PROIECT DE LECŢIE

Data: 17.11.2014
Profesor: Dumitraşcu Roxana
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Dudeşti/ Structura Tătaru
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba si literatura română
Clasă: a VI -a
Subiectul: Modul participiu
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe
Durata lecţiei: 50’
Scopul: - formarea capacităţii de a opera cu noţiunile gramaticale
- consolidarea şi sistematizarea unui sistem de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi
referitoare la verb;
DEMERSUL DIDACTIC
1. MOTIVAŢIA: lecţia se sprijină pe priceperile şi deprinderile deja formate în observarea structurii
unui verb la un mod nepersonal, în principal, perfecţionarea continuă a capacităţii de comunicare orale
şi scrise prin utilizarea unui lexic bogat.
2. COMPETENŢE GENERALE:
 Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată ;
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte
de realizare, cu scopuri diverse.
3. COMPETENŢE SPECIFICE:
1.2. sesizarea verbelor la modul participiu, în funcţie de context
1.3. sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral
2.5. participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă progresiei
comunicării
4.2. utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de
îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată
4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A. Cognitive- Elevii vor fi capabili:
OC1: Să definească modul participiu;
OC2 : Să identifice verbele la modul participiu;
OC4: Să facă trecerea unui verb de la modul participiu la alte valori morfologice ;
OC5 : Să analizeze verbe la modul participiu
OC6: Să identifice funcţia sintactică a verbelor la modul participiu
B. Afective- Elevii vor fi capabili:
OA : Să participe afectiv la lecţie;
OA : Să accepte solicitările profesorului şi să se mobilizeze pentru realizarea lor;
C. Psihomotorii- Elevii vor fi capabili:
OP : Să-şi dirijeze efortul oculo-motor către centrul de interes vizat de profesor;
OP : Să-şi reprime tendinţa de a practica mişcări inutile în timpul orei.
5. EVALUAREA: observarea sistematică, evaluarea orală, evaluarea scrisă;
6. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI
A. Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VI-a; fişe de lucru;
tabla
B. Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 50 de minute
2. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, lucrul cu manualul, învăţarea prin descoperire,
analiza gramaticală , rebusul
3. Forme de organizare: Frontal, individual
4. BIBLIOGRAFIE:
Limba Română, Manual pentru clasa a VI-a, ed. EDP
M. Secrieru, Didactica limbii române, Iaşi, 2004
 SCENARIU DIDACTIC
Cadrul de Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi
învăţare de procedee
lucru
1. Moment 1’ 1. Moment organizatoric Conversaţie
organizatoric - organizarea clasei şi asigurarea climatului necesar Elevii se pregătesc pentru
bunei desfăşurări a lecţiei; lecţie

2.Verificarea 5’ 2. Se verifică tema pentru acasă a elevilor şi se fac Ei citesc tema pentru acasă,
temei pentru aprecieri asupra modului în care elevii au rezolvat tema; analizând cele efectuate.
acasă

3. Captarea atenţiei: Conversaţia

3. Captarea 5’ În debutul orei noastre, vom pleca de la rezolvarea unui Elevii răspund la întrebări.
atenţiei si rebus. În final, pe axa AB, veţi obţine un cuvânt care ne
verificarea va conduce la tema orei de astăzi. Anexa 1.
cunostinţelor
Anunţarea subiectului lecţie şi a obiectivelor: Elevii scriu titlul lecţiei în
După cum v-aţi dat seama, astăzi vom vorbi despre caiete
verbele la modul participiu.
Anunţă obiectivele operaţionale ale lecţiei

4.Desfăşurare Profesorul începe demersul educativ prin câteva exemple Elevii notează exemplele în Explicaţia
a lecţiei 30’ pe care le notează pe tablă, subliniind câteva structuri, caiete. conversatia
cărora elevii le vor găsi corespondentul printr-o formă Identifică formele verbale ce
verbală. corespund structurilor
Ex .sunt: subliniate.

1.Mi-a adus cărţile pe care le-am comandat - comandate -----a comanda

exerciţiul
2.Ţinuta pe care ai cumpărat-o este superbă. - cumpărată ------ a cumpăra

3. Cadoul pe care l-am primit m-a surprins. - primit ----------a primi

explicaţia
Profesorul cere elevilor sa noteze verbul de la care Elevii realizează sarcina
provine fiecare din formele obţinute cerută

Profesorul intreabă elevii ce parte de vorbire Elevii recunosc

determină in propozitie substantivul, ca parte de
vorbire determinată

Elevii răspund că
Ce arată fiecare din aceste forme verbale? substantivul suferă acţiunea
exprimată de acestea exercitiul

Profesorul notează concluzia pe tablă:

Modul participiu este modul la care verbul -elevii notează in caiete
denumeşte acţiunea suferită sau îndeplinită de un
obiect.
Pe baza celor observate din exemple, se
concluzionează ca verbul la modul participiu are
terminatiile -t / -s

Profesorul cere elevilor sa realizeze transformarea -elevii realizează

verbelor de la infinitiv la participiu transformarea: cântat, văzut,
A cânta, a vedea, a creste, a iubi crescut, iubit
Exerciţiul

Profesorul scrie pe tablă câteva exemple, cerând apoi conversaţia

elevilor sa identifice verbele la participiu şi să numească Elevii recunosc timpurile
timpurile la a căror formare ajută: la formarea cărora ajută
participiul: explicatia
„
 Exemplele sunt:
1.Am citit o carte interesantă în vacanţă. - perfect compus
2. Trebuia să fi ascultat sfatul mamei. - conjunctiv perfect
3. Daca aveam bani aş fi călătorit mai mult - condiţional-optativ
perfect
4.Voi fi scris tema pănă la plecarea mamei - Viitor anterior Conversaţia
5. Gestul de a nu fi predat lucrarea la timp l-a costat. - infinitiv perfect euristică

Se notează concluzia la care au ajuns impreună, pe

baza exemplelor:Modul participiu ajută la formarea explicatia
timpurilor compuse: - perfect compus, conjunctiv
perfect condiţional-optativ perfect, viitor anterior,
infinitiv perfect
Elevii notează propoziţiile
Pentru descoperirea funcţiilor sintactice, sunt în caiete .
notate alte exemple pe tablă, cerând elevilor să identifice Identifică verbele la
prin subliniere verbele la participiu, să precizeze funcţia participiu şi precizează
sintactică a fiecăruia dar şi valoarea morfologică. funcţiile sintactice şi valorile
Ex: morfologice
1.Cartea citită l-a impresionat. - atribut adjectival- adjectiv
2. Copacul este înflorit. -nume predicativ- adjectiv
3.Vântul adia liniştit. - c.c.m.- adverb de mod
4. Cel pârât intră în boxa acuzaţilor. -subiect- substantiv
Se impun câteva observaţii:
a) atunci când verbul la modul participiu
determină un substantiv, se acordă cu acesta -elevii îşi notează
in gen, număr şi caz observatiile in caiete , cu
b) când are valoare morfologică de substantiv, atentie
poate îndeplini toate funcţiile sintactice ale
acestuia
c) Când determină un verb, participiul cu
valoare adverbială este invariabil şi are
funcţie sintactică de complement
circumstanţial de mod.

Pentru a identifica forma negativă a verbului la Elevii scriu în caiete

modul participiu, profesorul scrie câteva exemple pe exemplele .
tablă, întrebând elevii cum se formează aceasta: Observă că se poate forma:
a) prefixul „ne”+vb la
Ex: participiu
1. Drumul era neumblat. b) prefixul „ne”+
2. Spiritul nevăzut îl însoţea pretutindeni. adverbul”mai+” vb la
Aprecieri
3. Curajul său era nemaipomenit participiu
verbale,
observatia
sistematică
Din exemplele anterioare ,se alege un verb pe care neumblat= adjectiv provenit
elevii il analizează. din verb la participiu ,
variabil, cu 4 forme
flexionare, se acordă în gen ,
5. Feed-back- nr , caz cu substantivul
ul „drumul”( neutru, N, sg)-
nume predicativ
- se realizează pe tot parcursul lectiei, prin aprecieri ,
incurajări si sprijin acordat elevilor

6.. .Evaluarea Profesorul propune pentru evaluarea cunoştinţelor o fişă

de lucru pe care elevii o vor rezolva ,după ce vor primi Elevii rezolvă fişa de lucru. Evaluarea
7’ explicaţiile profesorului. Anexa 2 formativă.

6. Notarea 2’ Notarea Elevii îşi vor nota tema

Explicarea Explicarea temei pentru acasă pentru acasă şi vor asculta
temei pentru Ex 3/65 ; 9/66 din manual explicaţiile profesorului.
acasă
Anexa 1

1.Moduri ale căror forme nu se schimbă in functie de persoană si nu îndeplinesc în propoziţie funcţia
sintactică de predicat(nepersonale)
2. Schimbarea formei verbului în funcţie de mod,timp,persoană ,număr, se numeste (conjugare)
3.Mod nepersonal la care verbul exprimă o acţiune în desfăşurare (gerunziu)
4.Forma lungă a infinitivului a devenit(substantiv)
5.In exemplul: “A citi este o delectare” verbul la infinitive are functia sintactică de( subiect)
6.Înlocuieşte construcţia subliniată cu modul nepersonal potrivit: “Pe când trecea strada , culoarea semaforului
s-a schimbat”(Trecând)
7.Mod care denumeşte actiunea sau starea exprimată de verb(infinitiv)
8.Parte de vorbire a cărei formă neaccentuată poate însoţi verbul la gerunziu ,ca în exemplul:”Auzindu-l
venind, tăcu brusc.”(pronume personal)
9.Funcţia sintactică a verbului la gerunziu din enunţul:”Valurile cu creste spumegând se izbeau de
stânci”(atribut verbal)
10.În exemplul : “Se aude tunând” , verbul la gerunziu are funcţia sintactică de (subiect)

A
1
2
3
4

5
6
7
8
9

10

B
Anexa 1

1.Moduri ale căror forme nu se schimbă in functie de persoană si nu îndeplinesc în propoziţie funcţia sintactică de
predicat ...........................
2. Schimbarea formei verbului în funcţie de mod,timp,persoană ,număr, se numeste ...........................
3.Mod nepersonal la care verbul exprimă o acţiune în desfăşurare ............................
4.Forma lungă a infinitivului a devenit ..........................................
5.In exemplul: “A citi este o delectare” verbul la infinitive are functia sintactică de ................................
6.Înlocuieşte construcţia subliniată cu modul nepersonal potrivit: “Pe când trecea strada , culoarea semaforului s-a
schimbat”........................................
7.Mod care denumeşte actiunea sau starea exprimată de verb......................
8.Parte de vorbire a cărei formă neaccentuată poate însoţi verbul la gerunziu ,ca în exemplul:”Auzindu-l venind, tăcu
brusc.”...................................
9.Funcţia sintactică a verbului la gerunziu din enunţul:”Valurile cu creste spumegând se izbeau de stânci.........
10.În exemplul : “Se aude tunând” , verbul la gerunziu are funcţia sintactică de ...........................
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Anexa 1

1.Moduri ale căror forme nu se schimbă in functie de persoană si nu îndeplinesc în propoziţie funcţia sintactică de
predicat ...........................
2. Schimbarea formei verbului în funcţie de mod,timp,persoană ,număr, se numeste ...........................
3.Mod nepersonal la care verbul exprimă o acţiune în desfăşurare ............................
4.Forma lungă a infinitivului a devenit ..........................................
5.In exemplul: “A citi este o delectare” verbul la infinitive are functia sintactică de ................................
6.Înlocuieşte construcţia subliniată cu modul nepersonal potrivit: “Pe când trecea strada , culoarea semaforului s-a
schimbat”........................................
7.Mod care denumeşte actiunea sau starea exprimată de verb......................
8.Parte de vorbire a cărei formă neaccentuată poate însoţi verbul la gerunziu ,ca în exemplul:”Auzindu-l venind, tăcu
brusc.”...................................
9.Funcţia sintactică a verbului la gerunziu din enunţul:”Valurile cu creste spumegând se izbeau de stânci.........
10.În exemplul : “Se aude tunând” , verbul la gerunziu are funcţia sintactică de ...........................
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

B
Anexa 2 Evaluare . Modul participiu

1. Faceţi acordul adjectivelor participiale cu substantivele determinate:

a)“ Ce moarte vrei?
Moarte ( a lumina)
Ori ( a întuneca)?” V.Alecsandri
b)“Vai, Doamne, ce ( a posomorî) sunt munţii!” A. Baconsky
c) Pădurea se-ntindea împrejur în noaptea ( a nu pătrunde, a tăcea, a muri)
d) Pe feţele lor vedeai zâmbetele ( a îngheţa) .

2. Completează spaţiile libere cu valoarea morfologică potrivită:

Ninge linistit . _____________________
Copilul obosit a adormit. _____________________
Ingheţatul a sperat ca va supravietui . _____________________

3. Realizează corespondenţele.
1) Privea zâmbetul chinuit al prietenului. a)Nume predicativ
2)Zâmbetul ei e chinuit. b)Complement circumstanţial de mod
3) I-a zâmbit chinuit. c)Atribut adjectival
4) Chinuitul este demn de apreciere d) subiect
e) complement circumstanţial de mod

Anexa 2 Evaluare . Modul participiu

1. Faceţi acordul adjectivelor participiale cu substantivele determinate:

a)“ Ce moarte vrei?
Moarte ( a lumina)
Ori ( a întuneca)?” V.Alecsandri
b)“Vai, Doamne, ce ( a posomorî) sunt munţii!” A. Baconsky
c) Pădurea se-ntindea împrejur în noaptea ( a nu pătrunde, a tăcea, a muri)
d) Pe feţele lor vedeai zâmbetele ( a îngheţa) .

2. Completează spaţiile libere cu valoarea morfologică potrivită:

Ninge linistit . _____________________
Copilul obosit a adormit. _____________________
Ingheţatul a sperat ca va supravietui . _____________________

3. Realizează corespondenţele.
1) Privea zâmbetul chinuit al prietenului. a)Nume predicativ
2)Zâmbetul ei e chinuit. b)Complement circumstanţial de mod
3) I-a zâmbit chinuit. c)Atribut adjectival
4) Chinuitul este demn de apreciere d) subiect
e) complement circumstanţial de mod
Fisă rezerva

1. Identifică verbele la participiu

 Pepenele e copt.
 Caisul este înflorit.
 Florile îmbobocite sunt gingaşe.
 I-am văzut pe tinerii logodiţi.

2. Identifică valoarea stilistică a participiului

 “ Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet.” MEminescu
 “Sub paşii mei, petale de flori îndurerate
Se sting” Şt. Petică

3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

Matei este un încuiat.
Vorbeşte deschis,
Copilul domolit îşi vede de treburile lui

4. Identifică funcţiile sintactice ale verbului la modul participiu:

Tema copiată este greşită.
Scrisoarea pierdută a fost compromiţătoare.
Câmpia este înverzită.
Sora mea e măritată.
Îngânat de glas de ape / Cânt un corn cu-nduioşare.