UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA”- IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

MASTER POLITICI ȘI MANAGEMENT ÎN EDUCAȚIE

Germania – sistem de învățământ

Structura școlii în Germania diferă de la un Land la altul.

În anul 2009 numărul populației sub 29 ani reprezenta 30,1% din totalul populației țării, și
ceva mai mult de 1/3 din aceasta era cuprinsă în învățământul obligatoriu. Limba de predare era
desigur limba germană.
În 2009, 92,1% dintre elevii au ales sectorul public de învățământ general și restul de 7.9%
erau cuprinși în cel privat. În ceea ce privește învațământul vocațional, 91.3% dintre elevi erau
cuprinși în cel de stat și doar 8,7 % în cel privat.
Instituţiile de învăţământ particulare joacă un rol secundar după criteriul numărului de elevi şi
studenţi.
Conform Constituției școlile private sunt sub supravegherea statului.Standardele
educaționale naționale se aplică atât școlilor de stat cât și celor private .
În Germania responsabilitatea pentru sistemul de educație este condiționată de structura
federală a țării.Conform Constituției, administrația și legislația învățământului sunt în primul
rând responsabilitatea fiecărui Land și autorităților de supraveghere școlară de nivel inferior.
Această particularitatea a sistemului se aplică sistemului școlar al învățământului superior și
sectorului de educație continuă/educație a adulților.
Responsabilitatea guvernului federal în ceea ce privește educația este specificată în
Constituție.Printre aceste responsabilități se află legislația privind admiterea în învățământul
superior de licență, la fel ca și asistența financiară pentru pregătirea individuală, inclusiv
promovarea personalului academic tânăr.Constituția prevede de asemenea formele particulare de
cooperare între Stat și Land, cum ar fi cel în sectorul promovării cercetării
În cele mai multe landuri, responsabilitatea pentru învăţământul preşcolar şi îngrijire se află
la ministerele sociale. De la trei la şase ani, copiii merg la grădiniță care sunt în principal
conduse de non-organisme publice (în primul rând bisericile şi asociaţiile de binefacere), şi la
care părinţii sunt obligaţi să contribuie, în ciuda alocării de subvenţii publice majore şi faptul că
recurg la alte fonduri .

2010 Copii sub 3 ani între 3-6 ani

Copii în îngrijire zilnică 20,3% 92.2%

Copiii de sase-ani, care au atins vârsta de şcolarizare obligatorie, dar al căror nivel de dezvoltare
nu le permite încă să facă faţă provocărilor din școala primară, vor fi cuprinși în acele
Schulkindergärten sau Vorklassen, stabilite în cest sens. În cele mai multe landuri autorităţilor
şcolare de supraveghere sunt autorizate prin lege să impună ca copii de şase ani să urmeze astfel
de instituţii.

Învățământul obligatoriu

Etape

Grundschule (primary education) 6-10 years of age

(6-12, Berlin &
Brandenburg)
Lower secondary education= școala secundara inferioară 10-12 years of age 10/12-
Orientierungsstufe ('orientation' phase within the different 15/16 years of age
school types)
Gymnasium/Realschule/Hauptschule/Gesamtschule
and types of schools offering several courses of education
(Schularten
mit mehreren Bildungsgängen)

Învăţământul la zi este obligatoriu de la vârste cuprinse între 6 şi 15 ani ,în cea mai mare
parte din landurile (Baden-Wuerttemberg, Bayern, Hamburg, Hessen, Mecklenburg-
Vorpommern, Niedersachsen, Nordrhein-Westfalen ) la Gymnasium (Rheinland-Pfalz, Saarland,
Sachsen, Sachsen-Anhalt şi Schleswig-Holstein) sau 16 (în Berlin, Brandenburg, Bremen,
Nordrhein-Westfalen. Învăţământul seral este obligatoriu până la vârsta de 18 ani pentru cei care
nu merg la o şcoală la zi.

Criterii de admitere
In general, copiii sunt admisi la Grundschule de la varsta de 6 ani. La nivelul primar, copiii
merg obligatoriu si intra la o scoala primara locala care este la fel pentru toti. Trecerea de la
scoala primara la una dintre formele de invatamant secundar se supune unor reglementari ce
difera in functie de legislatia Land-ului respectiv. Tipul de scoala frecventata la primul nivel de
invatamant secundar (gimnaziu) este ales de parinti pe baza testarii facute la scoala primara.
Admiterea la diferite tipuri de scoli secundare depinde si de capacitatea elevilor de a se conforma
unor criterii de performanta si/sau decizia impusa de autoritatea educationala. Invatamantul
obligatoriu este gratuit
Structura anului scolar este cuprinsa intre 188 (5 zile pe saptămână) si 208 ( 6 zile pe
săptămână) zile in perioada august - iulie.Structura anului școlar este stabilită la nivelul fiecărui
Land, școlile fiind deschise 5 sau 6 zile pe săptămână, în mod special dimineața.În ciclul primar
se fac 20-29 ore pe săptămână, și 28-32 ore la nivelul ciclului secundar.La nivelul Gymnasium
de 8 ani, numărul de săptămâni la nivel inferior și superior este în general crescut cu 2 până la 4
săptămâni.Lecția durează 45 minute
 Ministerele de la nivelul Landurilor aproba curriculum,recomanda metodele de predare si
aproba manualele.În învățământul primar , materiile de bază, în general includ citirea, scrierea,
aritmetica ca și materii de studiu pentru introducerea în științele naturale și sociale, artă,
muzică,sport și educație religioasă.Curriculum pentru ciclul secundar depinde de tipul școlii, dar
de obicei se continuă cu materiile din ciclul primar, la care se adaugă studiul unei limbi străine,
științele naturale și sociale. Standardele educaționale specifică însăși obiectivele ce trebuiesc
atinse, în timp ce curricula descrie și structurează calea pentru atingerea lor .

Certificate - Învăţământul secundar inferior

La terminarea ciclului secundar inferior, elevii primesc un certificat de absolvire a claselor a

IX-a sau a X-a.
La sfârşitul clasei a IX-a în orice Land (stat federal) se poate obţine prima calificare
academică generală, numită Hauptschulabschluss (certificat de învăţământ secundar) în cele mai
multe Länder (state federale). Acest prim certificat de absolvire din învăţământul general se
foloseşte de regulă pentru admiterea la formarea profesională în sistemul dual.
La sfârşitul clasei a X-a în orice Land (stat federal) se poate obţine calificarea academică
intermediară, numită Realschulabschluss (certificat de şcoală secundară) sau Mittlerer
Schulabschluss (certificat intermediar de absovire a învăţământului secundar) în aproape toate
Länder. Acest certificat se eliberează de Realschulen şi îi califică pe elevi pentru admiterea la
cursurile învăţământului secundar superior, la Berufsfachschulen speciale (şcoli profesionale cu
program normal) şi la Fachoberschule (şcoli secundare superioare specializate) şi de asemeni la
cursul de formare profesională din cadrul sistemului dual. Dacă se atinge un anumit nivel de
performanţă, se poate obţine prin Mittlerer Schulabschluss o calificare de debut necesară pentru
transferarea la Gymnasiale Oberstufe (ciclul superior al şcolii secundare numit Gymnasium).
Curriculum variaza in conformitate cu tipul de educatie si pregatire secundara superioara.
Elevii de la Gymnasiale Oberstufe trebuie sa studieze materii din trei grupe: limbi
moderne/literatura/arte; stiinte sociale; si matematica/stiinte naturale/tehnologie
Elevii care trec Abiturprüfung primesc Zeugnis der Allgemeinen Hochschulreife, care le
garanteaza accesul la educatia superioara. Cursurile vocationale la zi pregatesc elevii pentru o
meserie specifica, sau pentru accesul la educatia superioara (Zeugnis der Fachgebundenen
Hochschulreife si Fachhochschulreife).

Învăţământul secundar superior

În cele mai multe Länder la momentul actual Allgemeine Hochschulreife sau Abitur
(certificat de învăţământ secundar superior= bacalaureat) se obţine după 9 ani de cursuri la
Gymnasium, unde Gymnasiale Oberstufe acoperă clasele a XI-a şi a XIII-a.
 În afară de Abitur, care permite titularului să studieze orice profil la orice instituţie de
învăţământ superior, mai există două alte tipuri de certificate de învăţământ secundar superior:
 Fachgebundene Hochschulreife (certificatul specializat de învăţământ secundar superior),
care de regulă este obţinut de la Berufsoberschule (şcoala superioară profesională) şi
permite titularului să studieze anumite discipline într-o instituţie de învăţământ superior.
 Fachhochschulreife (certificatul avansat de la colegiul tehnic) este un certificat care
permite titularului să studieze la Fachhochschule (universitatea de ştiinţe aplicate) şi se
obţine după asolvirea Fachoberschule (şcolii secundare tehnice).
Tot personalul pregatitor pentru scoala (Grundschule) este pregatit la nivel secundar superior.
Profesorii sunt pregatiti la universitati si colegii de arte si muzica, si trec prima si a doua
examinare Staatsprüfung la doua subiecte si in stiinta educatiei. Profesorii din invatamantul
primar sunt generalisti , iar profesorii de educatie secundara sunt specialisti in materia predata.
Profesorii sunt, în general, angajati de caătre Land și au statut de civili.

Învăţământ superior

Germania are un număr total de circa 350 de instituţii de învăţământ superior susţinute public
sau recunoscute oficial, care sunt de următoarele tipuri:
 Universitäten (universităţile) şi instituţiile echivalente de învăţământ superior ca
Technische Universitäten (universităţile tehnice), Gesamthochschulen (universităţile
comprehensive) şi Pädagogische Hochschulen (colegiile pedagogice).
 Kunsthochschulen and Musikhochschulen (colegiile de artă şi muzică).
 Fachhochschulen (universităţile de ştiinţe aplicate).
Formarea profesorilor a fost în general integrată în structura universitară, dar mai există
colegiile pntru profesori.
Germania are şi un mare număr de instituţii de învăţământ superior care se centrează pe
domenii specifice, cum sunt medicina umană şi veterinară, sport, artă şi media, film şi
administraţie publică.
În unele Landuri, Berufsakademien oferă o alternativă la instituţiile de învăţământ superior.
Aceste academii profesionale au preluat principiul sistemului dual de învăţământ profesional şi
îl aplică la sectorul terţiar.
Începutul anilor 90, debutează cu reforma structurii învăţământului superior şi organizarea sa
internă. Prioritatea o reprezintă dezvoltarea Fachhochschulen, consolidarea cercetării aplicate şi
transferul tehnologic.
Admitere şi consiliere
Allgemeine Hochschulreife (certificat general de aptitudini pentru învăţământul superior) dă
posesorului dreptul de admitere la orice profil şi specializare în orice instituţie de învăţământ
superior. Fachgebundene Hochschulreife (certificat specializat de aptitudini pentru învăţământul
superior) dă posesorului dreptul să studieze anumite specializări la universitate sau în instituţii
echivalente. Admiterea la colegiile de artă şi muzică de obicei presupune Allgemeine
Hochschulreife şi dovada de aptitudini artistice. Cerinţa pentru admiterea la Fachhochschule
(colegiu specializat de învăţământ superior) este fie Fachhochschulreife (certificate de aptitudini
pentru învăţământ superior specializat de scurtă durată), fie Allgemeine/ Fachgebundene
Hochschulreife.
Solicitările se fac direct la universitatea respectivă, folosind formatul propriu de candidatură.
Admiterea la cele mai multe facultăţi nu este reglementată şi este deschisă oricui pe baza
certificatelor şcolare de calificare cerute.
Procedura generală de selecţie
La anumite facultăţi (e.g. medicină) există un anumit număr de locuri la nivel naţional, alocate
de Zentralstelle für die Vergabe von Studienplätzen - ZVS (Biroul Central pentru Alocarea
Locurilor de Studiu). În Dortmund ,pe baza procedurii generale de selecţie, se ia în considerare
media finală din certificatul şcolar de calificare, timpul de aşteptare şi criteriile individuale ale
universităţii. Informaţii detaliate despre procedură sunt disponibile în publicaţia zvs info,
publicată cu circa 6 luni înainte de fiecare semestru sau online pe pagina proprie a ZVS.
Cele mai multe instituţii particulare de învăţământ superior (dar şi unele de stat) impun teste
de admitere, aşa cum fac colegiile de artă şi muzică. Datele şi condiţiile acestora trebuie
examinate de instituţiile respective cu mult timp înainte de începerea semestrului.
Calificările din învăţământul superior variază după durata şi tipul facultăţii urmate.
Studiile la o universitate sau instituţie echivalentă se finalizează cu un examen academic:
 Examen de Diplom (diplomă)
 Examen de Magister (master)
 Examen de stat (pentru profesori, avocaţi şi medici)
 Examen ecleziast (în teologie)
 Examen artistic
Începând cu 1998 se implementează un nou sistem de obţinere a diplomelor de licenţei şi de
master în toate instituţiile de învăţământ superior pentru a adapta sistemul la structura cu două
cicluri.
Studiile din cadrul Fachhochschulen - FH (colegiu specializat de învăţământ secundar)
conduc la obţinerea:
 Diplom (FH) specializare
 Diplomă de licenţă
 Diplomă de master
Universitäten (universităţile) şi instituţiile echivalente de învăţământ superior au
dreptul să organizeze doctorat.
Absolvenţii Fachhochschule posesori ai diplomei de master sau ai diplomei de
calificare Diplom (FH) pot fi admişi la doctorat la o universitate unde îndeplinesc
anumite cerinţe suplimentare.