Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid Referat Master
Ghid Referat Master
FACULTATEA DE DREPT
STUDIU DE CAZ
Chișinău,2020
1
Cuprins
Pag.
Introducere.......................................................................................................................................3
Concluzie.......................................................................................................................................20
Bibliografie....................................................................................................................................22
2
Introducere
Rolul şefului statului este unul semnificativ, pe de o parte, fiind reprezentatul poporului şi
alesul acestuia. Iar pe de altă parte, din analiza atribuţiilor încredinţate conform Constituţiei,
rolul Preşedintelui Republicii Moldova este unul formal, redus în raport cu alte puteri ale
statului. Se ajunge la concluzia că categoria atribuţiilor şefului statului determină forma de
guvernământ a Republicii Moldova, care dispune de un regim parlamentar.
Importanța și actualitatea tеmei este una dеоsebită, actuală și importantă. După cum este
stipulat în Articolul 77 al Constituției Republicii Moldova ,, Președintele Republicii Moldova
reprezintă statul și este garantul suveranității , independenței naționale, al unității și integrității
teritoriale ale țării.’’ Președintele apără interesele atît a poporului cît și a întregului stat. Șeful
statului pretutindeni a fost cea mai importantă putere din stat, luînd decizii la nivel național și
internațional. Este o tema actuală deoarece , în acest an , în 2020 au loc alegerile prezidețiale în
Republica Moldova.
În lucrarea dată v-om întîlni cuvinte-cheie precum: președinte, alegeri, vot, candidat,
alegători.
Această lucrare conține introducere, trei subpuncte, concluzie și lista surselor bibliografice.
3
În subpunctul 1 al lucrării se evidențiază noțiunea și atribuțiile președintelui Republicii
Moldova pe plan intern cît și extern.
4
1.Noțiunea și atribuțiile președintelui Republicii Moldova
Cuvîntul Președinte provine din latinescu praesidens , prae –dinainte + ședere . Praeses
cuvînt latin,înseamnă ,,a ședea în frunte''. [3.4]
În perioada 1991–2000, șeful statului era ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber
exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În urma reformei constituționale din 2000, procedura de
alegere a președintelui Republicii Moldova a fost modificată, Parlamentul preluând
responsabilitatea de alegere a președintelui țării. Prin Decizia Curții Constituționale din 4 martie
2016, s-a revenit la alegerea președintelui prin vot direct de către cetățeni, fără a modifica
atribuțiile președintelui.
5
Atribuțiile din domeniul politicei interne:
6
primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor
state în Republica Moldova.
7
2.Analiza amănunțită a Articolului 78 al Constituției Repubicii Moldova
,,Alegerea Președintelui’’
(1) Președintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și
liber exprimat.
(2) Poate fi ales Președinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are
40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii
Moldova nu mai puțin de 10 ani și posedă limba de stat.
(3) Este declarant ales candidatul care a întrunit cel puțin jumătate din voturile
alegătorilor ce au participat la alegeri.
(4) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se
organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea
numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a
obținut cel mai mare număr de voturi, cu condiția că numărul acestora e mai mare
decît numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.
[Prevederile alineatelor (1), (3) și (4) ale art.78 sunt reproduce astfel cum erau în vigoare pînă
la data adoptării Legii nr. 1115/05.07.2000, fiind revigorate în temeiul hotărîrii Constituționale
nr. 7/04.03.2016]
[Aliniatele (2) și (6) ale art.78 sunt reproduce în reacția Legii nr.1115/05.07.2000, în vigoare
din 28.07.2000.]
Instituţia şefului statului face parte din mecanismul prin care se exercită puterea de stat, sau
altfel spus suveranitatea naţională. Şeful statului, în toate regimurile politice, este organul oficial,
care formal ocupă locul de vârf în ierarhia instituţiilor statale antrenate în exercitarea
suveranităţii. Rolul acestei instituţii, în mod universal include personificarea continuităţii şi
legitimităţii statului, cât şi exercitarea puterilor politice, a funcţiilor şi obligaţiilor oferite şefului
de stat, potrivit constituţiei şi legislaţiei în vigoare . Instituţia şefului statului face parte din
mecanismul prin care se exercită puterea de stat sau, altfel spus, suveranitatea naţională. Şeful
8
statului, în toate regimurile politice, este organul oficial care ocupă locul de vârf în ierarhia
instituţiilor statale antrenate în exercitarea suveranităţii .
În sistemul celor trei puteri de stat, instituţia şefului de stat se încadrează plenar în puterea
executivă, şi conform expresiei plastice a lui Alexandru Arsene, acesta este „capul” acesteia.
Potrivit unei axiome a dreptului public, devenite aproape dogmă, statul nu poate fi conceput fără
un şef, oricât de simbolic ar fi rolul acestuia în unele sisteme politice .
Instituţia şefului de stat îşi are obârşia în chiar istoria lumii, a sistemelor statale.
Dintotdeauna colectivităţile umane organizate au avut un şef, recunoscut sau impus, în contextul
împrejurărilor istorice, instituţie ce a cunoscut o evidentă evoluţie cît priveşte formele,
structurile, împuternicirile, protocoalele . Explicarea instituţiei şefului de stat trebuie realizată în
funcţie de structura executivului şi de locul şefului de stat în acest executiv, loc ce exprimă şi
relaţia popor – parlament – şef de stat.
9
— regimul prezidenţial (3 septembrie 1990 — 27 august 1994);
În cadrul puterilor statului, puterea executivă se distinge prin conţinutul şi trăsăturile sale
specifice Ea este organizată într-un organ statal unic sau în două structuri şi activează conform
atribuţiilor concretizate, de regulă, în Constituţie. În cazul organizării puterii executive din două
organe statale, se subliniază caracterul dualist, „bicefalˮ al acestuia. Tocmai asemenea caracter
are puterea executivă în Republica Moldova. Ca urmare, atribuţiile puterii executive sunt
repartizate nu numai Guvernului, ci şi şefului statului . Astfel, iniţial, funcţia de Preşedinte al
Republicii Moldova, a fost instituită la sesiunea extraordinară a Sovietului Suprem al R.S.S.M.
prin Legea nr. 250-XII din 3 septembrie 1990 Cu privire la instituirea funcţiei de Preşedinte al
Republicii Sovietice Socialiste Moldova şi la introducerea unor modificari şi completări în
Constituţia R.S.S.M.[1.7] Prin această lege a fost modificată Constituţia, prin instituirea unor
prevederi care stabileau că şeful statului este Preşedintele Republicii Moldova şi este ales direct
de cetăţenii ţării pe baza dreptului electoral universal, egal şi direct în condiţiile votării libere şi
secrete..
La data de 15 ianuarie 1997 funcția președintelui Republicii Moldova este ocupată de Petru
Lucinschi, candidat al Partidului Democrat Agrar din Moldova.
Ca urmare a crizei politice din anul 1999, cauzată de unele divergenţe apărute între
Președintele Republicii Moldova și majoritatea parlamentară, articolul 78 a fost revizuit cardinal
prin Legea nr. 1115-IV din 05.07.2000 , acţiune care a schimbat regimul politic al Republicii
Moldova. Revizuirea nu a fost reușită nici din punct de vedere textual și instituţional, nici din
punct de vedere al procedurii prevăzute pentru alegerea Președintelui. Din anul 2000 și până în
2016, articolul 78 din Constituţie a devenit pentru societate unul dintre cele mai controversate
articole constituţionale. Astfel, dacă anterior Președintele era ales de popor, prin vot universal,
Moldova fiind, după regimul politic, o republică semi prezidenţială, după revizuire, țara s-a
10
transformat în republică parlamentară, pentru că, potrivit Curţii Constituţionale, „modalitatea
alegerii Președintelui republicii determină forma de guvernământ“ .
11
La data de 4 aprilie 2001 este ales de către parlament în funcție de Președinte al Republicii
Moldova , Vladimir Voroninc, fiind președinte al Partidului Comuniștilor din Republica
Moldova. Vladimir Voronin a fost singurul care a deținut două mandate consecutive.
Al doilea tur de scrutin este organizat de Comisia specială a Parlamentului pentru alegerea
Președintelui statului între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de
voturi obţinute în primul tur, după regulile stabilite pentru primul tur. Pentru cazul când eșuează
și al doilea tur de scrutin, se organizează alegeri repetate, care, conform legii, se desfășoară în
două tururi, fiind posibilă înaintarea altor candidaţi. [1.3]
12
În seara zilei de 30 decembrie Marian Lupu a fost ales de AIE în funcția de președinte al
Parlamentului și președinte interimar a Republicii Moldova cu același număr de voturi - 57 din
101.
După criza politică din 2012, președinte al Republicii Moldova este ales Nicolaie Timofti,
neafiliat politic.
Astfel, la 30 octombrie 2016, pentru prima dată în ultimii 15 ani în Republica Moldova au
fost organizate şi desfăşurate alegeri republicane pentru funcţia de preşedinte al Republicii
Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Primul tur de scrutin din 30
octombrie 2016 cu o rată de participare de 50.95% a fost validat, fiind depăşit baremul de
validare al alegerilor de 1/3 din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale. Deoarece nici
unul dintre cei 9 candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit 50% din
voturile valabil exprimate, un al doilea tur de scrutin a fost organizat pe 13 noiembrie 2016.
Lupta s-a dat dintre primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi pe 30
octombrie — Igor Dodon şi Maia Sandu. Prezenţa la vot a fost de 53.45%, iar Igor Dodon a fost
ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.
13
parlamentului, poate întruni deputaţii în şedinţe extraordinare sau speciale şi mai poate veni cu
iniţiative legislative. Chiar dacă deţine cea mai înaltă funcţie în stat, iar unii cred că poate
schimba Moldova, preşedintele ţării nu poate elibera şi numi în funcţie miniştri fără acordul
premierului. Nu poate să se implice în activitatea legislativă, executivă şi judecătorească. Potrivit
Constituţiei, şeful ţării este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în
termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare în parlament. În cazul în care legea este
votată cu cel puţin acelaşi număr de voturi, preşedintele Moldovei este obligat să promulge legea
respectivă. La fel, preşedintele Republicii Moldova poate dispune graţierea individuală,
acordarea rangurilor diplomatice, decorarea oamenilor de cultură şi acordarea gradelor militare
pentru judecători, procurori şi alţi funcţionari publici. Preşedintele nou ales are mandat de la
popor, are dreptul să se adreseze parlamentului cu diferite probleme ale naţiunii, ceea ce nici un
preşedinte de până acum nu a făcut. Astfel, preşedintele ţării trebuie să fie în serviciul poporului
şi nu în cel al parlamentului.
Republica Moldova este un stat cu regim parlamentar. Chiar dacă s-a revenit la alegerile
directe ale şefului statului, s-a modificat doar modalitatea de alegere a şefului statului, nu şi
competenţele acestuia. La ora actuală competenţele preşedintelui Republicii Moldova sunt exact
aceleaşi care au fost şi până la hotărârea Curţii Constituţionale din 4 martie. Curtea
Constituţională nu a examinat niciuna dintre competenţele constituţionale pe care le avea şeful
statului. Prin urmare, Republica Moldova rămâne a fi un stat parlamentar cu un şef de stat ales
prin alegeri directe. [2.1]
14
3.Alegerile prezidențiale din 2020 în Republica Moldova
La 1 noiembrie 2020 în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale. Alegerile
din 1 noiembrie 2020 reprezintă cel de-al patrulea exercițiu electoral de la declararea
independenței Republicii Moldova, prin care cetățenii aleg prin vot direct președintele țării. La
funcția de șeful statului poate candida orice cetățean cu drept de vot, care are 40 de ani împliniți,
a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și
posedă limba română. Candidații pot fi înaintați de cele 48 partide politice înregistrate până la
stabilirea datei alegerilor, blocurile electorale și cetățenii Republicii Moldova constituiți în
grupuri de inițiativă. Alegerile prezidențiale în Republica Moldova se desfășoară în conformitate
cu prevederile Codul Electoral al Republicii Moldova [1.1] și în conformitate cu prevederile
Constituției Republicii Moldova. [1.2]
Validarea alegerilor este condiționată de prezența la urne a cel puțin 1/3 din numărul
alegătorilor înscriși în listele electorale. Este ales candidatul care a obținut mai mult de
jumătate din voturile valabil exprimate. Dacă aceste condiții nu sunt întrunite, peste două
săptămâni se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii doi candidați stabiliți
în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. În acest caz, este declarat ales candidatul
care a obținut cel mai mare număr de voturi, indiferent de numărul alegătorilor care au participat
la vot. Rezultatele alegerilor urmează a fi confirmate sau infirmate de către Curtea
Constituțională. Pe data de 1 septembrie prezența la vot a fost de 48,54%, fiind depășit pragul de
validare de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.
15
În cea de-a doua etapă, grupurile de inițiativă constituite au colectat semnăturile
alegătorilor, necesare pentru înregistrarea candidaților la CEC. Fiecare grup urma să colecteze
între 15 000 și 25 000 de semnături ale cetățenilor cu drept de vot din cel puțin 18 unități
administrativ-teritoriale de nivelul II ale Republicii Moldova. Totodată, în cadrul unității
administrativ-teritoriale urmau a fi colectate nu mai puțin de 600 de semnături. Doar nouă din
cele 13 grupuri de inițiativă au reușit să prezinte listele de subscripție și actele necesare pentru
înregistrarea candidaților la funcția de șef al statului până la expirarea termenului-limită, 1
octombrie 2020. Comisia Electorală Centrală, în decurs de 7 zile, urma să verifice autenticitatea
datelor și să se pronunțe privind înregistrarea candidaților. Andrian Candu, desemnat de Partidul
“Pro Moldova”, este singurul candidat căruia i-a fost respinsă înregistrarea în cursa prezidențială.
Contestația depusă de acesta în instanța de judecată a fost respinsă, decizia rămânând definitivă.
Lista celor 8 concurenți electorali pentru alegerile prezidențiale din 1noiembrie 2020:
1. Renat Usatîi- este desemnat de Partidul Nostru. Este născut la data de 4 noiembrie 1978
în or. Fălești, r-nul Fălești. Domiciliul acestuia se află în municipiul Bălți. De profesie
este profesor .Funcția deținută-primar al municipiului Bălți. Afiliere politică- președinte
al Partidului Nostru.
2. Andrei Năstase –este desemnat de Platforma Demnitate și Adevăr. Este născut la data de
6august 1975 în s. Mîndrești, r-nul Telenești. Domicilial în mun. Chișinău. De profesie
este jurist. Este consilier în Consiliul municipiului Chișinău. Afeliere politică- președinte
al Platformei Demnitate și Adevăr.
3. Tudor Deliu – desemnat de Partidul Liberal Democrat din Moldova. Este născut la data
de 29 octombrie 1955 în s.Malcoci , r-nul Ialoveni. Domiciliat în mun.Chișinău. De
profesie este filolog și magistru în drept administrativ și constitutional. Deține funcția de
consilier politic.Afiliere politică- membrul al Partidului Liberal Democrat din Moldova.
4. Igor Dodon – candidat independent. Născut la data de 18 februarie 1975 în s.Sadova,
r-nul Criuleni. De profesie este economist. El deține funcția de președinte Al Republicii
Moldova.
5. Violeta Ivanov – desmnată de partidul ,,Șor’’. Este născută la data de 15 septembrie 1967
în s.Grinăuți, r-nul Ocnița. Domiciliată în mun. Chișinău. De profesie este inginer. Este
16
în funcție de Deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Afiliere politică- Membru al
partidului ,,Șor’’.
6. Maia Sandu- desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate. Născută la data de 24 mai
1972 în s.Risipeni, r-nul Fălești. Domiciliată în mun.Chișinău De profesie este
economist. Afiliere politică- Președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate.
7. Octavian Țîcu- desemnat de Partidul Unității Naționale. Este născut la data de 21 august
1972 în s.Costuleni, r-nul Ungheni. Domiciliat în mun. Chișinău.De profesie este istoric.
Deține funcția de Deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Afiliere politică:
Președinte al Partidului Unității Naționale.
8. Dorin Chirtoacă- desemnat de blocul electoral Unirea. Este născut la 9 august 1978 în
mun.Chișinău. De profesie este jurist. Deține funcția de consilier în Consiliul municipal
Chișinău.Afiliere politică :Președinte al Partidului Liberal. [3.1]
17
constituite în afara țării pentru turul I al scrutinului a fost efectuată de 278 de observatori,
majoritatea fiind din partea concurenților electorali.
Cadrul legal existent oferă posibilitate alegătorilor să sesizeze neregulile observate pe durata
campaniei electorale, precum și în ziua alegerilor. Alegătorii pot sesiza autoritățile electorale și
instituțiile abilitate, precum sunt organele poliției și ale procuraturii, în legătură cu inacțiunile
instituțiilor de stat și/sau acțiunile concurenților electorali care vin în contradicție cu normele
electorale.
18
Un al doilea tur de scrutin va fi organizat pe 15 noiembrie 2020, deoarece niciunul dintre
cei opt candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova nu a întrunit 50% din voturile
valabil exprimate. În turul doi vor concura primii doi clasați după primul tur – Maia
Sandu și Igor Dodon.
Mai multă informație de ultima oră despre amplasarea secților de votare pe teritoriul țării cît
și în diaspora, deoarece multe țări din UE se află în lockdown au fost plasate pe saitul
guvernamental al Republicii Moldova.[3.3]
Pe 15 noiembrie 2020, în Republica Moldova a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor
prezidențiale, la care au participat Maia Sandu și Igor Dodon, primii doi candidați clasați
după primul tur. Potrivit rezultatelor preliminare, prezența la vot a fost de 52,78%,adică 1
633621 cetățeni, iar Maia Sandu a fost aleasă președinte al Republicii Moldova. Maia Sandu a
obținut 57,72% , 943 006 voturi iar Igor Dodon a obținuț 42,28%, 690 615voturii.
La cel de-al doilea tur al alegerilor prezedențiale a participat un număr record de alegători
din diasporă , în număr de 262 103 alegători. Aceștia au oferit 92,94% , adică 243 605 de voturi
în favoarea Maei Sandu și 7,06%, adică 18 498 de voturi în favoarea lui Igor Dodon. [3.2]
Potrivit Articolului 79, aliniatul (2),al Constituției Republicii Moldova ,,Candidatul a cărui
alegere a fost validată depune în față Parlamentului și a Curței Constituționale , cel tîrziu la 45
zile după alegeri, următorul jurămînt:
,, Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect
Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului,
suveranitatea, independența , unitatea și integritatea teritorială a Moldovei.’’’’
Aliniatul (2) al prezentului articol denotă ,, Președintele Republicii Moldova își exercită
mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Președintele nou –ales.’’
Aliniatul (4) al prezentului articol ,, Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al
Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.’’[1.2]
19
Concluzie
Articolul 78 a fost revizuit cardinal prin Legea nr. 1115-IV din 05.07.2000 , acţiune care a
schimbat regimul politic al Republicii Moldova. Revizuirea nu a fost reușită nici din punct de
vedere textual și instituţional, nici din punct de vedere al procedurii prevăzute pentru alegerea
Președintelui. Din anul 2000 și până în anul 2016, articolul 78 din Constituţie a devenit pentru
societate unul dintre cele mai controversate articole constituţionale. Astfel, dacă anterior
Președintele era ales de popor, prin vot universal, Moldova fiind, după regimul politic, o
republică semiprezidenţială, după revizuire, țara s-a transformat în republică parlamentară.
20
Toamna anului 2020 v-a rămîne în istoria Republicii Moldova, deoarece a avut loc Campania
electorală și ulterior alegerile prezidențiale în Republica Moldova.
La fel au fost respectate prezederile aliniatului (2) al articolului 78, de toți cei 8 candidați la
alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 . Acest aliniat prevede: ,, Poate fi Președinte al
Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește
permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și posedă limba de stat”.
Au fost respectate și prevederile aliniatului (3), (4). Deoarece în turul 1, nici unul din
candidați nu a obținut jumate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri,a urmat turul 2.
În turul 2, pe data de 15 noiembrie 2020, a învins Maia Sandu.
Am ales să scriu despre această temă deoarce este o temă actuală și importantă.Aflîndu-mă
în Marea Britanie,orașul Londra ,evident că ca un cetățean responsabil, cu dreptul de vot, am
mers în ambele tururi la votare. În turul 2 diaspora a creat istorie, a ieșit într-un număr imens la
vot. În diminiața de 15 noiembrie la Londra era o plaoie puternică, însă acest fapt nu ma
impedicat să merg la vot. Am stat 6 ore în rînd, udă la picioare și înghețată de frig , dar într-un
final am reușit să pun ștampila pentru un viitor mai bun pentru țara noastră. În aceste 6 ore de
stat în rînd m-am întîlnit cu mii de moldoveni, care au venit plini de viață, indiferent de timpul
de afară, famili cu copii, am cîntat împreună, am dansat pe cîntecele moldovenești. Zeci de
mașini engleze se opreau și ne admirau cît dea uniți suntem.
Am plecat de acasă din lipsa de locuri de muncă și a salarilor mici, deja de cîțiva ani nu mă
pot bucura de sărbători alături de familie. Însă Moldova, țara de unde am pornit, familia și
obiceiurile mereu vor fi pe primul loc în inimă. Sper că alegerile prezidențiale din 15 noiembrie
2020 să schimbe spre bine situația din țară ,ca noi cei din diasporă să revenim cu drag acasă.
21
Bibliografie
I.ACTE NORMATIVE
1.1 Codul Electoral al Republicii Moldova, Chișinău 2018
1.4 Hotărîrea Nr.113 din 18-08-2016, pentru aprobarea Regulamentului privind particularitățile
de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii
Moldova
1.6 Legea nr. 113 cu privire la procedarea de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova
1.8 Legea nr. 691 din 27.08.1991 Cu privire la Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.
În: Monitorul Oficial al R.M. nr. 11-12 din 30.12.1991;
1.9 Legea nr. 1234 din 22.09.2000 cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii
Moldova, MO nr. 139-140/996 din 02.11.2000.
2.2 CÂRNAȚ T. Drept constituţional. Ed. a 2-a , Chişinău: „Print-Caro“ SRL, 2010, p. 424.
III.RESURSE ELECTRONICE:
3.1 www.alegeri.md
3.2 www.a.cec.md
3.3 www.mfa.gov.md/ro/content/alegeri-prezidentiale-2020
3.4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C8%99edinte
22
23