Modelarea și Simularea Proceselor – Laborator 2

Lucrarea de laborator nr. 2

MODELAREA PIESELOR DIN TABLĂ

Exemplul 2.1.

Se prezintă etapele modelării tridimensionale ale unei piese din tablă, obținută printr-un
procedeu de deformare plastică, având desenul de execuție din figura 2.1.
În această aplicație se va utiliza modulul CATIA Generative Sheetmetal Design.

Fig. 2.1. Desen de execuție capac din tablă

Rezolvare
În prima etapă trebuie stabiliți parametrii foii de tablă, cu ajutorul instrumentului Sheet
Metal Parameters de pe bara de instrumente Walls. Se indică, în tab-ul Parameters (fig. 2.2),
grosimea tablei (Thickness) de 0,7 mm și raza implicită de îndoire de 1 mm.

Fig. 2.2. Parametrii foii de tablă Fig. 2.3. Schița bazei

1
 Modelarea și Simularea Proceselor – Laborator 2

Se desenează o schiță în planul XY, ce conține un cerc cu diametrul 53,6 mm, având
centrul în originea sistemului de coordonate (fig. 2.3). Valoarea diametrului se obține scăzând
din dimensiunea de Ø57 dublul grosimii tablei (2 × 0,7 mm) și dublul valorii razei de îndoire
(2 × 1 mm).
Pentru a crea prima suprafață plană a piesei se utilizează instrumentul Wall de pe aceeași
bară de instrumente Walls (fig. 2.4).

Fig. 2.4. Crearea primei suprafețe Fig. 2.5. Crearea bordurii

Instrumentul Flange (bordură) execută îndoirea tablei sub un anumit unghi, ales de către
utilizator, construind practic un nou perete racordat cu o anumită rază, dimensiunile acestora
fiind stabilite în fereastra de dialog Flange Definition (fig. 2.5), afișată în urma selectării
pictogramei Flange.

Fig. 2.6. Schița pentru decupare Fig. 2.7. Realizarea decupării

Piesa prezintă o decupare la o distanță de 20 mm față de centrul său, conform desenului

de execuție. Decuparea se realizează folosind instrumentul Cut Out din bara de instrumente
Cutting/Stamping. Acest instrument se aseamănă (ca pictogramă, mod de aplicare și opțiuni) cu
instrumentul Pocket din modulul CATIA Part Design.
Astfel, într-o schiță în planul XY se desenează un dreptunghi la 20 mm față de axa
orizontală H (fig. 2.6). Dimensiunile acestuia nu sunt importante atât timp cât depășește
circumferința piesei pe lungime și lățime.
În fereastra de dialog Cutout Definition se indică opțiunile decupării (fig. 2.7). Astfel, în
câmpul Type din zona Cutout Type se poate stabili modalitatea de perforare, ca fiind de tip
Sheetmetal Standard sau Sheetmetal Pocket, diferența principală constând în faptul că pocket

2
 Modelarea și Simularea Proceselor – Laborator 2

este creată doar pe o suprafață plană, adâncimea de perforare fiind mai mică decât grosimea
peretelui tablei, în timp de standard străpunge materialul, indiferent de adâncimea stabilită.

Fig. 2.8. Teșirea colțurilor Fig. 2.9. Perforarea peretelui de tablă

Se realizează teșirea colțurilor (5 × 45°), folosind instrumentul Chamfer (fig. 2.8),

asemănător instrumentului cu același nume din modulul CATIA Part Design.
Prin aplicarea instrumentului Flanged Hole, pe fața plană superioară a peretelui de la
baza piesei, se obține o perforare de formă circulară a peretelui de tablă, combinată cu o
răsfrângere a marginilor (fig. 2.9). În fereastra de dialog Flanged Hole Definition, în lista
derulantă din câmpul Parameters choice, se selectează opțiunea Punch & Die. În câmpul Height
H se introduce valoarea înălțimii suprafeței perforate (1,9 mm), iar în câmpul Radius R valoarea
razei de răsfrângere a marginilor (1 mm). Valoarea din câmpul Diameter D (35 mm) reprezintă
diametrul mare, adică diametrul creat la intrarea poansonului în perete, iar valoarea din câmpul
Diameter d (24 mm) este diametrul mic, la ieșirea poansonului din perete.

Fig. 2.10. Realizarea găurii pe suprafața laterală Fig. 2.11. Multiplicarea găurii

În etapa următoare se vor crea cele trei găuri străpunse, dispuse circular pe circumferința
(bordura) piesei. Astfel, se desenează în planul ZX un cerc de diametru 2.2 mm, aflat la 3 mm de
marginea îndoită a piesei (fig. 2.10), conform desenului de execuție. Decuparea se execută cu
ajutorul intrumentului Cut Out. Astfel, în fereastra de dialog Cutout Definition se alege tipul
(Type) ca fiind Sheetmetal Standard, iar limita Up to next. Se obține astfel o primă gaură dispusă
la mijloc pe bordura piesei. Gaura se multiplică spre stânga, apoi spre dreapta (fig. 2.11) la câte
60°, utilizând intrumentul Circular Pattern de pe bara Transformations. Pentru o corectă
poziționare a găurilor multiplicate, în fereastra de dialog Circular Pattern Definition se apasă
butonul More și se bifează opțiunea Radial Alignment of Instance(s).

3
 Modelarea și Simularea Proceselor – Laborator 2

Exemplul 2.2.

Acest exemplu prezintă etapele modelării tridimensionale ale unei piese din tablă, având
desenul de execuție din figura 2.12. În această aplicație se va utiliza modulul CATIA
Generative Sheetmetal Design. Grosimea foii de tablă este de 1 mm și raza implicită de îndoire
este de 2 mm.

Fig. 2.12. Desen de execuție piesă din tablă

Rezolvare
Algoritmul de lucru presupune parcurgerea următorilor paşi.
1. În prima etapă trebuie stabiliți parametrii foii de tablă, cu ajutorul instrumentului Sheet Metal
Parameters de pe bara de instrumente Walls. Se indică, în tab-ul Parameters, grosimea tablei
(Thickness) de 1 mm și raza implicită de îndoire de 2 mm.
2. Se desenează o schiță în planul XY pentru suprafața de bază (fig. 2.13).

Fig. 2.13. Schița suprafeței de bază

4
 Modelarea și Simularea Proceselor – Laborator 2

3. Pentru a crea suprafața plană de bază a piesei se utilizează instrumentul Wall de pe bara de
instrumente Walls.
4. Pentru a crea fantele de aerisire, se desenează o schiță pe suprafața inferioară a plăcii de bază
(fig. 2.14).

Fig. 2.14. Schița pentru construcția fantei de aerisire

5. Alegeți instrumentul Louver de pe bara de instrumente Cutting/Stamping > Stamping; se va

deschide caseta de dialog Louver Definition. Se va introduce valoarea de 2 mm în tab-ul
Height, valoarea 0deg în tab-ul Angle A1 și 90deg în tab-ul Angle A2. Apoi, se introduc
valorile de 2 mm și respectiv 1 mm în tab-urile Radius R1 and Radius R2. Se selectează apoi
schița, dacă nu a fost deja selectată; numele schiței va fi afișat în căsuța de dialog Profile. Se
selectează linia apropiată de marginea tablei ca fiind linia de deschidere a fantei de aerisire
(Opening line:). Dacă este necesar, se poate schimba direcția de ambutusare prin click pe
săgeata portocalie. Activați butonul OK și se va crea fanta de aerisire (fig. 2.15).

Fig. 2.15. Crearea fantei de aerisire

6. Se selectează fanta de aerisire din arborele de specificații și se alege instrumentul Rectangular

Pattern de pe bara de instrumente Transformations > Pattern; se va afișa caseta de dialog
Rectangular Pattern Definition. Se introduce valoarea 12 în tab-ul Instances și 12 mm în tab-
ul Spacing. Se selectează o muchie longitudinală a plăcii de bază ca element de referință

5
 Modelarea și Simularea Proceselor – Laborator 2

(Reference element). Activați butonul Reverse pentru a schimba direcția de multiplicare, dacă
este necesar. Activați butonul OK și se vor multiplica fantele de aerisire (fig. 2.16).

Fig. 2.16. Multiplicarea fantei de aerisire

7. Într-o nouă schiță pe fața inferioară a plăcii de bază, se crează un punct amplasat conform
figurii 2.17 și apoi se iese din mediul Sketcher. Se ține apăsată tasta CTRL, selectând punctul
creat și fața inferioară a plăcii de bază. Apoi, se alege instrumentul Bridge de pe bara de
instrumente Cutting/Stamping > Stamping; se va deschide caseta de dialog Bridge Definition.
Se introduce valoarea de 4 mm în tab-ul Height H și valoarea 27 mm în tab-ul Length L. Apoi,
se introduce valoarea 4 mm în tab-ul Width W și valoarea 80deg în tab-ul Angle A. Se
introduce 0.5 mm în tab-ul Radius R1 și valoarea 1 mm în tab-ul Radius R2. Schimbați
direcția, dacă este necesar și apoi activați butonul OK; se va crea mânerul (fig. 2.18).

Fig. 2.17. Schiță amplasare punct Fig. 2.18. Creare mâner

8. Mânerul creat va fi oglindit față de planul ZX și rezultă piesa finală.