UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

STUDIU DE CAZ

Analiza Articolul 78 al Constituției Republicii

Moldova ,,Alegerea Președintelui’’

Conducător ştiinţific Slusarenco Svetlana, doctor in drept, conferential universitar

Student Tulei Violeta, master anul I, Gr.10

Chișinău,2020

1
 Cuprins

Pag.

Introducere.......................................................................................................................................3

1.Noțiunea și atribuțiile președintelui Republicii Moldova.............................................................5

2. Analiza amănunțită a Articolului 78 al Constituției Repubicii Moldova ,,Alegerea

Președintelui’’……………………………………………………………………………………..8

3. Alegerile prezidențiale din 2020 în Republica Moldova...........................................................15

Concluzie.......................................................................................................................................20

Bibliografie....................................................................................................................................22

2
 Introducere

Rolul şefului statului este unul semnificativ, pe de o parte, fiind reprezentatul poporului şi
alesul acestuia. Iar pe de altă parte, din analiza atribuţiilor încredinţate conform Constituţiei,
rolul Preşedintelui Republicii Moldova este unul formal, redus în raport cu alte puteri ale
statului. Se ajunge la concluzia că categoria atribuţiilor şefului statului determină forma de
guvernământ a Republicii Moldova, care dispune de un regim parlamentar.

Importanța și actualitatea tеmei este una dеоsebită, actuală și importantă. După cum este
stipulat în Articolul 77 al Constituției Republicii Moldova ,, Președintele Republicii Moldova
reprezintă statul și este garantul suveranității , independenței naționale, al unității și integrității
teritoriale ale țării.’’ Președintele apără interesele atît a poporului cît și a întregului stat. Șeful
statului pretutindeni a fost cea mai importantă putere din stat, luînd decizii la nivel național și
internațional. Este o tema actuală deoarece , în acest an , în 2020 au loc alegerile prezidețiale în
Republica Moldova.

Scopul acestei lucrări constă în analiza și cunoașterea amănunțită a prevederilor Articolului

78 din Constituția Republicii Moldova ,,Alegerea Președintelui’’ .

În lucrarea dată v-om întîlni cuvinte-cheie precum: președinte, alegeri, vot, candidat,
alegători.

Sarcinile principale ale acestei lucrări sunt :

 De a analiza noțiunea șefului statului și atribuțiile acestuia pe plan intern și extern.

 Analiza prevederilor articolului 78 al Constituției Republicii Moldova, a fiecărui aliniat
în parte.
 Cunoașterea cu evoluția instituției șefului statului în Republica Modova
 Analizarea desfășurării alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020 și a rezultatelor
acestora în Republica Moldova.

Metodologia elaborării lucrării în cauză se axează pe analiza cadrului normativ și legislativ

al Republicii Moldova în domeniul dat, analiza prevederilor Constituției Republicii Moldova,
studierea surselor bibliografice, articolelor , comunicărilor în format electronic.

Această lucrare conține introducere, trei subpuncte, concluzie și lista surselor bibliografice.

În introducere se relatează despre importanța temei abordate, scopul și sarcinile propuse,

structura lucrării , cuvintele cheie și metodologia elaborării.

3
 În subpunctul 1 al lucrării se evidențiază noțiunea și atribuțiile președintelui Republicii
Moldova pe plan intern cît și extern.

În subpunctul 2 al lucrării se va analiza amănunțit fiecare aliniat al Articolului 78 al

Constituției Republicii Moldova ,,Alegerea Președintelui’’ cît și prevederile acestuia.

În subpunctul 3 al lucrării se va reprezenta datele concrete privind desfășurarea alegerilor

președintelui Republici Moldova din 1 noiembrie 2020 (turul I) și 15 noiembrie 2020(turul II) .

În concluzie se reflectă principalele rezultate analizate ,recomandări cu referire la aspectele

subiectului analizat, opinii proprii.

4
 1.Noțiunea și atribuțiile președintelui Republicii Moldova

Cuvîntul Președinte provine din latinescu praesidens , prae –dinainte + ședere . Praeses
cuvînt latin,înseamnă ,,a ședea în frunte''. [3.4]

Președintele Republicii Moldova este șeful statului, garantul suveranității, independenței

naționale, al unității și integrității teritoriale a țării. Președintele Republicii Moldova emite
decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Mandatul președintelui durează
patru ani și începe din data depunerii jurământului. Este interzisă îndeplinirea funcției de
președinte mai mult de două mandate consecutive.

Modalitatea de constituire și înregistrare a grupurilor de inițiativă pentru susținerea

candidaților la funcția respectivă, procedura de întocmire, prezentare şi verificare a documentelor
și listelor de subscripție în vederea înregistrării concurenților electorali la alegerile prezidențial.
Sunt considerați solicitanți colectivi partidele, alte organizații social-politice și blocurile
electorale, iar solicitanți individuali – candidații care își desemnează propria candidatură la
funcția de Președinte al Republicii Moldova. Blocurile electorale se constituie şi se înregistrează
în condițiile stabilite prin instrucțiunea Comisiei Electorale Centrale (în continuare – CEC),
aprobată în acest sens.

Desemnarea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova se face începând cu

60 de zile înainte de data alegerilor și se termină cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. [1.4]

În perioada 1991–2000, șeful statului era ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber
exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În urma reformei constituționale din 2000, procedura de
alegere a președintelui Republicii Moldova a fost modificată, Parlamentul preluând
responsabilitatea de alegere a președintelui țării. Prin Decizia Curții Constituționale din 4 martie
2016, s-a revenit la alegerea președintelui prin vot direct de către cetățeni, fără a modifica
atribuțiile președintelui.

În conformitate cu prevederile Constituției, președintele țării exercită mai multe atribuții în

raport cu Parlamentul, Guvernul, corpul judecătoresc, precum și atribuții în domeniul politicii
externe, securității naționale și atribuții ceremoniale.

Președintele Republicii Moldova are dreptul la inițiativă legislativă și poate prezenta

Parlamentului proiecte de acte legislative și propuneri legislative, care vizează problematica
relațiilor sociale, domeniul securității naționale și apărării sau armonizarea legislației naționale
cu cea a Uniunii Europene. Toate proiectele actelor normative elaborate de către președintele
țării se remit spre avizare Guvernului.

5
 Atribuțiile din domeniul politicei interne:

 poate lua parte la lucrările Parlamentului, adresează mesaje cu privire la principalele

probleme ale națiunii;
 promulgă legile adoptate de Parlament, dar este în drept, dacă are obiecții asupra unei
legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare, Parlamentului;
 convoacă Parlamentul, în cel mult 30 de zile după alegerile parlamentare, întrunește
Parlamentul în sesiuni extraordinare sau speciale și dizolvă Parlamentul în cazul
imposibilității formării Guvernului timp de 45 de zile sau al blocării procedurii de
adoptare a legilor timp de 3 luni.
 desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru, după consultarea fracțiunilor
parlamentare. În cazul prezenței în Parlament a unei majorități parlamentare absolute
formalizate, este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru
funcția de prim-ministru;
 numește Guvernul, în baza votului de încredere acordat de Parlament și primește
jurământul membrilor Guvernului;
 în cazul imposibilității prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile sau în cazul decesului
acestuia, desemnează un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar până la
formarea noului Guvern;
 în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției, revocă și numește, la
propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului;
 suspendă actele Guvernului, ce contravin legislației, până la adoptarea hotărârii definitive
a Curții Constituționale;
 poate iniția referendumuri consultative;
 numește în funcție judecătorii, președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
 numește procurorul general, însă în cazul unor probe incontestabile poate respinge o
singură dată candidatura propusă de Consiliul Superior al Procurorilor pentru funcția de
procuror general

Președintele țării poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționale,

inclusiv cele legate de asigurarea securității statului și în domeniul militar, în numele Republicii
Moldova și le prezintă spre ratificare Parlamentului.

Atribuțiile din domeniul politicii externe:

 acreditează și recheamă, la propunerea Guvernului, reprezentanții diplomatici ai

Republicii Moldova;

6
  primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor
state în Republica Moldova.

Președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forțelor armate și poartă

răspundere pentru starea securității statului și a sistemului național de apărare în limitele
împuternicirilor constituționale și legale.

Atribuțiile din domeniul apărării și securității naționale :

 ia măsurile necesare privind asigurarea securității statului;

 poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală;
 în caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, ia măsuri pentru respingerea
agresiunii, declară stare de război și le aduce la cunoștință Parlamentului;
 aprobă regulamentul Consiliului Suprem de Securitate, regulamentul Statului Major
General, programele și planurile privind construcția și dezvoltarea Forțelor Armate,
planul de mobilizare a Forțelor Armate, planul de întrebuințare a Forțelor Armate,
regulamentele militare, componenta Colegiului militar al Ministerului apărării;
 instituie și administrează, în conformitate cu legislația, organe consultative pentru
problemele asigurării securității statului;
 convoacă Consiliul Suprem de Securitate, organ consultativ pe lângă președintele
Republicii;
 emite decrete cu caracter normativ privind problemele asigurării securității statului
încorporarea cetățenilor în serviciul militar în termen și în cel cu termen redus și trecerea
lor în rezervă;
 inițiază procesul de elaborare a strategiei securității naționale și strategiei naționale de
apărare și le prezintă Parlamentului spre aprobare, precum și proiectele efectivului
componentelor Forțelor Armate; regulamentului disciplinei militare;
 înaintează Parlamentului propuneri privind participarea cu efective, armament și tehnică
militară la operațiuni internaționale de menținere a păcii sau în scopuri umanitare;
 conduce acumularea resurselor pentru necesitățile sistemului național de apărare;
 numește și eliberează din funcție directorul și directorul adjunct al Serviciului de
Protecție și Pază de Stat;
 coordonează activitatea Serviciului de Informații și Securitate (SIS);
 propune Parlamentului numirea sau demiterea directorului SIS;
 numește directorul adjunct SIS și componența numerică și nominală a Colegiului SIS, la
propunerea directorului SIS. [3.1]

7
 2.Analiza amănunțită a Articolului 78 al Constituției Repubicii Moldova
,,Alegerea Președintelui’’

Articolul 78 ,, Alegerea Președintelui”

(1) Președintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și
liber exprimat.
(2) Poate fi ales Președinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are
40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii
Moldova nu mai puțin de 10 ani și posedă limba de stat.
(3) Este declarant ales candidatul care a întrunit cel puțin jumătate din voturile
alegătorilor ce au participat la alegeri.
(4) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se
organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea
numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a
obținut cel mai mare număr de voturi, cu condiția că numărul acestora e mai mare
decît numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.

(6)Procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova este stabilită prin legea

organică.

[Prevederile alineatelor (1), (3) și (4) ale art.78 sunt reproduce astfel cum erau în vigoare pînă
la data adoptării Legii nr. 1115/05.07.2000, fiind revigorate în temeiul hotărîrii Constituționale
nr. 7/04.03.2016]

[Aliniatele (2) și (6) ale art.78 sunt reproduce în reacția Legii nr.1115/05.07.2000, în vigoare
din 28.07.2000.]

[Art.78- modificat prin Legea nr. 1115/05.07.2000,M.Of.nr.88-90/28.07.200] [1.2]

Instituţia şefului statului face parte din mecanismul prin care se exercită puterea de stat, sau
altfel spus suveranitatea naţională. Şeful statului, în toate regimurile politice, este organul oficial,
care formal ocupă locul de vârf în ierarhia instituţiilor statale antrenate în exercitarea
suveranităţii. Rolul acestei instituţii, în mod universal include personificarea continuităţii şi
legitimităţii statului, cât şi exercitarea puterilor politice, a funcţiilor şi obligaţiilor oferite şefului
de stat, potrivit constituţiei şi legislaţiei în vigoare . Instituţia şefului statului face parte din
mecanismul prin care se exercită puterea de stat sau, altfel spus, suveranitatea naţională. Şeful

8
statului, în toate regimurile politice, este organul oficial care ocupă locul de vârf în ierarhia
instituţiilor statale antrenate în exercitarea suveranităţii .

În sistemul celor trei puteri de stat, instituţia şefului de stat se încadrează plenar în puterea
executivă, şi conform expresiei plastice a lui Alexandru Arsene, acesta este „capul” acesteia.
Potrivit unei axiome a dreptului public, devenite aproape dogmă, statul nu poate fi conceput fără
un şef, oricât de simbolic ar fi rolul acestuia în unele sisteme politice .

Instituţia şefului de stat îşi are obârşia în chiar istoria lumii, a sistemelor statale.
Dintotdeauna colectivităţile umane organizate au avut un şef, recunoscut sau impus, în contextul
împrejurărilor istorice, instituţie ce a cunoscut o evidentă evoluţie cît priveşte formele,
structurile, împuternicirile, protocoalele . Explicarea instituţiei şefului de stat trebuie realizată în
funcţie de structura executivului şi de locul şefului de stat în acest executiv, loc ce exprimă şi
relaţia popor – parlament – şef de stat.

Cu alte cuvinte, privind forma de guvernământ ca modalitate în care sunt constituite şi

funcţionează organele statului, o raportăm, de principiu, la trăsăturile definitorii ale şefului de
stat şi la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Alegerea şefului statului, atribuţiile şi
prerogativele acestei instituţii ţin de o serie de factori: natura sistemului politic; sistemul
constituţional şi forma de guvernămînt; anumite tradiţii istorice şi naţionale. Nu în toate cazurile
şi în mod automat modul de desemnare a şefului statului determină locul şi rolul acestuia în
societate, în stat. Cuantumul şi extensiunea acestei funcţii este în raport cu celelalte verigi ale
puterii, în principiu cu executivul şi legislativul, dar şi cu categoria puterii în care este încadrată.

Republica Moldova ca stat independent, a ţinut în permanenţă să tindă spre realizarea

conceptelor democratice care au fost obţinute imediat cu declararea independenţei la 27 august
1991, când Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea Republicii Moldova privind
Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, în care menţiona că „Republica Moldova este
un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici un
amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric
şi etnic al devenirii sale naţionale” . [1.8]

În perioada scurtă de când şi-a declarat suveranitatea şi independenţa, Republica Moldova a

cunoscut mai multe forme de guvernământ. Instituţia „şefului statului în Republica Moldova“, îşi
are începuturile în anul 1990, perioadă în care actuala Republica Moldova (fosta RSSM) se afla
în componenţa U.R.S.S., perioadă în care a fost instituită funcţia şefului statului. Începând cu
aprilie 1990 şi până în prezent, Republica Moldova a exercitat următoarele forme de
guvernământ:

9
— regimul prezidenţial (3 septembrie 1990 — 27 august 1994);

— regimul semi-prezidenţial (27 august 1994 — 5 iulie 2000);

— regimul parlamentar (5 iulie 2000 — prezent) . [2.2]

În cadrul puterilor statului, puterea executivă se distinge prin conţinutul şi trăsăturile sale
specifice Ea este organizată într-un organ statal unic sau în două structuri şi activează conform
atribuţiilor concretizate, de regulă, în Constituţie. În cazul organizării puterii executive din două
organe statale, se subliniază caracterul dualist, „bicefalˮ al acestuia. Tocmai asemenea caracter
are puterea executivă în Republica Moldova. Ca urmare, atribuţiile puterii executive sunt
repartizate nu numai Guvernului, ci şi şefului statului . Astfel, iniţial, funcţia de Preşedinte al
Republicii Moldova, a fost instituită la sesiunea extraordinară a Sovietului Suprem al R.S.S.M.
prin Legea nr. 250-XII din 3 septembrie 1990 Cu privire la instituirea funcţiei de Preşedinte al
Republicii Sovietice Socialiste Moldova şi la introducerea unor modificari şi completări în
Constituţia R.S.S.M.[1.7] Prin această lege a fost modificată Constituţia, prin instituirea unor
prevederi care stabileau că şeful statului este Preşedintele Republicii Moldova şi este ales direct
de cetăţenii ţării pe baza dreptului electoral universal, egal şi direct în condiţiile votării libere şi
secrete..

Până la 15 ianuarie 1992, data depunerii jurământului de către preşedintele în exerciţiu al

Republicii Moldova, ales la 8 decembrie 1991 prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat, nici o persoană nu a exercitat un mandat de şef al statului Republicii Moldova. Primul
președinte al Republicii Moldova a fost Mircea Snegur. Acesta și-a exercitat activitatea pînă la
data de 15 ianuarie 1997.

La data de 15 ianuarie 1997 funcția președintelui Republicii Moldova este ocupată de Petru
Lucinschi, candidat al Partidului Democrat Agrar din Moldova.

Ca urmare a crizei politice din anul 1999, cauzată de unele divergenţe apărute între
Președintele Republicii Moldova și majoritatea parlamentară, articolul 78 a fost revizuit cardinal
prin Legea nr. 1115-IV din 05.07.2000 , acţiune care a schimbat regimul politic al Republicii
Moldova. Revizuirea nu a fost reușită nici din punct de vedere textual și instituţional, nici din
punct de vedere al procedurii prevăzute pentru alegerea Președintelui. Din anul 2000 și până în
2016, articolul 78 din Constituţie a devenit pentru societate unul dintre cele mai controversate
articole constituţionale. Astfel, dacă anterior Președintele era ales de popor, prin vot universal,
Moldova fiind, după regimul politic, o republică semi prezidenţială, după revizuire, țara s-a

10
transformat în republică parlamentară, pentru că, potrivit Curţii Constituţionale, „modalitatea
alegerii Președintelui republicii determină forma de guvernământ“ .

Alegerea Președintelui, prevăzută în articolul 78 din Constituţie, a fost expusă detaliat în

Legea cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova.[1.9] Curtea
Constituţională s-a pronunţat asupra unor aspecte ale procedurii în cauză în hotărârile sale pentru
controlul constituţionalităţii și interpretarea dispoziţiilor constituţionale.

În varianta sa actuală, art. 78 din Constituţie nu instituie dreptul, ci îndatorirea Parlamentului

de a alege șeful statului prin vot secret. În acest sens, nu se va confunda dreptul poporului cu
obligaţia Parlamentului de a participa la scrutinul prezidenţial.

Între delegările acordate deputatului, ca ales al poporului, este și obligaţia de a alege

Președintele. Astfel, Curtea a menţionat că „Șeful statului se alege de către Parlament prin vot
secret. Prin urmare, obligaţiunea și responsabilitatea pentru alegerea Președintelui Republicii
Moldova revine organului reprezentativ suprem și legislativ al ţării“1 .În cadrul aplicării art. 78,
deputaţii au ridicat, iar Curtea a interpretat problema prezenţei numerice a deputaţilor la ședinţa
Parlamentului în care se alege șeful statului. Sub acest aspect, Curtea a hotărât: „Potrivit art. 78
alin. (3) și (5) din Constituţie, atât ședinţa publică specială a Parlamentului pentru alegerea
Președintelui Republicii Moldova, cât și alegerile prezidenţiale propriu-zise se consideră valide
numai în cazul dacă la ele a participat un număr nu mai mic de 61 deputaţi – trei cincimi din
numărul deputaţilor aleși“.

Aliniatul (1) al art. 78 instituie și obligativitatea deputaţilor de a respecta toată procedura de

vot secret, care include primirea buletinului de vot, intrarea în cabina de vot, respectarea
procedurii prescrise de lege privind exprimarea votului și introducerea buletinului în urna de vot.
Sub acest aspect, Curtea Constituţională a statuat că „Alegerea șefului statului de către Parlament
printr-o altă modalitate decât prin vot secret este interzisă. Interpretarea logico-gramaticală și
sistematică a sintagmei «vot secret» din art. 78 alin. (1) din Constituţie permite Curţii
Constituţionale să tragă concluzia că această sintagmă este un caracter al dreptului de vot și
exprimă posibilitatea oferită deputaţilor în Parlament de a-și manifesta liber voinţa cu privire la
candidaţii propuși la funcţia de Președinte al Republicii Moldova, fără ca această manifestare să
poată fi cunoscută de alţii. Exprimarea voinţei de către deputaţii în Parlament, care participă la
alegerea șefului statului, prin ștergere cu o linie din buletinul de vot a numelor candidaţilor
contra cărora votează într-un alt loc decât locul special , stabilit de către Comisia specială
conform legislaţiei în vigoare, nu garantează secretul votării“.

11
 La data de 4 aprilie 2001 este ales de către parlament în funcție de Președinte al Republicii
Moldova , Vladimir Voroninc, fiind președinte al Partidului Comuniștilor din Republica
Moldova. Vladimir Voronin a fost singurul care a deținut două mandate consecutive.

Aliniatul (2) stabilește condiţiile pe care trebuie să le întrunească un potenţial candidat la

funcţia de Președinte. Din toate condiţiile, cea mai puţin explicită este obligativitatea
candidatului de a locui sau de a fi locuit permanent pe teritoriul Moldovei nu mai puţin de 10 ani.
Considerăm că textul normei prezumă obligativitatea persoanei de a locui pe teritoriul Moldovei
timp de 10 ani fără a deţine neapărat cetăţenia Republicii Moldova pe parcursul tuturor celor 10
ani. Deţinerea cetăţeniei Republicii Moldova este indispensabilă la momentul depunerii
candidaturii. Termenul de 10 ani este necesar pentru a demonstra că persoana s-a integrat în
societatea noastră, cunoaște toate problemele cu care se confruntă populaţia ţării și dispune de
soluţii pentru o bună guvernare.

Cu referire la procedura propriu-zisă de alegere a Președintelui, reglementată de alin. (3) și

(4), observăm că alegerile Președintelui au loc în baza scrutinului majoritar în două tururi și în
mod obligatoriu este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor
aleși. Mai mult ca atât, conform opiniei recente a Curţii Constituţionale, această majoritate, care
reprezintă votul a 61 de deputaţi, trebuie respectată în orice tur și fază a procedurii de alegere:
„Având în vedere principiul supremaţiei Constituţiei, Parlamentul nu poate institui prin lege
organică o altă majoritate pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova în cazul dizolvării
multiple a Parlamentului cauzată de eșuarea alegerii Președintelui, prin care s-ar aduce atingere
prevederilor alin. (3) al art. 78 din Constituţie“ .

Al doilea tur de scrutin este organizat de Comisia specială a Parlamentului pentru alegerea
Președintelui statului între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de
voturi obţinute în primul tur, după regulile stabilite pentru primul tur. Pentru cazul când eșuează
și al doilea tur de scrutin, se organizează alegeri repetate, care, conform legii, se desfășoară în
două tururi, fiind posibilă înaintarea altor candidaţi. [1.3]

În septembrie 2009, interimatul funcţiei de şef al statului a fost preluat de către

liberalul Mihai Ghimpu.

În perioada 28 decembrie - 30 decembrie 2010, Vlad Filat a îndeplinit funcția de președinte

interimar al Republicii Moldova. Iar pe 31 decembrie 2010 prin decretul lui Marian Lupu a fost
renumit în funcția de prim-ministru.

12
  În seara zilei de 30 decembrie Marian Lupu a fost ales de AIE în funcția de președinte al
Parlamentului și președinte interimar a Republicii Moldova cu același număr de voturi - 57 din
101.

După criza politică din 2012, președinte al Republicii Moldova este ales Nicolaie Timofti,
neafiliat politic.

Ulterior, la data de 04.03.2016 prin hotărârea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova

unele prevederi cu privire la alegerea preşedintelui Republicii Moldova au fost declarate
neconstituţionale, şi anume alin. (1), (3), (4) şi (5) art. 78 din Constituţia Republicii Moldova.
Totodată, şi legea nr. 1234 din 22.09.2000 Cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui
Republicii Moldova a fost declarată neconstituţională prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 7
din 04.03.2016 . [1.5] Codul electoral al Republicii Moldova a fost modificat în acest sens, fiind
introdus un nou titlu - Titlul IV „Alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova”
unde este prevăzută modalitatea şi procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova; iar
alin. 1 art. 143 din Codul electoral al Republicii Moldova a fost completat cu un nou tip de
referendum, şi anume, referendum republican pentru demiterea preşedintelui Republicii
Moldova. În această ordine de idei, începând cu data de 4 martie 2016 sistemul constituţional al
Republicii Moldova a revenit la prevederile constituţionale de dinaintea modificărilor din 5 iulie
2000, în conformitate cu care preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal,
direct, secret şi liber exprimat de între poporul moldovenesc.

Astfel, la 30 octombrie 2016, pentru prima dată în ultimii 15 ani în Republica Moldova au
fost organizate şi desfăşurate alegeri republicane pentru funcţia de preşedinte al Republicii
Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Primul tur de scrutin din 30
octombrie 2016 cu o rată de participare de 50.95% a fost validat, fiind depăşit baremul de
validare al alegerilor de 1/3 din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale. Deoarece nici
unul dintre cei 9 candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit 50% din
voturile valabil exprimate, un al doilea tur de scrutin a fost organizat pe 13 noiembrie 2016.
Lupta s-a dat dintre primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi pe 30
octombrie — Igor Dodon şi Maia Sandu. Prezenţa la vot a fost de 53.45%, iar Igor Dodon a fost
ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

Cel mai important rol il joacă preşedintele în formarea Guvernului şi dizolvarea

parlamentului. Aşadar, preşedintele numeşte prim-ministrul, dispune dizolvarea parlamentului
dacă guvernul nu este format în timp de trei luni, acreditează misiunile diplomatice . Şeful
statului emite decrete obligatorii pe întreg teritoriul ţării, poate participa la lucrările

13
parlamentului, poate întruni deputaţii în şedinţe extraordinare sau speciale şi mai poate veni cu
iniţiative legislative. Chiar dacă deţine cea mai înaltă funcţie în stat, iar unii cred că poate
schimba Moldova, preşedintele ţării nu poate elibera şi numi în funcţie miniştri fără acordul
premierului. Nu poate să se implice în activitatea legislativă, executivă şi judecătorească. Potrivit
Constituţiei, şeful ţării este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în
termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare în parlament. În cazul în care legea este
votată cu cel puţin acelaşi număr de voturi, preşedintele Moldovei este obligat să promulge legea
respectivă. La fel, preşedintele Republicii Moldova poate dispune graţierea individuală,
acordarea rangurilor diplomatice, decorarea oamenilor de cultură şi acordarea gradelor militare
pentru judecători, procurori şi alţi funcţionari publici. Preşedintele nou ales are mandat de la
popor, are dreptul să se adreseze parlamentului cu diferite probleme ale naţiunii, ceea ce nici un
preşedinte de până acum nu a făcut. Astfel, preşedintele ţării trebuie să fie în serviciul poporului
şi nu în cel al parlamentului.

Republica Moldova este un stat cu regim parlamentar. Chiar dacă s-a revenit la alegerile
directe ale şefului statului, s-a modificat doar modalitatea de alegere a şefului statului, nu şi
competenţele acestuia. La ora actuală competenţele preşedintelui Republicii Moldova sunt exact
aceleaşi care au fost şi până la hotărârea Curţii Constituţionale din 4 martie. Curtea
Constituţională nu a examinat niciuna dintre competenţele constituţionale pe care le avea şeful
statului. Prin urmare, Republica Moldova rămâne a fi un stat parlamentar cu un şef de stat ales
prin alegeri directe. [2.1]

14
 3.Alegerile prezidențiale din 2020 în Republica Moldova

La 1 noiembrie 2020 în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale. Alegerile
din 1 noiembrie 2020 reprezintă cel de-al patrulea exercițiu electoral de la declararea
independenței Republicii Moldova, prin care cetățenii aleg prin vot direct președintele țării. La
funcția de șeful statului poate candida orice cetățean cu drept de vot, care are 40 de ani împliniți,
a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și
posedă limba română. Candidații pot fi înaintați de cele 48 partide politice înregistrate până la
stabilirea datei alegerilor, blocurile electorale și cetățenii Republicii Moldova constituiți în
grupuri de inițiativă. Alegerile prezidențiale în Republica Moldova se desfășoară în conformitate
cu prevederile Codul Electoral al Republicii Moldova [1.1] și în conformitate cu prevederile
Constituției Republicii Moldova. [1.2]

Validarea alegerilor este condiționată de prezența la urne a cel puțin 1/3 din numărul
alegătorilor înscriși în listele electorale. Este ales candidatul care a obținut mai mult de
jumătate din voturile valabil exprimate. Dacă aceste condiții nu sunt întrunite, peste două
săptămâni se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii doi candidați stabiliți
în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. În acest caz, este declarat ales candidatul
care a obținut cel mai mare număr de voturi, indiferent de numărul alegătorilor care au participat
la vot. Rezultatele alegerilor urmează a fi confirmate sau infirmate de către Curtea
Constituțională. Pe data de 1 septembrie prezența la vot a fost de 48,54%, fiind depășit pragul de
validare de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. 

Din 13 grupuri de inițiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar opt au reușit să

colecteze numărul necesar de semnături în susținerea candidaților la funcția de președinte al
Republicii Moldova. Alți cinci pretendenți nu au fost admiși în cursa prezidențială: Andrian
Candu, Ion Costaș, Alexandr Kalinin, Constantin Oboroc și Serghei Toma. Cererile acestora nu
au fost depuse la CEC sau au fost respinse pentru numărul insuficient de semnături de susținere
valabile.

Procesul de desemnare și înregistrare a candidaților la funcția de președinte al Republicii

Moldova a durat 30 de zile și s-a desfășurat în două etape. În prima etapă s-au constituit
grupurile de inițiativă pentru susținerea candidaților, care au fost înregistrate la Comisia
Electorală Centrală. Inițiatori ai acestora puteau fi cele 48 de partide politice înregistrate până la
data stabilirii alegerilor[1], blocuri electorale și candidați independenți. Recepționarea actelor
pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă s-a efectuat în perioada 1–11 septembrie 2020. Toate
cele 13 cereri depuse au fost aprobate.

15
 În cea de-a doua etapă, grupurile de inițiativă constituite au colectat semnăturile
alegătorilor, necesare pentru înregistrarea candidaților la CEC. Fiecare grup urma să colecteze
între 15 000 și 25 000 de semnături ale cetățenilor cu drept de vot din cel puțin 18 unități
administrativ-teritoriale de nivelul II ale Republicii Moldova. Totodată, în cadrul unității
administrativ-teritoriale urmau a fi colectate nu mai puțin de 600 de semnături. Doar nouă din
cele 13 grupuri de inițiativă au reușit să prezinte listele de subscripție și actele necesare pentru
înregistrarea candidaților la funcția de șef al statului până la expirarea termenului-limită, 1
octombrie 2020. Comisia Electorală Centrală, în decurs de 7 zile, urma să verifice autenticitatea
datelor și să se pronunțe privind înregistrarea candidaților. Andrian Candu, desemnat de Partidul
“Pro Moldova”, este singurul candidat căruia i-a fost respinsă înregistrarea în cursa prezidențială.
Contestația depusă de acesta în instanța de judecată a fost respinsă, decizia rămânând definitivă.

Într-un final Comisia Electorală Centrală a înregistrat opt concurenți electorali pentru

alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, dintre care șapte sunt desemnați de formațiuni
politice. Președintele în exercițiu, Igor Dodon, candidează independent, însă este susținut
oficial de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

Lista celor 8 concurenți electorali pentru alegerile prezidențiale din 1noiembrie 2020:

1. Renat Usatîi- este desemnat de Partidul Nostru. Este născut la data de 4 noiembrie 1978
în or. Fălești, r-nul Fălești. Domiciliul acestuia se află în municipiul Bălți. De profesie
este profesor .Funcția deținută-primar al municipiului Bălți. Afiliere politică- președinte
al Partidului Nostru.
2. Andrei Năstase –este desemnat de Platforma Demnitate și Adevăr. Este născut la data de
6august 1975 în s. Mîndrești, r-nul Telenești. Domicilial în mun. Chișinău. De profesie
este jurist. Este consilier în Consiliul municipiului Chișinău. Afeliere politică- președinte
al Platformei Demnitate și Adevăr.
3. Tudor Deliu – desemnat de Partidul Liberal Democrat din Moldova. Este născut la data
de 29 octombrie 1955 în s.Malcoci , r-nul Ialoveni. Domiciliat în mun.Chișinău. De
profesie este filolog și magistru în drept administrativ și constitutional. Deține funcția de
consilier politic.Afiliere politică- membrul al Partidului Liberal Democrat din Moldova.
4. Igor Dodon – candidat independent. Născut la data de 18 februarie 1975 în s.Sadova,
r-nul Criuleni. De profesie este economist. El deține funcția de președinte Al Republicii
Moldova.
5. Violeta Ivanov – desmnată de partidul ,,Șor’’. Este născută la data de 15 septembrie 1967
în s.Grinăuți, r-nul Ocnița. Domiciliată în mun. Chișinău. De profesie este inginer. Este

16
 în funcție de Deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Afiliere politică- Membru al
partidului ,,Șor’’.
6. Maia Sandu- desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate. Născută la data de 24 mai
1972 în s.Risipeni, r-nul Fălești. Domiciliată în mun.Chișinău De profesie este
economist. Afiliere politică- Președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate.
7. Octavian Țîcu- desemnat de Partidul Unității Naționale. Este născut la data de 21 august
1972 în s.Costuleni, r-nul Ungheni. Domiciliat în mun. Chișinău.De profesie este istoric.
Deține funcția de Deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Afiliere politică:
Președinte al Partidului Unității Naționale.
8. Dorin Chirtoacă- desemnat de blocul electoral Unirea. Este născut la 9 august 1978 în
mun.Chișinău. De profesie este jurist. Deține funcția de consilier în Consiliul municipal
Chișinău.Afiliere politică :Președinte al Partidului Liberal. [3.1]

Rezultatele alegerilor prezidențiale din Turul I, 1 noiembrie 2020:

1. Renat Usatîi -16,90%, 227 939 de voturi

2. Andrei Năstase -3,26%, 43 924 de voturi
3. Tudor Deliu -1,37% , 18 486 de voturi
4. Igor Dodon- 32,61%, 439 866 de voturi
5. Victoria Ivanov -6,49%, 87 542 de voturi
6. Maia Sandu- 36,16%, 487 635 de voturi
7. Octavian Țîcu- 2,01% , 27 170 de voturi
8. Dorin Chirtoacă -1,20% , 16 157 de voturi [3.2]

Finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale ale concurenților electorali de

către persoane fizice sau juridice se efectuează prin intermediul unui cont bancar cu mențiunea
“Fond electoral”. Pentru alegerile prezidențiale din 2020, Comisia Electorală Centrală a stabilit
plafonul mijloacelor bănești ce pot fi virate în contul electoral al unui candidat în mărime de
18 925 500 lei, iar pentru un grup de inițiativă – de 994 250 lei. Prin Circulara din 15 septembrie
2020[2], CEC a atenționat partidele politice că orice susținere financiară a candidaților desemnați
se efectuează cu respectarea condițiilor aplicabile persoanelor juridice, în limita a 12 salarii
medii lunare pe economie.

Pentru monitorizarea alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020 Comisia Electorală

Centrală a acreditat 2 220 de observatori, dintre care 1 910 naționali și 310 internaționali din
partea organizațiilor internaționale, a guvernelor statelor străine și organizațiilor
neguvernamentale. Monitorizarea procesului electoral în cele 139 de secții de votare

17
constituite în afara țării pentru turul I al scrutinului a fost efectuată de 278 de observatori,
majoritatea fiind din partea concurenților electorali.

Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, în condițiile create

de situația epidemiologică, a desfășurat o misiune limitată de observare, renunțând la dislocarea
observatorilor pe termen scurt. Din aceleași motive, Adunarea Parlamentară a Consiliului
Europei și-a anulat misiunea de observare a alegerilor prezidențiale.

Cadrul legal existent oferă posibilitate alegătorilor să sesizeze neregulile observate pe durata
campaniei electorale, precum și în ziua alegerilor. Alegătorii pot sesiza autoritățile electorale și
instituțiile abilitate, precum sunt organele poliției și ale procuraturii, în legătură cu inacțiunile
instituțiilor de stat și/sau acțiunile concurenților electorali care vin în contradicție cu normele
electorale.

Obiect al sesizării pot fi următoarele nereguli:

 Coruperea alegătorilor, manifestată prin oferirea de bani, bunuri (produse alimentare și

de tutun, băuturi alcoolice etc.), servicii sau alte foloase cu scopul de a influența
comportamentul alegătorului.

 Implicarea cultelor religioase în campania electorală, prin acțiuni de agitație

electorală și/sau susținerea financiară sau materială a candidaților electorali.

 Agitația electorală contrară normelor electorale – implicarea în acțiunile de agitație

electorală a persoanelor care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova, utilizarea bunurilor
și a mijloacelor publice (resursele administrative), desfășurarea agitației în ziua alegerilor
și ziua precedentă alegerilor.

 Neraportarea cheltuielilor de către concurentul electoral în rapoartele financiare depuse

la Comisia Electorală Centrală.

 Nereguli în activitatea organelor electorale (biroul electoral al secției de votare,

consiliul electoral de circumscripție), inclusiv în ziua alegerilor. Aceste nereguli pot fi
sesizate doar de observatorii acreditați de CEC, care au dreptul să asiste la toate
operațiunile electorale și la ședințele organelor electorale.

 Nerespectarea regulilor obligatorii de prevenire și combatere a infecției COVID-

19 în cadrul activităților electorale desfășurate și organizate de concurenții electorali
(purtarea măștilor, păstrarea distanței sociale, întruniri care nu depășesc 50 de participanți
etc.).

18
 Un al doilea tur de scrutin va fi organizat pe 15 noiembrie 2020, deoarece niciunul dintre
cei opt candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova nu a întrunit 50% din voturile
valabil exprimate. În turul doi vor concura primii doi clasați după primul tur – Maia
Sandu și Igor Dodon.

Mai multă informație de ultima oră despre amplasarea secților de votare pe teritoriul țării cît
și în diaspora, deoarece multe țări din UE se află în lockdown au fost plasate pe saitul
guvernamental al Republicii Moldova.[3.3]

Pe 15 noiembrie 2020, în Republica Moldova a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor
prezidențiale, la care au participat Maia Sandu și Igor Dodon, primii doi candidați clasați
după primul tur. Potrivit rezultatelor preliminare, prezența la vot a fost de 52,78%,adică 1
633621 cetățeni, iar Maia Sandu a fost aleasă președinte al Republicii Moldova. Maia Sandu a
obținut 57,72% , 943 006 voturi iar Igor Dodon a obținuț 42,28%, 690 615voturii.

La cel de-al doilea tur al alegerilor prezedențiale a participat un număr record de alegători
din diasporă , în număr de 262 103 alegători. Aceștia au oferit 92,94% , adică 243 605 de voturi
în favoarea Maei Sandu și 7,06%, adică 18 498 de voturi în favoarea lui Igor Dodon. [3.2]

Rezultatele finale ale alegerilor urmează a fi validate de Comisia Electorală Centrală și

confirmate de Curtea Constituțională.

Potrivit Articolului 79, aliniatul (2),al Constituției Republicii Moldova ,,Candidatul a cărui
alegere a fost validată depune în față Parlamentului și a Curței Constituționale , cel tîrziu la 45
zile după alegeri, următorul jurămînt:

,, Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect
Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului,
suveranitatea, independența , unitatea și integritatea teritorială a Moldovei.’’’’

Articolul 80 al Constituției Republicii Moldova ,,Durata Mandatului '' prevede în aliniatul

(1): ,,Mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii
jurămîntului.’’

Aliniatul (2) al prezentului articol denotă ,, Președintele Republicii Moldova își exercită
mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Președintele nou –ales.’’

Aliniatul (3) al prezentului articol stipulează că ,, Mandatul Președintelui Republicii Moldova

poate fi prelungit ,prin lege organică , în caz de război sau de catastrofă’’.

Aliniatul (4) al prezentului articol ,, Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al
Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.’’[1.2]

19
 Concluzie

Preşedintele Republicii Moldova trebuie să fie un mediator între instituţiile statului şi

societate. În opinia noastră, funcţia preşedintelui nu este una simbolică, aşa cum se menţionează
deseori. Preşedintele ţării poate dizolva Parlamentul, este comandantul suprem al forţelor armate,
în caz de război sau agresiune împotriva ţării, ia măsuri pentru respingerea atacului. Preşedintele
Republicii Moldova dispune de responsabilităţile, atribuţiile şi competenţele sale constituţionale.
El trebuie să fie arbitrul dintre cele trei puteri – Parlament, Guvern şi Justiţie. Preşedintele
Republicii Moldova reprezintă ţara pe arena internaţională, încheie tratate internaţionale în
numele Republicii Moldova. Totodată, preşedintele este garantul suveranităţii, independenţei
naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. El transmite mesaje către Parlament cu
privire la principalele probleme ale cetăţenilor săi, asigură respectarea drepturilor omului, este un
barometru al societăţii, trebuie să reacţioneze şi să se implice prin transmiterea de mesaje.

În conformitate cu prevederile Constituției, președintele țării exercită mai multe atribuții în

raport cu Parlamentul, Guvernul, corpul judecătoresc, precum și atribuții în domeniul politicii
externe, securității naționale și atribuții ceremoniale.

Articolul 78 al Constituției Republicii Moldova ,,,Alegerea Președintelui’’, în present este

compus din 5 aliniate importante. Acest articol a avut modificări esențiale pe parcursul anilor.
Prevederile alineatelor (1), (3) și (4) al prezentului articol sunt reproduce astfel cum erau în
vigoare pînă la data adoptării Legii nr. 1115/05.07.2000, fiind revigorate în temeiul hotărîrii
Constituționale nr. 7/04.03.2016. Aliniatele (2) și (6) sunt reproduce în reacția Legii
nr.1115/05.07.2000, în vigoare din 28.07.2000.

Articolul 78 a fost revizuit cardinal prin Legea nr. 1115-IV din 05.07.2000 , acţiune care a
schimbat regimul politic al Republicii Moldova. Revizuirea nu a fost reușită nici din punct de
vedere textual și instituţional, nici din punct de vedere al procedurii prevăzute pentru alegerea
Președintelui. Din anul 2000 și până în anul 2016, articolul 78 din Constituţie a devenit pentru
societate unul dintre cele mai controversate articole constituţionale. Astfel, dacă anterior
Președintele era ales de popor, prin vot universal, Moldova fiind, după regimul politic, o
republică semiprezidenţială, după revizuire, țara s-a transformat în republică parlamentară.

Începând cu data de 4 martie 2016 sistemul constituţional al Republicii Moldova a revenit

la prevederile constituţionale de dinaintea modificărilor din 5 iulie 2000, în conformitate cu care
preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat
de între poporul moldovenesc.

20
 Toamna anului 2020 v-a rămîne în istoria Republicii Moldova, deoarece a avut loc Campania
electorală și ulterior alegerile prezidențiale în Republica Moldova.

Alegerile au fost efectuate conform prevederilor articolului 78 al Constituției Republicii

Moldova. Și anume a fost respectat aliniatul (1) al prezentului articol ,,Președintele Republicii
Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.”

La fel au fost respectate prezederile aliniatului (2) al articolului 78, de toți cei 8 candidați la
alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 . Acest aliniat prevede: ,, Poate fi Președinte al
Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește
permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și posedă limba de stat”.

Au fost respectate și prevederile aliniatului (3), (4). Deoarece în turul 1, nici unul din
candidați nu a obținut jumate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri,a urmat turul 2.
În turul 2, pe data de 15 noiembrie 2020, a învins Maia Sandu.

Am ales să scriu despre această temă deoarce este o temă actuală și importantă.Aflîndu-mă
în Marea Britanie,orașul Londra ,evident că ca un cetățean responsabil, cu dreptul de vot, am
mers în ambele tururi la votare. În turul 2 diaspora a creat istorie, a ieșit într-un număr imens la
vot. În diminiața de 15 noiembrie la Londra era o plaoie puternică, însă acest fapt nu ma
impedicat să merg la vot. Am stat 6 ore în rînd, udă la picioare și înghețată de frig , dar într-un
final am reușit să pun ștampila pentru un viitor mai bun pentru țara noastră. În aceste 6 ore de
stat în rînd m-am întîlnit cu mii de moldoveni, care au venit plini de viață, indiferent de timpul
de afară, famili cu copii, am cîntat împreună, am dansat pe cîntecele moldovenești. Zeci de
mașini engleze se opreau și ne admirau cît dea uniți suntem.

Am plecat de acasă din lipsa de locuri de muncă și a salarilor mici, deja de cîțiva ani nu mă
pot bucura de sărbători alături de familie. Însă Moldova, țara de unde am pornit, familia și
obiceiurile mereu vor fi pe primul loc în inimă. Sper că alegerile prezidențiale din 15 noiembrie
2020 să schimbe spre bine situația din țară ,ca noi cei din diasporă să revenim cu drag acasă.

21
 Bibliografie

I.ACTE NORMATIVE
1.1 Codul Electoral al Republicii Moldova, Chișinău 2018

1.2 Constituția Republicii Moldova , cu modificările și completările în vigoare la data de 23

septembrie 2019

1.3 Constituția Republicii Moldova, Comentariu,Editura ARC, 2012

1.4 Hotărîrea Nr.113 din 18-08-2016, pentru aprobarea Regulamentului privind particularitățile
de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii
Moldova

1.5 Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 7 din 04.03.2016

1.6 Legea nr. 113 cu privire la procedarea de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova

1.7 Legea nr.250-XII din 3 septembrie 1990

1.8 Legea nr. 691 din 27.08.1991 Cu privire la Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.
În: Monitorul Oficial al R.M. nr. 11-12 din 30.12.1991;

1.9 Legea nr. 1234 din 22.09.2000 cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii
Moldova, MO nr. 139-140/996 din 02.11.2000.

II.MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

2.1 BUGA Larisa, NICOLAEVICI Ion , ,,Evoluția istituției șefului statului în Republica
Moldova’’, 2017

2.2 CÂRNAȚ T. Drept constituţional. Ed. a 2-a , Chişinău: „Print-Caro“ SRL, 2010, p. 424.

III.RESURSE ELECTRONICE:

3.1 www.alegeri.md

3.2 www.a.cec.md

3.3 www.mfa.gov.md/ro/content/alegeri-prezidentiale-2020

3.4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C8%99edinte

22
23