii vieții sexuale este unul de oportunitate și mai puțin
de planificare. Adolescenții intervievați au indicat faptul că începerea vieții sexuale
s-a produs în momente mai speciale marcate de lipsa adulților și, uneori, de
consumul de alcool (zile de naștere, excursii, accesul la spații private). Acest lucru
este semnificativ, mai ales dacă îl corelăm cu răspândirea redusă a mijloacelor
contraceptive. În același timp, posibilitatea actului sexual este ceva ce este în multe
cazuri discutat înainte și apare în contextul unei relații, mai ales pentru fete. Grupul
de referință cel mai important este cel al prietenilor, iar practica și atitudinile
prietenilor par să influențeze (sau cel puțin să se coreleze cu) momentul debutului
vieții sexuale. Surprinzător, părinții nu sunt un partener semnificativ de discuție
sau o sursă importantă de informații, ci mai degrabă prietenii și media. Și părinții,
și copiii evită în mod sistematic discuțiile deschise și oneste despre sexualitate, iar
cele care au loc se rezumă, în final, la pericolul sarcinii. Băieții învață că pot face
ce doresc atâta timp cât nu lasă o fată însărcinată, iar fetele învață că propriul corp
este ceva care se află sub asalt și trebuie păzit, fără informații precise despre cum
ar putea face asta (în afara abstinenței). Școala oferă puține oportunități de discuție
și informare și nici acelea nu sunt luate în serios de către adolescenți. În ciuda
faptului că în școli există o infrastructură pentru informare și că mulți dintre
adolescenți au indicat nevoia de a discuta cu o persoană mai în vârstă despre sex și
sexualitate, școala joacă un rol minor, aproape inexistent în educația sexuală a
adolescenților. Din nou, informația (adeseori sub formă de pseudoinformații) pare
să ajungă la adolescenți dinspre media (în special website-uri și jocuri), via
prieteni. Recomandări Având în vedere relatările respondenților adolescenți care
minimizează eficacitatea programelor de prevenție al căror focus e „terorismul
despre sănătate”, mai precis accentul pus pe consecințele negative ale fumatului
sau consumului de alcool asupra stării de sănătate, ca și discursul, cu obiectiv
similar, care are tentă moralizatoare, apare necesitatea unor strategii diferite de
comunicare cu acest grup. 4 Strategiile pentru prevenție ar trebui să-și fixeze drept
scop ruperea corelației dintre comportamentele asociate cu această perioadă și
fumat/ consum de alcool, adăugându-le acestora din urmă o valență negativă,
indezirabilă. Indezirabilitatea ar trebui să se construiască prin contrast cu valorile
promovate de această perioadă formativă – independență, experimentare,
autenticitate, temperament „cool”, imperturbabil. Mesajul ar trebui livrat de
persoane etalon din aceeași generație, știindu-se faptul că acesta este grupul de
referință esențial. Deja o parte dintre adolescenți îi consideră pe cei care
exagerează cu consumul de alcool ca fiind „penibili”, „fără demnitate”, „fără
control”. În perioada adolescenței, managementul imaginii de sine este foarte
sensibil la toți factorii care ar putea influența negativ imaginea socială a
adolescentului. Dezvoltarea și implementarea unor programe de dezvoltare a
inteligenței emoționale la copii și adolescenți pe toată perioada de școlarizare –
Aceste programe ar putea fi implementate în școli, dar și în cadrul organizațiilor
neguvernamentale, care ar putea colabora cu inspectoratele școlare. Acest tip de
programe ar preveni consumul problematic de alcool, putând oferi instrumente de
gestionare afectivă pentru cei care traversează perioade dificile. Dezvoltarea unor
programe de formare continuă dedicate personalului didactic – Scopul acestor
cursuri ar fi dezvoltarea de abilități necesare pentru recunoașterea semnelor de
consum problematic de alcool și de fragilitate psihică la adolescenți (care poate
determina apariția consumului excesiv de alcool). De asemenea, personalul
didactic ar putea fi informat despre procedura de referire către rețeaua de servicii
gratuite de asistare psihologică din mediul guvernamental (direcțiile de asistență
socială și protecția copilului, serviciul public de asistență socială etc.) sau mediul
nonguvernamental și către alți furnizori. Acest tip de program ar putea fi
implementat prin inspectoratele școlare sau externalizat, în baza unei colaborări cu
furnizorii de cursuri din mediul privat, acolo unde există această posibilitate.
Dezvoltarea de servicii de petrecere a timpului liber dedicate adolescenților –
Mediul nonguvernamental care are în sfera de activități lucrul cu copii și
adolescenți ar putea concepe servicii cu scop educativ, care să sprijine dezvoltarea
responsabilității și a spiritului critic, sau construi medii de socializare pe tematici
diferite, care să ajute procesul de identificare și să îl ghideze într-o manieră
adaptativă. Dezvoltarea unor intervenții de identificare rapidă, consiliere și referire
către servicii specializate a părinților/tutorilor care prezintă consum problematic de
alcool – Aceste intervenții pot fi dezvoltate în cadrul cabinetelor de medicină
generală, spitalelor, serviciilor sociale generale sau specializate (de exemplu, cele
destinate grupurilor vulnerabile, persoanelor sărace), pe lângă structuri de educație
timpurie. Una dintre cele mai frecvente credințe raportate de respondenți este aceea
a unei ierarhii a adicțiilor, în care consumul de droguri (de orice tip și cu orice
frecvență) este mai nociv decât adicția de tutun și alcool. Această credință, deși
poate fi protectivă împotriva debutului consumului de droguri, poate facilita
inițierea și continuarea consumului de alcool și de tutun în rândul adolescenților.
Sunt necesare intervenții care să ajute la corectarea acestei credințe. Adolescenții
vor continua să se raporteze la grupul imediat de prieteni și să îl folosească ca
sistem de sprijin și informare. Recomandările noastre au în vedere crearea unui
sistem de informare și suport care să suplimenteze și să orienteze sistemul existent,
având ca obiective: creșterea, în rândul adolescenților, a gradului de cunoștințe
despre corpul uman, sexualitate, metode contraceptive, relații bazate pe respect
reciproc și mai ales respect față de propria persoană; creșterea, în rândul părinților,
a gradului de cunoștințe despre corpul uman, sexualitate, metode contraceptive,
relații bazate pe respect reciproc și, mai ales, respect față de propria persoană;
conștientizarea rolului pozitiv pe care ei l-ar putea avea asupra adolescenților aflați
în grija lor

S-ar putea să vă placă și