Ilorion V.

Feleo

Edrt . a doua

Tipdritd cu binecuvdnforeo
inalipreasfrn{itutui Pdrinte I RI NEL(,
Arhiepiscop ol AIbo luliei

fuo
BE-INISGIBEA
Albo Iulio,20lB

mu
i, Tipografia CUPRINS
tiicolae Pan-
y'iafa RomA- PREFATA .......................5
cwANTiNeIilrp.
n)
......................11
, 1909. INTRODUCERE ..........15
testen Cfuis- Porteo I

Itchristlichen Pocdinlo in
r (Paul Sie- soteriologio ortodoxd
CAPITOLUL I:
ne. De claai- pocAINTA iN VECHIUL TESTAMENT ........................ 33
ulthessiana
A. Pociinla in scrierile profelilor "'.......'....................... 34
1.. Moise.... ............35
2. Daaid qi psalmii de pocdin[d ..................36
3. lsaia .........'.'...." 39
4.leremiq .............40
S.lezechiel ............41,
6. Osea qi \oiI......... ...-..............42
B. Pocdinf a in simboluri gi sacrificii.............. ... -............ 43
'1..
Practici simbolice .....'..........44
2.lertfe .-...............44
C. Exemple de pocdin(d Ei nepoclinli .......45
Privire generali ......48

CAPITOLUL II:
pocArNTA iN NOUL TESTAMENT............................... 51
A. Pocdinla in predica SfAntului Ioan Botezdtorul-....52
B. PocIinla in Evanghelia MAntuitorului.'.....'............. 53
1..inceputul Evangheliei .'............. .'...........53
2. indemnuri la pocdin\d............... .............54
3. Pocdinla e necesard tuturor pdcdtoqilor '...................55
4. Cum sd se facdpocdin{a ......57
5. P o c dinl a ea anghelic d qi ier t ar e a p dcatelor ................. 60
416
Cuprins

6. Agezarea tainei; slujba qi prerogatiaa iertdrii pdcatelor...6l

7. Apostolii sunt lucrdtorii Tainei .............63
1I
iutdii p dcatelor in Eaanghelia Mfrntuitorului ..... 64
8. LeStskf, M
C. Pociinfa in scrieriie Sfinlilor Apostoli..................... 65
Doctrina Sfhntului Apostol Petru despre pocdinld...66
1..
2. Doctrina Sfdntului Apostol Paael despre pocdinld...68
3. D o ctr ina Sf1ntului Ap o stol lacoa ............................... 7 3
4. Doctrina Sfdntului Apostol loan Teologul ................75
5. Ep is t ol n Sflntului Ap o stol luda ................................. 77
Privire generald ......77

CAPITOLUL III:
pocAINTA tru pnnrelE TREr vEACURI cREgrrNE....83
A. Pociinfa in scrierile Pirinfilor Apostolici............... 83
T.lnodldtura celor doisprezece apostoli .....84
2, Epistola SfLnfitlui Barnabs ....................85
3. Sfdntul Clement Ront nn ul ( f 9 9 ) .............................. 85
4. Sfdntul lgnatie Teoforul (f 107) ............88
5. Sfintul Policarp al Smirnei (t 155) .......89
6. Pdstorul lui Herma .............90
B. Pocdinla in veacul al doilea gi al treilea................. 101
1.. Sfkntul lustin Martirttl qi Filosoful (f 165)........... 101
2. Sffrntul lrineu de Lyon (i 202)....... .......1.02
3. Clement Alexandrinul (f 215)... ........... 103
4. Tertulisn (f 21-0) ...............106
5. Origen (t 254)....... ............717
6. Sflntul Ciprian de Cartagina (f 258).....................127
7. Sfintul Grigorie Taumaturgul (t cca. 270) .,...........135
8- Sfdntul Petru al Alexandriei (f 3L1) ....136
9. Firmilian al Cezareei Capadociei (t 269).................136
1,0. Sfintul Dionisie de Alexandria (f 26il.................737
fi. SfLntul Metodiu de Olimp (f 311) .....138
12. Agezdminte apostolice.............. ..........139
Privire generald ....145
 417
Cuprins

...61. CAPITOLUL IV:

63 pocAINTe iN spoCA Pi{TRISTICA ........................'.... 1 5s
,....4 A. Pocdinfa in scrierile epocii patristice
.........:65 apirute in Risirit...............'... ..."''""""""' 1"56
'la...66 'l-. lacob Afr aat ( cca. 340I 3 4il. ;.. r..........' " " " " " " " "' L56
t i

td...68 2. Sffrntul Efrem Sirut (f 373) .......-.--i....r.r"""" j-""" 159

..........73 3. Eusebiu de Cezareea (f 340)...'.;.....'..""""""""""' 160
........75 5. SfkntulVasile cel Mare (f 379)..""" """'r""""" ""'1'63
......77
8. Sfhntul Chiril al ler:usalimului (f 386)..'."""""""'166
......77
9. Reforma Patriarhului Nectarie (f 398) ..'..'."'.""""'167
fi. Sfilntul loan Gurd de Aur (t 407)."'.""""""""""L70
L. Sfhntul Chiril al Alexandrisi (f 444)..............."";" 185
2. Isidor Pelusiotil (f pe la 440) ............:......""""""" 185
3. Teodoret de Cyr ff 458)..,.... """"""""' 185
4. Sffrntul Epifanie al Salaminei (f 403)........ .. " . 1q6
5. Sffrntul lo an S cdr arul f 649 ).:.::.:.....:....................
(
?6
6. Sfkntul Atanasie Sinaitul (f 685) """"
1
186
7. Sfhntul loan Damaschinul (f 74il........"'r"'d'i"""' 185
8. Teoria lui loseph Turmel despre originea monasticd

C. Pocdinla in scrierile epocii patristice

apirute in APus "" 189
1..Sfhntul Ambrozie al Milanului (f
397)......."""""' L89
2. F er i citul Au gusfin $ 43 0)..... -.............. ;............. " " 1 9 1"
3. P ap a lno ceiliu I ( t 417 ) .... r..............',,...'.......... " " " 195
4. E er icitul l er onim ff 420) ... -............ " " " " " " " " " " "' L 95
--

5.PapaLeoncelMare(f46L).....-.... """'196
6. Sfhntul Grigorie cel Mare (f 604)-.-..." """""""""' 198
7. Alti scr iitori apuseni .............. ;..'........ " " " : " "' " " " " 202
4t8
Cuprins

CAPITOLUL V:
PoCAINTA iN HOTARARILE
STNOADELOR LOCALE $r ECUMENICE .................... 2tE
A. Pocdinfa in hotirArile sinoadelor locale................ 2(E
'l...
Ancira .............206
Z.Neocezareea ............. .........2U1

4. Laodiceea .........207
5. Cartagina ................ ..........208
B. Canoanele Sfinfilor Perinf privitoare la pocdinfi....208
1,. Sfilntul P etru al Alex andriei ................................... 208
2. SffrntulVasile cel Mare .....209
3. Sfdntul Grigorie de Nyssa... .................212
C. Po clinla in hotdrArile sino adelor ecume nice........ 212
'J..
Sinodul I Ecumenic - Niceea (325) .........................213
2. Sinodul alVl-leaEcumenic (Trulan) -
Constantinopol (692).. ........................ ....:............213

3. Sinodul alVll-lea Ecumenic - Niceea (787) ...........215

Privhe gerierald ..............:.................:...... ...215

CAPITOLUL VI:
POCAINTA iN CARTT.LE RIruALE
ALE BISERICtr ORTODOXE.......... ...............217
A. Octoihul.....................................................;...:...........217
B. Triodul ................220

1.. inadldtura pentru spouedanie. .............224

2. Slujba Mdrturisirii...........:.... ...............22V

D. Cartea folositoare de suflet...

...............230
'J..inadldturd cdtre duh0onic............. .......231.
2. Cano anele Sfdntului Io an P o stitorul ...................... 237
3. Sfdtuir e cdtr e cel ce se sp oaede1te............................ 238
Privire generald ..,240
 419
Cuprins

Porteo o II-o

................205 Pocdinlo in concePlio

................205 cotolicd gi protestontd o mdntuirii
................206
.-..............207 CAPITOLUL VII:
................207 POCATNTA iN CONCEPTIA
-..............207 CATOLICA A MANTUIRII........... .........-...'..243
-..............208 A. HotXrAri gi definifii sinodale. .-.....'."""245
)ceinte....208 7. Sinodul al lV-lea Lateran ........""""""'245
-..............208 2. Doctrina Bisericii Romano-Catolice despre
--.............209 pocdinld definitd de Sinodul tridentin. Textul ei...,."'246
-..............212 B. Deosebiriie confesionale dintre
nice........212 Biserica Romano-Catolici gi Biserica Ortodox5' .......257
-.............. 213 ...........
7. Confesionalul .........257
..............
2. Satisfaclia ..'..-.....259
_...............213 prisositoare
3. Tezaurul meritelor ............262
7) ...........215
4.lndulgen[e1e............. ...-......265
5. Purgatoriul...'..........
...............215 ...'..""270
Privire generall ....272

CAPITOLUL VIII:
-............217 POCAINTA iN CONCEPTIA
--............277
PROTESTANTA A UANTUIRII................. ..................... 27 5
-............220 A. Pdreri Ei definilii teologice. Introducere ...............275
-.............224
*............224 1.. Abelard1142)
(f ......-........275
2.lohnWyclffi (f L384) ......276
-.......,,,..227
_............230 3.lan Hus (f 14L5)......... ....'.276
_............230 4. Martin Luther (f 1546) ,*276
--.....-.....237
_-...........237 6.lean Calain ff 1564) ......"'280
7. Hutdrych Zwingli (f 1531) ........'......"281
--...........238
8. Cdr lile simb olice qi al e t eolo gilor .......................... "' 281'
......,,...,.240
 f,|,h

48 Cuprins

- ' 9. Sinta,a erorilor protestante prioitoare la Pocdinli-

' Extrasullor........... ................2E0
10. Sinteza erorilor doctrinare ale protestantismului
cu priaire la Pocdinld .... 285
B. Atitudinea Bisericii Ortodoxe
fafi de erorile protestante ...............?87
1. Patriarhul leremia ll (f 1595). .............287

3. MdrturisireaMitropolitului Petru Moaild (t 1647 ) ...?8

4. Mdr t ur isir e a P atr iarkului D o s it ei ( f 17 07 ) ............ 289
Privire generali ....289
III-o
Porteo o
Psihologie pi experienfd
penitenfiold
CAPITOLUL IX:
psrHolocrA pocArNTEr....... ....................2s3
A. Documentdri penitenfiale psihologice.
Introducere................ ...............293
'1. Necesitatea psihologicd a pocdinlei dupd Origen,
, Sfintul Efrem Sirul, Sfintul loan Gurd de,4au
gi Sfdntul Gr i gorie c el Mar e............... :.....,. ................. 29 4
2. Conoertirea gi raportul ei cu p0cdin\a.....................300
3. Neterneinicia concep{iei protestante derpre podinld.... 306
4. Emolia religioasd ?n conaertire qi pocdin{d.............310
6. lndrumarea qi indreptarea conqtiinlei penitenlilor... 319

Privire generalX ....923

EAPITOLUL X:
pocarNTe tN sxpsnrENTA LTTURGTCA $r
:tvt
PASTORALA. A PREOTTLOR DUHO\AIIq ............ ..... 325
A Eryerien{e qi orientHri liturgice Ei pastorale.
Chestionar p,rivitor Ia spovedanie, duhovnic Ai canoane.....325
 421
Cuprins

. Rdspunsuri Wirtitome la spwedanie. Texte 9i sinted" "326

1.

2. Rdsp unsur i piz.tito ar e l a duhowic. Texte qi sint ez d "' 3-5-9

3. Rdspunsuri prhtitoare la canoane' Texte 9i sintezd"' 3-73

285 B. Experienfa duhovnicului Ioan din Kronstadt" ""'39L

Priviie generali ""397
287
287 CONCLUZII ............... .......-.....-....399
.i..........288 BIBLIOGRAFIE ........... .................405
1647)...288
')............28e

.......294
doo
....306
310
...319
......,..321
....323
 INTRODUCERE

a. Pocdinla qi Pdcatul
Pocdinla este unul dintre mijloacele pe care Biserica
\IAntuitorului Hristos le pune la indemana cre;tinilor Pen-
tru a se curali de intiniciunile pacatelor. Cu alte cuvinte, este
o cale de purificare sufleteasca. Dupi cum microbii bolilor
otrivesc tiupul, la fel microbii pdcatelor otrivesc sutletul
omului qi dupe cum trupul nu se poate impica cu boala' la
fel sufletul.,, ru poate impica ir:r niciun chip cu otrava pdca-
tului. Leacul de curdlire qi ispdgire a pdcatului e pocdinla'
Picatul este raul sub toate formele lui, e dezacordul cu
legile naturii, ale viefii gi ale fericirii omenegti qi dumnezeiegti.
pe"ste tot, o fapti rea din punct de vedere religios qi moral este
un pf,cat. Leg-ea noastrd iregtineasci este dragostea. Trdireain
raptrturi de-dragoste desivArgitl cu Dumnezeu qi cu oamenii
esie idealul cregtinului. Cine nu slujegte acestui ideal nu con-
tribuie cu nimic la armonia, echilibrul qi progresul omenirii.
Din contrd, slujegte pdcatului;t prin aceasta, sporeqte r5ul in
lume; cici riul social vine din rdul individual'
Mai mult sau mai Putin, tofi oamenii sunt pdcitoqi, Ii-
sus Hristos fiind singura exceplie. To[i picituim qi tofi tre-
L,uie s5 ne refllnoagtem pacltoqenia, caci pacatul este univer-
sal gi are o realitate psihologici ce nu poate fi tegeduite. se
punem mana pe inimd sau urechea la pdmant qi sd ascultdm
suspinul crealiei. Cum suspind gi se zbuciumi toate lucrurile
mai
;i fipturile p8mAntului... .Ioate lucrurile se zbuciumi fip-tura
mul[ decAt poate omul sd spun5" (Eccl. 1, 8)' ,,Toati
suspini laoialt[ gi este pAnd acum in dureri de naqtere' $i nu
numai atat, ci ginoi cire a'oem pdrga Duhului, noi singuri
:uspina.m in noi ingine, agteptand cu neribdare infierea 5i
rlscumpirarea trupului nostru" (Rom. 8, 22-23)'

rm rm,
 16 Preot
Ilorion V. Feleo

Suspinul acesta ,,din adAnctlti" este un ecou miste-

c
rios al congtiinlei nelinigtite din pricina picatului. Dacd
trdim in palate sau in colibe, oriunde am fi, mustrdrile Sstlmsre
congtiinfei ne tulburd gi de efectele pdcatelor nu ne pu- Ql&ilee $ cura
mfi,ft.
tem scXpa. Astfel se nagte in om nemulfumirea de viafd gi -irt$
liguP 'Je
ri
dorinfa unei eliberdri.
a[+ui 5i idsea
irylcare r.-u
b. Pdcatul si libertatea
ta
Nemulfumirea de viafd gi nelinigtea congtiin{ei izvo- Amica ,l€ \
rdsc din realitatea pdcatului, iar dorinta eliberdrii se nagte pidor rrrrui
din dorinla mAntuirii, din necesitatea purificdrii. Il, altsrri
Vrem sH fim liberi. Tindem spre libertate din toate pu- pffikrc a
terile noastre sufletegti, aga cum tind florile spre lumini gi trgolaltil in
luptim, necrulAnd cele mai mari jertfe, pentru libertate. Dar
ce este libertatea? Putinla de a face tot ce vrem fird temere e*'zu ode pri
de Dumnezeu, nest6njenifi de nimeni qi fird nicio rispun- $ alimre
dere? Nu, cici putinfa aceasta este limitatd de legi. $i chiar S mai ates Ia
dacd nu ar h, ea s-ar identifica cu anarhia. Atunci ce este RitLrrile"
libertatea? Libertatea este independenfi fald de patimi, fafd mirturisirera'
de pofte gi fald de picate. Este liber cine nu e stdpAnit de ni-
strotrlrea cu
ciun gAnd riu gi de niciun sentiment vinovat. Este liber cine : R- .{trer -.r ;
are congtiinfa curatd gi sufletul nepdtat. Cine face pdcatul, &Frarr,or llii :
"R,a#aele itgt*-"1
a zis MAntuitorul, este rob pdcatului (In. 8, 34). MAntuirea L-ibrarre Ert-se
din robia plcatului inseamnd eliberare. Iatd de ce spunem 'te trft',ui Fan .i:,'r
gi mdrturisim, intr-o mullime de rugdciuni, cI Iisus Hristos ErrFor. <:lr€ii sill:c
rrtrl striga: -P
este Eliberatorul gi MAntuitorul lumii qi al oamenilor. Pen- tar -Si mt'arsi :n h
tru cX El, prin adevirul gi harul Siu curdfitor gi sfinfitor, ne 't-. tribul l\akuirre
face curafi de picate qi astfel liberi. d Bti hitrin Pini
r@ Eriini un ctx in
In slujba acestei curdgiri gi eliberiri sufletegti sti turtsmf aruncau cotfl
pocdinfa cregtinS, cu elementele ei esenfiale: ciinla, mdrturi- firi sl I
scrare{e apttrne
sirea, ispigirea gi dezlegarea picatelor. rlsrtru totdeauna- llik
'
in Gatt.n se facea I
femeie p:nitenti isi qr
 eocAtNT,a,
Studiu de documentare

miste-
Mdrtuisirea pdcatelor in religiile pinritiue si in religiile antice
c.
i. Daci
;trdrile sentimente de pocainla qi practici pentru m5rturisirea,
ispigirea gi curiqireipdcatelor intAlnim i:e toate religiile pri-
ne pu-
*itirr" qi intice. De cAnd s-au ivit gi s-au descoperit cele din-
dafd gi
tai semne de viald religioasa la primitivi, intAlnim in felurite
chipuri gi ideea mijloicelor de purificare a sutletului 9i de
impdcare cu Dumnezeu.
La triburile primitive din Africa, Asia, Melanesia 9i
i izvo- America de Nordlntalnim diferite forme de mSrturisire a
: nagte pf,catelor uneori pubiicd, alteori secreti; uneori individua-
ie, alteori colectivd. Ea se ficea in fala unui prietery in fala
tte pu- pirinfiloa a preofilor, a vrdjitorilor, a PoPorului,-a solilor in-
rrna $l ireolalte, in iazuri de boli, de primeidii sau la diferite cere-
te. Dar monii religioase. Pdcatele care aveau ca obiect mdrturisirea
emere erau cele privitoare la morald gi la atingerea de obiecte sacre
ispun- gi alimente nepermise2, la violarea unui ,,tabLt" , furt, ucideri
ichiar si mai ales la pScatele sexuale cu toate formele lor perverse.
Riturile, gesturile gi iucrlrile purificatorii care insoleau
e este
ti, fa{5
mf,rturisirea' erau: spdlarea, baia in mare sau in rAuri 9i
stropirea cu ap5, alungareaa, aruncarea 9i imprdgtiereas, ar-
de ni-
:r cine : R. Allier, La confessiotr publique des pdclt^schez les peuples non-ciaillsis, Mercure

rcatul, .le France, 1935, p.471..

'Raffaele Pettazzoni, La Confession des pdchds, vol' I, trad' de R' Monnot' Paris'
hrirea Libraire Enerst Leroux, 1933, p. 155.
- L.r tribul Fan din Africa, penitentul se infdliqa in fala vrdiitorului asistat de
unem
ristos :\lp(rr, care ii striga: ,,Spune-qi picatul!". Dupi fiecare pdcat mirturisit' vrdji-
:,,ruI striga:,,pdcItul ri rnuurgiin largui mirii!", iar cei ce care asistau repe-
. Pen- ::u: .,Si meargd in larg!". Ibidem, P.7.
or, ne ' ia tribul wakulwe din Africa orientald, fiecare membrtt al farniliei, de ia
:<1 mai bitran pani la cel mai tAndr, igi ficea mirturisirea pScatelor finand
.- nraini un cos in care se aflau aqchii de lernn gi bucd(ele dc paie. Dupd rnir-
I std :;risire aruncau conlinutul coqultti spre aPus, voind sh arate cd dupd cun-r
rturi- n,:r!'lc apune firi si se intoarci inapoi, aga qi picatele sd fie indepdrtate
:\:rtru tcrtdeauna. lbidem, p.33.
' i" d;;; ;; iil; r,.t fll d" colibd pe care se aqeza Preotlrl'-.in colibd' o
':rr€ie rr:nitenti i9i spovedeqte adtrlterul. in iua mullimea' la fiecare pdcat
 l8 Preot
Ilorion V. Feleo
derea6, afumarea, scuiparea, vdrsareaT gi extragerea sAnge-
1ui8. Toate se ficeau cu scopul de a elimina rlul din trupe,
[r
din familie sau din trib.
Qr&pr 6r
. Dintotdeauna r5ul a tulburat linigtea sufleteasci a oa-
-n{
menilor. inlSturarea lui a fost o trebuinlS fireascd a sufletului
gi a adus intotdeauna omenirii mAngAiere gi pace lduntricl,
*r:
fie ci ne gAndim la credinlele piine de magie ale triburilor
F
GICE }
necivilizate, fie cd ne referim la popoarele cu religii mai ina-
intatg pe care urmeazd sd le amintim. s ler
(!E,,
Vechii mexicani practicau mdrturisirea pdcatelor in &a
fala preofilor la diferite sirbltori gi ceremonii inchinate glr.1mE&lte
zeitdfilor 1or. Ea era insofitl de extragerea sAngelui din di- @ag --
verse pirli ale trupului: din limbd, pleoape, ndri, urechi,
brafe, degete, pAntece, membrul viril, picioarel0. La alege- p -r.it-e i
Cl filllr
mdrturisit, urld gi bate din tobe. urmeazd soful, la fel. Preotul invocd zeitatea
si le ierte picatele, in vreme ce poporul cantd gi cheami indurarea divini.
Dupd ceremonie, coliba e tdiatd gi ramurile cu care a fost impodobitd se rup gi ca.'E
se imprdqtie. R. Allier, op. cit., p. 450-451.
truC
6
Membrii tribului Atkahn din America de Nord, intr-o zi cu soare fdrd nori,
purtau pe ei nigte iarbd asupra cireia igi treceau pdcatele, luAnd soarele de er:d!,: a

martor, apoi o aruncau in foc gi cu aceasta purificarea era implinitd. La tribul

Huichol, femeile purtau un cordon cu mai multe noduri pe care iqi ficeau mir-
turisirea, apoi il aruncau in foc. Raffaele Pettazzoni, op. cit., p. 58 9i 113-116.
7La tribul Kikuyu din Africa sal-a:
Oriental5, penitentul ,,varsd pdcatul,,in fa{a con-
fesorului 9i dupd mdrturisirea fiecirui picat scuipi odatd. Dupd spovedire, Iab
confesorul privegte succesiv in cele patru puncte cardinale, invocAnddivinita- Br_
tea: ,,Dumnezeule Care egti inainte, Dumnezeule Care egti indirlt, Dumneze- rrurrrg:
ule Care_egti la dreapt4 Dumnezeule Care egti la st6nga iarti-i pdcatele,,, apoi
rostegte formula: ,Jb iert de pdcatele pe care le cunoqti gi pe care nu le cunogii,,.
in
Pe urmi face un gest, ca gi cand ar smulge din inima penitentului pdcatul, sd-l Lleaturi
arunce departe. R. Allier, op. cit., p.452; Raffaele Pettazzoni, op. cit., p.39. t"a chi
8
La tribul Beciuana, din Africa, mdrturisirea este urmatd de'scoateiea catorva
stropi de sange din burig la allii din pulp5, care apoi se arunca.spre cer. Raffaele
I,izitr.rrul
Peltazzoni, op. cit., p. 155. La tribul Kagaba din America de sud, mdrturisirea
consta in ,,a spune cele din6untru"; la tribul Mashon4 in a ,,scoate pdcatul,,:
-?;t'lz"pll
e
Membrii tribului sulka din Melanesia aveau credinfa cd necurdlenia prcate-
pX
-.-r..-i.r-..

lor se vede in lumina ochilor. Ibidem, p.56.

i:-n-: p-I
lolbidem, p.208. 'R:ilc€H
l-:bra:re F.u
 POCAINTA

rerea sange- rea locului de scoatere a sangelui hotira felul 9i greutatea

uI din trupe, picatului, modul sivArgirii acestuia etc., desigur Pentru a fi
ispigrrt gi astfel iertat.
teasci a oa- ln Guatemala qi Yucatan (America Central5) mdrturi-
ia sufletului sirea picatelor qi scoaterea sAngelui se fdcea in caruri de boli
ce lduntricd, gi nasteri grele, de sterilitate gi altele, pdcatul fiind conside-
le triburilor rat ca o substantd riufdcdtoare ce primejduieqte sdndtatea
iBi mai ina- gi fericirea; mijlocul Pentru indepdrtarea gi distrugerea lui
era merturisireall. ln Nicaragua, intAlnim obiceiul sAngeros
licatelor in de a face tiieturi de-a lungul in limbd, urechi sau in pdrfile
ii inchinate genitale gi de a unge cu sAngele ce curgea din ele statuia
elui din di- unei divinitSli din vreun templu, urmate de spovedirea se-
riri, urechi, cretd in fala preotuluil2. SAngele, postul, diferite interdicfii
o. La alege- gi biile in rAuri erau considerate uneori ca penitenfe, alteori
ca mijloace cure[itoare.
IIEl"l.ut", in Peru, pdcatele se scuipau intr-un buchet de iarb5,
hrrarea divini.
lobitd se rup gi care apoi se arunca in curentul apei. Marele sacerdot arunca
buchetul mai intAi in fog aPoi cenuga in api. Focul 9i apa
mre fSrd nori,
erau considerate elemente de curdlire magici. Aflim o listd a
hd soarele de
initi. La tribut picatelor dupl care se ficea mlrturisirea. Cuprinsul ei se re-
i5ificeau m6r- feri la adoraiea divinitSlilor recllnoscute de stat gi la pdcatele
lgi 113-116. sivArgite contra lor, la resPectarea sirbitorilor gi a preofilor,
rF in faga con-
pd spovedire, la implinirea jertfelor, cinstirea pdrinfilor, supunere, asculta-
cind divinita- re, aiutorare, revdlte, ucidere, tdzbunare, aYott, adulter, furt,
6(, Dumneze- minciuni, lenevie etc.13.
Ecatele", apoi
ur le cunogti,,.
in religia japonez6., gintoistd, intAlnim mdrturisirea in
ri picatul, si-l L.Eatura cu sirbitoarea anuali a marii purificdri, Oho-harahila'
L p.3e. La chinezi, picatul inseamnd violarea unei porunci divine.
kea c6torva Pizitorul acestei porunci este impdratul, fiul cerului. Purta-
pcer. Raffaele
, mirturisirea F.r-
^
,1 ,

epiLcatul"; t.l',,"dr= n. 26G26{.

pria picate- ,h,t: p. l-c9-291.
" F.aca:ie Pr'ttazzoni, Ln Confession despdchis, vol. II, trad. de R. Monnot, Paris,
Enerst Leroux, 1933, p.1.-5.
-bEa-=

m
 Preot
llorion V. Feleo -srric]irr .Je d
rea lui trebuie sd fie in conformitate cu voinfa cerului gi cu rn
.lceste PrescriP-rfii.
legile cosmice. Pdcatul fdcut de el ii atinge pe toti. De aceea el ci
eliminatoriu, Prir
trebuie sd-l qi expieze pentru tofils. Picat peltru to!i, rdu pen- nrdepsire a r-inovah
tru to[i, mdrturisire qi pociinfi pentru to!i. In religia chinezi In legile lui V
taoistd intAlnim practica mdrturisirii picatelor scrise gi auto- .-ute voluntar ;i int
grafele aruncate in curgerea apei. Gestul era insolit gi intirit {radarea PedePsel
cu jurdmAnftil flctrt zeilor de a nu mai pdcdtui; bolnavii, pen-
-.iin
zeci c1e mii de
tru a se vindeca, erau stropifi cu apd vrijitl (descAntati!?) gi rtrlaboreazi ctr mi
supugi mirturisirii. In taoismul monastic, pe lAngd cercetarea -\stfel, incePe a 5e t
congtiinlei gi pe lAngd refleclii asupra pdcatelor, intAlnim mdr- relor suPuse martu
turisirea qi impreund cu ea cAteva ,,reguli asupra pociinfei,, Un bogat 5i fr
din care citdm aceste frumoase rAnduri: in religia jianisti dr
,,Acela care nu-qi recunoaste greseala decAt din buze,
confinutul ei ncrttu
in vreme ce in adAncul inimii intArzie (a se pocli), acela ;i o mulfin-re cle Pr;
care e curat in cuvinte, dar necurat in fapte, acela care la rnai ales cilugirii e
inceput e zelos, iar la urmX lenes, cel care-gi face lucrul in liecare noaPte si
pe jumitate, acela face constient qi voluntar un picat qi ;i clescoPerd tur Pi
greseala lui este indoit de gravd. CAnd lucrurile au mers purifice in fafa;rret
atAt de departe, incAt nu mai poate da semn de cdinfd, fata unui laic. in \
(atunci) el cade in prada ruinei eterne// I6.
imbrace o Piele de asin,
in brahmanismul vedic afldm imnuri gi rugdciuni in purtati Prin oras cilarc
i'cntru furt: citre a fr-rrat r
care picdtogii implord iertarea de la VarunarT. Brahmanii
*cltri cu pirtrl tiesP'letit I
aduc jertfe expiatorii gi rostesc formule penitentiale prin care Dr.rfrei liecare Pacat, rt5t
alungi dintre ei orice p5cate ficute in singurltate sau in co- vintrvatultti ca sitrgttr :
mun. Tot ia ei intAlnim liste de pdcate care se recitau cu pri- Raffaelt' Pcttazzolli, t)ft I
- Vasile Giini, Errrl,ilrr:
lejul sacrificiilor anuale de expiere gi purificare penitenqiild, Societt.t tc.-r ti Pogra li ca tl
preflrm gi prescripfii variate pentru fiecare picat aparter8. Cu I'
,,Prin mirturisirc, pril
t'"Ibld""p2?-n t'libcreazi tle gre;;eli ;i,
16Raffaele Pettazzoni,
ntisrtra'in cil'c Llll om tf
op.cit.,ll, p.39,41 6i 54. surir sc elibcrcaza cr'r si1
1'-
,,Dacd am ingelat pe cineva, cu voia salr firi voie, dezleagd-ne, rt, Va_ rlc pielt'. Pc c.it ininr.r ii
rnna!" (Rig-Vedn V 85, 8). Alfred Hiliebrandt, Lieder des Rigrtetla, Lei;.rzig, Iilrer rle grelcala accast;
Gottingen, 1913, p.77. l"tLt \'(r ti curi
ls De Pacat; insd
pildi, in Sutre, pentru a se ar.ita picatul sdvArgit, intAlnim practica pe- Iti MttrLu, Xl, P. 228-231
nite'nfial.I ca ucigasul sd poarte pc stradi craniul victimei; femcia adulterd sE rr Alpcana, aloy.-rna, pra
 POCAINTA
Studitr de docrrtnerttore teolollicd 9i
,ointa cerului gi
cu aceste prescripfii, mirturisirea nll mai are un caracter numal
pe toti. De aceea el eliminitoriu, ci prime$te valoare de notificare, denunlare qi
eTtm tofi, rdu pen- pecleqsire a vinovatului.
- ln religia chinezi in legiie lui Manu se face deosebire intre pdcatele f5-
ftlor scrise gi auto- cute voluntar gi involuntar. De aici criterii diferite pentru
ra in-sotit gi iltlrit graclarea pedepselor infricoqate, suferite Prin reinvierile
lhri; b'olnavir, pen- "..1in zeci de mii de milioane de sAnuri de mami"le' Cdinfa
tr (descAntatd!?) 9i colaboreazi cti mdrturisirea pentru expierea pdcatelor2o.
n lange cercetarea Astfel, incepe a se line cont de aspectul etic ai juridic al fap-
dor, intAlnim mir- telor supuse mirturisirii.
asupra pocdinfei,, Un bogat qi foarte interesant sistem penitenlial avem
in religia jianista de prin veacurile VIII-VI i.Hr. IntAlnim in
decat din buze, continutul ei nofiur-rile de confesiune qi pociinfi", precum
se pocii), acela 5i o mulqime de practici, voturi qi asceze la care erau supuqi
te, acela care la mai ales cilugdrii ei. Cilugirul jainist trebuie in fiecare zi 9i
e-gi face lucrul in tiecare noapte si-gi facd un examen al congtiinfei 9i, dacd-
tar un p5cat gi ;i clescoperd trn p5cat, trebuie si se mdrturiseasci qi si se
rurile au mers purifice in faqapreotului s5u duhovnic, numit ,,$Ltt17" , sau in
:rnn de clinfd, rata unlli laic. in lipsa acestora se putea mirttrrisi gi singur,
':::brace
o piele de. asin, animal libiclinos, si rlinance carne c1e asin sau si fie
:i gi rugdciuni in :.:rt.ltd p.in o.n,, cllare pe un asin,6bice.i intAlrrit mai tArziu giin alte pirfi.
-.ntru firrt: cine. a furat cet a de la trn bra'hman trebr.rie. si se prezinte in fala re-
unar:. Brahmanii
:.. -ri cu pirul tlespletit gi crr o miiciuci pe' umir, ca s.1-9i mdrturiscascd crima.
itentiale prin care l'-:;.i tit-care picai, regel.'ii cli cAte o lovituri cu miciucd sau o lasi in mAna
;rritate sau in co- -,,r.rtului ci singtrr si se loveasci cu ea. Daci mo.rre, picattrl este exPiat.
se recitau cu pri- i.' taelc Pettazzoni, op. c it., 11, p. 67, 75-79, 85, 92-94 -
",.rSile Ciir^tir, Butltihistrtul si CrestirListtuil. Studiu Altologetic', publicati de
:are penitentiald, ,: .--:ct.rte.r tipografici bttcovineand, Cerndu!i, Editura Autorului, DA6, p' a1 '
licat aparte18. Cu l:rn mar[urlire, prin ciin[i, privalitini 9i recitiri (din Vede), picitosul se
- --r1-r.r1i .1e gregcligi, daci .r,r rnai cste nicir-rn alt miiloc, prin milostenie. in
-..--.;:.-r in c.trc un olrl Ccire a ficut un r.Iu gi-l mirturiseqte siesi, in aceeaqi, nri-
--'.- r'clibcrc..rzd ctr siguranld de greqeali, dupd, curn Lrn garPe se de'zbraci
dezleagi-ne, o, Va- - : uic. Pc c.it inin.r.r ii detcsti mai nrult fapta sa rea, Pe atAt trupul, sitt este
lrs Ri.tledn, Leipzig, --,- - .:t qrcscala aceasta. Cine a ficut urr phcat 9i se cSicste de el, e libcr
de accl
:.'--.:: rr>a rtn r'.r fi curitit de cl de'cit cind se va llotlri a nu-L mai face"' Lt'ten
intilnim practica pe- '.1:';., \[, p.228-231; Raffae'lc Pettazzoni, oy cit.,lI, p.95.
l; temeia adulteri si -,.-r :r -'r Iortt na, pratikramar-r.-r, p.r cl i k k.rnra na.
"r
22 Preot m
llorion V. Feleo Studiu de documenta

intorcAndu-se cu fafa spre rdslrit sau nord, agezAndu-gi o ierea de la ,,cele Patru r-otur
mAnd pe cregtetul capului qi spunAndu-gi ,,sfinfilor sublimi" r-oturi qi a mdrturisirii este t
num5rul gi natura pdcatelor. Se dau gi canoane ir:r proporfie Juce mai degrabd la nimicir
cu greutatea plcatelor. Ele incep cu insSgi mirturisirea, con- la nefiinEi, de la karma la ni
tinud cu postul, asceza, felurite exercilii spirituale gi, dacd Budismul indian culti'
pdcatele sunt de tot grave, sfArqesc prin excluderea parlial5 ticile penitenliale Pentru a
sau totalS din sAnul ordinului cllugdresc. rud.ism este distrugerea d
Un caracter adAnc penitenlial au in jainism cele cinci dorinlei de via!5 nu Piite5tt
mari aoturi monastice: a nu face niciun riu fiinlelor vii, a spu- lucrdtorul osAndirii sau a tr
ne numai adevirul, a nu-qi insugi nimic pe nedrept, a nu noi ne curetim de el Prin ci
implini poftele trupului qi a nu avea nicio dorin!522. Corola- nu-l mai inflPtui. Ascetii t
rul lor este cdinfa gi mdrturisirea plcatelor. trebAndu-se in fali unii Pre I

Acelagi sistem penitenfial, dar mai indulcit, se aplica gi - ,,i1ivezi tu Picattrl!

laicilor. Sunt special iechinate mdrturisirii opt zile din sezonul - ,,ilved" - rdspundr
ploilor care coincid cu sfArgitul anului jainist (adicd pe la mij- - ,,Atunci s[ nu-l m
locul lunii august din calendarul nostru). hr primele gapte zile recunoaqte Picatul qi se ci
iaicii cerceteazd templele gi mdnistirile; ziua aopta e zi de post in stare sd nu-l mai facd irr
negru gi de mirturisire general5. Fiecare bdrbat sau femeie igi nu-gi mlrturiseqte gregelil
mirturisegte in obscuritatea templului toate pdcatele fdcute ir toate urmirile rele ale karr
curgerea unui an, in timp ce preofii rostesc cu glas tare rugd- ca gi ploaia, dar numai Pe
ciunile rituale. Dupi mdrturisire, laicii mulfumesc preofilor text sacru budist sPune: ,,1
,,g:uru", ascultd o lecturl din Kalpasutra, se salut5, gi se iarti acoPerite, nu asupra celor
reciproc gi cu aceasta curdtirea s-a fdcut pe un an intreg23. nu te
ce ai ascuns gi Ploaia
Una dintre marile binefaceri, punctul culminat al impli- Multintrebuinfati a
nirii celor cinci mari voturi monahale gi ale expierilor peni- dismul chinez, in legitut
tenliale jainiste este eliminarea gi strAngerea totald a karmei2a.
r5Iatd cum se descrie intrarea ru
,,Legea celor cinci mari voturi gi a mdrturisirii" impliniti cu
,,Atunci UdaYa, fiul lui Pedhala. r
sfinfenie face sd dispard prelungirea la infinit a existenfer, im- nerate stipAry doresc in Prezenta
piedic5 legea karmei, gi stinge viafa sufletului. De aceea, tre- la invdldtura care Prescrie cele r
Dacd ili convine aceasta, o, iubitu
22Walther Schubring, Dielainas, Tribingen, Mohr SiebrekBk, 1927,p.21,;Raffa-
venerabilului ascet Mahavira, U
Il
ele Pettazzoni, op. cit., p. 103-104. care prescrie Patru voturi, ia doct
Helrnuth von Glasenapp, Der lainismus. Ein eindische Erl1sungsreligion, Ber- SuYagada II, 7; Raftad
23
kkamana".
lin, AIf Hhger, 1,925, p.433 9i urm.; Raffaele Pettazzoni, oyt. cit., it, p.lOO-tOZ . 26Raffaele Pellazzoni, oP. cit.,ll, P
2{
Legea reincarndrilor succcsive. si legdturi cu Posibilitatea 9i nx

.r nord, agezAndu-gi o
r-gi,,sfinfilor sublimi,,
I canoane in proporfie
s5-si mirturisirea, con-
itii spirituale qi, dacl
in ercluderea parliali
5C-
u in jainism cele cinci
5u riinteior vii, a spu-
mic pe nedrept, a nu
icio dorinfi22. Corola-
telor.
ri indulcit, se aplica gi
rii opt zile din sezonul
ainlst (adicd pe la mij-
). In primele gapte zile
riua a opta e zi de post
l barbat sau femeie igi
rate picatele ficute tr
Esc cu glas tare ruge-
mulEumesc preofilor
u se salutS, gi se iartd
Fe un an intreg23.
tul culminatalimpli-
;i aie expierilor peni-
erea totald a karmei2a.
urisirii" implinitl cu
rfinit a existenfei, im-
,efului. De aceea, tre-
*rekEk, 1927, p. 21 ; Raffa-
;;- E4ostt gsreligion, Ber-
n r -( : ::-
oni :, cit., II, p.106-107.
i$
POCAINTA
Studiu de documentore
cerea de la,,cele patru voturi" mai ugoare la legea celor cinci
voturi qi a mirtuiisirii este urmarea natural; a unui drum ce
duce mai degrabd la nimicirea totald a existenfei; de la fiinfd
la nefiinfd, de la karma la nirvana2s'
Budismulindiancultivimirturisireap5catelorqiprac-
ticile penitenfiale pentru anihilarea karmei. Principalul in
budism este distrugerea dorinfei. Asceza fdrd distrugerea
d.orinlei de viala nu plategte nimic. voinla e totul. Omul este
lucritorul osAndirii in11 u mantuirii sale. Noi facem picatlrl,
noi ne curdlim de el prin clin!5 9i, mai ales, prin voinla de a
nu-l mai infaptui. Aicelii budiqti practicau mdrturisirea in-
trebAndu-se in fa!5 unii Pe altii:
-,,iti vezi ts pdcatul?"
- ,,i1vild" - rdsPunde cel intrebat'
- ,,Atunci si n-u-l mai faci in viitor"'
cdci oricine igi
recunoagte picatul 9i se ciiegte de el, dupd cuviinfd, ajunge
in stare sd nu-l mai faci in viitor". Cine nu-gi recunoagte 9i
nu-gi mdrturisegte greqeiile gi le lasd sI se coac5, va suferi
toate urmdrile rele ile karmei. Mirturisirea este o binefacere
ca 9iploai a, dar numai pentru cei ce o implinesc sincer' Un
,.*i *..., budist spune: ,,Ploaia cade Sreu asuPra lucrurilor
acoperite, .,u asupia celor descoperite; descoperi, deci, ceea
.e ai ascuns gi ploaia nu te va lovi"26-
MultintrebuinlatdaflSmm5rturisireap[catelorinbu-
:ismul chinez, in legdturd cu noviciatul cilugarilor. Une-
r'-::i cum se descrie intrarea unui neofit intre cdlugdrii celor cinci voturi;
i::::.ci udaya, fiul lui Pedhal+ vorbea astfel cdtre venerabilul Goyama: "ve-
-,=:::e stapan, doresc in prezenfa ta si trec de la invdlatura celor patru voturi,
: .:.,,5tatura .rr" p.ur.ii" cele cinci voturi gi padikkamana (mdrturisirea).
- ::i ::: convine aceasta, tl, iubitul zeilor, nu mi respinge"' Atunci in prezenta
-_:t::':rlului ascet Mahavira, lJd,aya, fiul tui Pedhala trecea de la doctrina
:::= :.:e=crie patru voturi, la doctrina ce prescrie cele cinci mari voturi 9i padi-
-. a''. S in1 n gadn II, 7; Raffaele Peltazzoni,
op' cit', ll, p' 121"
'
r.=:::rle Pettazzoni, op. cit.,Il, p. 185-186. Ideea metempsihozei este in strAn-
.i :.l:-::i cu posibilitatea 9i necesitatea purificdrilor sufletegti'
w #