Sunteți pe pagina 1din 2

Eu îi spuneam tataie de la Argeș deși unii îl știau ca nea’ Cobiță sau ca nenea Iacob.

Pentru mine
el e o legendă care mi-a marcat copilăria, poate și pentru că locuiam pe aceeași uliță la câteva
case distanță. Tataie de la Argeș, de când îmi amintesc a fost un om mare și zic a fost pentru ca
astăzi nu mai este, dar sunt sigură că în inima mea amintirea lui o să rămână mare asa cum a fost
el. Nu știu ce așteptări se creează cand spui mare, dar el era un om solid cu palme mari și voce
puternică, cu o ambiție mare și cu realizări mari dacă le socotești în funcție de numărul copiilor
lui și al nepoților. Tataie de la Argeș a fost unul dintre țăranii români tipici, crescuți în comunism
și cu patru clase de care era foarte mândru.

Oamenii din sat îl știau prea bine pentru că avea un temperament vulcanic și nu lăsa pe nimeni
să-i spună ce să facă. Tataie a fost tractorist. Dacă închid ochii imi amintesc de verile cu el. Ne
lua pe mine si pe frații mei la fân la Hoagă sau la Plotogea, peste râu sau la Pietroasa. Tataie avea
multe terenuri, eu credeam atunci ca e bogat și nu intelegeam de ce nu plateste oameni sa il ajute,
dar cred ca lui tare ii mai placea sa ne spună ce sa facem si cum sa facem. Imi amintesc ca uram
și iubeam in acelasi timp zilele de mers la fân. Uram sa stau in soare toată ziua, sa greblez asa
cum isi dorea tataie care din cand in cand ma alinta cu cate un: Vezi fă ca ai uitat sa iei fanul
dintre meri! Sau Asa tataie, vezi ca se poate? Sau Invata ca uite tact-o săracu cat munceste ca sa
nu ajungeti si voi ca el!: dar in acelasi timp iubeam mirosul de fan, ouale fierte cu ceapa si suncă
sau magiunul negru de prune pe care le mancam la pauza de munca. Iubeam cand tataie adormea
sub remorca sau sprijinit de roata tractorului pentru ca atunci nu ne mai vedea daca muncim,
iubeam cand urcam in ciresul negru, dar dintre toate cel mai mult imi placea sa urcam pe fan in
remorca si să ne tinem de parul de sustinere. Acum cand imi amintesc, cred ca tataie era
inconstient ca lasa o batrana cu niste copii in remorca încărcata cu fan, mai ales ca din spusele
bunicii candva in tineretea lor a si pierdut-o pe bunica din remorca. Atunci insa mi se parea cel
mai frumos lucru, eram mandra cand treceam prin sat si oamenii ne salutau, iar noi puteam sa le
facem cu mana, de asemenea puteam sa mai prindem cate un ram de corcoduș si sa mancam
corcodușe.

Tataie a fost un sofer desavarsit. Imi amintesc de un moment cand eram doar noi doi in cabina
tractorului si am coborat o rapa, iar tataie s-a uitat cu ochi zambitori la mine si a zis: Bravo tata,
o sa fii un sofer bun! Nu ti-e frica cu mine. Adevarul era ca mi-era tare, tare frica si ma tineam
cat pot de bine de plasa de fier de la geam si incercam sa nu cad peste tataie si chiar ma rugam in
gand ca sa ajungem cu bine, dar nu i-am zis nimic. El era mandru de mine si eu eram mandra de
mine.

Am multe amintiri cu tataie, parca nu imi vine sa cred ca am atat de multe. Cand eram mica mi-
era frica de el. Mi-era frica sa nu auda tataie ca nu invat, mi-era frica sa ii spun cand greseste.

Cred ca tuturor ne era un pic teama de tataie, cred ca si tatalui meu care era copilul lui ii era
teama, dar cu toate astea cred ca toti l-am iubit. Era tataie al nostru. Ne lua pe gatul lui si ne
plimba, mi-a facut odata o furca pentru ca in viziunea lui o fata de la tara trebuia sa stie sa toarca,
mi-a pus suveica in mana si m-a asezat langa mamaie in razboi: Hai tata, pune mana ca nu stii
unde te duce viata! Mereu avea cate o explicatie pentru orice si mereu avea cate ceva de munca.
Prima zi esti musafir! era dictonul care ii ghida viata. Tataie avea animale si animalele il aveau
pe tataie, ele erau “fetele” lui, iar “fetele” lui ii cunosteau vocea si nu se temeau. Tataie a avut
cred ca toate animalele posibile pe care acum le gasesti la ferma.

A avut o Mandruta pe care la ora 7 seara trebuia sa o luam de la izlaz. Eu nu stiam cum arata
Mandruta, pentru mine era ca toate celelalte si ma obisnuisem sa o recunosc dupa numarul din
ureche, dar pentru tataie Mandruta era una singura. De la tataie si mamaie si cu ajutorul
Mandrutei am invatat cum arata un grajd si cum miroase unul, cum se mulge o vaca si cum te
loveste cu, coada si cat de bun e laptele proaspat muls mai ales daca e muls direct in gura. Pe
vremea aia nu conta daca exista sau nu germeni, la tataie acasa cred ca totul era steril.

A avut si multe alte animale: porci, oi, pasari de toate felurile (gaste, rate, curci, gaini…), iar spre
apusul vietii a avut cateva capre.

S-ar putea să vă placă și