Nr.

Apare Martia, Joia

ABONAMENTUL Pentru abonamente a se adresa

Pentru Sibilu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 lu AdmInIstratiunea tipografiel archidiecesane Sibiiu, strada 45
3 C. 50 fil. - de - de ori
yentru 14
monarchie pe an C., 6 luni 8 C., luni 4 C. Corespondentele sunt a adresa la
Pentru strinfitate pe an 24 C., 6 luni 12 strada Nr. 34. 30 réndul eu liter& garmond
3 luni 6 C. Telegrafului
Epistolele nefrancate se refus4. Articolii nu se

Po 20 n.
o

ortodocsh
indi-
dintei
fortifichndu-ne eu armele ere-
moralei
langa de estirpare din sinul bisericei
fa- s puté
ni-se
altii
copilul
oeasiune, a capacita pri-
S ceram,
a

lui Christos, a§e4mintelor nostru a ereticilor, cari ceputi, dee copii la re-
(i. br.) eretice au fost legale apostolice la temelia ei ; ac- ligiunea este care impresionabili
totdéuna phgubitóre De s'a desvoltat a-vi unita- tivitatea mai a-i si- a copilului fapte demne de imitat re-
din timpurile cele dintâi ale tea - diferitele ri, nul nu e nepu- ligiunea se ca o
s'a impus bisericei necesita- órele, cari märturisesc numai s avem armele bunä cresce in-
tea nu numai s-vi preciseze adevéru- astfel a chptat caracterul cuvenite. Cci de s'ar vtätoriul conseiu de sa sate
rile eterne, ce le propovéduesce, dar' al ignorantii de es- la tot din
sé prin graiu care este ancora mihntuirei fie-chrui punerile néstre adevérate, totuvi, la ivélä. Ajutoriul mai mare
acelora, póte din intones popor. se pot convinge, sunt Aceste avé invtätoriul copilului,
ori din rutate, ori In viforul ispitelor, de vire din urmá le scriu sub im- acestia se de ; ei ins pot
basati pe speculative, inspirati ai neamului nostru au presiunilor din vietii. mai adversari ai invtätoriului
chutau s falsifice adevrul, sé cunoscut importanta folositóre ast- n'am gustat dulcéta ca premerg esemplu copilului
vaza bisericei lui Christos, feliu tiut s biserica momentul când trei propagatori ai de repetitiune are continue opera
inovatiuni adevörurile deja temeliile nu numai ai acestor de zilele, câti
precisate de biserich. 12 stélpi, dar' s asigure totdeo- de duhul ispititor s'au si- copii o ? La noi bäeti deosebi
Istoria ne spune, pentru a prosperarea ei de prosperarea nul bisericei strábune, a de tot putini.
cisa calea trecerei din phgânism la porului vice-versa, stând biserica rire necontenit s zidim afla de bine, ca acestor la
crevtinism, a schpa din poporul raport de ajutorare reciproc, tru lui a scóla de li-se punä mânä,
tuvile iudaismului astfeliu a da inzestrându-o astfeliu avem mai pe manualele recerute, conti-
phgânilor posibilitatea de a : cu caracterul nut moral, apoi ale
adevérata religiune i-a fost re- acum când ea o se in brosu-
priceperea
servat sf. apostol care a stat s-vi misiunea Din Austria. Amenintarea Eu am convingerea
lui-president Körber cu suspendarea de religiositate statornicie
sinodul din eu sei credinciovi - pe tiei e presä
Mai thrziu s'a desvoltat din se curi politice. o ce a fost adre- ar avé binefäctóre
combaterea eresiilor esplicarea intr sei rátácite, guvernului austriac in una din zilele
luate tóte
asupra formarii caracterului copiilor. Apoi
a adevrurilor divine o fru- introduse deadinsul tot de ruv )ito- trecute, e li-se o pelegere despre :
de pentru a pune amenin- fatä Dzeu, se combatä vitiurile,
literaturh ei. tarea prirn-ministrul a
de aposlolici, de invthturile false rátä- nu luesul, pisma, etc.
dat rspuns evasiv, nici
apologeti la inflorire cite au fost pentru totdéuna amenintarea a fost sau a La acestea este datoria preotului
sub ai lurnii. phgubitóre, atât mai periculóse pot numai de a späria indemne mânä
timpurile mai vér- cei De corpurile le- invtätoriul familia, nu
tóte acestea unitatea ele
giuitóre au luat Austria vacante,
cei crevtine a fost desconside- tos sunt alimentate de abnormali- vor altul, apoi eu
de nu pot
la 20 lanuarie anul resultat bun.
rându-se inceputul secolului IX provocate vermii
ei ecumenice, singure au- tismului ai indiferentismului religios. E lucru fórte greu anevoios deo-
toritative, prin inovatiuni mai Aceste invtáturi se propoveduesc de sebi comune sunt multi
doctrina cari apoi unii decadentei morale dar' adeveratä binefacere va fi numai
butul canonului 7 al soborului III dintré ei se rebotéz iau nu- s'ar
ecumenic, care articolii cre- mele de nazareni. Originea la poporul Numai atunci va adevrath
stabiliti conciliile din Nicea se póte reduce pe laterale (Diserta(ie, de din culturä. multä s'ar cere
Constantinopol, sunt pen- sub regimul impératului Adrian, conjerenta din din partea dar' din partea
tru pentru tóte vea- adevör nu s'au putut afirma de tractul Sibitului.) preotului.
numai reformatiune (Urmare.) Un esemplu de armonie
Se spart zidul veacul al XVI-lea. Ce putem preotii face pentru vtatorii sine, daca sunt mai multi, ase-
cel puternic unitätii Poporul nostru a fost anii liorarea morale materiale a poporu- intr s dom-
tine sei, se din ispitit6rele inv- putem noi pune
lui? preoti
resce la inceputul veacului XIII doc- dar' acum pericolul se semnalézh rele? le putem ? ne- zadar va vorbi preotul de in-
trinele unor culturá a eu cuvént am adunat aici, pentru-ca spunénd du- vétätoriul despre iubirea deapröpe-
eu preotimea Aradului a discutat con- rerea o are, lui, ear' viata de tóte zilele vor
doctrinele bisericei despre stirpirei rului, de care ne certa vor da intr
reforrnatorilor ins care se ca o pecingine dá frumosul de faptele nu legäturä.
Ore.
inovatiunile n'au prins de la noi acum e rêndul preotului, ca nu nu-
Séménta doctrinelor Toti cei cari propoveduesc care parinte nu '1 va desei ? Care mai Durnineci ci la diferite
acésta
cu puterea positivá a se pierd seu aprópe de un ocasiuni: pomeni ori
a
bisericei dreptmhritóre a fost leclivism periculos bisericei nu va gräbire spre a-1 unde vine in contact poporul, dee in-
embrion. Lucaris, nagonale, avem s-i a-i pericolul? 0 adeveratti vtäturi morale, aduand din istoria
care se eu sucul nóstrá afirmarea bucurie sirnti din noi ce din viata de
racterului nostru ca popor. Toti cei-ce prin ni-a succes a delätura zilele, la virtutile sbiciuind
acestor doctrine voia le
a trebuit s espieze acest le propoveduesc nu numai ies de aduce inconscient sau renitent la In vor avé
desfac de le- cuventärile tinute la La ómeni
pcat pentru-ca
la sub cea ne sama daca
le meritele,
pururea adevrurile eterne sé fie ade- cu ea, dar' se pierd
ca mem- o gresalä a am contribuit
ortodocsismul s ai neamului nosiru, la sporirea rului apoi vre-unul
vérat mhrturisite
rmâná curat de inovatiuni, comunism de de esercitiu de lecuire ce ne vor sta la dupá s'a intémplat la noi multe-ori,
Petru Mogila, metro- religios stráini de poporului cangrena, chiar le vorbim despre mântuirea
polit al Chievului, ajutoriul nostru, de datinile obiceiurile am cea mai mare durere, ca Crescuti copiii dupa cum am
al episcopilor din lui, sträini de tot ce este nostru, partea neatacatä, partea semé'nta preot va
tele române redactézh cartea acei au Puterea a preotilor este puterea bun va avé buni
anul acum s esploateze este semintei din Preotul s se silésa tot lo-
1642 Sinodul de la Iavi, porul firea sa. care cresce se cul tot timpul a da esemplu bun
santilor Yrei ierarchi, apro- Aici zace gravitatea pericolului. numai Pärnéntul pentru-ca
bun. sei. La liturghii
barea tuturor archiereilor pravoslavnici, el acum páré neinsemnat, rodésa bun trebue lucrat tim- altor fie deosebit tact
carea este astázi totuvi nimica nimenea nu ne póte puriu ingrijire. nostri su- evlavie, in purtare, in tóte
biserica dreptmäritóre. dispensa de legitima a de suet mici trebue arete e gândul lui
0 veninósh, nevinde- rul nu are ca s nu crescuti iubire de Dzeu, numai e acolo. de vine
la timp, a incancerat un organism zicem E prea Conceptul atunci vom puté astepta, ca la timpul seu contact eu nu nimnui a
puternic ale chrei nu se pot strhbunii nostri Romani, devinä ómeni morali. este in unele sau altele ce tae
Din unitatea puternich bise- furivarea cultelor primul care cuventul lui lui de activitate, astfel tole-
a rémas: una biserica, sinul poporului roman de ce greu rate devin obiceiu deosebi la .semidocti.
dar' prea religionar national, s-1 nostri la unii numai (Va urma).
s'a ramificat din trunchiul noi pururea devtept frica de pedéps silesce copilul la

www.digibuc.ro
 556 TELEGRAFUL ROMAN
tinerimea, cu dorinta de a Cuvintele au fost viu aplaudate.
Scrisóre din tinerilor, ca testament, curate
traditiile de consciinte datorinta
Cu aceste se
publicul se
comerciul
din de
la sate.
festiv al Junimei" din Leandru.
Sfintirea bisericei din Coroi-Sanmärtin.
din trecut.
- 14 - 15 Decembre n.
de frumósele cuvinte ale ante-
Precum an anul Parochia
vorbitoriului, se veteranul savantul
acesta societatea academice Junimea" abia 45 familii, dar' astezi
profesor decan al teolegice
serbat 9 1. aniversarea anului al 24-lea
Popovici, numele membrilor Scrisóe din Budapesta. parochienilor e dintr cele bine or-
al esistentei sale. Acésta serbare celor ce
onorari ai societetii, intr altele, - Serata corului bisericei ganisate. - Ca téte parochiile din
se intereséze de viéta cea mai Transilvaniei, are
mult la tinerime, ve le, ein- - 16 Decembre n.
ocasiune, pentru a ideile de se lupte contra covérsitoriu.
stesce pe btrani, nu desconsidere lucrurile Zile de sérbátóre au trecute,
cari e pe cari le Acésta e cu mai greu, chiar
Le plac btramilor floricelele, dar' adus aminte
sufletire tinerimea nóstrá. ai paroehiei aunt ademeniti de stráini a
astéptä, ca la timpul natiunea de Marele ei An-
Comersul festiv din anul acesta, fructe, se de ele. Cáci drein. se opune biserieei.
multora, a pe cele- numai aducénd róde vor puté esista Nu uitat de datorinta nici aici In anul 1881 am zidit biserica
de acum. Sala cea mare lupta vietii, la care recere trii, de sentimentele timpurile de - frurn6se. a
s'a artat prea pentru Dumnezeu. adevratei române, pregetat trebuit 20 ani s
apoi esprima ei de amintirea lucrare, biserica eu turnul,
Represesentanti ai universitätii, ger- Marelui Andreiu". care strane
ridice, Dr, Ehrlich, spune
ai tuturor societátilor din Serata arangiate séra de 2/15 Dec. parochia din 1864 administra-
mane, urmaresce desvoltarea
din satele vecine, pro- de corul bisericei de aici a parochiali dat silinta de a
parte.
junimei" ei
tricolor peste au asteptare. parochia nósträ, deosebire din
gresul ei.
Loge le gemeau sub povara sexului frumos, Dovadä, tineri sub conducerea adm. parochial hider
care privea ochianul la cele se petrec In numele membrilor emeritati rspunde Suceava am
datorinta, desi unii public le de- pasi urieei. Cu mari
eu dl D. Popovici, vorbind am fäcut
ori-ce interes pentru ce e bun fru- biserice, am
Vorbirile se programul stabilit. despre nobleta poporului
mos special teologilor de aici. Faptele cut turnul bisericii, am cumprat un clopot,
Fostul premdinte al Junimei" G. Proniei divine i-a fst a läsa am biserica,
bune pot din o lucrare astazi biserici mai
comersul prin o vorbire un por de nobil.
prevestirt grandióse, de orientale, putine aunt. A
spunênd evenimentele cele mai Tinrul universitar Tofan vorbesce la sosit mult a Sfintilor Ar-
astfel de fapte incununate de
importante obvenite anul espirat, adresa pentru literature changeli Gavriil, P. D.
succes mai strälucit. a dovedito ti-
de röu pentru ineetarea din a poporului din Bucovina, la a Protopresbiter Nicolae
nerimea jurul bisericei
membrului de onóre V. A. la ce române, rolul In-
binecuvntarea lui asupra
de
publicul espresiune condolentei prin semnat lui acestuia, al Escelentiei Sale
Ce moment departe pe
lare: acésta noului preeedinte cavaler de Bejan, preeedintele soci- poti petrece bunului nostru Archiepiscop loan. P. On. Dsa
Hacman, insigniul, o tricolor, etátii cultura literature poporului, acelora, cari de un o s'a presentat in ziva premergt6re parochie
ca semn de noua dignitate, ear' acesta multämesce pentru ovatiunile aduse. Aseme- sunt tine,frunte un Ilustru colaudând biserica, msuri es-
punde cu vorbe insufletite. nea la reuniunea de rs- Dr. Gall, Dr. Puecariu, S. G. concursului alte momen-
G. Luça, vicepreeedintele soc. ia eu- punde Hostiuc. Bogoevici etc. etc.; pentru parochia Sosind ziva
te deleetezi
véntul vorbesce fórte frumos adresa mai fericit intr toti a fost rile remânesci ale corului numai de mult a sfintirii bisericei,
representatä prin rectorul, prin studentul V. Rupcean, vorbesce esecutate atâta senti- din din comunele
decanii tuturor facultätilor din prin rea calitetile vir- ment sub conduatóre a au alergat la Stosi a mar-
multi profesori, esprimându-si dorinta de a frumése, cari femeia ro- abs. stud. C. Popescu : s gusti dul- tori ceremonialului sfintirii. Domnul protopop
puté de pe catedrá istoria musicei române din arcurile tractual asistat de adm. parochial Isidor Su-
Studentul representantii orchestre de stud. med. L. ceava de preotii Nicolae Aron
numele senatului uni- societetilor Academia Domide. Crisan (Boian), Ioanovieiu
versitar dl rector Dr. EmilianVoiutchi, Romania jund". La respunde studen- Discursul al abs. stud. Vátäsan Jacob Adam (Su-
termini tul in teologie Teutul de la Stanca ni-a improsptat imposanta ima- plac), a serviciut divin, care a im-
A patra vorbire a tinut'o tinrul stu- atudentul Procopovici. a Andreiu ; limba puntoriu. Cuvéntarea rostitá de domnul pro-
dent in teologie N. Man, din Transilvania, In repre- citatele topresbiter a inimile ascultätorilor,
la adresa membrilor onorari emeritati ai sentantii societ. acad. Carpoqii" de humor ale poesiei néstre poporale ascultate un viu interes
urmätórele idei: Sérbi, de studentul 7oma6 r6spunde Dragostea Românului" de serviciul divin preotimea into-
la testamentul lui Enachid stud. stud. Dion. a atins mai liginta a asistat la banchetul dat de
ideia despre sentimentul canovici, ear' din partea teologilor Srbi, N. a inimilor a deeteptat comitetul parochial epitropului.
patriotismul bine pe pune ca uic, doctorand teologie. al tuturora, contra faptului atât de obicinuit : toastelor l'a domnul protopresbiter
spre o bi- La adresa teranilor a vorbit stud. Lu- partea de la putini toastând pentru Sa preabunul nos-
necuvéntate ogorul vietii românesci. Vor- caciu, la pästrarea limbei a résunet ; ear' adênca multumire sufletéscä, tru metropolit. Toastul a fost
besce despre merite obiceiurilor precum la care a lost prima Barbu Lautarul" al stud. Isidor Suceava
raportul accentuând munca rea a meseriilor. iur. V. Gaël, a dovedit'o entusiasmul rsplä- a toastat pentru protopresbiter.
fanfaronadele; ear' Mare surprindere ni-au cuvin- tirei bine tate. Ioanoviciu a toastat pentru admi-
de s'o acolo de tele tras la au le-a pe altariul me- nistrator. Perintele Crilan pentru comi-
noi ne avem inceputul, de la adevratul fost de toti am rémas moriei Marelui o tet popor etc. etc.
al natiunei, de la patriot, de la miti de intelepciunea elocinta lui. la cuvintele de Séra la 7 ore s'a inceput.petrecerea
depositariul de veacuri al traditiunilor Aici i-sa dat ocasiune aur ale acestui perinte tinerii petrecut cea mai
obiceiurilor nóstre, amin, amin, zic teranilor, pe fórte putini de el : mare mezul
apa trece Pranul este cáci ncazuri se asupra neamului uniti simtiri. A dove- noptii.
piatra, ear' stratul intelegintei unui popor e cap, deputatii de dit, ruvoitorilor, de a arunca Mai amintesc comuna nóstrá o
val trector, din momentul care s'a abetut alegeri le promit eu marea, ear' umbre asupra tinerimi, numai comuná are cale fe-
de la spiritul poporului". ce sunt nici nu se interesézá de uneltiri, cari vor ajunge paménturile roditére, bane,
Asigurand apoi pe membrii onorari poporului, ci de punga scopul. poporul vecinii a mai cul-
emeritati despre stima devotatiunea ce li-o numai abia este o familie unde fie
resbunare s'au esarendat tot la lacomi conductori adevrati: materialul conbustibil ; dar' a venit
de suflet a. a. Srb, au fost numiti mediocri pasa de la Arad Tabaidy, despre se
Cum au zile de renegati de Ambrus, Ivaci- vorbea, cá el mai
robote domnesci au fost covici etc., sub a cäror conducere sórele
Din trecut. maltratati eu garbaciul, un fel de
de sbirii s'a zidit
zi de zi a cuprins de
ni-o dovedesce congregatia de la
- seu l'a suspendat din postul de notariu
toemai a lucrat din poveste.
aceste a mai venit era lui
Schite istorice din anul 1861. comitatului, dar' nu la 1870 eu de morbul
se ungurul
(De suvenire din eomitatul
ungurul neme Numai invtatul Deeisiune: din mai
de Nr. 5 trebuiau de voe de nevoe se de
Murgu lucrari, 6361 ex 1869 luptei, ca avé de traiu
(Urmare nu voi, ori vostri, dar' 1. In generale sórele a cuprins
conferintele nationale taica lova ori vostri de sigur vor lare ale comitatului protocolul pe de intunecime ori sórele nostru a
--cum
jobägiei,
numeam noi
multe
mai tineri atunci
triste din timpul
unele din ele nu le voiu uita
ziduri
Astfeliu se petreceau Ro-
§ 2 art. d. 44 din 1868 se
limba românä.
pe

2. Acest comitat intr serisorile sale, ce

la solstitiul de
nici mai pe bietii
nu mai luminéze,

mânilor comitatul Caraeului, istoria va de mai

de träi Matusalem. trebui le eterniseze, pentru-ce sórtea po- are s le adreseze gubernului, folosesce Iakabfy nu avem ce vorbi bun
lova Popoviciu a conte de porului a unor colon limba Apoi abia trecuti 40 de ani
Roma, de frunte Lugoj, minati, recerute pentru che- 3. Pentru § 6, 7, 8 9, la epoca 25 de ani de la
de la comitatul ui nord, marea aceste mâni curate se veri-care din acest co- ceperea lui renegarea oficiantilor
acesta a primit conac prima- popor, cari apoi mitat se dechiareze, care
a., tot ca de
pe Dr. Marienescu a venit la Lugoj. poporul - turma, a ascultat de manipulative protocolará ? m duce la Lugoj castelul porn-
taica lova ni-a povestit despre cum zise Avram Bérlogea m. p. pos pare o panorame,
dijmä, bietii nu puteau s eu- Pästorii poporului - oficiantii comita- vice notariu III comitatens.
ori invlit doliu, ear' prin coridórele
holdele lucrate de ei mostenite de la tului - de atunci putut po- Apoi sub 2 comiti supremi lui elegante, aud bolboróse de
nu li-s'a msurat dijma porul - turma - dar' poporul s'a Faur Jekelfalusy, eel ea ecouri ne bietul popor numros
zecimea - prin dominial. Cum bucurat de conduatorii lui. Dar' bucuria ear' eel de al doilea literat in comitat.
din 10 miei, 10 stupi etc. lua pe
mai gras, apoi dijmele
poporului a
ca din numai
de
s'au dus la Lugoj cei 2
tolerant, sórele românismului mai licurea din
and, putin ca un
Atunci imi s
vi-a la Vavilonului Sion ; s

www.digibuc.ro
 TELEGRAFUL ROMAN 557
o Asteptam cu mai mare Atestarea Revista pentru po-
intregirea parochiei prin un paroch Directia de posta telegraf face literatura 45 (vol. 4) dto
nic de a parochie. NOUTÄT1 la public, ca
telegramelor andice
despre inmanuarea
ora mi-
a urmatoriul
Un parochian. nutelo când i-s'a telegrams. Acésta marin : Cestiunea capitalurilor de P.
De la In de
Greceanu ; Cestiunea tratatelor de comerciu ;
a comitatului Sibiiu, cercetatá membri pentru controlarea inmanuárii punctuale.
multi (români 39), ordinea zilei de ani eu prilejul
alegerea fun4ionarilor pe ani, Femeile polone contra gernianisiirii. tricentenarului lui de Ovid
au fost alesi nrmátorii : Gustav Peste femei polone Densusian. Sate si preqi din Ardeal, mai
Reissenberger Stefa n S troia ; in Cracovia au boycottarea ales in al
Nichita Petersburg. Principele vicenotari G. Bedeus V. germani. Totodatá au
corespon-
Nichita al Muntenegrului, mare- denIa, acum descoperitd, a episcopului neunit
Oprea Steflea (III) F. (IV); fiscal nu-si mai deie copiii la
ducele Petru Nicolaevici a sosit Marti la Dr. Greskovich ; president la sedria ai Nemtilor, lupte eu tóte pen- Dionisie Novacovici, N. (urmare din
sosire a G. Gotschling, asesori I. R. Joan tru escomunicarea ziarelor germane ini- fascicolul Nr. 44), apoi articoli de economie
la Hentes, fost pretor (ales locul
asesorului N. Cretu, care a trecut la pensie) ;
protopretori Dregits Sliste, L. Fa-
cieze
- favorul condamnatilor de la
favorul familiilor celor
dit de tribunalul din Wreschen (pentru
lemii.
novele, poesii recensiuni

Turneu de visite. Cum se Noua rev. apare Bucuresci

britius Sibiiu, H. Mangesius in Mercurea, tenacitate la limba s'au
regele Victor Emanuel sotie-sa Alb. Darr G. Hann ; colectat acum 100.000 marce. (str. Dómnei Nr. 16) 24 lei pe an
va nu peste mult la Petersburg, spre a Dr. Schuster, Despre editia de lux, editia 14 lei (un
contra Nemtilor
face tarului. De la Petersburg merge Bruckner, loan (la locul marturisesce o de teatra- fascicol leu (ed. ord. 60 bani).
la Berlin. In privinta visitei ce ar facá pretorului ales asesor la sedria listi germani, care representatiuni
la acum decurg pertractárile Herbert ; cassariu A. de Brenner- Varsovia, a trebuit seria Colinde" culese de
din Viena cea din Roma. Cum se berg, controlor G. Schieb. vadá de drum, Campia Ar-
M. Sa I. nu a re- trei la preturi (la Sliste i-se din partea politiei ea (politia) dealului" de Teodor A. Bogdan,
dat regelui Umberto visita de acesta protopretorul la pretorul). de siguranta a Bistrita, tipariul tipografiei A. Brosu-
la Viena, imprejurare e pedeca pen- teatraiistilor. rica
tru a decurg pertractárile.
* Nr. 2 din Biblioteca siteanului"
Prelegeri cincisprezece colinde, din
a inteligentei din convocatá de pro- Advocatul nu póte boltas. Un comunele de Câmpie, Mociu,
Abzicerea bulgar. topresbiterul Dr. Joan Stroia, s'a a advocat din Budapesta, in lipsa de a
cercat venite can- Visuieu, Bandul de Câmpie, Tagul-mare,
banca cu care guvernul se Seliste un ciclu de zece prelegeri
publice, Duminecile érna acésta. Prima celaria advocatialá o (kreislerei). Sopteriul de Milasul mare, Silva-
contract pentru ridicarea unui imprumut, prin despre acésta camera advocatialá,
prelegere o va Dr. loan Stroia poi- enuntat de de Câmpie. -
o ulteriórá a acordarea mâne Dec. n.) asemenea ocupatiuni laterale incom- Pretul 20
sala festivá a din
prumutului, ministrul-presidentKaravelov patibile positia de advocat pe
adsta la eunoscinta sobran;ei a co- Urmând apelului adresat de comitetul de delict a decretat punerea ad-
vocatului sub disciplinarä. Advocatul
Raportul reuniuni agricole. A apárut
municat dimisia. despärtméntului al Asociatiunii al XIII-lea general al comitetului
pentru literatura cultura peporului a apelat la Curie, spunénd necesitatea
la compunerea noului guvern traiului l'a recurgá la mod de central al reuniunii de agricultura
sobraniei sunt prorogate. din celelalte comune
acestui despartmént vor arangia tig, advocatia aduce de putine din comitatul Sibiiului" anul de gestiune
hotárirea ce o va luat prin- asemenea prelegeri. venite, mai din acelea e impo- 1900. Sibiiu, tipariul Tipegrafiei" societate
sibil Curia a aprobat decisul
cipele causa abzicerii nu se pe actii. aprépe patru mare, acest
De la Brasovului. Alal- camerei.
stie Fostii ministri Karavelov,
nimic. raport darea de despre acti-
s'au &cut alegerile oficiantilor munici-
Bulabanov (presidentul sobraniei) au pali al comitatului Brasov, alegere de deputat Ighin. vitatea reuniunii resultatele
care ocasiune
fost Mercuri la principele. Se vicefiscal a ales advocatul Eugen Me- Mandatul deputatului dietal Dr. I. Verner, decursul anului 1900. Comitetul a
crede, earási lui Karavelov i-se va concrede tianu, candidatul acceptat din ales Ighiului, cassat la Curie, comuna opt prelegeri din
formarea cabinetului. partea propus din partea motivul pentru anul curent Verner nu
e indus ramul pomäritului, al stupiritului, despre cul-
ales aclamatiune. Mag:arii au cerut alegtorilor, la
viitoriu se va face acest cere ciupercilor sparangelului, despre
Rsboiul Burilor. din votare. Votarea s'a ut Dr. Metianu
candiditul Magiarilor. Primul a alegare Cum alegatorii români testamente donatiuni cas de mórte".
Nkandler dto 5 Decembre, re- voturi, ear' al doilea 27. au candidat pe advocatul Dr. Muntean S'a tinut o agricoli Ilimbav
de censurá, raportéza despre o bátálie din una Deal, o espositie de vite Mer-
apropiere de Luneburg, care ge- cures. A distribuit membrilor de
de instalare Bistrita. Co- - jude In Szepes-
neralul Botha a fost greu mitetul parochial greco-onental din hely, o nutret, de altoit li-a pus la
comitatul Szepes,
Numai a la de instalare a representanta a ales jude comunal cano- dispositie gratuit, folosire agricole.
scapat de a prins. Locul petrece terului Monda de paroch gr.-or. al nicul Zwada. Comuna e anului 1900 reuniunea
nu e chiar Bistritei. Instalarea se va face a episcopului din Sepusiu a ;e
23 Decembre n. zece
urmMoriul program : 1. imprejmuitá zid are o
alta telegramá din dto 18 La 10 ore a. serviciu divin instalare patrusprzece sotiri de credit sistem Raiffeisen. Averea
Decembre raportézh pretul pácii capela gr.-or. 2. La 7 ora séra reuniunii la anului 1900 era in valóre
a Englezilor districtul Witwaterrand la carte hotelul Sahling". de 10301 57 1343.79
mrunte. In Francia recolta
tóte de aur, dacá schimb pen- a fost mult de la anului 1899).
tru acestea vor lása statelor bure indepen-
denta.
Alegere de
2 Dec. st. sa efectuit alegerea de paroch
de abundanta,
nului a scOut la 90
pretul vi-
de hectolitro.
din Lemberg,
-
in parochia (tractul re'ntóreerea la Roma a dispus
Telegrame mai noue spun cii generalul
Kruitzinger, care 15 a curentei trecut
o vacantá de 11 Sub conducerea
adm. protopopesc Vasilie Gan, alegerea
seminariului cat. din Lemberg. Motivul Din public.*)
e participarea seminaristilor la
Oranje pe la Colesberg cu 150 a decurs ordine exemplará. Din 66 rile studentilor universitari ruteni. - In preaj-
de ostasi patrunOnd colonia Cap a cercat tanti presenti administrator paro- ma stabilimentului de din
s Hannover Failsbob, German a primit 42 voturi, ear' dapesta a Luni un biie- Subscrisul anului
-
nit
lupta pichetele
prisoner.
a fost
de
absolut
Acéstá mare majoritate
despre stima
Muntean 24 voturi. de jumtate
voturi márturisesce
iubirea parochieni-
se
Alexandru Smigala, de din rsekujvár,
1901/2 la
V. alementari Stefan
scolariului absolut de clasa
din Borgo-
Despre intentiile guvernului care alesul a s o
etate de 13 ani. Neavénd s se bistriti, care scâteva clase
petreeuse mai multe sub
la rsboiu se raportéza din Londra, poporenii liber. Pentru ajutorarea lucritorilor ma- din medie din el
la jumatatea lunei va trimite turisanti de acestia sunt !) cari timpul orfan de tatä, de a puté presta
câmpul de rsboiu de ostasi din Rugare. Domni, cari au pri- ernii nechpatând de lucru miserie, spesele, am apelat la urmitorii binevoitori
mit liste de contribuire edificarea bise- mai artisti din Budapesta arangiazá
brigada de garda. din Murs-Uióra, rugati prin acésta pentru ajutorare, cari la momentul suprem
o seratá artistica. - In Croatia au oferit cari am putut
a le retrimite parochial in timpul jurul Agram a fost Marti cutremur
mai scurt, pentru a ne puté da de care deosebi Agram a la gimnasiul renumit din
despre sumele pagube mari. Nasud anume
tânguesc, dar' nu la 4 Dec. st. 1901.
a) Mult onoratul Ion Ghete profesor
la cum se Andrei Badiu paroch.
director gimnasial l'a ajutat eu
bisericesci, mértea nu a
Germanisare ori-ce reviste. a mijlocit cu corpul profesoral elibera-
uitat nime din urmätorii lui Adam, ci din Köln vestesce guvernul prusian Au : rea didactrului :

plâng drepturile Românilor, a inter4is reuniunilor de lucrätori din b) sa dl Ion Ciocan profesor
parte mare de sei renegati. districtul industrial Rin-Vestfalia de a vorbi Albina" popo-
redactata Bucuresci sub conducerea la Buda-Pesta l'a aju-
Nu : eu pesimist, ori adunarile limba polonä. tat eu 10 cor.;
fapt cum le eu, domeniilor de
luerurile sunt c) societitii de Spe-
de fi chiar Milton poetul apa Corespon- deru, Nr. 9 dto 2 Decembre a
pare, ranta" din Borgoprund 20 cor.;
eu tot dentul din Petersburg al lui Berliner Local- urmätoriul sumariu : N. : Lui
orb, care a descris paradisul Anzeiger" spune d) Directiunea Bistritana" din
neastep- V. A. Curiositatile calendariu-
nu stare decádinta a familiei din castelul »Tarskoje Bistriti 10 cor.
lui. G. Redac-
din ziva azi cu la anul Selo" la Gatsina a provenit din Pentru acésth marinimósä
necunoscuti au ria: V. A. Panait I. oldnescu: Mai
.1861 comitatul apaductul le esprim dorind, a tot-
Apoi plângénd oftând servia apa de isvor castelului. plugar (novelti). ImpOratul
:
puternicul le dee donatorilor bine
Dómne când vei cupa cu dramele sale. Irimia Popescu:
unghiei. De Iasi: snatate pentru crestinesc de mare
bietului popor când vei de tigri. In unul din nu- secltóre la
pret.
a Românului Eftimie anteriori am protopretorul din Parohul T. Superstitiile
Balassa-Gyarmat a constatat mod porului. I. Niculescu : 0 eu rspunsul Borgo-Prund, la 4 Decembre 1901.
hotarul Deberesény, Nándor ei. C. Arbure: Despre In :
9/21 Novembre 1901. V.
, Mohora se atine un tigru din- Bosga,
tr mai din o S. Moga : Cronica agricoli comerciala. In-
formatiuni.
*) toti se vor aréta menagerie, basa acestei constatári Multánairi. Posta ad-
ministratiei. Pentru rubrica acésta Re-
a pus la o mare de tigri, ce- : V. Urechig. Fe- dactia nu primesce rspunderea.
rand spre acest scop 120 sol- rice-i viéta plugar. Castraveti.
data s'a tigru din Germania. Un sat in A-
Nu opri binefacerea celui ce se cuvine, vede deci, totusi au fost numai
puterea despre vagabundarea prin Posta
de tale a face, qi Albina" apare Duminecá
ai tine nu zice aprópelui : Du-te
tinuturile acelea, - ori apoi se va fi M. Nu se . U.
pädit prin codri, neobicinuit clima 8 lei an. Redactia administratia : Azi e de prisos publicarea, chestia
mai vino. voiu da". de la noi. strada Nr. 9.

www.digibuc.ro
554 TELEGRAFUL ROMAN

data durere de dinti ori va

Povesti A de
lui Bartilla,
va
35
de dinti a
(Pentru
pentru anul prim
pachetare 10 deosebit). Erezii A.
BartiHa (E. Winkler), Viena, 19/1., Som- Lectiuni treptele formale OCTOICHUL CEL MIO
1. - S se pretutincle- de
litere latine
nea apriat apa de dinti a lui Bartilla. Dr. Petru pan.
Denuntari de vor bine
tite. La locurile, nu se Se pâte procura de cuprinde : Vecerniei, Utreniei a Liturgiei;
pta, trimit 7 sticle 2 60 dela cele opt glasuri pentru Dumineci, Podobiile, Polieleul, Pri-
franco. Deposit in Sibiiu la far- pelele, Catavasiile, Irmósele, Sfetilnele altele.
macia Vulturul" C. piata-mare ;
farmacia Molnar, Cisnadiei 59. legat cor., legat piele
1226] 3- galbine 3.20 plus porto postal 30 bani.
mai cum se
La Tipografici a Librária archidiecesane.
Archidiecesane se de :

000000000°4
:

Ce-'i de Flammarion C. 1.50

Din romanul unei vieti, de Stefan ACAFTISTUL
Braborescu
trimise posta pentru exemplar 10 Preasântei
bani mai mult.

A e§it de sub tipariu Tipografia

alte rugaciuni

volum de 368 8°.

OST
Repaus Pretul simplu legat
jumètate
. .
.
.
.
-.85
1.05
litere latine
de rosie . . . 1.25 binecuvéntarea I. P. S. Domn Metianu, archiepiscop
. 2.-
chagrin 2.60 metropolit se de vénzare la Tipografia
. 3.85 in Sibilu : brolat
de la Tipogra-

2 cor. plus porto 20

pe de Se de 7 cor., cor., editie de lux broqat
recomandat
cor., legat dupá cum se comandä.
Sibiiu.

NOUI Pro 11002 NOUI värsätoriu de campane (clopote)

a aphrut:
sul
(S sbu
de sus Nr. 168.

Firma de la
1822 se de
un bun; se reco-
tuturor
nelor bisericesci pentru a
neapArat de ori-ce invtrttoriu, lifera repara clopote
de
de stejar ori de fer legat;
exemplariu 40 SO porto clopote
postal 10 fil. din fer bätut pentru unul sau
niai clopote cu pre-
turile cele mai convenabile.
archidiecesand Comandele se efectuesc
in departare. Clopote mai
sunt gata.
se pri-
rate.

La Librária Tipografiei archidiecesane din Sibiiu premiat de Academia Românt

se de :

Ciaslov (orologion) Serninte

din

Domnului
litere sträbune, binecuvêntarea
liletianu, arcbiepiscop al bisericii ortodoxe
Sale
Agrul Christos.
din Transilvania Metropolit al Românilor din
Transilvania.
-Tabela de materii: Polunostnita de
- Ciasul dintâiu, al doilea
Obednitei. - Ciasul al noulea. - Raduéla Vecerniei.
al
Pavecernita cea
Rénduéla
de
Zacharia Boiu,
asesor consistorial, protopresbiter etc.
cea mare. - Slusba - Cinstitul
de Troparele Condacele Triodului ale - Troparele Cu binecuvéntare archierisci.
Bogorodicinele ipacoi la cele 8 glasuri. Troparele mortilor. - Tro-
parele preste sptmâná. - Troparele Condaeele sfiutilor de obste rénduéla Tom. la tóte de preste an.
Sinacsariului. - troparelor ce se preste tot la Vecernie IL : srbatorile,
la Utrenie. Sinacsariul lunile. - care 16 rubrici la
datele respective, 1901 inclusive 1952. - Esplicare despre III.: la parastase
rubricele folosirea acelora. - Insemnarea se cetese Evangeliile Pretul rui tom 3 porto
Voscresnelor Dumineca Rusalii, a tuturor pânä la a
din Postul mare, preste toti anii. Se de la la
Format octav, 397 pag. : 2 cor., legat 2 cor. Archidiecesand
40 legat copcii 4 cor.

V.

www.digibuc.ro