1.

Gradul de informatizare a întreprinderilor comerciale din Republica Moldova/Regiunea de Sud

a Moldovei.

Resursele informaționale sunt componenta a cărei calitate tinde sa condiționeze într-o

măsura crescânda conținutul si eficienta de ansamblu întreprinderii comerciale.
Ele pot fi definite ca reprezentând ansamblul sistemic al informațiilor generate, obținute, disponibile si
refolosibile din întreprinderea comerciala.

Tot mai mult se acreditează ideea ca resursele informaționale sunt o componenta a oricărui tip
de activitate. Fiecare activitate la rândul ei generează noi informații, care, ulterior, sunt utile ducerii la
bun sfârșit a respectivei activități sau ale altor activități. Procesele de natura manageriala, orientate
către adaptarea întreprinderii comerciale la un mediu tot mai dinamic si complex, impunobtinerea de
informații vitale cu privire la piața (dinamica, dimensiuni, structura etc.), la competiție (cota de piața,
segmente ocupate de cumpărători, preturi practicate, structura ofertei, servicii oferite etc.), las ursele
de aprovizionare (localizare, condiții de livrare, preturi ), cu privire l consumatori (segmente vizate,
comportamente specifice, putere de cumpărare etc.). Ca urmare, apare necesitatea organizării la
nivelul întreprinderii comerciale a unui sistem eficient de procurare, prelucrare miștocare a acestor
informații, care sa fie în măsura sa le transforme în resurse disponibile si refolosibile, subsumate
fundamentării corespunzătoare a deciziilor privind activitatea curenta si de perspectiva a firmei.

2. Importanța TIC în noua economie.

Apariția tehnologiilor informaționale și comunicaționale reprezintă o parte vitală în lumea afacerilor

și în viața cotidiană. Evoluția rapidă a științei și a tehnologiilor are un impact asupra oricărui aspect al
relațiilor umane. Utilizarea tehnologiilor moderne acționează asupra unei varietăți de activități ale
companiilor de afaceri, contribuie la depășirea diverselor bariere de producere, financiare, geografice
etc. Posibilitatea de comunicare imediată, transferul de date rapid, accesul la diverse resurse
informaționale, într-o perioadă foarte scurtă, contribuie la o creștere intensivă a activităților, efectuată
de către firme și organizații pentru creșterea circuitului de mărfuri, care ar favoriza creșterea economică.
Scopul acestei dezvoltări constă în descoperirea efectelor TIC asupra firmelor moderne și activităților
acestora; procesul de comunicare cu privire la grupurile interne și externe ale organizațiilor;
determinarea aspectelor pozitive și negative în penetrarea intensivă a TIC în cadrul organizațiilor de
afaceri.

Procesul comunicațional constituie unul din cele mai importante elemente din comunicarea
contemporană de afaceri. Indiferent de gradul de utilizare a tehnologiilor moderne comunicaționale,
importanța abilităților de comunicare necesare, pe care cifrele economice reale trebuie să le posede,
acesta este un factor important, de succes, în domenii, precum negocierile comerciale cu organizațiile
partenere, comunicarea cu angajații, acționarii, reprezentanții autorităților de stat sau autorităților
municipale.
 3. Rolul managerului în elaborarea și proiectarea sistemelor informaționale.

Rolul Sistemului informațional în activitatea organizației. Practica de management din unitățile

economice a evidențiat legătura directă care există între procesul managerial propriu zis și Sistemul
informațional existent. Rolul unui Sistem informațional în cadrul unei organizații relevă din beneficiile pe
care le oferă angajaților, decidenților acesteia. Fiecare tip de organizație își adaptează anumite categorii
de Sistem informațional în funcție de necesitățile organizaționale. Există o serie de modele de sisteme
informaționale așa ca: sistemele de management al documentelor; management al proiectelor;
management al sarcinilor; sisteme informaționale de gestiune a resurselor umane; sisteme de măsurare
și de management al performanțelor; sisteme informaționale de contabilitate etc. Un Sistem
informațional pe larg utilizat atât în sectorul public cât și în cel privat, în ultimii ani, este sistemul de
management al documentelor. Acest tip de sistem presupune gestionarea electronică a documentelor.
Beneficiile unui sistem de management al documentelor sunt: • Un singur punct de acces către o bază
de stocare centralizată astfel încât printr-o singură interogare să fie afișate toate documentele
relevante, indiferent de format, locație fizică sau aplicația sursă. • Transmiterea/primirea documentelor
și procesarea acestora (semnarea, consultarea, adnotarea) se face rapid, economisindu-se circa 40% din
timpul necesar. • Accelerarea proceselor de colectare a informațiilor simultan cu reducerea în proporție
de 70% a timpului afectat introducerii datelor. • Partajarea de documente între utilizatori (angajați sau
parteneri) cu un management avansat al drepturilor de acces ce permite un mod de lucru colaborați. •
Permite clasificarea/indexarea și regăsirea documentelor după cuvinte-cheie (de ex: client, partener,
proiect, factură, notă, proprietar document etc.).

4. Cyberspațiu: concept și caracterizare generală.

Cyberspațiu este domeniul mondial al electromagneticii accesat prin tehnologie electronică și

exploatat prin intermediul modulării energiei electromagnetice cu scopul de a realiza o gamă largă de
capacități de comunicare și control. În termeni pragmatici, cyberspațiul se referă la rețelele
informaționale și de comunicare cum ar fi Internetul.

Totuși, evoluția tehnologiei informației și sistemelor informatice aflată în pronunțata accesiune, și-a
pus amprenta asupra tuturor domeniilor vieții sociale, economice, civile etc., influențând decisiv
progresul umanității. Acest adevărat ”cyberspațiu” oferă pe lângă multiplele avantaje, posibilitatea
săvârșirii de infracțiuni într-o altfel de modalitate decât cea tradițională.

Criminalitatea în mediul virtual, generic denumită e-crime sau cyber-crime a cunoscut o evoluție

dramatică, acestui fenomen putem distinge patru etape, și anume:

 prima (specifică anilor ’80), care a fost caracterizată de banalizarea informaticii, piratarea
programelor, falsificarea cărților de credit ;
 a doua (specifică sfârșitului anilor ’80), a fost favorizată de apariția rețelelor locale și extinse,
precum și a punților de legătură, şi caracterizată de importante deturnări de fonduri şi
„isprăvile” hacker-iilor care accesau calculatoarele NASA, CIA şi oricare altă ţintă care reprezenta
un simbol politica-tehnologic sau un element al puternicului complex militară-industrial
american;
 – a treia (specifică anilor ’90), care a coincis cu proliferarea sistemelor informatice și rețelelor de
comunicații (Internet-ului, în special) şi a fost caracterizată de specializarea infractorilor, apariția
unor „veritabili” profesioniști ai pirateriei, deturnărilor de fonduri, sabotajelor informatice;
 – a patra (în prezent), favorizată de faptul că sistemele informatice au pătruns în toate
sectoarele vieții sociale și le controlează pe cele mai importante dintre ele (transporturi,
apărare, etc.), și care este caracterizată de conturarea de noi și grave amenințări ca terorismul
informatic, războiul informatic etc.