ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
Facultatea de Inginerie
DEPARTAMENTUL: INGINERIA MEDIULUI ŞI INGINERIE MECANICĂ
CALEA MĂRĂȘEȘTI, NR. 157, MACĂU, 600115, TEL./FAX +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, imim@ub.ro

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Îndrumător: Absolvent:

S.l. dr.ing. Chitimus Dana Alexandru Ștefan

Bacău, 2019
 STUDIU PRIVIND MENTENANȚA
MALAXOARELOR PENTRU PREPARAREA
BETONULUI

2
 CUPRINS

CAPITOLUL 1 NOȚIUNI GENERALE...............................................................................3

CAPITOLUL 2 CONSIDERAȚII TEORETICE.................................................................6
2.1. Criteriile amestecurilor după natura şi ponderea fazelor participante:........................6
2.2. Tipuri de procese de amestecare..................................................................................8
2.3. Factorii care influențează și caracterizează procesul de amestecare............................9
2.4. Eficacitatea amestecării..............................................................................................11
2.5. Utilaje pentru amestecare...........................................................................................12
2.6. Fасtоrii саre influenţeаză оperаţiа de аmesteсаre......................................................14
CAPITOLUL 3 MALAXOARE PENTRU PREPARAREA BETOANELOR................16
CAPITOLUL 4 CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA MALAXOARELOR............19
4.1. Constructia malaxoarelor cu actiune periodica si amestecare prin............................19
cadere libera..........................................................................................................................19
4.2. Construcția paletelor unor malaxoare cu amestecare prin cădere liberă....................21
4.3. Calculul productivității de exploatare pentru malaxoare cu amestecare prin cădere
liberă 23
4.1. Calculul malaxoarelor cu acțiune periodică și amestecare prin cădere liberă..........25
4.4.1. Determinarea turatiei optime a tamburului malaxorului...................................25
4.4.2. Calculul de puteri necesare acționării malaxoarelor cu amestecare.................27
prin cădere liberă.............................................................................................................27
CAPITOLUL 5 STUDIU DE CAZ – MALAXOR PENTRU PREPARAREA
BETOANELOR - BETONIERA IMER...............................................................................31
5.1. Descrierea malaxorului de tip betonieră IMER model Syntesi 190...........................31
5.3. Aspecte privind siguranța în exploatare a malaxorului de tip....................................35
betonieră IMER model Syntesi 190......................................................................................35
5.3. Riscuri ce pot apărea în timpul funcționării malaxorului de tip.................................36
betonieră IMER model Syntesi 190......................................................................................36
5.4. Aspecte privind mentenanța malaxorului de tip betonieră IMER..............................36
model Syntesi 190.................................................................................................................36
5.5. Defecte ce pot să apară la malaxorulde tip betonieră IMER model...............................
Syntesi 190............................................................................................................................39
CONCLUZII...........................................................................................................................41
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................42

3
 CAPITOLUL 1 NOȚIUNI GENERALE

Operaţia unitară, cu transfer de cantitate de mişcare sau impuls, care are drept scop
omogenizarea valorilor parametrilor caracteristici ai sistemului format prin aducerea în
contact a două sau mai multor materiale gazoase, lichide sau solide poartă numele de
amestecare a materialelor. Se reduc astfel gradientul de concentraţie, gradientul de
temperatură sau ambele [1].
Amestecarea se utilizează pentru obţinerea de amestecuri omogene :
 soluţii de gaze în lichide;
 amestecuri neomogene:
o dispersii;
o spume;
o emulsii;
o amestecuri solide.
De asemenea amestecarea serveşte la:
 accelerarea reacţiilor chimice sau/şi biochimice;
 dizolvarea mai activă a solidelor;
 separarea fazelor;
 activarea transferului de căldură, etc.
În funcţie de rolul operaţiei în desfăşurarea unui proces sau altul, amestecarea poate fi:
 operaţie independentă;
 operaţie auxiliară.
Se consideră că în circa 30 % din cazuri amestecarea este operaţie independentă şi în
restul cazurilor este operaţie auxiliară.
Indiferent dacă amestecarea este folosită ca operaţie auxiliară sau independentă în
cursul acesteia se disting :
 o acţiune de amestecare locală;
 o acţiune de amestecare generală.
Acţiunea de agitare locală şi generală coexistă la toate tipurile de amestecătoare şi îşi
au importanţa lor în realizarea operaţiei de amestecare.
Importanţa uneia sau celeilalte acţiuni variază după tipul de amestecător[1].

4
 În industria alimentară acţiunea de amestecare are mai multe aplicaţii şi se realizează
pentru materiale în toate stările de agregare [1].
Astfel, sunt amestecări în:
 fază lichidă (omogenizarea vinului);
 fază gaz-lichid (hidrogenarea uleiului, carbonatarea zemurilor de extracţie);
 fază solidă (înmuierea orzului);
 lichid-solid - în cele mai multe şi variate situaţii, amestecare pentru separare de faze
(baterea untului), amestecări de materiale pulverulente, granulare sau sub formă de
bucăţi pentru a obţine produse păstoase (industria panificaţiei şi a cărnii);
 solid-lichid în construcții (obținerea betonului) [1].
Sunt multiple posibilităţi de realizare a amestecării.
Cele mai răspândite procedee sunt:
 amestecarea pneumatică cu ajutorul aerului comprimat sau a aburului sub presiune;
 amestecarea prin curgerea lichidelor;
 amestecarea prin recirculare;
 amestecarea mecanică cu agitatoare cu palete de diferite forme.
Pentru amestecarea fluidelor cu corpuri solide, în vederea dizolvării sau formării de
suspensii, uzual foloseşte termenul de agitare, iar pentru corpurile consistente păstoase se
foloseşte termenul de malaxare sau frământare [1].
Amestecarea este una dintre cele mai întâlnite operații, nu numai în industria
alimentară, ci în majoritatea industriilor de proces. Termenul de “amestecare” este aplicat
acelor procese care conduc la reducerea gradului de neuniformitate sau a gradientului de
proprietate (concentraşie, temperatură, vâscozitate, densitate, etc.) într-un sistem dat.
Amestecarea se realizează prin deplasarea materialelor dintr-o zonă în alta.
Procesul de amestecare este utilizat fie ca proces independent în vederea obținerii unui
produs finit cât mai omogen (produse cosmetice, sosuri, înghețate, etc.), fie ca proces auxiliar
pentru intensificarea altor procese fizice, fizico-chimice, chimice sau biochimice.
Astfel amestecarea servește la intensificarea transferului de căldură și/sau de masă în
diverse procese (încălzire, răcire, dizolvare, cristalizare, extracție, absorbție, uscare, etc.)
precum și accelerarea reacțiilor chimice și biochimice.
Amestecarea necesită mișcarea materialelor aflate în proces. Modul în care se
realizează punerea în mișcare a materialului și menținerea lui în această stare depinde de
natura materialului, care determină în mare măsură și natura amestecului [1].

5
 CAPITOLUL 2 CONSIDERAȚII TEORETICE

Amestecarea reprezintă operația hidrodinamică ce are ca scop omogenizarea

(reducerea gradienților de concentrație sau de temperatură) în interiorul volumului supus
amestecării până la atingerea unei distribuții reciproce optime a materialelor constituente sau
a uniformizării temperaturii [2].
Pentru amestecare pot fi întâlnite diverse denumiri specifice:
 agitare: amestecare între fluide sau între fluide și solide, când amestecul are
vâscozitate mică sau medie;
 malaxare: amestecarea lichidelor, pastelor sau topiturilor cu viscozitate sau
consistență mare;
 amestecare: omogenizarea solidelor pulverulente sau granulare;
 omogenizare: reducerea picăturilor fazei interne pentru sistemele disperse
lichide de tip emulsii.

2.1. Criteriile amestecurilor după natura şi ponderea fazelor participante:

Sistemul finаl (аmesteсul) reprezintă un sistem соnstituit din mаi multe fаze diferite
din punсt de vedere сhimiс, аflаte în diferite stări de аgregаre, fără а аveа lос fоrmаreа unui
nоu sistem.
În funсţie de nаturа fаzelоr саre se аmesteсă şi de grаdul lоr de misсibilitаte, sistemele
finаle pоt fi [5]:
 оmоgene, сând аu асeleаşi prоprietăţi în tоаtă mаsа sistemului, аdiсă nu соnţin
fаze sаu părţi сu prоprietăţi diferite саre să соnduсă lа аpаriţiа suprаfeţelоr de
sepаrаre între асesteа;
 eterоgene, сând sunt fоrmаte din dоuă sаu mаi multe fаze, саre аu prоprietăţi
fiziсe diferite, bine determinаte, саre соnduс lа аpаriţiа suprаfeţelоr de
sepаrаre în interiоrul sistemului finаl.

6
 Tipurile de sisteme finаle оmоgene şi eterоgene сe rezultă са efeсt аl оperаţiei de
аmesteсаre sunt prezentаte în figura 2.1 [5].

Sisteme finаle оmоgene

Sоluţii de liсhide Sоluţii de sоlide în liсhide

Liсhide Sоlide

Dispersii Dispersii Sisteme finаle sоlide

emulsii suspensii

Fig. 1.2. Tipuri de sisteme finаle [5].

Sisteme finаle eterоgene

Оriсe sistem finаl eterоgen este fоrmаt din сel puţin dоuă fаze [5]:
 fаzа internă, numită disсоntinuă sаu dispersă, саre se găseşte într-о stаre de
divizаre fină, аle сărui pаrtiсule sunt răspândite în interiоrul сeleilаlte fаze;
 fаzа externă, numită соntinuă sаu mediu de dispersie, саre înсоnjоаră
pаrtiсulele fаzei disperse.
În funсţie de stаreа fiziсă а mediului de dispersie şi а fаzei dispersаte, rezultă
următоаrele tipuri de sisteme finаle (аmesteсuri) eterоgene (tаbelul 1) [5]:
 sistem finаl eterоgen sоlid, саre pоаte соnţine fаze de nаtură sоlidă, liсhidă
sаu gаzоаsă, dispersаte în mediul de dispersie sоlid;
 sistem finаl eterоgen liсhid, саre pоаte соnţine fаze de nаtură sоlidă, liсhidă
sаu gаzоаsă, dispersаte în mediul de dispersie liсhid;
 sistem finаl eterоgen gаzоs, саre pоаte соnţine fаze de nаtură sоlidă, liсhidă
sаu gаzоаsă dispersаte în mediul de dispersie gаzоs.

7
 În funсţie de оrdinul de mărime аl pаrtiсulelоr fаzelоr, sistemele finаle eterоgene se
împаrt în [5]:
 sisteme finаle eterоgene mоnоdisperse, în саre fаzа dispersă este fоrmаtă din
pаrtiсule de асeeаşi mărime (асeste sisteme se întâlnesс fоаrte rаr, ex. untul).
Rаpоrtul dintre vаlоаreа mаximă şi minimă а pаrtiсulelоr fаzelоr din асest
sistem аre vаlоri reduse de оrdinul unităţilоr;

 sisteme eterоgene pоlidisperse, în саre fаzа dispersă este fоrmаtă din

pаrtiсule de diferite mărimi. Rаpоrtul dintre vаlоаreа mаximă şi minimă а
pаrtiсulelоr fаzelоr din асest sistem аre vаlоri reduse de оrdinul zeсilоr sаu
sutelоr de unităţi.

Tabelul 1. Criteriile amestecurilor după natura şi ponderea fazelor participante [5]

Faze participante la
Tipul
formarea amestecurilor Denumirea amestecului
amestecului
gaz amestec de gaze
gaz
Amestecuri gaz soluție de gaz în lichid
omogene lichid soluție de lichid în lichid
lichid
solid soluție de solid în lichid
lichid ceață (aerosoli lichizi)
gaz
solid fum (aerosoli solizi)
gaz spumă
Amestecuri lichid lichid emulsie
eterogene solid suspensie
gaz strat fluidizat cu gaze
solid lichid strat fluidizat cu lichide
solid amestec mecanic

2.2. Tipuri de procese de amestecare

 Amestecarea lichidelor miscibile

De regulă nu implica nici procese de transfer de căldură şi nici reacţii chimice.
Procesul poate fi întâlnit şi în cazul în care o singură fază lichidă este agitată în
vederea îmbunătăţirii transferului de căldură şi de substanţă:
 între lichid şi peretele vasului,
 între lichid şi o serpentină imersată în acesta.

8
 Amestecarea poate pune probleme în cazul în care se amestecă lichide cu viscozităţi
mult diferite, precum şi în cazul amestecării unor lichide newtoniene extrem de viscoase, sau
a unor fluide cu comportare nenewtoniană [2].

 Amestecarea lichidelor nemiscibile

Faza discontinuă se dispersează, sub formă de picături mici în faza continuă.
Pe acest fenomen se bazează:
 procesul de extracţie lichid-lichid,
 prepararea emulsiilor stabile (maioneze, sosuri, dresinguri, creme, paste etc.)
întâlnite în industria alimentară, farmaceutică sau cosmetică.
Datorită faptului că picăturile fazei disperse sunt de dimensiuni foarte reduse, emulsia
formată este stabilă un timp considerabil [2].

2.3. Factorii care influențează și caracterizează procesul de amestecare

Din categoria factorilor care influenţează şi caracterizează procesul de amestecare se

pot lua în considerare următorii:
 starea materialului de prelucrat
 aparatul în care se efectuează procesul
 cantitatea sau debitul de material
 durata operaţiei

Starea materialului.
Sistemele supuse amestecării sunt fie fluide, fie constituite din particule solide.
Sub aspectul realizării procesului de amestecare fluidele pot fi newtoniene gaze şi
lichide sau ne-newtoniene unele lichide şi pastele [2].
Proprietăţile prin care influențează fluidele newtoniene sunt :
 densitatea;
 vâscozitatea;
 difuziunea solubilitatea reciprocă.

Proprietăţile prin care influențează fluidele ne-newtoniene sunt:

 densitatea;
 vâscozitatea.

9
 Din punct de vedere hidrodinamic, amestecarea constă în realizarea unei mişcări de
cele mai multe ori turbulenţă. În sisteme fluide newtoniene, turbulenţa se obţine prin
realizarea unei convecţii forţate care la rândul său se realizează printr -o mişcare eficientă a
fluidului. Vâscozitatea de turbulenţă nu este o constantă pentru un fluid la o temperatură dată,
ci variază în funcţie de mărimea gradientului de viteză, pornind de la valori mici la perete
până la valori relative ridicate în centrul curentului [2].
Deoarece vâscozitatea lichidelor scade cu creşterea temperaturii, odată cu creşterea
temperaturii deci, se îmbunătăţesc condiţiile de agitare. Pe aceste considerente, în practică,
dacă tehnologia permite acest lucru, agitarea lichidelor se face la cald.
Materialele pulverulente, că de exemplu: faină, sunt caracterizate prin consistenţă şi
coeziune slabe sau uneori sunt lipsite de consistenţă. Dar din cauza frecărilor dintre particule
apar deseori forţe de coeziune importante cu influenţa considerabilă asupra mersului şi
eficienţei, amestecării. Materialele plastice sau păstoase, că de exemplu: aluatul, diferitele
aste de carne, sunt caracterizate prin consistenţă şi forţe de coeziune considerabile [2].

Aparatul în care se desfăşoară operaţia

Aparatul în care se desfăşoară operaţia influențează modul de realizare a acesteia
prin forma şi dimensiunile sale. De asemenea, forma şi poziţia dispozitivului de amestecare
faţă de axul aparatului sunt de o deosebită importantă la amestecare.
Organul de amestecare trebuie să iniţieze în cât mai multe puncte ale aparatului
amestecări intense locale şi să menţină în suspensie straturi limita cât mai subţiri care să
producă o turbulentă pronunţată a întregului conţinut din vas. Curenţii ce se formează în
aparat trebuie să atragă mereu noi cantităţi de material în zona dispozitivului de agitare, astfel
încât operaţia să se desfăşoare cu eficacitate maximă.
În multe cazuri asperităţile existente pe pereţii aparatului în care se execută
amestecarea influenţează în mare măsură modul de realizare a acesteia, în sens pozitiv, însăcu
consum de energie mai ridicat [2].
Cantitatea de material
Cantitatea de material ce se prelucrează poate să influenţeze mai mulţi factori ai
operaţiei printre care: durata amestecării, eficacitatea. În cazul în care se prelucrează cantităţi
mari de materiale, sunt necesare, în mod corespunzător, aparate de dimensiuni mari,
dispozitive mari de amestecare. Pe de altă parte, pentru a obţine o eficacitate ridicată a
operaţiei se impune ca materialul să fie prelucrat un timp mai îndelungat [2].

10
 De multe ori este mai raţional să se construiască mai multe aparate de dimensiuni mai
mici decât un aparat mare, îmbunătăţindu-se astfel o serie de indici funcţionali.

Durata operaţiei
Are influenţă în primul rând asupra consumului de energie. Acest parametru, de
regulă, se stabileşte pe cale de experiment pe aparatul original sau prin prelucrarea datelor
obţinute pe modele de laborator.
Pentru că operaţia să decurgă cât mai economic este necesar ca agitatorul să lucreze în
astfel de condiţii încât rezultatul necesar al amestecării să se obţină în timpul cel mai scurt.
La aprecierea consumului de energie trebuie să se ia în considerare consumul total pe
durata necesară obţinerii rezultat ului scontat. Astfel se impune determinarea duratei minime
de amestecare. Acesta depinde în afară de tipul de agitator, de diametru acestuia, de turaţie
precum şi de proprietăţile lichidului adică de densitate şi vâscozitatea lui. În cazul în care
componenţii au diferenţe mari de densitate hotărâtoare va fi influenta acestuia parametru [2].

2.4. Eficacitatea amestecării.

Una dintre problemele cele mai dificile ale tehnicii amestecării o constituie stabilirea
unui criteriu care să caracterizeze calitatea amestecării într -un sistem dat (eficacitatea
amestecării). Când amestecarea este folosită ca operaţie auxiliară se poate aprecia eficacitatea
acesteia după efectul tehnologic din operaţia principală. În alte cazuri însă este greu de stabilit
acest indiciu.
Din această cauză s-au propus o serie de metode din care amintim:
 metoda bazată pe măsurarea concentraţiei în diverse puncte în cazul a două
lichide insolubile reciproc.
 metoda bazată pe folosirea substanţelor colorate;
 metoda gradientului de temperatură;
 metoda conductibilităţii electrice;
 metoda bazată pe măsurarea căldurii de dizolvare;
 metoda bazată pe măsurarea diferenţei de densitate;
 metoda atomilor marcaţi;
 metoda elementului indicator [2].

11
 2.5. Utilaje pentru amestecare

Utilajele folosite în operația de amestecare sunt [3]:

A. Amestecătoare cu elemente mobile

1. Agitatoare cu brațe (palete):

 cu paletă plană dreptunghiulară
 cu brațe simple
 cu brațe tip ancoră cu impeller
 cu cadru (cu brate verticale sau orizontale)
 cu raclete
 planetare
 umblătoare

Figura 2.1. Amestecătoare cu brațe [4]

a) , b) , c) , d) – cu brațe drepte
e) - orizontal f) - planetar g) – ancoră

12
 2. Agitatoare cu elice:
 cu ax vertical și elice simplă
 cu ax vertical excentric
 de tip portabil
 cu ax orizontal
 cu ax excentric înclinat
 cu elice și tub de circulație

Figura 2.2. Amestecătoare cu elice [4]

a) – turație corespunzătoare a dispozitivului de amestecare;
b) - turație prea mare a dispozitivului de amestecare când se formează fenomenul de cavitație;
c) montare de șicane verticale în jurul eliciei pentru evitarea fenomenului de cavitație;
d) – elice montată excentric sau înclinat pentru evitarea fenomenului de cavitație;

3. Agitatoare centrifuge:
 cu rotor deschis
 cu palete drepte
 cu palete înclinate
 cu palete curbe
 cu rotor închis
 fără stator
 cu stator

13
 B. Amestecătoare pentru materiale consistente -malaxoare
 cu benzi elicoidale
 cu două brațe malaxoare și rotire în sens de întâmpinare
 cu brațe fixe și cuvă rotativă
 tip extruder
 tip valț
 bătătoare

C. Amestecătoare pentru materiale granulare

 cu unul mai mai multe șnecuri
 mecanice cu tambur rotativ
 cu tambur cilindric orizontal sau vertical-înclinat
 cu conuri
 cu tambur de amestecare în formă de V sau Y
 cu tambur elipsoidal oblic
 cu tambur prismatic
 pneumatice [3]

2.6. Fасtоrii саre influenţeаză оperаţiа de аmesteсаre

Fаzele supuse оperаţiei de аmesteсаre sunt fаze fluide sаu fаze соnstituite din pаrtiсule
sоlide. În vedereа reаlizării оperаţiei de аmesteсаre fаzele fluide se impаrt în newtоniene şi
nenewtоniene. Din саtegоriа liсhidelоr newtоniene fас pаrte gаzele şi liсhidele, саre sunt
саrасterizаte prin: vâsсоzitаte, densitаte, difuziune, sоlubilitаte reсiprосă. Din а dоuа
саtegоrie fас pаrte fluidele nenewtоniene, саre sunt саrасterizаte prin: densitаte, vâsсоzitаte
mаnifestаtă de сele mаi multe оri prin соnsistenţă şi соeziune [6].
Оperаţiа de аmesteсаre presupune сunоаştereа prоprietăţilоr prоduselоr supuse
аmesteсării, deоаreсe асesteа influenţeаză în mоd direсt efiсасitаteа de аmesteсаre (exprimаtă
prin оmоgenizаreа соnсentrаţiei, сâmpul de temperаtură), şi eсоnоmiс, prin energiа
соnsumаtă. Se impune сunоаştereа асestоr prоprietăţi pentru а puteа stаbili metоdа de
аmesteсаre, tipul de аmesteсătоr, numărul şi mоdul de dispunere а dispоzitivelоr de
аmesteсаre în vаsele de аmesteсаre.

14
 Fасtоrii саre influenţeаză mоdul de desfăşurаre а оperаţiei de аmesteсаre, pоt fi
сlаsifiсаţi аstfel [ 6]:

 Fасtоri referitоri lа fаzele primаre supuse оperаţiei de аmesteсаre:

 nаturа соnstituenţilоr;
 stаreа fiziсă а соnstituenţilоr;
 prоprietăţile соnstituenţilоr: -densitаteа;

-sоlubilitаteа;
-vâsсоzitаteа (соnsistenţа);
-tensiuneа superfiсiаlă а fаzelоr;
 grаnulоmetriа şi fоrmа соnstituenţilоr (pentru sisteme finаle de tip sоlid –
liсhid, liсhid – sоlid, sоlid – sоlid);
 umeсtаbilitаteа (pentru fаzele sоlide).

 Fасtоri referitоri lа аmesteсul finаl reаlizаt în urmа оperаţiei de аmesteсаre:

 prоprietăţile sistemului finаl: -densitаteа;
-vâsсоzitаteа;
-tensiuneа superfiсiаlă;
 grаdul de оmоgenizаre.

 Fасtоri referitоri lа mоdul de desfăşurаre а оperаţiei de аmesteсаre:

 regimul de funсţiоnаre аl dispоzitivului de аmesteсаre;
 bilаnţul de соnstituenţi în аmesteс;
 durаtа аmesteсării (pentru regimul intermitent de funсţiоnаre);
 temperаturа de luсru;
 sсоpul urmărit;
 tipul аmesteсătоrului;
 putereа neсesаră pentru оbţinereа sistemului finаl;
 соstul оperаţiei de аmesteсаre [6].

15
 CAPITOLUL 3 MALAXOARE PENTRU PREPARAREA
BETOANELOR

Una dintre cele mai importante condiţii care se impun unei maşini pentru prepararea
betoanlor, mortarelor sau amestecurilor asfaltice este aceea de a asigura prepararea unui
amestesc de calitate superioară, adică amestecarea intimă a agregatelor, a cimentului şi apei,
precum şi a adaosului pentru betoane [1];
 a liantului organic;
 agregatelor şi prafului mineral-pentru amestecuri asfaltice;
 a nisipului, liantului şi apei-pentru mortare; în scopul obţinerii unui amestec
cât mai omogen.
În legătură cu aceasta, trebuie luat în consideraţie faptul că, comportamentul diverselor
materiale care se amestecă este foarte diferită. Uneori, dezvoltarea de căldură în cursul
procesului de amestecare poate produce modificări ale materialelor component, iar reacţiile
chimice pot influenţa strucura produsului malaxat. Toţi aceşti factori arată cât de puternic
poate influenţa asupra comportarii materialelor component alegerea sistemului de malaxare,
durata amestecării cât și construcţia utilajului folosit.
Rezumând proprietăţile diferitelor părţi componente ale amestecurilor, apar
următoarele cerinţe care trebuie să fie satisfăcute de procesul de malaxare:
 Repartizarea uniformă a granulaţiilor între ele;
 Repartizarea uniformă a lianţilor şi a apei;
 Repartizarea ireproşabilă din punct de vedere cantitativ a celor mai mici
adaosuri;
 Intrarea în acţiune totală a celor mai fine particule de liant;
 Împiedicarea formării de cuiburi şi cocoloaşe;
 Împiedicarea sfărâmării agregatelor, pentru a nu modifica compoziţia
granulometrică iniţială;
A doua condiţie care se cere maşinilor moderne este aceea de a realiza productivităţi
ridicate, prin micşorarea duratei de malaxare, încărcare şi descărcare a malaxorului, precum şi

16
prin mecanizarea complexă sau chiar automatizarea întregului proces de preparare a
amestecului [1].

A treia condiţie este aceea de a asigura condiţii optime de deservire şi exploatare a

utilajelor. Astfel, au căpătat o largă utilizare comenzile prin butoane, folosirea fişelor
perforate pentru obţinerea reţetei de amestec dorite, prepararea centralizată a amestecului în
staţii fixe, portabile sau mobile de diferite capacităţi [1].

Criterii de clasificare a malaxoarelor:

 După felul cum se face amestecul materialelor:

 mașini de amestecat prin cădere liberă a materialelor

 mașini cu amestecare forțată
 mașini cu amestecare combinată
 mașini cu amestecare vibratoare
 mașini cu amestecare turbulentă

 După modul de funcționare:

 cu funcționare periodică
 cu funcționare continuă

 După gradul de mobilitate

 maşini staţionare
 maşini mobile pe roţi
Malaxoarele care execută amestecarea prin cădere liberă, au organul de lucru sub
forma unui tambur rotativ, de ai cărui pereţi interiori sunt fixate mai multe palete
(figura 3.1) [1].

17
 Figura 3.1. Procesul malaxării prin cădere liberă [1]
Malaxoarele cu amestecare forţată sunt alcătuite dintr-un tambur, în interiorul căreia
se rotesc unul sau doi arbori verticali sau orizontali, prevăzuţi cu palete (figura. 3.2) [1].

Figura 3.2. Procesul malaxării forțate [1]

Malaxoarele cu amestecare combinată folosesc în acelaşi timp diferite metode de

amestecare. Ele asigură calităţi superioare ale amestecurilor, dar sunt mai complicate din
punct de vedere constructive, fapt pentru care până în present nu au o răspândire prea largă.
La malaxoarele vibratoare (destinate preparării unor betoane), pe lângă amestecarea
obişnuită, prin cădere liberă sau forţată, se utilizează şi vibrarea. Malaxoarele turbulente sunt
de fapt malaxoare cu amestecare forţată la care arboreal cu palete se roteşte cu viteză mare.
Ele asigură prepararea calitativă a mortarelor şi betoanelor plastice. După continuitatea
procesului de amestecare, malaxoarele pot fi cu amestecare (acţiune) periodică sau continuă.
La malaxoarele cu amestecare periodică, prepararea amestecului se face ciclic, prin
introducerea periodică în tambur a unor anumite cantităţi de material component, malaxarea
acestora şi descărcarea amestecului gata preparat, după care ciclul se repetă.
La malaxoarele cu acţiune continuă, introducerea materialelor, amestecarea lor şi
descărcarea produsului gata preparat se efectuează continuu, pe toată perioada de funcţionare
a maşinii.

18
 CAPITOLUL 4 CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA
MALAXOARELOR

4.1. Constructia malaxoarelor cu actiune periodica si amestecare prin

cadere libera

Aceste tipuri de malaxoare sunt utilizate în principal la prepararea betoanelor, din care
cauză sunt cunoscute în practică sub denumirea de betoniere. Ele pot fi mobile-montate pe roţi
de deplasare, pentru capacitate ale tamburului până la 500 l – sau staţionare – montate pe un
cadru metalic sau pe o fundaţie de beton, pentru capacitate ale tamburului între 500 şi 4500
litri .
În figura 4.1 se dă schema cinematică a unui malaxor în formă de pară cu pozițiile
tamburului de amestecare în timpul încărcării, malaxării și descărcării [7].

Figura 4.1. Scema cinematică a unui malaxor în formă de pară

cu capacitatea q = 100……250 l și diferitele poziții ale tamburului în timpul funcționării [7]
I = poziția de încărcare ; II = poziția de amestecare ; III = poziția de descărcare.

După construcţia tamburului şi după modul în care se execută descărcarea betonului,

malaxoarele (betonierele) cu amestecare periodică prin cădere liberă se grupează în
următoarele categorii [7]:
 basculante în formă de pară;
 nebasculante reversibile;
 basculante,
 dublutronconice,

19
  de mare capacitate.

Malaxoarele basculante în formă de pară se contruiesc în mod current pentru

capacitate mici, cuprinse între 80 l şi 250 l. Aceste sunt maşini mobile, montate pe roţi.
Schema constructivă a unui asemenea malaxor este dată în figura 4.2.

Figura 4.2. Scema constructivă a unui malaxor în formă de pară [7].

Tamburul 1 a axorului are forma de pară şi este compusă din două părţi. Partea
inferioară, turnară din fontă sau exectata din table de oţel, se sprijină pe o osie 2, care este
fixată de traversa 3 .
Partea superioară a tamburului, executată din table de oţel, este prinsă de partea
inferioară prin şuruburi sau este sudată de aceasta. În interiorul tamburului prinse de el, se află
paletele.
Fusurile traverse 2 se sprijină în două lagăre, montate pe cadrul 4. Traversa poate fi
rotită în jurul axei fusurilor sale cu ajutorul unui volan sau manete 5.
Bascularea tamburului permite aşezarea ei în poziţie de încărcare, descărcare sau
amestecare. Malaxarea prin cădere liberă se produce datorită rotirii tamburului în jurul axei
sale de sprijin. Această mişcare este asigurată de la motorul 6 prin transmisia cu curea 7,
pinionul conic şi coroana dinţată conică 9, fixate pe tambur. Materialele component se
introduc în tambur pe la partea superioară, care este descoperită [7].
În timpul preparării betonului, tamburul se află înclinat la un unghi α de 20 de grade
faţă de orizontală. Dacă α>20 de grade, amestecarea nu se mai face în bune condiţii, deoarece
se reduce înălţimea de cădere a meterialelor, iar particulele de la partea interioară a

20
tamburului nu mai sunt antrenate de paletă. Unghiuri α prea mici duc la dubla micşorare a
capacităţii tamburului, în comparație cu volumul lui geometric.
După ce betonul a fost preparat, cu ajutorul manetei se înclină tamburul cu orificiul de
încărcarea în jos şi se descărca betonul în mijlocul de transport [7].

De regulă, malaxoarele de 100 l nu sunt dotate cu o cuvă de încărcare și nici cu

dozator de apă. Malaxoarele de capacitate mai mari sunt echipate cu o cuvă de încărcare și cu
dozator de apă [7].
În figura 4.3 ( a, b), se dă vederea de ansamblu şi schema de principiu a unui malaxor
de capacitate q≤100 l cu tamburul în consolă. Malaxoarele în formă de pară prezintă avantajul
că au o constructive simplă iar încărcarea şi descărcarea lor se face cu uşurinţă.
Pentru transportul lor în cadrul şantierului sau în afară sunt remorcate la diferite
vehicule de transport. Pentru includerea unor asemenea malaxoare într-un circuit automat este
necesar să se mecanizeze şi operaţia de basculare a tamburului.

Figura 4.3. Scema de ansamblu (a) și schema cinematică (b) a unui malaxor
în formă de pară cu capacitatea de q < 100 litri [7].

4.2. Construcția paletelor unor malaxoare cu amestecare prin cădere liberă

21
 În continuare sunt analizată construcția paletelor unor malaxoare cu amestecare prin
cădere liberă produse în prezent. Malaxorul din figura 4.4 (a), este echipat cu patru palete
executate din tablă de oțel. Observăm că paletele sunt fără goluri și sunt destul de late.

Din această cauză, la rotirea tamburului este ridicată concomitent practic toată masa de
amestec, ceea ce conduce la creșterea consumului de energie la ridicarea componentelor
amestecului. Totodată paletele foarte late formează niște șuvoaie masive de material,
amestecarea reciprocă a cărora este dificilă, mai ales din cauza că ele cad în spațiile înguste
dintre paletele [8].

Figura 4.4. Diferite construcții ale paletelor malaxoarelor cu amestecare prin cădere liberă [8].

Malaxorul din figura 4.4 (b) este echipat cu două palete, care au o formă mai
complicată în comparație cu paletele malaxorului precedent. Acestea sunt executate cu goluri
în interior și deci au o suprafață mult mai mică [8].
Golurile permit trecerea unei cantități de amestec în procesul ridicării, de aceea
cantitatea de material ridicat este mai mică, prin urmare este mai mic și consumul de energie
la ridicarea componentelor. Totodată, materialul trecând prin golurile paletei se divizează în
mai multe șuvoaie mai mici, interpătrunderea ulterioară a cărora este mai eficientă.
22
 Neajunsul acestor palete constă în imposibilitatea trecerii normale printre goluri, în
procesul amestecării, a agregatelor cu dimensiunile mai mari decât o treime din lățimea
golurilor, ceea ce va contribui la segregarea intensivă a componentelor amestecului.
Malaxoarele din figura 4.4 (c) și figura 4.4 (d) au construcția paletelor mai simplă și
mai optimă, în comparație cu paletele precedente. Paleta este alcătuită din bare în formă de
platbande cu distanța destul de mare dintre ele. Prin spațiile dintre platbande pot trece ușor
componentele mășcate ale betonului. Totodată platbandele divizează toată masa de material
din fața lor în șuvoaie, interpătrunderea ulterioară a cărora este mai eficientă.
Paletele malaxorului din figura 1.3, d au profilul longitudinal în formă de săgeată
orientată în direcția inversă direcției de rotire a tamburului, ceea ce contribuie la intensificarea
migrației componentelor amestecului în direcția axială a tamburului [8].
Numărul mai mare de palete în comparație cu malaxorul din figura 1.3, c contribuie la
intensificarea procesului de amestecare [8].

4.3. Calculul productivității de exploatare pentru malaxoare cu amestecare

prin cădere liberă

Productivitatea de exploatare Pe, în m3 /h pentru malaxoarele cu amestecare prin cădere

liberă și acționare periodică se determină cu relația:

3600 q k r k t
P= , ( 1.1 )
1000 T

unde:
q = este capacitatea malaxorului, m3 ;
kr = coeficientul de reducere a betonului ( kr = 0,67…..0,7);
kt =coeficientul de utilizare a malaxorului în timp;
T = durata ciclului de lucru pentru prepararea unei șarje de amestec, s.
Durata ciclului se determină cu relația [8]:

T = tî + tm + td + tr , ( 1.2 )

unde:
tî = este durata încărcării componentelor amestecului, s;
tm = durata amestecării componentelor, s;
td =durata descărcării amestecului, s;
tr =durata revenirii tamburului la poziția inițială.

23
 Puterea motorului în kW al malaxoarelor cu amestecare prin cădere liberă trebuie să
asigure atât ridicarea materialului, cât și învingerea rezistențelor care apar la reazemele de
sprijin (role sau pivot central).

Puterea necesară ridicării amestecului se determină cu relația [8]:

N 1=2,2 G m Rn ∙ 1 0−3 , ( 1.3 )

unde:
Gm = este forța de greutate a componentelor amestecului din interiorul
tamburului, N
R = raza interioară a tamburului, m;
n = turația tamburului, rot/s.
Puterea necesară pentru învingerea rezistențelor în reazemele de sprijin, pentru
tamburii sprijiniți pe role, se determină cu relația [8]:

( Gm +Gt )( R b +r ) k f ω
N 2= , ( 1.4 )
rcosγ ∙1 03

unde:
N2 = este puterea necesară pentru învingerea forțelor de frecare dintre bandaj
și role, kW;
Gt = forța de greutate a tamburului, N;
r = raza bandajului, m; raza rolei de sprijin, m;
kf = coeficientului de frecare la rostogolire, m;
 = viteza unghiulară a tamburului, rad/s;
 = unghiul de instalare al rolelor.
Pentru malaxoare, tamburii cărora sunt sprijinite pe un pivot central, se determină
puterea necesară pentru învingerea forței de frecare dintre pivot și lagăr cu relația [8]:

N 2=( G m+ G t ) μ r p ω ∙1 0−3 , ( 1.5 )

unde:
N`2 = este puterea necesară pentru învingerea forței de frecare dintre pivot și
lagăr, kW;

24
 rp = raza pivotului tamburului, m;
µ = coeficient de frecare dintre pivot şi lagăr.

Astfel, puterea totală a motorului va fi:

( N1+ N2)
Nm= , ( 1.6 )
η
unde:
η = este randamentul transmisiei malaxorului.
În pofida avantajelor pe care le posedă, domeniul de utilizare al malaxoarelor
gravitaționale este destul de îngust din cauza imposibilității malaxării omogene a
amestecurilor vârtoase, duratei mari de amestecare precum și dificultății distribuirii uniforme
a pigmenților, fibrelor și aditivilor în tot volumul amestecului. În prezent aditivii sunt utilizați
pe larg în componențe amestecurilor deoarece aceștia permit majorarea plasticității betonului,
micșorarea densității pentru betoanele ușoare, întârzierea sau accelerarea prizei.
Utilizarea aditivilor dă posibilitate de a reduce consumul de lianți cu circa 15 %.
Neajunsurile malaxoarelor gravitaționale sunt înlăturate în malaxoarele cu amestecare
forțată care sunt alcătuite dintr-o cuvă, în interiorul căreia se rotesc unul sau doi arbori pe care
sunt fixate rigid palete prin intermediul unor brațe. La rotirea arborilor, paletele amestecă
componentele executând o întrepătrundere bună a acestora, asigurând astfel o omogenitate
înaltă a betoanelor vârtoase, cu agregate mici, mortarelor, amestecurilor asfaltice.
Totodată, rezistenţa la amestecare în malaxoarele de acest tip este mult mai mare, iar
construcţia lor este mai complicată în comparație cu cea a malaxoarelor cu amestecare prin
cădere liberă [8].

4.1. Calculul malaxoarelor cu acțiune periodică și amestecare prin cădere

liberă

4.4.1. Determinarea turatiei optime a tamburului malaxorului

Numărul n de rotaţii ale tamburului malaxoarelor cu amestec prin cădere liberă se

determină din condiţia ca materialele component ale amestecului în timpul ridicării lor de
către palete, să nu fie presate de pereţii tamburului şi să aibă posibilitatea de a cădea liber.

25
 În timpul operaţiunii de amestecare materialul ridicat de palete începe să cadă în
momentul în care direcţia paletei (figura 4.5) formează un unghi α1> φ de frecare dintre
material şi metal. Şi în acest caz însă, căderea materialului este posibilă numai dacă
component greutăţii acestuia după direcţia paletei este mai mare decât forţa centrifugă a
greutăţii proprii plus forţa de frecare dintre material şi paletă [7].

Conform figurii 4.5, condiţia de cădere a materialului de pe paletă este asigurată dacă
se respectă următoarea relaţie:

Figura 4.5. Schema pentru determinarea turației critice a malaxoarelor cu amestecare prin
cădere liberă [7].

m v2
qsin δ 1 > +qcos δ 1 ∙ μ1 , ( 1.7 )
r
unde:
q = greutatea materialului aflat pe o paletă;
m = masa acestui material;
r = raza tamburului, m;
v = viteza liniară de rotație a tamburului, m;
µ1 = coeficient de frecare dintre amestec şi paletă;
1 = unghiul de înclinare a paletei față de orizontală.
Rezultă

q πr ∙ n
m= și v= , se obține
g 30

π 2 ∙ r 2 ∙n 2
sin δ 1> +cos δ 1 ∙ μ1 , ( 1.8 )
900 g

26
 sin∝1−μ 1 ∙ cos α 1
n<29,9
√ r
, ( 1.9 )

Pentru betoane se poate înlocui :

0
≅ 320 ; μ1 ≅ 0,62; α 1=40 … … .. 45

Cu aceste valori relația (1.9) devine:

12,26 15,55
n< ……………. , ( 1.10 )
√r √r
4.4.2. Calculul de puteri necesare acționării malaxoarelor cu amestecare
prin cădere liberă

Puterea necesară acţionarii malaxoarelor cu amestecare prin cădere liberă se determină

din condiţia că motorul de acţionare trebuie să asigure pe de o parte ridicarea materialului, iar
pe de altă parte învingerea rezistenţelor care apar la reazămele de sprijin [7].
Calculul puterii necesare ridicării materialului de către palete.
În timpul rotirii tamburului, materialele componente sunt antrenate de palete şi ridicate
la o anumită înălţime. În acest timp, o parte din materialul din tambur este antrenat prin
fricţiune şi ridicat de către acesta. Fenoemnul este deosebit de complex şi din această cauză
majoritatea autorilor folosesc pentru calculul acestei puteri o relaţie simplificată care ia în
consideraţie deplasarea centrului de greutate a masei de material supusă malaxării (figura 4.6)
[7].

Figura 4.6. Schema pentru calculul puterii necesare ridicării

materialului în timpul malaxării [7].

27
În acest caz, momentul motorului necesar ridicării materialului se determină cu relaţia [7]:

a ∙ Gb
M r= [daN m], a ≅ ( 0,5−0,6 ) R(cm) ( 1.11 )
100
Unde:
Gb = greutatea materialelor componente (betonului), daN;

Puterea necesară ridicării Pr va fi:

Mr ∙ω Gb ∙ π ∙ n ( 0,5−0,6 ) R ∙G b ∙ n
Pr = = = [kW ], ( 1.12 )
100 η 30 ∙100 ∙ 100 η 95500 η
Calculul puterii necesare învingerii rezistenţelor care apar în reazemele de sprijin.
Se notează cu G, greutatea construcţiei metalice ale tamburului, şi cu Gb greutatea
materialului din interiorul ei.
În cazul în care tamburul se sprijină pe 2 sau 4 role (figura 4.7), sarcina care revine
unei singure role P’ se determină cu relaţia:

Gt +Gb
P= , ( 1.13 )
m ∙ cosα

Figura 4.7. Schema pentru determinarea sarcinii pe reazeme

la malaxoarele sprijinite pe role [7]

Unde m reprezintă numărul de role de sprijin ale tamburului; Gt și Gb în daN.

Datorită acestei sarcini, apar pe deoparte rezistențe determinate de frecările de
rostogolire a bandajelor tamburului pe role – W1 și rezistențe determinate de frecările dintre
role și osiile lor – W2 [7].
Valoarea rezistenței W1 la cele “m” role va fi :

28
 m∙P ∙f f G t +G b f G t +G b
W 1= =m ∙ ∙ = ∙ , ( 1.14 )
r1 r 1 m∙ cosα r 1 cosα
Unde:
f = coeficientul de frecare la rostogolire între bandaj și rolă, cm;
r1 = raza rolei de sprijin, cm.

Valoarea rezistenței W2 redusă la periferia rolei se calculează cu formula [7]:

r2 G t +G b r 2 G t +G b r2
W 2 =m∙ P ∙ μ ∙ =m∙ ∙μ∙ = ∙μ∙ , ( 1.15 )
r1 m∙ cosα r 1 cosα r1
Unde:
r2 = raza osiei rolei, cm;
µ = coeficientul de frecare dintre osie și lagăr.
Puterea P1, necesară învingerii acestor rezistenţe se calculează cu relaţia:

( W 1 +W 2 )
P 1= [kW ], ( 1.16 )
100 η
Calculul pentru determinarea puterii necesare ridicării cupei de alimentare.

Figura 4.8. Schema pentru determinarea puterii necesare ridicării cupei de alimentare [7]
π ∙D∙n m
v= [ ], ( 1.17 )
60 s
Unde:
29
 v = viteza tangențială la periferia tamburului;
D = diametrul exterior al bandajului tamburului;
n = numarul de rotatii al tamburului pe minut.
Puterea totală, necesară acționarii motorului în timpul lucrului va fi:

( 0,5 ….0,6 ) R ∙ G m ∙ r 1 π ∙ D ∙ n G t +G b f ∙ μ∙ r 2
P¿ + ∙ ∙ , ( 1.18 )
95500 η 60 ∙ 100 η cosα r1
La malaxoarele în formă de pară, tamburul se sprijină pe un pivot central. Pentru
simplificarea calculelor, se consideră că în timpul malaxării tamburul se rotește în poziție
orizontală (figura 4.9). Puterea Pr, necesară ridicării materialului de către palete, se calculează
în mod similar ca în cazul tamburului pe role.

Figura 4.9. Schema pentru determinarea sarcinii pe reazem

la malaxoarele în formă de pară [7]

Puterea Pf, necesară învingerii frecărilor în lagărele de sprijin ale tamburului , se

calculează cu formula :

d
(G ¿ ¿ t+ Gb) μ ∙ ∙ n
Pf =
2
[kW ]¿
, ( 1.19 )
95500 ∙ η

Deci, puterea totală necesară acționarii malaxorului în timpul lucrului va fi:

d
(G ¿ ¿ t +Gb) μ ∙ ∙ n
P ( 0,5−0,6 ) R ∙ Gb ∙n 2 , ( 1.20 )
¿ Pr + P f = + [ kW ]¿
95500 η 95500 ∙ η

30
 CAPITOLUL 5 STUDIU DE CAZ – MALAXOR PENTRU
PREPARAREA BETOANELOR - BETONIERA IMER

5.1. Descrierea malaxorului de tip betonieră IMER model Syntesi 190

Acest malaxor tip betonieră este destinat pentru lucrări în şantierele de construcţii,
pentru prepararea şi amestecul betonului, mortarului, cimentului, etc [9].
Acest malaxor se pretează pentru șantierele în care volumul de material solicitat este
de la mediu la mare. Fie că se va folosi betonul pentru o construcție incipientă, fie pentru mici
lucrări de renovare, această betonieră profesională satisface pe deplin cerințele utilizatorilor.
Se poate mixa mai multe tipuri de materiale, iar cantitatea de material produs într-un
singur ciclu este mai mare față de alte malaxoare, iar timpul de amestecare este mult mai
scurt. De asemenea, acest tip de betonieră este portabilă, ceea ce înseamnă că este destul de
puternică pentru a face față nu doar în regim de construcții convenționale, ci și în construcția
pavajelor și a drumurilor [10].
Deplasarea acestui malaxor tip betonieră este posibilă datorită unor roți cu care este dotat.
Acest lucru facilitează mișcarea rapidă a muncitorilor în cazul în care materialul se
întărește rapid și trebuie aplicat în timp util.
Principalele avantaje ale acestui malaxor sunt durabilitatea și rezistența, fiind foarte
probabil ca utilajul să fie solicitat zilnic [10].

31
 Figura 5.1. Betonieră IMER – model SYNTESI 190 [9]
In tabelul 1 sunt prezentate datele tehnice ale malaxorului tip betonieră IMER pentru
modelul SYNTESI 190 [9].

Tabelul 1. Date tehnice betonieră SYNTESI 190 [9]

MODEL SYNTESI 190 EL

Cod 1105650 1105655
Capacitate tambur 190 l
Capacitate amestec 160 l
Randament efectiv (aproximativ) 120 l
Rotire tambur 24 rpm
Sens rotire tambur (vedere de sus) Anti orar
Dimensiuni roți 295x54 mm
Putere motor electric 1 kW
Tensiune 230 V 380 V
Curent absorbit 5A 2A
Frecvență 50 Hz
Mișcare motor electric 2850 rpm 2800 rpm
Dimensiuni de încărcare (l · L · h) 793 x 1465 x 1334 mm
Greutate utilaj 106 kg

32
 In figura 5.2 este prezentată schița și părțile componente ale malaxorului tip betonieră
IMER pentru modelul SYNTESI 190 [9].

Figura 5.2. Părțile componente ale malaxorului tip betonieră modelul SYNTESI 190 [9]

Părțile componente betonieră IMER-SYNTESI 190

Componente:

1 - Cadru metalic 8 – Protecție chingă transmisie

2 – Roata 9 – Inchidere braț
3 – Braț 10 – Reductor întoarcere tambur
4 – Motor 11 – Rotire manuală
5 – Chingă 12 – Întrerupator de pornire și oprire
6 – Reductor de rotire cuvă 13 – Priză electrică de conectare
7 – Tambur 14 – Timone (cârma/priză)

33
15 – Oprirea răsturnării/basculării 16 – Șurub de bază

Funcționarea betonierei IMER-SYNTESI 190

Betoniera este compusă dintr-un cadru metalic (figura 5.2, nr. 1) echipată cu doua roți
rigide montate pe axul betonierei (figura 5.2, nr. 2). Acestea au rolul de a susţine braţul
oscilant al betonierei (figura 5.2, nr. 3), pe care este montat un reductor (figura 5.2, nr. 6).
Acest reductor este pus în mişcare de un motorul electric (figura 5.2, nr. 4), mediat de
o chingă poly-V (curea), (figura 5.2, nr. 5). Cureaua are rolul de a transmite miscarea de
rotație tamburului.
Pe axul conic al reductorului este prins tamburul de amestec/mixare a materialului
component (figura 5.2, nr. 7). Pe acest ax, tamburul care este blocat pe poziţie de un şurub.
În interiorul tamburului se află 3 palete, acestea având o construcție mai simplă și mai
optimă, în comparație cu alte palete ale altor modele de malaxoare.
Paletele sunt alcătuite din bare în formă de platbande cu distanța destul de mare dintre
ele. Prin spațiile dintre platbande pot trece ușor componentele mascate ale betonului.
Totodată platbandele divizează toată masa de material din fața lor în șuvoaie,
întrepătrunderea ulterioară a acestora fiind mai eficientă.
Paletele malaxorului IMER-SYNTESI 190 au profilul longitudinal în formă de
săgeată orientată în direcția inversă direcției de rotire a tamburului, ceea ce contribuie la
intensificarea migrației componentelor amestecului în direcția axială a tamburului.
Astfel, cele trei palete contribuie la intensificarea procesului de amestecare .
Bascularea tamburului este realizată prin rotire manuală a unei roți cu manivelă
(figura 5.2, nr. 11) care amestecă pe reductor roata elicoidală (figura 5.2, nr. 10) conectat la
braț. Motorul electric este pornit și oprit cu ajutorul a două butoane speciale din tabloul
electric (figura 5.2, nr. 12).
Acest tip de motor mai are în componența sa două gresoare care au rolul de ungere a
angrenajelor motorului.
Tabloul electric este prevăzut cu un ştecher (figura 5.2, nr. 13) pentru a se racorda la
alimentare cu electricitate.
Pentru mutări în cadrul şantierului, betoniera este prevăzută cu mânere

34
(figura5.2, nr. 14). Tot în vederea mutării utilajului, pe cadrul metalic al malaxorului sunt
sudate două “urechi”.

5.3. Aspecte privind siguranța în exploatare a malaxorului de tip

betonieră IMER model Syntesi 190

Pentru o bună funcționare a utilajului și pentru a se evita eventualele accidente de

muncă, acesta trebuie sa fie amplasat într-un spațiu deschis și bine iluminat (minim 300 lux).
Tot pentru buna funcționare a malaxorului, nu este indicat ca acesta să fie utilizat în
medii a căror temperaturi sunt sub 00C [9].
Motorul electric este prevăzut din fabrică cu o siguranță electrică care în caz de
fluctuații ale tensiunii electrice, aceasta se declanșează oprind funcționarea malaxorului,
evitând astfel defectarea motorului.
Pentru funcționarea malaxorului trebuie avut în vedere montarea tuturor dispozitivelor
de protecție ale acestuia în condiții optime.
Înainte de branșarea utilajului la rețeaua electrică, trebuie să se verifice daca aceste
linii electrice nu prezintă defecțiuni ( fluctuații ale tensiunii electrice, întreruperi ale
curentului, etc.), și după această verificare se poate face branșarea utilajului. Branșarea
utilajului trebuie efectuată numai de personal calificat.
Este interzis cu desăvârșire utilizarea de linii electrice improvizate sau defecte, acestea
putând duce la producerea de accidente grave cu efecte nedorite atât pentru utilaj cât si pentru
personalul care exploatează utilajul.
Conectivitatea dintre ștecher și priză trebuie să se facă pe un plan înalt ferit de
umezeală. Malaxorul va fi branşat la împământarea şantierului cu platbandă de minimum 16
mm/p. Punctul de legătură este asigurat printr-un şurub sudat pe ramă şi marcat printr-un
simbol special [9].
Toate reparațiile diferitelor componente ale malaxorului (electrice, mecanice), se
efectuează de către personal autorizat și numai atunci când utilajul este scos din funcțiune.
Trebuie avut o deosebită grijă ca în tambur să nu se introducă părți ale corpului sau
diverse unelte atunci când utilajul se află în funcțiune.
Oprirea utilajului se va face de către operatorul acestuia prin apăsarea butonului
Oprit/Pornit, și nicidecum prin scoaterea ștecherului când utilajul este încă în funcțiune.

35
 Pericolul deteriorării cablului de alimentare al motorului electric, cauzat de răsucirea
acestuia, este eliminat de către o bară de blocare, care împiedică rotirea completă a cuvei de
amestecare. Cu toate acestea este indicat să se verifice periodic integritatea acestei bare de
protecție [9].

5.3. Riscuri ce pot apărea în timpul funcționării malaxorului de tip

betonieră IMER model Syntesi 190

Deşi betoniera a fost construită respectând normativele în vigoare, există riscuri de

reziduuri ineliminabile ce implică utilizarea unor dispozitive potrivite de protecţie individuală.
Aceste atenţionări sunt montate pe betonieră și indică aceste riscuri şi
comportamentele ce trebuiesc respectate.
In tabelul 2 sunt prezentate riscurile ce pot apărea în timpul funcționării malaxorului
tip betonieră IME-SYNTESI 190 [9].

Tabelul 2. Riscurile și metodele de prevenire ale acestora

RISCURI METODE DE PREVENIRE

Risc de zgomot Purtarea de căști pentru urechi
Rănirea mâinilor Purtarea de mănuși pentru protecția lor
Rănirea ochilor Purtarea de ochelari de protecție
Risc de tragere Purtarea echipamentului de protecție adecvat

Un risc major îl reprezintă faptul ca în timpul funcționării utilajului este interzis cu

desăvârșire atingerea componentelor de transmisie sau electrice ale utilajului.

5.4. Aspecte privind mentenanța malaxorului de tip betonieră IMER

model Syntesi 190

Recomandări privind montarea și punerea în funcțiune a betonierei

Montarea betonierei se face pe un teren plan și stabil, cu o înclinare admisă de maxim

50 (figura 5.3), pentru a evita producerea de săpături în teren sau de rampe în perioada
funcţionării.
Tot în timpul instalării betonierei trebuie avut grijă ca dispozitivul de transportare să
nu întâlnească obstacole sub tamburul de amestecare [9].
36
 Figura 5.3. Înclinarea maxim admisă la montarea malaxorului de tip betonieră [9]

Înainte de conectarea la rețeaua electrică a malaxorului, aceasta trebuie verificată dacă

este prevăzută cu protecţie diferenţiată şi magnetotermica [9].
Tot înainte de conectarea la rețeaua electrică a malaxorului, trebuie verificată dacă
tensiunea electrică de alimentare rezultată este conformă cu datele de pe plăcută montată pe
utilaj. Tensiunea electrică maxim admisă trebuie să fie cuprinsă între 205V şi 240 V.
Pentru alimentarea betonierei trebuie folosit un cablu cu doi poli și împâmântare
pentru realiza conectarea sa la instalaţia electrică de pe şantier [9].
Dacă tamburul se învârte în sens contrar celui corect (sensul corect este anti orar),
trebuie inversate cele două cabluri din interiorul prizei de alimentare.
Cablurile de alimentare utilizate pe şantier trebuie să conțină un înveliş extern
rezistent la strivire şi la alte tipuri de uzură, inclusiv la agenţi atmosferici (exemplu H07RN-
F)
Înainte de a efectua conectarea la electricitate, trebuie verificat dacă toate dispozitivele
de siguranţă sunt la locul lor şi în stare bună pentru a fi folosite, la fel şi prelungitoarele,
ştecherele şi prizele (protejate împotriva jeturilor de apă), dacă nu sunt ude.
Totodată trebuie controlate deschiderile protecţiei metalice ale motorului electric,
acestea trebuind să fie libere, pentru a evita supraîncălzirea.

37
 Se conectează betoniera prin intermediul întrerupătorului postat pe tabloul electric.
Acesta este compus din două taste: verde pentru pornire, roşu pentru oprire.
Întrerupătorul este dotat cu protecţie pentru tensiune minimă: în cazul în care apare o
lipsă de alimentare din cauze accidentale, pentru repunerea în funcţiune a utilajului trebuie
apăsată din nou tasta verde [9].
Recomandări privind mentenanța malaxorului de tip betonieră IMER model Syntesi 190

Toate operaţiunile de întreţinere trebuie să fie executate de personal calificat, după ce

a fost oprit motorul electric, decuplată alimentarea electrică şi închis tamburul de amestec [9].
La fiecare două luni de funcționare trebuie să se verifice :
 elasticitatea chingii,
 starea de uzură a chingii poly-V şi a roţii de transmisie,
 strângerea şuruburilor care blochează tamburul pe reductor,
 lubrifierea cu vaselină angrenajul pinion-ax melcat, (exclus frânele şi roata dinţată)
 curăţarea găurile de intrare din aria de răcire şi carcasa motorului electric de pietriş
şi spărturi.
Săptămânal se verifică dacă contactele prizei aflată pe tabloul electric sunt bine
curăţate, uscate şi neoxidate. În cazul utilizării betonierei după o perioadă îndelungată de
închidere, se verifică lubrifierea reductorilor pentru răsturnarea tamburului..
Imediat după o lungă perioadă de pauză de lucru sau la terminarea lucrului zilnic,
tamburul de amestec trebuie să fie curăţat atât în interiot cât şi în exterior.
Operația de curățare se face după ce betoniera este scoasă din funcțiune.
Dacă curățirea se execută cu ajutorul apei, trebuie avut grijă ca jetul de apă să nu fie
îndreptat direct pe grupul priza-întrerupător.
Curăţarea betonierei pe exterior se face cu ajutorul unei perii şi apă, astfel se răzuiește
încrustaţiile de beton şi de tencuială. În interiorul tamburului nu trebuie să se formeze
încrustaţii de beton şi tencuială. Interiorul tamburului se curată cel mai bine dacă, imediat
după o lungă pauză şi/sau la terminarea lucrului, se lasă în funcţiune tamburul cu pietriş şi apă
în interior.
În acest mod se împiedică întărirea reziduurilor de beton şi tencuială. Tamburul nu
trebuie lovit cu obiecte dure, ca de exemplu ciocane, lame, etc. Tamburul dacă este lovit,
îngreunează procedura de amestecare şi de asemeni face dificilă curăţarea [9].

38
 5.5. Defecte ce pot să apară la malaxorulde tip betonieră IMER model
Syntesi 190

DEFECTE MANIFESTĂRI CAUZE REMEDIU

- Se oprește motorul electric şi se
deconectează priza de la
alimentarea electrică
- Se îndepărtează protecția chingii
- Se desfac cele 4 şuruburi care
blochează suportul motorului
electric şi se desface chinga prin
medirea şuruburilor fără a scoate
scripeţii motorului electric şi ai
reductorului.
Ruperea chingii Oprirea utilajului Uzura - Se înlocuiește noua chingă, prima
dată pe scripeţii reductorului şi
apoi pe cei ai motorului electric
- După terminarea tensionării se
strâng cele 4 șuruburi.
- Se montează la loc protecţia
chingii .
Este indicat să se verifice din nou
tensionarea chingii după câteva
minute de funcţionare
ale transmisiei.
Atunci când se înlocuiesc una sau
ambele roți, este recomandat să se
folosească un dispozitiv/elevator
/carucior de ridicare:
Imposibilitatea de a - Se ridică cu câțiva centimetri de
Desprinderea Lipsa lubrifierii, la sol betoniera, și se împinge
fi transportată pe
roților de pe ax manipulare deficitară furcă în golurile speciale
roți - Se desface cuplajul și se scoate
roata/roțile.
- Se înlocuiește cu noua
roata/roțile și se repoziționează
cuplajul.
Ovalizarea Rotire neuniformă Curățarea incorectă a În cazul în care trebuie să se
schimbe tamburul, la remontarea
tamburului tamburului,

39
 acestuia trebuie:
- Curățat cu grijă conul arborelui
reductorului și pe cel al gurii
tamburului.
rasturnare accidentală
-Trebuie montat tamburul pe
reductor, centrând gura cu arborele
conic al reductorului.

Frăna pentru Răsturnarea

Se inlocuiesc aceste frâne cu altele
răsturnarea necontrolată a Uzura
noi
tamburului tamburului
Reparațiile la nivelul instalației
electrice sunt executate exclusiv de
Întreruperea Introducerea greșită
Ruperea către personal specializat. Piesele
alimentării cu în ștecher, manipulare de schimb utilizate trebuie să fie în
ștecherului mod exclusiv piese de schimb
energie electrică greșită
originale IMER și nu pot fi
modificate.
Lipsa lubrifierii,
Spargerea
Zgomot șio în final supraîncarcarea
rulmenților care Înlocuirea acestora și lubrifierea
tamburul nu se mai tamburului cu atât la înlocuirea acestora cât și la
angrenează termenul stabilit de producător.
rotește material, uzura
tamburul
rulmenților

40
 CONCLUZII

Aceste tipuri de malaxoare sunt utilizate în principal la prepararea betoanelor, din care
cauză sunt cunoscute în practică sub denumirea de betoniere. Ele pot fi mobile-montate pe roţi
de deplasare, pentru capacitate ale tamburului până la 500 l.
După construcţia tamburului şi după modul în care se execută descărcarea betonului,
malaxoarele (betonierele) cu amestecare periodică prin cădere liberă se grupează în
următoarele categorii [7]:
 basculante în formă de pară;
 nebasculante reversibile;
 basculante,
 dublutronconice,
 de mare capacitate.
Malaxoarele în formă de pară prezintă avantajul că au o constructive simplă iar
încărcarea şi descărcarea lor se face cu uşurinţă.
Acest malaxor de tip betonieră IMER-SYNTESI 190 pe care l-am prezentat în
capitolul 5 prezintă următoarele avantaje:
 efectul de malaxare este maxim;
 asigură un amestec omogen, de bună calitate, într-un timp relativ scurt;
 are un zgomot redus în timpul funcționării;
 descărcarea ușoară a materialului malaxat din tambur;
 materialele folosite la fabricarea malaxorului de tip betonieră IMER-
SYNTES190 sunt de o calitate superioară față de alte produse similare;
 malaxorul IMER-SYNTESI 190 dispune de un cooler dispus deasupra carcasei
motorului care asigură răcirea acestuia.

41
 BIBLIOGRAFIE

[1] Banu Constantin – Manualul Inginerului de industrie alimentară volumul 1. Editura

Tehnică Bucureşti, 2002.
[2] Banu Constantin – Manualul Inginerului de industrie alimentară volumul 2. Editura
Tehnică Bucureşti, 2002.
[3] Bogdan, C., Termotehnică; și masini termice, Universitatea din Galati, 1977

[4]***http://www.industriealimentara.ro/utilaje-industria-alimentara/116-amestecarea-in-
industria-alimentara/amestecarea-%C3%AEn-mediu-lichid/amestecarea-mecanica/45-
amestecatoarele-cu-brate.html?showall=1 (Accesat in data de 17.07.2019)

[5]***https://bibliоteса.regielive.rо/prоieсte/industriа-аlimentаrа/studiu-аsuprа-оperаtiei-de-
аmesteсаre-а-liсhidelоr-аlimentаre-208199.html (Accesat in data de 17.07.2019)

[6]***https://www.sсribd.соm/dосument/206215745/Оperаtii-Unitаre-Vоl- 1?
dос_id=206215745&dоwnlоаd=true&оrder=446886626 (Accesat in data de 17.07.2019)

[7]*** https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/mecanica/masini-si-instalatii-si-instalatii-pentru-
prepararea-betoanelor-cu-actiune-periodica-291820.html (Accesat in data de 17.07.2019)
[8]*** http://www.cnaa.md/files/theses/2017/51553/alexandr_lozan_thesis.pdf
(Accesat in data de 17.07.2019)
[9]***https://www.maxjonel.ro/pdf/piese-de-schimb/betoniere/manual-de-utilizare-Syntesi-
190-250-300-350-maxjonel.pdf (Accesat in data de 17.07.2019)
[10]*** https://www.myblog.ro/cea-mai-buna-betoniera/ (Accesat in data de 17.07.2019)

42