Sunteți pe pagina 1din 15

Republica Moldova

GUVERNUL

HOTĂRÎRE Nr. HG794/1997


din 19.08.1997

cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului Cadastrului Naţional

Publicat : 30.10.1997 în MONITORUL OFICIAL Nr. 71 art. 712 Data intrării în vigoare

În scopul creării infrastructurii pieţei imobiliare şi implementării proiectului cadastrului in Republica


Moldova, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă:

Concepţia sistemului Cadastrului Naţional (anexa nr. 1);

Componenţa nominală a Consiliului interdepartamental pentru coordonarea activităţii în·domeniul


Cadastrului Naţional (anexa nr. 2).

2. Consiliul interdepartamental pentru coordonarea activităţii în domeniul Cadastrului Naţional va


elabora şi va prezenta Guvernului programul de acţiuni pentru asigurarea realizării efective a
concepţiei nominalizate.

3. Se stabileşte că Agenţia Naţională pentru Geodezie, Cartografie şi Cadastru este unica structură
guvernamentală abilitată cu administrarea Cadastrului Naţional pe întreg teritoriul Republicii
Moldova.

4. Ministerele şi departamentele, la crearea cadastrului de specialitate, de comun acord cu Agenţia


Naţională pentru Geodezie, Cartografie şi Cadastru vor elabora proiectele de acte normative şi vor
coordona structura bazei de date şi alţi parametri referitori la integrarea sistemelor informaţionale.

5. Se abrogă anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 22 din 15 ianuarie 1996
«Privind unele măsuri organizatorice pentru crearea Cadastrului Naţional» (Monitorul

Oficial, 1996, nr. 19, art. 141).

PRIM-MINISTRU

AL REPUBLICII MOLDOVA Ion CIUBUC

Chişinău, 19 august 1997.

Nr. 794.

Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova nr. 794 din 19 august 1997

Concepţia sistemului Cadastrului Naţional

Prezenta concepţie este elaborată in conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.
22 din 15 ianuarie 1996 «Cu privire la unele măsuri organizatorice vizînd crearea Cadastrului
Naţional», Dispoziţia Consiliului interdepartamental pentru coordonarea activităţii în domeniul
Cadastrului Naţional nr. 0409-62 din 26 septembrie 1996 şi conţine argumentări privind necesitatea
creării unui sistem unic al Cadastrului Naţional în Republica Moldova, scopurile, principiile
generale, indică destinaţia, direcţiile şi etapele realizării programului de creare a sistemului
Cadastrului Naţional.

Concepţia reflectă principiile de bază pentru elaborările tehnico-ştiinţifice, juridice, metodologico-


organizatorice privind modul de creare a sistemului Cadastrului Naţional.

I. Starea activităţii cadastrale în Republica Moldova

Promovarea reformelor economice este în funcţie de crearea infrastructurii eficiente a pieţei


imobiliare. Baza acestei infrastructuri o constituie sistemele cadastral şi de înregistrare a drepturilor
asupra bunurilor imobiliare.

Sarcina principală a sistemului cadastral constă în identificarea, estimarea, evidenţa bunurilor


imobiliare şi prezentarea de informaţii despre aceste bunuri.

Sarcina principală a sistemului de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobiliare constă în


efectuarea înscrierilor referitoare la apariţia, transmiterea drepturilor asupra imobilului şi
furnizarea informaţiei din registrele speciale.

Aceste sisteme funcţionează exclusiv în baza, legislaţiei.

Intru crearea infrastructurii pieţei imobiliare, este necesar a adopta legile cu privire la cadastru şi
cu privire la înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobiliare.

În prezent unele ţări implementează proiecte-pilot pentru crearea sistemelor cadastral şi de


înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobiliare.

Actualmente starea sistemului cadastral şi de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobiliare


în Republica Moldova poate fi caracterizată în felul următor:

lipseşte legislaţia specială în domeniul înregistrării bunurilor imobiliare şi a drepturilor asupra lor,
ceea ce constituie o deficienţă esenţială în activitatea instituţională;

funcţionează sisteme separate de înregistrare a pămîntului şi clădirilor şi a drepturilor asupra


acestora. Activitatea organelor abilitate cu înregistrarea bunurilor imobiliare este slab coordonată,

ceea ce creează dificultăţi atît pentru deţinătorii de imobil, cît şi pentru beneficiarii de informaţii;

lipseşte programul de trecere la Sistemul European de Coordonate. Reţeaua de triangulaţie,


necesară pentru întocmirea planurilor cadastrale, urmează a fi completat ă şi omogenizată. Se
impune o actualizare a planurilor topografice existente. Este nesatisfăcătoare baza tehnică pentru
crearea producţiei cartografice noi;
este necesar a perfecţiona procedura de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobiliare;
incertitudinea şi lipsa garanţiilor acestor drepturi stopează dezvoltarea pieţei imobiliare, împiedică
apariţia pe piaţa imobiliară a unor investiţii substanţiale;

lipseşte o bază unică de înregistrare şi evidenţă informaţională a bunurilor imobiliare, din care cauză
nu se formează o imagine clară şi reală despre ceea de ce dispune ţara, raionul, municipiul, oraşul,
satul, iar ca rezultat, nu este utilizată eficient informaţia cadastrală în soluţionarea problemelor
statale, regionale, gestionarea corectă a teritoriului;

nu există un sistem unic de evaluare obiectivă a imobilului, ceea ce conduce (îndeosebi în condiţiile
inflaţiei) la minimizarea valorii patrimoniului, neîncasarea rentei;

nu a fost elaborată o metodologie unică de realizare a lucrărilor cadastrale, iar aceasta generează
dublarea lucrărilor şi majorarea cheltuielilor pentru executarea lor.

Formele de evidenţă şi înregistrare departamentale, elaborate în condiţiile economiei centralizate,


nu corespund cerinţelor actuale de descentralizare a administrării.

Astfel, s-au creat condiţii obiective şi a apărut necesitatea soluţionării la un nivel calitativ nou a
chestiunii privind reglementarea în Republica Moldova a activităţii cadastrale şi de înregistrare a
drepturilor asupra bunurilor imobiliare, creării bazei de date complexe despre toate tipurile de
imobil şi resurse naturale.

Acumularea acestor date complexe poate fi pusă pe seama sistemului Cadastrului Naţional al
Republicii Moldova.

Crearea sistemului

Cadastrului Naţional va permite:

asigurarea unei baze metodologice unice de evidenţă a bunurilor imobiliare şi obiectelor naturale;

coordonarea lucrărilor cadastrale executate pe teritoriul republicii şi îmbunătăţirea calităţii lor,


excluderea dublării lucrărilor şi reducerea cheltuielilor pentru executarea lor;

crearea unei baze unice d~ înregistrare şi de evidenţă informaţională a bunurilor imobiliare;

realizarea unui sistem unic de estimare obiectivă a bunurilor imobiliare şi încasare a plăţilor pentru
folosirea lor;

elaborarea procedurii eficiente de înregistrare a drepturilor patrimoniale şi apărare a drepturilor


proprietarilor şi beneficiarilor;

crearea posibilităţii de integrare în spaţiul informaţional internaţional al datelor cu privire la


potenţialul şi posibilităţile economiei republicii, asigurarea participării republicii, pe principii de
egalitate, la proiectele comune de dezvoltare economică, crearea garanţiilor pentru investiţiile
străine;

contribuirea dezvoltării unei pieţe imobiliare civilizate în republică;

organizarea bazei de date necesare elaborării documentaţiilor de urbanism şi amenajare a


teritoriilor.

II. Destinaţia, structura, sarcinile de bază şi


principiile creării sistemului Cadastrului Naţional

1. Destinaţia şi structura cadastrului

Cadastrul este un sistem informaţional de stat care conţine date despre proprietăţile funciare,
obiectele imobiliare amplasate pe teritoriile respective şi drepturile asupra acestora.

Menirea lui este de a asigura persoanele juridice şi cetăţenii, organele administraţiei publice
centrale şi locale cu informaţie autentică despre mediul de trai.

Luînd în considerare multitudinea de informaţii, care sînt solicitate cadastrului, importanţa lor
mereu crescîndă, experienţa ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic, structura Cadastrului
Naţional se preconizează a fi următoarea:

cadastrul juridic;

cadastrul fiscal;

cadastrele de specialitate.

Cadastrul juridic este un sistem unic de identificare, înregistrare şi evidenţă a bunurilor imobiliare şi
a drepturilor asupra lor, care include identificarea şi înregistrarea imobilului în·registre speciale,
planurile cadastrale şi înregistrarea drepturilor existente asupra imobilului în Registrul de imobile.

Scopul lui principal este protejarea drepturilor proprietarilor şi precizarea limitelor loturilor de
pămînt, care să servească drept bază pentru realizarea diferitelor tranzacţii.

Cadastrul fiscal este un sistem informaţional despre bunurile imobiliare, valoarea şi deţinătorii
acestor imobile.

Scopul principal al cadastrului fiscal constă în susţinerea politicii fiscale prin crearea bazei pentru
perceperea impozitelor şi taxelor legate de bunurile imobiliare, adecvate preţului de piaţă al acestor
bunuri.

Cadastrele de specialitate sînt subsisteme de evidenţă şi inventariere sistematică a bunurilor


imobiliare sub aspectele tehnic şi economic, bazate. Pe datele din cadastrul juridic.

Scopul principal al cadastrului de specialitate este furnizarea informaţiei necesare ministerelor,


departamentelor, regiilor autonome, pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiunilor ce le revin.

2. Scopurile creării sistemului Cadastrului Naţional

Sistemul cadastral are drept scop:

crearea în republică a pieţei imobiliare civilizate, asigurarea garanţiilor drepturilor patrimoniale


asupra imobilului;

sporirea veniturilor bugetului local şi ameliorarea structurii lor pe calea stabilirii mărimilor optime
de plăţi pentru folosirea imobilului;

atragerea investiţiilor în imobil;

gestionarea eficientă şi operativă a teritoriului administrat.


3. Sarcinile sistemului Cadastrului Naţional

Sarcinile sistemului cadastral sînt:

înregistrarea de stat a bunurilor imobiliare şi drepturilor patrimoniale asupra lor;

estimarea de stat şi înregistrarea preţurilor bunurilor imobiliare în scopul impunerii fiscale şi


încasărilor;

schimbul informaţional între cadastrele de specialitate în

baza băncilor de date legate reciproc structural şi informaţional;

prezentarea informaţiilor necesare la macro- şi microniveluri pentru soluţionarea sarcinilor de stat,


inclusiv a celor ce vizează politica regională, dezvoltarea teritoriilor, politica fiscală etc.;

prezentarea informaţiilor cetăţenilor şi persoanelor juridice, conform cererilor;

crearea condiţiilor pentru creditarea garantată.

4. Principiile de bază ale creării sistemului

Cadastrului Naţional

Principiile de bază ale creării sistemului cadastral sînt:

descentralizarea înregistrării imobilului pînă la nivel raional şi municipal;

autenticitatea datelor;

unitatea organizării structurale a informaţiei în băncile de date, formatelor de păstrare, acumulare şi


schimb de informaţie ale băncilor de date;

comparabilitatea datelor bazată pe utilizarea bazei cartografo-geodezice unificate, sistemelor de


clasificare şi codificare, formatelor şi structurilor de date coordonate;

crearea şi implementarea pe etape a sistemului Cadastrului Naţional , cu orientarea spre sarcinile


prioritare ale Republicii Moldova, în îmbinare cu posibilitatea realizării lor;

plata minimă pentru înregistrare în vederea stimulării înregistrării iniţiale;

actualizarea permanentă a datelor;

administrarea imobilului pe fiecare obiect în parte, care include:

delimitarea pe obiecte (formarea) bunurilor imobiliare, clasificarea şi înregistrarea unică a


obiectelor;

înregistrarea pe obiecte a drepturilor patrimoniale;

estimarea pe obiecte a imobilului.

Trecerea de la administrarea departamentală a imobilului la administrarea pe obiecte necesită o


modificare esenţială a formelor şi metodelor de administrare, precum şi o rectificare a structurii
organizaţionale de administrare.
Drept obiect de bază al administrării devine obiectul imobiliar aparte - partea imobilului separată
juridic, care constă dintr-un singur sector de teren şi toate obiectele legate de el, ce nu pot fi
permutate fără a le cauza prejudicii disproporţionale destinaţiei lor.

III. Direcţiile principale de creare a sistemului

Cadastrului Naţional

1. Legislaţia

Pentru susţinerea sistemului Cadastrului Naţional preconizat, este necesar de a actualiza legislaţia
existentă cu privire la privatizarea pămîntului şi sistemul de înregistrare a proprietăţii imobiliare,
precum şi a crea o legislaţie nouă.

La crearea legislaţiei noi este necesar de a insista asupra elaborării actelor normative care să
contribuie la dezvoltarea şi reglementarea pieţei imobiliare.

În special, este necesar de a elabora următoarele acte normative:

Legea cu privire la cadastru;

Legea cu privire la condominiu;

Codul fiscal;

Legea cu privire la geodezie şi cartografie.

2. Structura organizaţională a sistemului

Cadastrului Naţional

Cadastrul Naţional, conform principiilor de bază expuse, trebuie să fie creat după principiul ierarhic
şi astfel el va deveni un. Sistem ce va include nivelurile republican şi raional, constituindu-se în baza
cadastrelor juridic, fiscal şi de specialitate.

La nivel republican se sistematizează informaţia inclusă în cadastrele juridic şi fiscal de nivel raional
şi datele cadastrelor de specialitate, se coordonează chestiunile privind metodologia acumulării,
generalizarea şi schimbul de informaţie.

Nivelul raional preconizează acumularea datelor şi a informaţiei despre toate bunurile imobiliare şi
resursele naturale existente pe teritoriul raionului (municipiului), întocmirea şi menţinerea
documentaţiei juridice cadastrale unificate.

Cadastrele de specialitate conţin date ce corespund direcţiilor funcţionale ale lucrărilor realizate de
ministere şi departamente şi se creează în baza metodologică unică acceptată pentru toate
ministerele şi departamentele, folosindu-se, totodată, datele principale din cadastrul juridic.

Pentru crearea şi ţinerea la zi a Cadastrului Naţional este oportun a însărcina:

1) Agenţia Naţională pentru Geodezie, Cartografie şi Cadastru (în componenţa căreia intră Biroul de
inventariere tehnică şi Serviciul pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare) - cu
organizarea şi coordonarea lucrărilor de creare a Cadastrului Naţional, administrarea cadastrului
juridic şi fiscal, asigurarea cartografo-geodezică a cadastrelor, crearea hărţilor electronice şi
sistemelor geoinformaţionale, a băncilor de date cadastrale descriptive şi cifrice;
2) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei - cu administrarea cadastrului agricol şi monitoringul
terenurilor agricole;

3) Asociaţia de Stat "Moldsilva" - cu administrarea cadastrului forestier şi monitoringul pădurilor;

4) Concernul Republican "Apele Moldovei", Serviciul "Hidrometeo" al Departamentului Protecţia


Mediului Înconjurător - cu administrarea cadastrului apelor şi monitoringul apelor;

5) Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale - cu administrarea


cadastrului urban funcţional;

6) Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător – cu administrarea sistemului unic de stat al


monitoringului ecologic;

7) Asociaţia de Stat "AGEOM" -cu administrarea cadastrului zăcămintelor minerale utile; rezervelor
de ape subterane şi monitoringul acestora;

8) Ministerul Apărării - cu administrarea monitoringului resurselor naturale acumulate la obiectele


militare;

9) alte ministere şi departamente interesate (al industriei, transporturilor etc.) - cu acumularea şi


prezentarea informaţiilor necesare, în conformitate cu funcţiile reglementării de stat care le revin.

Agenţia Naţională pentru Geodezie, Cartografie şi Cadastru, în comun cu organele administraţiei


publice locale, creează în fiecare raion (municipiu) instituţii cadastrale teritoriale pe baza
reorganizării actualelor birouri teritoriale de inventariere tehnică şi servicii raionale pentru
reglementarea regimului proprietăţii. funciare, care vor funcţiona ca instituţii cu drept de persoană
juridică şi vor administra cadastrul juridic şi fiscal pe teritoriul subordonat.

În primii 3-5 ani coordonarea activităţii organelor republicane menţionate ale puterii executive se va
efectua de către Guvern prin intermediul Consiliului interdepartamental pentru coordonarea
activităţii în domeniul Cadastrului Naţional.

Organele administraţiei publice locale, în colaborare cu structurile respective asigură crearea şi


ţinerea la zi a cadastrului la nivel teritorial-administrativ.

3. Soluţionarea litigiilor privind proprietatea

imobiliară

Litigiile privind drepturile asupra bunurilor imobiliare se soluţionează de structurile specializate ale
Judecătoriei Economice.

De competenţa unei atare structuri ţine examinarea următoarelor litigii:

atacarea deciziilor organului cadastral cu privire la operarea de modificări în actele juridice ce


confirmă drepturile patrimoniale;

intentarea proceselor juridice pentru compensarea pagubei cauzate în urma pierderii drepturilor
patrimoniale asupra proprietăţii imobiliare din vina persoanelor cu funcţii de răspundere;

procese juridice pentru compensarea pagubei cauzate ca urmare a pierderii drepturilor patrimoniale
asupra proprietăţii imobiliare, din pricina acţiunilor legitime ale statului (de exemplu, exproprierea);
litigii legate de interpretarea contractelor, în baza cărora se efectuează transmiterea drepturilor
patrimoniale asupra proprietăţii imobiliare, şi de aplicarea sancţiunilor juridice corespunzătoare
pentru a asigura îndeplinirea obligaţiunilor de către părţile acestor contracte;

reclamarea deciziilor privind estimarea proprietăţii imobiliare, adoptate de către experţii de stat în
evaluări cu scopul impunerii fiscale.

4. Crearea cadastrului juridic

La nivelul fiecărei unităţi teritorial-administrative organul cadastral teritorial realizează un complex


de lucrări de măsurare geometrică, identificare şi înregistrare a bunurilor imobiliare şi drepturilor
asupra lor.

Măsurările geometrice

Măsurările geometrice se efectuează în sistemul unic de coordonate, ce oferă posibilitatea de


integrare a informaţiei pe teritoriul Republicii Moldova.

La baza măsurărilor geometrice se află reţeaua geodezică de stat. Menţinerea în stare adecvată a
reţelei geodezice de stat, necesare pentru crearea bazei geometrice, inclusiv a planurilor cadastrale,
se înfăptuieşte de către instituţiile specializate sub conducerea Agenţiei Naţionale pentru Geodezie,
Cartografie şi Cadastru.

Lucrările pentru crearea bazei geometrice a cadastrului se efectuează de către persoanele fizice şi
juridice, autorizate în modul stabilit de către Agenţia Naţională pentru Geodezie,

Cartografie şi Cadastru.

Identificarea obiectelor imobiliare

Identificarea obiectelor imobiliare este descrierea tehnică şi economică, precum şi separarea


juridică (individualizarea) a imobilului, în urma căreia obiectul obţine caracteristici tehnice,
economice şi statut juridic care permit ca acesta să fie evidenţiat indubitabil de alte obiecte
imobiliare.

Identificarea obiectelor imobiliare se efectuează prin întocmirea unui dosar cadastral special de
model stabilit pentru fiecare bun imobiliar identificat.

Înregistrarea de stat a obiectelor imobiliare

Înregistrarea de stat a obiectelor imobiliare este actul de atribuire fiecărui obiect imobiliar format a
unui număr unic de înregistrare (cadastral), care se păstrează asupra obiectului atîta timp cît acesta
există, fizic şi/sau juridic, ca un tot întreg. Unitatea acestui număr constă în faptul că pe teritoriul
Republicii Moldova nu pot exista două numere cadastrale identice.

Numărul cadastral se fixează în planurile cadastrale, în registrele speciale, în alte documente şi se


introduce în banca unică de date a bunurilor imobiliare.

În baza ridicărilor cadastrale se întocmeşte planul cadastral, care este o reprezentare grafică a
unităţii teritorial-administrative (oraş, sat), unde sînt indicate limitele fiecărui obiect imobiliar
înregistrat, aşezarea lui geografică, numărul cadastral, hotarele administrative, punctele reţelei
geodezice.
Limitele sectoarelor de pămînt pot fi calificate drept "fixe" sau "generale".

Limita fixă este limită ale cărei coordonate ale punctelor de cotitură sînt stabilite şi fixate pe teren în
modul prevăzut şi corespund cerinţelor expuse în actele normative ale Agenţiei Naţionale pentru
Geodezie, Cartografie şi Cadastru.

Drepturile înregistrate asupra sectoarelor de pămînt cu limitele fixe nu pot fi contestate de către
deţinători şi nu se examinează de către organele judecătoreşti.

Limitele generale sînt limitele stabilite în alt mod decît cel prevăzut pentru limitele fixe. Limitele
generale pot fi contestate de către oricare proprietar vecin în orice moment.

Înregistrarea de stat a drepturilor asupra imobilului

Înregistrarea de stat a drepturilor asupra imobilului este actul în baza căruia, din momentul
înfăptuirii lui, statul recunoaşte drepturile cetăţenilor şi ale persoanelor juridice asupra imobilului.

Înregistrarea de stat a drepturilor asupra imobilului se efectuează prin introducerea informaţiei


despre drepturile asupra imobilului, confirmate documentar, în registrul unic al imobilelor.

La cererea subiectului de înregistrare, lui i se eliberează certificatul cu privire la dreptul de


proprietate asupra imobilului, de modelul stabilit de legislaţie, sau un alt document ce confirmă
înregistrarea de stat a drepturilor asupra imobilului.

Procesul de înregistrare a bunurilor imobiliare şi a drepturilor asupra acestora poate fi efectuat


sporadic şi sistematic.

Înregistrarea sporadică se practică, în caz de necesitate, din iniţiativa deţinătorului de imobil (de
exemplu, pentru tranzacţii cu imobilul).

Înregistrarea sistematică se realizează prin înfăptuirea regulată a unor proceduri consecutive în


urma cărora toate imobilele se înregistrează în registru şi în planul cadastral.

Organizarea cadastrului juridic

Crearea sistemului unic de identificare, Înregistrare a imobilului şi a drepturilor asupra acestuia are
drept scop asigurarea informaţională şi juridică a pieţei proprietăţii imobiliare pe calea
implementării sistemului care trebuie să excludă incertitudinea şi să acorde garanţii titularilor de
drepturi asupra imobilului.

În scopul compensării pierderilor şi daunelor, cauzate titularilor de drepturi asupra imobilului şi


altor persoane de către oficiul cadastral teritorial, se constituie fondul de garanţie.

Pentru realizarea scopurilor menţionate este necesar ca Guvernul, pînă la adoptarea legilor
respective, să aprobe un regulament provizoriu cu privire la înregistrarea bunurilor imobiliare, în
care să fie determinate funcţiile diverselor organe de stat participante la acest proces, modul de
interacţiune şi procedurile respective. O condiţie necesară pentru crearea sistemului este unitatea
bazei de date informaţionale.

5. Crearea cadastrului fiscal

Practica evaluării economice permanente a obiectelor imobiliare este unanim acceptată in toate
ţările dezvoltate ale lumii.
Serviciile monitoringului economic în ţările de peste hotare se organizează conform principiului
teritorial, iar metodele aplicate pentru estimarea imobilului se determină de tradiţia economică
naţională şi sînt strîns legate de sistemul naţional de înregistrare a bunurilor imobiliare şi de
principiile impunerii fiscale.

În Republica Moldova, pe lîngă instituţiile de evaluare private organizate, trebuie să fie creat
sistemul de stat de evaluare şi înregistrare a imobilului, inclusiv a resurselor naturale. Acest sistem
este necesar să funcţioneze permanent, fiind flexibil la schimbările ce au loc atît în economia tării
(în, legătură cu procesele de inflaţie, modificările în legislaţie etc.), cît şi în infrastructura localităţii.

Există două sarcini principale ale unui atare sistem de evaluare:

fiscală, ce presupune crearea bazei pentru determinarea mărimii plăţilor pentru pămînt şi obiectele
imobiliare (impozite, plata pentru chirie etc.) în baza monitoringului preţurilor de piaţă ale acestora,
cu scopul neadmiterii reducerii încasărilor;

economică, care presupune crearea sistemului de pîrghii şi metode economice de reglementare a


dezvoltării imobilului oraşului.

Evaluarea imobilului prezintă interes pentru stat în ceea ce priveşte:

perceperea impozitului pe bunurile imobiliare;

stabilirea corectă a taxei pentru tranzacţiile cu imobilul;

plata compensaţiei la exproprierea bunurilor imobiliare;

perfectarea contractelor de arendă a imobilului public;

privatizarea bunurilor imobiliare etc.

Organizarea cadastrului fiscal

Mecanismul de evaluare permanentă a imobilului este necesar a fi creat în baza structurilor


existente, în formă de sistem automatizat, orientat spre mijloacele contemporane ale tehnicii de
calcul.

La prima etapă, în acest scop, trebuie creată Direcţia pentru estimarea imobilului în cadrul Agenţiei
Naţionale pentru Geodezie, Cartografie şi Cadastru, în sarcina căreia vor fi puse:

elaborarea şi perfecţionarea metodelor de estimare;

organizarea estimării bunurilor imobiliare în scopul impunerii fiscale şi privatizării;

administrarea bazei informaţionale privind piaţa imobiliară;

determinarea cu regularitate a preţurilor bunurilor imobiliare ţinîndu-se cont de preţurile de piaţă


formate;

estimarea selectivă de verificare a bunurilor imobiliare pentru tranzacţiile efectuate;

organizarea estimării complexurilor şi a unor obiecte ale bunurilor imobiliare, propuse pentru
comercializare la concursuri şi licitaţii, precum şi a celor propuse de oraşe în calitate de depunere în
capitalul statutar;
efectuarea estimărilor, la solicitarea organelor de stat autorizate şi organelor administraţiei publice
locale (serviciul fiscal, instituţiile judiciare, administraţia etc.), pentru determinarea costului unor
obiecte aparte şi al loturilor de pămînt, la confiscarea acestora pentru necesităţile publice;

organizarea estimării obiectelor imobiliare la cererea cetăţenilor şi persoanelor juridice;

elaborarea programelor de prelucrare automatizată a datelor şi tabelelor de ieşire generale.

Direcţiei îi vor fi atribuite următoarele funcţii:

acumularea datelor privind estimarea imobilului aplicate în alte regiuni, analizarea metodologiilor
aplicate pentru estimarea acestui imobil;

căutarea obiectelor analoage sub aspectul ansamblului de criterii; în cazul în care nu există date
suficiente despre preţul de vînzare-cumpărare;

analizarea materialelor metodice şi practica judiciară privind chestiunile estimării bunurilor


imobiliare.

6. Crearea cadastrelor de specialitate

În funcţie de interesele generale ale statului şi necesităţile agenţilor economici, care deţin în
folosinţă loturi de pămînt, ministerele, alte organe centrale de stat, regiile autonome, organizează
cadastre de specialitate: agricol, forestier, al apelor, construcţiilor urbane, pămînturilor cu
destinaţie specială (minier, industrial, al transporturilor, ecologic etc.).

Dezvoltarea cadastrelor de specialitate necesită o coordonare a activităţii ministerelor,


departamentelor, organelor administraţiei publice locale în vederea elaborării şi realizării unui
complex de măsuri pentru acumularea, păstrarea, transmiterea şi folosirea informaţiei.

În acest scop Consiliul interdepartamental pentru coordonarea activităţii în domeniul Cadastrului


Naţional:

va coordona activităţile organelor administraţiei publice centrale cointeresate în crearea cadastrelor


de specialitate (stabilirea organelor responsabile pentru acumularea diverselor informaţii, accesul la
informaţie, stabilirea priorităţilor la crearea şi dezvoltarea sistemelor, soluţionarea litigiilor);

va elabora standarde (elaborarea clasificărilor şi a nomenclatoarelor unice, stabilirea structurii


informaţiei, a modului de recepţionare şi furnizare a informaţiei);

va coordona soluţiile principale tehnice, metodologice şi juridice în problemele creării şi menţinerii


Cadastrului Naţional.

În scopul elaborării şi supravegherii standardelor necesare, se va institui un comitet tehnic în


componenţa căruia vor fi incluşi reprezentanţi ai ministerelor şi departamentelor interesate.

Organele care administrează cadastrele de specialitate execută, în funcţie de domeniul de activitate,


lucrări geodezice, cartografice etc. pentru necesităţile proprii şi pun gratuit la dispoziţia organului
ce administrează Cadastrul Naţional datele solicitate, în vederea întocmirii şi actualizării
cadastrului. La executarea lucrărilor se vor folosi în mod obligatoriu date de bază din cadastrul
juridic (numărul cadastral, harta cadastrală etc.).

7. Crearea sistemului informaţional al cadastrului


Sursa de informaţie trebuie să fie unică, să excludă dublarea informaţiei, să asigure accesibilitatea
operativă pentru toţi beneficiarii interesaţi şi să întrunească datele referitoare la·întreaga
proprietate imobiliară ce se află în posesia raionului (municipiului).

Beneficiari ai informaţiei pot fi organele administraţiei publice locale, autorităţile municipale,


cetăţenii, structurile de antreprenoriat, oficiile notariale, precum şi alte organizaţii şi asociaţii
interesate. Accesul la informaţie, conţinutul şi volumul ei vor fi determinate pentru fiecare categorie
de beneficiari prin regulamente corespunzătoare, aprobate de Guvern.

Este necesar ca funcţiile în legătură cu susţinerea tehnică, păstrarea arhivelor, interacţiunile


informaţionale ale diverselor organe statale să fie concentrate într-un centru informaţional unic
pentru imobil.

Banca de date va fi creată pe niveluri:

la nivel raional se preconizează introducerea, prelucrarea şi furnizarea datelor despre toate loturile
de pămînt şi obiectele imobiliare amplasate pe aceste loturi, precum şi despre deţinătorii

acestor imobile, care se află pe teritoriul administrativ raional (municipal), şi documentaţia juridică
cadastrală unificată;

la nivelul republican se recepţionează, prelucrează şi furnizează date de sinteză, se coordonează


problemele privind metodologia acumulării, prelucrării şi schimbului de inform~ţie.

Astfel, sistemul informaţional se conturează ca o reţea integrală de bănci şi baze de date conţinînd
informaţii tehnice, economice şi juridice despre întreg teritoriul republicii.

Luînd în considerare faptul că în prezent metodele cartografierii cifrice sînt perfecţionate suficient şi
se implementează cu succes, ar fi raţional de a reprezenta cadastrul sub formă de sistem
geoinformaţional, care să conţină informaţia detaliată despre toate tipurile de cadastre şi să fie
strîns legat de baza unică cartografo-geodezică.

Pentru asigurarea funcţionării şi dezvoltării eficiente a sistemului geoinformaţional, este necesar să


fie elaborate şi adoptate:

clasificatoare unice ale informaţiei cartografice pentru planurile cifrice;

formate unice de schimb al informaţiei cartografice cifrice;

cerinţe unice faţă de alcătuirea documentelor de ieşire sub formă de text şi celor grafice.

8. Pregătirea informaţională a populaţiei,

pregătirea personalului necesar

Scopul pregătirii informaţionale este conştientizarea populaţiei şi a antreprenorilor asupra


necesităţii schimbărilor în administrarea imobilului, apărării şi garanţiei drepturilor de proprietate,
creării pieţei imobiliare civilizate.

La etapa iniţială a reorganizării sistemului de administrare a bunurilor imobiliare şi adoptării


regulilor noi pe piaţa imobiliară, populaţia, structurile de antreprenoriat, lucrătorii organelor
administraţiei publice locale, corpul de. deputaţi trebuie să cunoască concepţia sistemului ce se
introduce, locul şi rolul lor în acest sistem, drepturile şi obligaţiunile, consecinţele deciziilor luate.
Odată cu adoptarea prezentei Concepţii, prin intermediul mass-media trebuie efectuată sistematic o
muncă intensă de informare a participanţilor pieţei imobiliare asupra priorităţilor. implementării
noului sistem al Cadastrului Naţional.

Pentru asigurarea sistemului de conducere cu cadre de înaltă calificare, este necesar de a realiza un
complex de programe pentru pregătirea şi instruirea personalului ce va activa în domeniul
imobilului.

9. Finanţarea Programului

Finanţarea Programului de creare a sistemului Cadastrului Naţional este raţional să se efectueze din
următoarele surse:

mijloacele bugetului de stat, inclusiv o parte din arenda încăperilor nedestinate pentru locuit, o
parte din mijloacele obţinute de la vînzarea pămîntului, o parte din mijloacele obţinute de la vînzarea
bunurilor imobiliare, taxele pentru înregistrarea drepturilor asupra proprietăţii imobiliare, încasările
pentru estimarea de stat a imobilului, plăţile pentru prezentarea informaţiei despre imobil;

mijloacele extrabugetare, inclusiv creditele, ajutoarele umanitare.

În scopul micşorării cheltuielilor de stat pentru crearea sistemului Cadastrului Naţional, este
necesar ca acestea să fie compensate, cel puţin parţial, de către beneficiarii informaţiei cadastrale.

10. Marketingul datelor sistemului

Scopurile marketingului datelor sistemului sînt:

analiza pieţei informaţionale, studierea necesităţilor beneficiarilor potenţiali ai informaţiei


cadastrale;

segmentarea pieţei pe tipuri de consumatori;

stabilirea eventualelor noi seturi de date, care să-i cointereseze pe consumatori;

stabilirea preţului optim pentru informaţia prezentată;

elaborarea strategiei de transmitere a informaţiei de la instituţiile cadastrale la consumatori;

organizarea relaţiilor cu mass-media;

realizarea activităţii de reclamă.

IV. Etapele de realizare a Programului

de creare a sistemului Cadastrului Naţional

Elaborarea şi implementarea sistemului Cadastrului Naţional necesită o perioadă îndelungată de


timp, anumite surse financiare şi se va efectua în două etape.

Prima etapă (anii 1997-2002) Implementarea proiectului cadastrului juridic pe teritorii urbanizate.
Programul-pilot al cadastrului fiscal (iulie 1997):

elaborarea programului de realizare a proiectului cadastrului;


crearea cadrului legislativ necesar activităţii de cadastru;

elaborarea şi implementarea sistemului computerizat de înregistrare a imobilului în zonele testate;

elaborarea metodologiei unice de realizare a lucrărilor cadastrale;

formarea structurii instituţionale de administrare a cadastrului.

Realizarea programului proiectului cadastrului (iulie 1997-2002):

asigurarea tehnico-materială a instituţiilor cadastrale republicane şi teritoriale;

crearea băncilor de date cadastrale raionale şi centrală;

crearea bazei geodezice şi topografice a cadastrului şi implementarea sistemului cadastrului juridic


pe teritoriul republicii;

elaborarea sistemului de garanţii şi asigurare de către stat a drepturilor patrimoniale înregistrate;

realizarea programei de instruire pentru pregătirea şi perfecţionarea specialiştilor în domeniul


cadastrului;

informarea populaţiei prin intermediul mass-media despre realizarea programului proiectului


cadastrului;

implementarea proiectului-pilot al cadastrului fiscal;

proiectarea şi crearea băncilor de date ale cadastrelor de specialitate.

Etapa a doua (2002-2007) Crearea cadastrelor juridic şi fiscal. Dezvoltarea cadastrelor de


specialitate pe teritoriul Republicii Moldova:

extinderea cadastrului juridic pe tot teritoriul Republicii Moldova;

adoptarea pachetului de acte normative pentru susţinerea sistemului de estimare a imobilului;

implementarea principiului de zonare funcţională a teritoriului;

trecerea la estimarea de stat cu regularitate a bunurilor imobiliare;

crearea băncilor de date ale cadastrelor de specialitate. Crearea sistemului informaţional al


Cadastrului Naţional.

Pe parcursul primei etape vor fi concretizate sarcinile şi termenele de realizare a etapei a doua.

Anexa nr. 2

la Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova nr. 794 din 19 august 1997

COMPONENŢA NOMINALĂ

a Consiliului interdepartamental pentru coordonarea


activităţii in domeniul Cadastrului Naţional

BULGARI Valeriu - viceprim-ministru al Republicii Moldova (preşedintele Consiliului)

STRATULAT Ion - director general al Agenţiei Naţionale pentru Geodezie, Cartografie şi Cadastru
(vicepreşedintele Consiliului)

GÎNJU Valeriu - şeful direcţiei generale de cadastru şi geoinformaţii a Agenţiei Naţionale pentru
Geodezie, Cartografie şi Cadastru (secretar responsabil al Consiliului)

Membrii Consiliului:

BADRAJAN Valentina - prim-viceministru al finanţelor

CLIMOVA Ala - specialist principal al departamentului legislaţie al Ministerului Justiţiei

MOLOJEN Vladimir - viceministru al afacerilor interne

CUCU Andrei - prim-viceministru al privatizării şi administrării proprietăţii de stat

BÎNZARI Valeriu - viceministru al transporturilor şi gospodăriei drumurilor

MISLIŢCHI Svetlana - viceministru al dezvoltării teritoriului, construcţiilor şi gospodăriei comunale

COŢOFANĂ Valeriu - director al direcţiei principale informatică a Ministerului Comunicaţiilor şi


Informaticii

PINZARI Vasile - vicedirector general al Departamentului Statisticii

PAVLENCO Olga - specialist coordonator al Controlului geologic de stat al Departamentului


Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică

ŞVEŢ Valeriu - şef interimar al direcţiei principale infrastructura de producţie şi investiţii a


Ministerului Economiei şi Reformelor

URECHEANU Gheorghe - şef adjunct al direcţiei evaluarea resurselor naturale şi licenţiere a


Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător

RĂU Anatol - şeful direcţiei funciare a Primăriei municipiului Chişinău

VITANOV Alexandru - şeful Biroului Central de Inventariere Tehnică a Imobilului al Agenţiei


Naţionale pentru Geodezie, Cartografie şi Cadastru

S-ar putea să vă placă și