Sunteți pe pagina 1din 20

II.4.

SISTEME DE COFRARE

Reprezintă ansambluri special alcătuite pentru cofrarea diferitelor categorii de


elemente structurale, realizate din beton simplu sau beton armat monolit.

II.4.1. Cofrarea fundaţiilor

II.4.1.1. Cofrarea fundaţiilor din beton simplu utilizând panouri din lemn

Principalele operaţiuni efectuate pentru executarea fundaţiilor din beton simplu,


utilizând panouri modulate având placa cofrantă din placaj multistrat(fig. II.24-a), sau
cu panouri dulghereşti (fig. II.24-b) sunt:
 trasarea săpăturii;
 executarea săpăturii la cota din proiect;
 trasarea conturului fundaţiilor;
 baterea montanţilor (2) la poziţiile specificate în proiectul tehnologic;
 baterea ţăruşilor (4) la poziţiile specificate în proiectul tehnologic (dacă sunt
prevăzuţi);
 aşezarea panourilor de cofraj (1) - cu placa cofrantă din placaj sau (5) – din
cherestea de-a lungul trasajelor efectuate;
 verticalizarea panourilor de cofraj (1)/(5);
 prinderea tiranţilor (9) executaţi din sârmă de oţel răsucită în 2÷3 fire de montanţi
(2);

Notă: tiranţii pentru strângerea cofrajului fundaţiilor la partea superioară, se pot realiza şi din bare de
oţel beton tip OB 37 filetate la capete, sprijinirea acestora pe montanţi realizându-se prin intermediul
unor plăcuţe de repartiţie. În acest caz la partea superioară a montanţilor se practică nişte găuri de
trecere a tiranţilor (sau se utilizează câte doi montanţi alăturaţi, tirantul trecând printre aceştia).

Fig. II.24: Cofrarea fundaţiilor din beton simplu cu ajutorul panourilor din lemn.
a) cu panouri modulate; b) cu panouri dulghereşti.
1-ţăruş; 2-montant ; 3-şpraiţ; 4-scoabe;5-dulap; 6-grindă; 7-pane; 8-panou cofraj dulgheresc;
9- panou cofraj cu placa cofrantă din placaj (categoria TEGO); 10-distanţier; 11-tirant.

 introducerea distanţierilor (10) şi strângerea tiranţilor (9) (prin răsucirea sârmelor


sau filetarea piuliţelor) pentru asigurarea rezemării panourilor (1)/(5) pe distanţieri;
 montarea şpraiţurilor (3) respectiv prinderea acestora cu scoabe de ţăruşi (4) şi
montanţi (2). În situaţia în care sprijinirea se face în malul săpăturii (a se vedea
figura II.24-b), înainte de montarea şpraiţurilor se dispun în lungul cofrajului la
partea inferioară a montanţilor grinzile (6), care se blochează prin intermediul
unor bucăţi de grindă ce sprijină pe masivul de pământ prin dulapi (7).
1
Notă: în situaţia în care cofrajul depăşeşte înălţimea fundaţiei, pe placa cofrantă a panourilor laterale
se marchează nivelul betonului cu vopsea, cuie sau şipci pentru ghidarea dreptarului.

II.4.1.2. Cofrarea fundaţiilor din beton simplu utilizând sisteme PERI

Principalele operaţiuni efectuate pentru executarea fundaţiilor din beton simplu,


utilizând panourile modulate ale sistemului german PERI TRIO sunt:
 trasarea săpăturii;
 executarea săpăturii la cota din proiect;
 trasarea conturului fundaţiilor, respectiv montarea dulapilor de bază (vezi Nota *);

Notă (*): la executarea părţilor din beton simplu ale diferitelor sisteme de fundare, trasajul conturului
elementelor din beton simplu se poate materializa pe fundul săpăturilor prin intermediul dulapilor fixaţi
la poziţie şi la cota specificată de proiect, cu ajutorul unor cupoane de oţel – beton bătute în teren.

Fig. II.25: Stabilizarea cofrajului pentru fundaţii cu ajutorul riglelor sau dulapilor din
lemn, fixaţi în malul săpăturii cu ţăruşi iar la nivelul panourilor montate cu ajutorul
cleştilor BFD.

 marcarea poziţiilor de aşezare a benzilor metalice perforate (cu rol de împiedicare


a deplasării panourilor la partea inferioară sub efectul împingerii betonului) la
nivelul dulapilor fixaţi pe conturul trasajului, conform proiectului tehnologic;
 poziţionarea benzilor metalice perforate pe marcajele executate, respectiv fixarea
provizorie a acestora (cu cuie);
 montarea tensorilor în poziţiile prevăzute la nivelul panourilor de cofraj, care
urmează a se monta pe una din laturile fundaţiei (continue), în vederea asigurării
stabilităţii şi verticalităţii ansamblului de cofrare;
 aşezarea panourilor modulate de cofraj pe dulapii poziţionaţi de-a lungul trasajului
(peste benzile perforate), pe una din laturile fundaţiei (continue), procedându-se
totodată şi la fixarea plăcilor de bază montate la extremitatea tensorilor la nivelul
fundului săpăturii;
 verticalizarea panourilor de cofraj montate prin reglarea lungimii tensorilor;

Notă: în situaţiile în care înălţimea malurilor săpăturii este relativ apropiată de poziţia cofrajului pentru
fundaţii, stabilitatea panourilor montate în plan vertical poate fi asigurată şi prin intermediul unor
elemente din lemn ecarisat fixate în malul săpăturii prin ţăruşi bătuţi, respectiv de cofraj cu cleşti BFD
(fig. II.25).

 solidarizarea panourilor între ele, cu ajutorul cleştilor BFD;


 blocarea panourilor la nivelul dulapilor de bază cu ajutorul unor ţăruşi bătuți în
fundul săpăturii, tangent la rama inferioară a panourilor montate;

2
 aşezarea panourilor modulate de cofraj pe latura opusă a fundaţiei (continue) pe
dulapii poziţionaţi de-a lungul trasajului, din aproape în aproape, stabilitatea
ansamblului montat fiind asigurată prin blocarea panourilor la nivelul dulapilor de
bază, respectiv prin montarea distanţierilor la marginea superioară a acestora;

Notă (**): distanţierii sunt confecţionaţi din bucăţi de scândură sau dulapi, fixarea acestora de
marginea superioară a panourilor făcându-se cu ajutorul cleştilor BFD (prinderile fiind similare ca cele
folosite la stabilizarea cofrajului cu ajutorul elementelor din lemn fixate în malul săpăturii).

Fig. II.26: Întinderea benzilor perforate de la baza cofrajului, prin intermediul


dispozitivelor speciale. (Se distinge aşezarea panourilor de cofraj sistem TRIO pe dulapii de
bază.)

Fig. II.27: Cofrarea fundaţiilor izolate cu sistemul de PERI Trio.


(Se observă modul de fixare al panourilor ortogonale cu ajutorul ecliselor de capăt. Tiranţarea
cofrajului a fost realizată cu bare trecute peste panouri, fixate prin intermediul blocajelor AH–2.
Deplasările bazei cofrajului au fost blocate în mod clasic cu ajutorul elementelor din lemn ecarisat
sprijinite în malul săpăturii.)
3
 solidarizarea panourilor între ele, cu ajutorul cleştilor BFD;
 montarea tiranţilor din oţel la partea superioara a cofrajului în locaţiile prevăzute
de proiect, fixarea acestora de marginea panourilor realizându-se prin intermediul
blocajelor şi a piuliţelor articulate;
 fixarea la partea inferioară a panourilor montate în locaţiile indicate de proiect a
dispozitivelor pentru întinderea benzilor metalice perforate;
 ajustarea poziţiei benzilor perforate (trecute pe sub cofraj) prin ciocănire,
respectiv fixarea acestora în dispozitivele de întindere;
 strângerea corespunzătoare din aproape în aproape a piuliţelor pentru
tensionarea tiranţilor, respectiv întinderea benzilor perforate (fig. II.26).

În cazul fundaţiilor izolate cu înălțime relativ redusă (≈1.20m), stabilizarea


cofrajului este asigurată prin începerea montajului acestuia dintr-o zonă de colţ,
utilizând pentru solidarizarea panourilor funcţie de situaţie cleşti BFD sau eclise de
capăt (caz în care se poate renunţa la tensori) (fig. II.27).

II.4.1.3. Cofrarea fundaţiilor din beton armat utilizând sisteme PERI

Principalele operaţiuni efectuate pentru executarea fundaţiilor din beton armat


(fig. II.28), utilizând panourile modulate ale sistemului german PERI Trio sunt:
 trasarea săpăturii;
 executarea săpăturii la cota din proiect;
 executarea stratului de beton de egalizare pe fundul săpăturii, la cota prevăzuta
de proiect;

Notă: pentru a se preîntâmpina drenajul apei din masa betonului, înainte de realizarea stratului de
beton de egalizare, pe fundul săpăturii se aşează o folie PVC.

 trasarea conturului fundaţiilor pe suprafaţa betonului de egalizare;


 marcarea poziţiilor de aşezare a benzilor metalice perforate (cu rol de împiedicare
a deplasării panourilor la partea inferioară sub efectul împingerii betonului) la
nivelul betonului de egalizare, conform proiectului tehnologic;
 poziţionarea benzilor metalice perforate pe marcajele executate, respectiv fixarea
provizorie a acestora (cu cuie);
 montarea tensorilor în poziţiile prevăzute la nivelul panourilor de cofraj, care
urmează a se monta pe una din laturile fundaţiei (continue), în vederea asigurării
stabilităţii şi verticalităţii ansamblului de cofrare;
 aşezarea panourilor modulate de cofraj de-a lungul trasajului (peste benzile
perforate), pe una din laturile fundaţiei (continue), procedându-se totodată şi la
fixarea plăcilor de bază montate la extremitatea tensorilor la nivelul fundului
săpăturii;
 verticalizarea panourilor de cofraj montate prin reglarea lungimii tensorilor;

Notă: în situaţia în care este posibil, stabilizarea panourilor de pe prima latură a fundaţiei se poate
realiza cu elemente din lemn ecarisat fixate în malul săpăturii prin ţăruşi bătuţi, respectiv de cofraj cu
cleşti BFD (vezi fig. II.25).

 solidarizarea panourilor între ele, cu ajutorul cleştilor BFD;


 montarea carcasei de armătură în corpul fundaţiei, avându-se grija să se dispună
pe feţele laterale şi pe cea inferioară distanţieri cu rol de asigurare a grosimii
stratului de acoperire cu beton a armăturilor;
 curăţarea spaţiului de la interiorul cofrajului de eventualele impurităţi produse în
timpul operaţiei de armare;
 aşezarea panourilor modulate de cofraj pe latura opusă a fundaţiei (continue) de-
a lungul trasajului, din aproape în aproape, acestea sprijinindu-se de carcasa de

4
armătură, respectiv fiind asigurate la partea superioară cu ajutorul distanţierilor (a
se vedea Nota **);

Fig. II.28: Cofrarea fundaţiilor din beton armat cu sistemul Trio PERI.

 solidarizarea panourilor între ele, cu ajutorul cleştilor BFD;


 montarea tiranţilor din oţel la partea superioara a cofrajului în locaţiile prevăzute
de proiect, fixarea acestora de marginea panourilor realizându-se prin intermediul
blocajelor AH–2 şi a piuliţelor articulate;
 fixarea la partea inferioară a panourilor montate în locaţiile indicate de proiect a
dispozitivelor pentru întinderea benzilor metalice perforate;
 ajustarea poziţiei benzilor perforate (trecute pe sub cofraj) prin ciocănire,
respectiv fixarea acestora în dispozitivele de întindere;
 strângerea corespunzătoare din aproape în aproape a piuliţelor pentru
tensionarea tiranţilor, respectiv întinderea benzilor perforate (vezi fig. II.26).

Notă: în situaţia în care cofrajul depăşeşte înălţimea fundaţiei, pe placa cofrantă a panourilor laterale
se marchează nivelul betonului cu cretă, sau prin şipci bătute în cuie pentru ghidarea dreptarului.

II.4.2. Cofrarea stâlpilor din beton armat

II.4.2.1. Cofrarea stâlpilor din beton armat utilizând sistemul CMS

Principalele operaţiuni efectuate pentru executarea stâlpilor din beton armat,


utilizând sistemul metalic CMS (fig. II.29) sunt:
 curăţarea suprafeţei mustăţilor de armătură ieşite din suprafaţa suport (dacă
situaţia impune);
 nivelarea (dacă este necesar) şi curăţarea suprafeţei suport;
 trasarea stâlpului pe suprafaţa suport;
 montarea armăturii (de regulă carcasă preasamblată cu ajutorul macaralei);
 montarea caloţilor de bază (prevăzuţi cu bolţuri la nivelul feţei superioare) pe
conturul trasajul şi solidarizarea acestora pe suprafaţa suport;
 montarea primului rând de panouri pe caloţii de bază (tip P 2), cu excepţia unui
astfel de panou la nivelul unei feţe a stâlpului;
 montarea primului rând de caloţi intermediari (prevăzuţi cu bolţuri la nivelul
ambelor feţe);
5
 montarea celui de-al doilea rând de panouri pe caloţii intermediari (tip P 1);
 montarea celui de-al doilea rând de caloţi intermediari;
 montarea tălpilor de sprijinire a tensorilor pe suprafaţa suport, respectiv a
tensorilor inferiori S1, pe două direcţii ortogonale ale cofrajului;
 montarea alternativă a panourilor de cofraj P 1 (şi P2 când se ating cotele de
pozare a pâlniilor de turnare) şi a caloţilor intermediari;
 montarea ultimului rând de panouri P 1 sau P2 şi a ultimului rând de caloţi
intermediari, respectiv a tensorilor superiori S 2, pe cele două direcţii ortogonale
ale cofrajului;
 ajustarea verticalităţii cofrajului, prin reglarea lungimii tensorilor;
 montarea panourilor de completare P3 şi P4 (ultimele), respectiv a caloţilor de
capăt (prevăzuţi cu bolţuri la nivelul feţei inferioare);
 curăţarea spaţiului de la interiorul cofrajului pe fereastra de vizitare de la bază
(lăsată liberă prin evitarea montării unui panou P 2 peste caloţii de bază);
 închiderea ferestrei de vizitare de la baza cofrajului prin montarea a două panouri
P4 şi a unui panou P 3 suprapuse (fixate cu cleme şi şuruburi). Aceeaşi procedură
se repetă şi pentru obturarea ferestrelor intermediare de turnare (unde au fost
montate pâlniile de turnare).
Notă: panourile de cofraj ale setului au lăţimea de 500 (mm), fiind realizate în patru variante (ca
înălţime) : P1 – 500x1190 (mm) ; P2 – 500x590 (mm) ; P3 – 500x290 (mm) ; P4 – 500x100 (mm).
Panourile au faţa cofrantă realizată din tablă de oţel de 2 (mm) grosime, iar structura portantă din
platbandă de oţel cu secţiunea de 50x5 (mm). La nivelul marginii superioare şi inferioare (cu lungimea
de 500 mm) sunt prevăzute găuri cu diametrul Ø14 (mm) echidistanţate la 50 (mm). Caloţii sistemului
de cofrare (de bază, intermediari şi de capăt) sunt realizaţi din platbandă de oţel cu secţiunea de 50x5
(mm), fiind prevăzuţi pe feţele corespunzătoare cu bolţuri Ø12 (mm) echidistanţate la 50 (mm). Pentru
acoperirea unei game variate de secţiuni de stâlp, caloţii se realizează la lungimile de 750 (mm),
respectiv 1250 (mm).

Notă: asigurarea panourilor de cofraj la nivelul caloţilor intermediari se realizează prin intermediul
clemelor (CL1), respectiv la nivelul caloţilor de bază şi capăt cu ajutorul clemelor (CL 2). De asemenea,
fixarea marginilor verticale comune ale panourilor coplanare se face cu ajutorul cleştilor (K).

Fig. II.29: Cofrarea


stâlpilor din beton armat
cu sistemul CMS.
a), b) ,c) – faze de montaj (I, II
şi III);
d) – detaliu de prindere a
panourilor cu cleşti;
e) - faze de montaj IV, V şi VI;
f) – detaliu de prindere a
panourilor cu clemă;
g) – fazele de montaj VII, VIII,
IX şi X ; P – panouri tipizate;
C – caloţi ; S – tensori;
ST – placa de bază pentru
fixarea tensorilor ; U – cleme.

II.4.2.2. Cofrarea stâlpilor din beton armat utilizând sisteme PERI

6
Principalele operaţiuni efectuate pentru executarea stâlpilor din beton armat cu
înălţimi de maxim 3.00 (m), utilizând sistemul TRIO al firmei germane PERI sunt:
 curăţarea suprafeţei mustăţilor de armătură ieşite din suprafaţa suport (dacă
situaţia impune);
 nivelarea (dacă este necesar) şi curăţarea suprafeţei suport;
 trasarea stâlpului pe suprafaţa suport;
 fixarea blocajelor de scândură la nivelul suprafeţei suport, în exteriorul fiecărei
laturi a stâlpului şi la 12 (cm) distanţă faţă de conturul trasajului;
 preasamblarea în formă de vinclu a două panouri TRS 270x90 (funcţie de
dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului) cu ajutorul buloanelor şi al piuliţelor
articulate, la nivelul intersecţiei acestora fixându-se profilele de colţ din PVC.
Operaţia se realizează în poziţie orizontală pe două capre;
 dacă este necesar, pe plăcile cofrante ale celor două panouri se trasează cu
cretă nivelul de oprire a betonarii stâlpului, după care acestea se gresează fin cu
decofrol (prin pulverizare);
 fixarea platformei de betonare la nivelul marginii superioare a ansamblului format;
 ridicarea în poziţie verticală a ansamblului format cu macaraua, după care acesta
este adus şi aşezat pe două din laturile trasajului astfel încât marginile inferioare
ale panourilor să atingă blocajele de scândură fixate pe suprafaţa suport ;
 ansamblul fiind asigurat în macara, la nivelul celor două panouri montate după
direcţii ortogonale se fixează sistemele de tensori având rol de verticalizare şi
stabilizare a cofrajului;
 se fixează plăcile de bază ale sistemelor de tensori de suprafaţa suport cu
ajutorul diblurilor CONEXPAND (fig. II.30), după care se procedează la
verticalizarea şi stabilizarea ansamblului montat, prin filetarea corpului central al
tensorilor;

Fig. II.30: Fixarea plăcilor de bază


ale sistemelor de tensori pe
suprafaţa suport, cu ajutorul
diblurilor CONEXPAND sau al
şuruburilor speciale pentru beton.

 montarea carcasei de armătură a stâlpului cu ajutorul macaralei;


 curăţarea spaţiului de la baza cofrajului de eventualele impurităţi rezultate de pe
urma montajului armăturii;
 formarea vinclului de închidere a cofrajului prin preasamblarea (în poziţie
orizontală) a încă două panouri TRS 270x 90, după procedura indicată;
 gresarea plăcilor cofrante cu decofrol, după care ansamblul nou format este
ridicat cu macaraua şi adus la poziţie aşezându-se pe celelalte două laturi ale
trasajului, astfel încât marginile inferioare ale panourilor să atingă blocajele de
scândură fixate pe suprafaţa suport. De asemenea, în timpul montajului se
procedează şi la fixarea celorlalte două profile de colţ din PVC (cu rol de teşire a
muchiilor verticale);
 solidarizarea celor două ansambluri de panouri (în formă de vinclu) montate cu
ajutorul buloanelor şi al piuliţelor articulate (fig. II.31).

7
Fig. II.31: Fixarea panourilor TRS din ansamblul cofrajului de stâlp, cu ajutorul
buloanelor şi al piuliţelor articulate.

Dacă înălţimea cofrajului pentru execuţia stâlpului depăşeşte 3.00 (m), atunci se
procedează:
 curăţarea suprafeţei mustăţilor de armătură ieşite din suprafaţa suport (dacă
situaţia impune);
 nivelarea (dacă este necesar) şi curăţarea suprafeţei suport ;
 trasarea stâlpului pe suprafaţa suport;
 fixarea blocajelor de scândură la nivelul suprafeţei suport, în exteriorul fiecărei
laturi a stâlpului şi la 12 (cm) distanţă faţă de conturul trasajului;
 preasamblarea în formă de vinclu a perechilor de panouri necesare alcătuirii
întregului cofraj pe două dintre laturile ortogonale ale stâlpului (funcţie de
dimensiunile secţiunii transversale) cu ajutorul buloanelor şi al piuliţelor articulate,
după care acestea se solidarizează între ele prin intermediul cleştilor BFD. Se are
în vedere ca la nivelul intersecţiei panourilor situate pe cele două feţe ortogonale
să se fixeze profilele de colţ din PVC. Operaţia se realizează în poziţie orizontală
pe capre;
 dacă este necesar, pe plăcile cofrante ale celor două panouri se trasează cu
cretă nivelul de oprire a betonarii stâlpului, după care acestea se gresează cu
decofrol;
 fixarea platformei de betonare la nivelul marginii superioare a ansamblului format;
 ridicarea în poziţie verticală a ansamblului format cu macaraua, după care acesta
este adus şi aşezat pe două din laturile trasajului astfel încât marginile inferioare
ale panourilor să atingă blocajele de scândură fixate pe suprafaţa suport;
 ansamblul fiind asigurat în macara, la nivelul celor două feţe ortogonale se
fixează sistemele de tensori având rol de verticalizare şi stabilizare a cofrajului.
Pentru fixarea capetelor superioare ale tensorilor, muncitorii urcă cu scara pe
cofraj;
 se fixează plăcile de bază ale sistemelor de tensori de suprafaţa suport cu
ajutorul diblurilor CONEXPAND (vezi fig. II.30), după care se procedează la
verticalizarea şi stabilizarea ansamblului montat, prin filetarea corpului central al
tensorilor;
 montarea carcasei de armătură a stâlpului cu ajutorul macaralei;
 curăţarea spaţiului de la baza cofrajului de eventualele impurităţi rezultate;

8
 formarea vinclului de închidere a cofrajului pe primul nivel de panouri (H = 2.70m)
prin preasamblarea (la orizontală) a două panouri TRS 270x 90, după procedura
indicată;
 gresarea plăcilor cofrante cu decofrol, după care ansamblul nou format este
ridicat cu macaraua şi adus la poziţie aşezându-se pe celelalte două laturi ale
trasajului, astfel încât marginile inferioare ale panourilor să atingă blocajele de
scândură fixate pe suprafaţa suport. De asemenea, în timpul montajului se
procedează şi la fixarea celorlalte două profile de colţ din PVC (cu rol de teşire a
muchiilor verticale);
 solidarizarea ansamblurilor de panouri (în formă de vinclu) montate pe primul
nivel de pe înălţimea cofrajului cu ajutorul buloanelor şi al piuliţelor articulate;
 fixarea la partea superioară a primului nivel de panouri din structura cofrajului şi
în dreptul secţiunii libere a stâlpului, a două console TRG 80 pentru realizarea
podinii necesare betonării primilor 2.70 (m) de pe înălţimea elementului;

Notă: în paralel se procedează la preasamblarea restului de ansambluri de cofrare tip vinclu


(utilizându-se panourile indicate de proiect), pentru închiderea cofrajului de stâlp. Acestea se
gresează şi se pregătesc pentru montaj.

 de pe platforma situată la partea superioară a primului nivel de panouri, se


procedează la turnarea şi compactarea corespunzătoare a betonului pe primii
2.70 (m) de pe înălţimea stâlpului;
 montarea cu macaraua a următorului ansamblu de cofrare tip vinclu deasupra
porţiunii deja betonate, în vederea închiderii complete a următorului nivel de
panouri. Acestea se solidarizează între ele cu ajutorul buloanelor şi al piuliţelor
articulate, avându-se grijă ca la efectuarea montajului să se introducă şi profilele
PVC corespunzătoare. Solidarizarea pe verticală a nivelurilor de panouri se
realizează cu cleşti BFD;
 betonarea celui de-al doilea nivel al stâlpului se realizează de pe platforma
montată la partea superioara a cofrajului (dacă acesta este ultimul) sau de pe
platforma intermediară care se ridică pe structura cofrajului;
 procedura continuă până la betonarea completă a stâlpului (fig. II.32).

9
Fig. II.32:
Structuri de
cofrare etajate
pentru
realizarea unor
stâlpi din beton
armat monolit cu
sistemul de
cofraj PERI Trio.

Fig. II.33: Sisteme MEVA de cofraje pentru stâlpi:


10
a) sistemul CaroFalt pentru stâlpi dreptunghiulari (1-panou de cofraj; 2-caloţi de bază din oţel; 3-
platformă de lucru; 4-schelă suport; 5-suport suspendat unghiular; 6-balustradă frontală; 7-scară; 8-
element de fixare scară; 9-cuşcă de protecţie.) b) sistemul Circo pentru stâlpi circulari (1-panou
circular; 2-platformă; 3-schelă; 4-balustradă; 5-şpraiţ; 6-balustradă pliabilă; 7-trapă acces; 8-podină.)

II.4.3. Cofrarea pereţilor structurali din beton armat

Pereţii din beton armat fiind elemente verticale de suprafaţă, necesită o


cantitate mare de cofraj şi implicit un consum ridicat de manoperă şi materiale.
Pentru reducerea maximă a acestora din urmă, au fost concepute mai multe sisteme
de cofrare în funcţie de specificul diferitelor tipuri de construcţii. Alegerea sistemului
de cofrare necesar, se realizează numai în baza unei analize tehnico-economice
eficiente.

II.4.3.1. Cofrarea pereţilor din beton armat cu panouri mari, preasamblate

Se utilizează în mod curent la executarea pereţilor structurali din beton armat


monolit atât la construcţii civile cât şi la cele industriale. Dat fiind greutatea mare a
acestora, manipularea se realizează numai cu macarale. Consumul de manoperă
este redus, dar odată preasamblat panoul nu poate oferi decât o singură
tipodimensiune de perete structural.
Aceste tipuri de panouri se preasamblează în general în ateliere specializate,
excepţie făcând sistemele produse de firmele consacrate PERI, DOKA, etc., care
prin modul de alcătuire al panourilor modulate, permit formarea de panouri mari
preasamblate şi în condiţii de şantier.

Fig. II.34: Cofraj cu panouri


mari preasamblate.
a) placă cofrantă; b) montanţi;
c) moază.
1-panou mare de cofraj; 2-tălpile
de aliniere şi decofrare; 3-tensor;
4-platforma de lucru; 5-plăcuță de
repartiţie; 6-tirant; 7-distanţier;

Principalele operaţiuni tehnologice de cofrare a pereţilor structurali folosind


panouri mari preasamblate (fig. II.34) sunt:
 montarea pasarelei din grinzi metalice, a podinii de lucru şi a balustradei pe
elementele nivelului inferior;
11
 curăţarea pojghiţei de lapte de ciment sau de beton întărit de pe mustăţile de
armătură ieşite din suprafaţa suport, prin frecare cu peria de sârmă (dacă este
necesar);
 curăţarea suprafeţei suport de impurităţi şi peliculă de lapte de ciment (pe zona
de trasare a pereţilor structurali);
 trasarea axelor pereţilor structurali şi a conturului acestora;
 montarea de-a lungul trasajului peretelui a tălpilor de aliniere şi decofrare, care se
fixează corespunzător;
 aducerea cu macaraua şi rezemarea panoului exterior de cofraj pe pasarelă
peste tălpile de aliniere şi decofrare (fixate) şi verticalizarea lui;
 poziţionarea termoizolaţiei (dacă este prevăzută) respectiv montarea armăturii
peretelui structural;
 curăţarea spaţiului de la baza cofrajului;
 aducerea cu macaraua şi montarea panoului interior de cofraj, simultan cu
distanţierii şi tiranţii;
 calarea cofrajului;
 strângerea tiranţilor şi corectarea verticalităţii panourilor.

II.4.3.2. Cofrarea pereţilor din beton armat cu panouri modulate metalice

Prin eficienţa, siguranţa, simplitatea montajului şi versatilitatea în utilizare,


sistemele de cofrare a pereţilor structurali produse de diferite firme specializate în
cofraje, se pretează a fi folosite la toate tipurile de construcţii, rezolvând cu succes o
gamă geometrică extrem de variată. Reclamă un consum redus de manoperă.
Manipularea se face în general cu macarale.
Principalele operaţiuni efectuate pentru executarea pereţilor structurali din beton
armat utilizând panourile modulate cu structură metalică sunt:
 curăţarea pojghiţei de lapte de ciment sau de beton întărit de pe mustăţile de
armătură ieşite din suprafaţa suport, prin frecare cu peria de sârmă (dacă este
necesar);
 curăţarea suprafeţei suport de impurităţi şi pelicula de lapte de ciment (pe zona
de trasare a pereţilor structurali);
 trasarea axelor pereţilor structurali şi a conturului acestora;
 marcarea la nivelul trasajului a poziţiei panourilor de cofraj, conform planului de
panotaj ce reprezintă parte din proiectul tehnologic);
 fixarea sistemelor de tensori superiori şi inferiori (pereche) la nivelul primului
panou de capăt ce urmează a se monta pe una din feţele peretelui, cât şi a
consolelor la partea superioară (necesare rezemării podinii de betonare);
 prinderea dispozitivelor de ridicare în macara (2x1.5tone) de marginea superioară
a panoului respectiv (ele fiind deja agăţate în cârligul utilajului), după care se
procedează la ridicarea acestuia în poziţie vertical (fig.II.35);

12
Fig. II.35: Montarea cofrajului la pereţi:
a) ridicarea primului set de panouri şi fixarea lor cu şpraiţuri; b) montarea următoarelor
panouri,asamblarea între ele cu cleşti şi fixarea cu şpraiţuri; c) montarea podinii de lucru; c) montarea
cofrajului pe faţa cealaltă a peretelui, după finalizarea armării; d) închiderea cofrajului şi betonarea.

 gresarea plăcii cofrante a panoului cu decofrol (prin pulverizare fină);


 montarea panoului de cofraj în poziţia indicată de proiect (pe marcaje), acesta
fiind provizoriu ţinut în macara;
 fixarea plăcilor de bază ale sistemului de tensori pe suprafaţa suport, cu ajutorul
diblurilor CONEXPAND (vezi fig. II.30);
 desprinderea dispozitivelor de ridicare de la nivelul marginii superioare a
panoului, după care se procedează la verticalizarea acestuia prin filetarea
corpului central al tensorilor;
Notă: o poziţionare corectă a sistemului de stabilizare presupune înclinarea tensorului superior cu 60 o
faţă de orizontală.

 montarea în continuare a restului de panouri pe faţa respectivă a peretelui (după


ce în prealabil plăcile cofrante au fost gresate iar consolele fixate), solidarizarea
acestora făcându-se prin intermediul cleştilor respectiv a riglelor de compensare.
Se va avea grijă ca la distanţele specificate prin proiect, să se prevadă şi
sistemele de tensori cu rol de stabilizare şi verticalizare a ansamblului cofrajului;
 verificarea verticalității ansamblului montat, după care se procedează la fixarea
podinii de betonare de-a lungul peretelui respectiv inclusiv a balustradelor ;
 montarea armăturii peretelui (inclusiv a distanţierilor cu rol de asigurare a grosimii
stratului de acoperire cu beton);
 fixarea cutiilor şi a ramelor pentru goluri (cu cuie);
13
 montarea la poziţie a distanţierilor din PVC în dreptul canalelor de trecere a
tiranţilor (practicate în panouri), acestea legându-se cu sârmă de armătura
peretelui;
 introducerea tiranţilor prin distanţieri;
 curăţarea spaţiului de la baza cofrajului;
 montarea panourilor de cofraj din aproape în aproape pe cea de-a doua faţă a
peretelui, concomitent cu trecerea tiranţilor şi prin acestea. Odată tirantul trecut
prin tot sistemul, la extremităţile lui se fixează piuliţele articulate care strâng
panourile, aducându-le în contact cu distanţierii din PVC. Astfel se asigură
grosimea peretelui;
 solidarizarea panourilor montate pe cea de-a doua faţă a peretelui prin
intermediul cleştilor respectiv a riglelor de compensare.

Fig. II.36: Cofrarea unui perete structural din beton armat cu panouri modulate,
sistem PERI Trio 270. Se distinge modul de fixare a tensorilor cu rol de stabilizare şi
verticalizare a ansamblului cofrajului.
II.4.3.3. Cofrarea pereţilor din beton armat cu panouri modulate cu placaj

Varianta prezintă avantajul universalităţii in folosire, atât pentru executarea


elementelor structurale monolite cât şi pentru cele prefabricate. De asemenea,
datorită greutăţii reduse a elementelor componente (sub 50 Kgf), manipularea se
poate face numai de către muncitori, nefiind necesare utilajele de ridicat.
Dezavantajul acestui sistem consta in consumul de manopera ridicat, ceea ce îl
recomandă pentru lucrări de mică anvergură.
Principalele operaţii tehnologice de montare a cofrajului pentru pereţii structurali
sunt:
 curăţarea pojghiţei de lapte de ciment sau de beton întărit de pe mustăţile de
armătură ieşite din suprafaţa suport, prin frecare cu peria de sârmă (dacă este
necesar);
 curăţarea suprafeței suport de impurităţi şi pelicula de lapte de ciment (pe zona
de trasare a pereţilor structurali);
 trasarea axelor pereţilor structurali şi a conturului acestora;
14
 așezarea tălpilor de rezemare şi aliniere, care se fixează de suprafaţa suport din
loc în loc cu cuie pentru beton;
 trasarea la nivelul dulapilor de aliniere a poziţiei panourilor de cofraj, conform
planului de panotaj;
 montarea panourilor de cofraj pe o faţă a peretelui începând cu panoul de colţ,
fiecare panou solidarizându-se de cel montat anterior cu cleme din oţel. De
asemenea, in procesul de montaj al panourilor se iau măsurile necesare de
sprijinire provizorie a acestora;
 montarea armăturii peretelui (inclusiv a distanţierilor cu rol de asigurare a grosimii
stratului de acoperire cu beton);
 fixarea cutiilor şi a ramelor pentru goluri (cu cuie);
 curăţarea spaţiului de la baza cofrajului;
 montarea panourilor de cofraj pe a doua faţă a peretelui (se montează în
pereche). Odată cu montarea acestor panouri, se montează şi distanţierii prin
care se introduc şi se fixează provizoriu tiranţii;
 montarea perechilor de moaze şi fixarea definitivă a tiranţilor;
 verificarea verticalităţii cofrajului şi efectuarea eventualelor corecţii (cu ajutorul
unor tensori fixaţi de moaze).

Fig. II.37: Ansamblu de cofrare cuplat, realizat din panouri modulate din lemn.
1-panou modulat din lemn; 2-dulap de aliniere; 3-moază; 4-plăcuţă de repartiţie; 5-tirant;
6-distanţier; 7-pop extensibil; 8-contravântuire longitudinală; 9-contravântuire transversală;
10-talpă de rezemare a popilor; 11-longrină superioară; 12-grindă extensibilă; 13-chingă;
14-traversă; 15-longrină inferioară.
Notă: dat fiind faptul că în această variantă cuplată, cofrajele pereţilor vor coexista împreună cu
cofrajul planşeului, care reazemă atât pe structura eşafodajului, cat şi pe cofrajele de pereţi şi grinzi
(pe contur), stabilitatea şi verticalitatea cofrajelor de pereţi va fi asigurată şi prin fixarea acestora de
elementele eşafodajelor vecine.

În fig. II.37 este prezentat cofrajul cuplat pentru executarea unei structuri
monolite, alcătuită din pereţi structurali şi planşeu (placă+grinzi) din beton armat.

II.4.4. Cofrarea planşeelor din beton armat

Dat fiind realizarea lor la o anumită înălţime, cofrarea planşeelor presupune atât
montarea cofrajului propriu-zis, cât şi a unui eşafodaj pentru susţinerea acestuia.
Toate aceste lucrări conduc la un consum ridicat de manoperă şi materiale. În
vederea reducerii acestor dezavantaje, s-au conceput mai multe sisteme de cofrare
în funcţie de specificul diferitelor tipuri de construcţii.

15
II.4.4.1. Cofrarea planşeelor din beton armat cu panouri modulate cu placaj

Reprezintă un sistem de cofrare des răspândit, fiind utilizat aproape la


realizarea oricărui planşeu din beton armat monolit.
Principalele etape de realizare a cofrajului unui planşeu (fig. II.37) sunt:
 curăţarea suprafeţei rosturilor de oprire a betonării în elementele structurale
verticale deja executate (stâlpi, pereţi), respectiv a barelor de armătură care ies
deasupra acestor rosturi;
 curăţarea suprafeţei suport pe care urmează a se executa eşafodajul de
susţinere;
 trasarea axelor grinzilor viitorului planşeu la nivelul suprafeţei suport de pe care
se va începe realizarea eşafodajului, între stâlpii nivelului aflat în curs de execuţie
respectiv între stâlpi şi bulbii pereţilor structurali (pe cele două direcţii principale);
 prin raportare la aceste axe, conform proiectului tehnologic se procedează la
marcarea axelor şirurilor de popi ce vor intra în alcătuirea eşafodajului de
susţinere;
 aşezarea dulapilor de aliniere a popilor pe marcajele realizate, după care aceştia
se fixează de suprafaţa suport cu ajutorul cuielor pentru beton;
 confecționarea şabloanelor pentru extinderea popilor atât pentru susţinerea
cofrajelor de grinzi, cât şi pentru susţinerea cofrajelor ochiurilor de placă;
 extinderea popilor (pe categorii) pentru montarea eşafodajului de susţinere a
cofrajului de planşeu;
 marcarea poziţiei popilor la nivelul dulapilor de aliniere fixaţi pe suprafaţa suport;
 aşezarea popilor pe marcajele de la extremităţile şirurilor situate sub ochiurile de
placă, aceştia fiind susţinuţi la verticală cu ajutorul trepiezilor demontabili;
 fixarea popilor astfel poziţionaţi pe dulapii de aliniere prin batere în cuie a tălpilor
acestora;
 montarea longrinelor inferioare şi superioare pe direcţia dulapilor de aliniere
situaţi sub ochiurile de placă, acestea fixându-se de popii de la extremităţi cu
ajutorul bridelor articulate;
 montarea la poziţiile marcate a restului de popi de pe fiecare şir, fixarea acestora
de longrine realizându-se tot cu bride articulate. De asemenea tălpile popilor se
fixează de dulapii de aliniere prin batere în cuie;
 montarea longrinelor inferioare şi superioare perpendicular pe direcţia dulapilor
de aliniere situaţi sub ochiurile de placă, la nivelul popilor de la extremitățile
șirurilor;
 contravântuirea cu ţeavă a şirurilor de popi pe cele două direcţii, moment în care
se poate trece la scoaterea trepiezilor ce au servit la susţinerea popilor de la
extremităţile şirurilor;
 similar se procedează şi pentru montarea pe dulapii de aliniere a popilor ce vor
susţine cofrajul grinzilor planşeului, respectiv a longrinelor acestora;
 şirurile de popi ce urmează a susţine cofrajul grinzilor, se contravântuiesc atât în
lungul acestora cu ţeavă, cât şi pe direcţie perpendiculară cu ajutorul traverselor
din ţeavă;
 montarea grinzilor extensibile la partea superioară a popilor, atât pentru câmpul
plăcilor, cât şi pentru grinzile planşeului;
 montarea panourilor ce vor constitui cofrajul propriu-zis al fundurilor de grindă;
 montarea panourilor de cofraj pentru feţele laterale ale grinzilor, respectiv pentru
feţele verticale ale centurilor situate în zona de intersecţie a plăci planşeului cu
pereţii structurali, acestea stabilizându-se corespunzător cu chingi;
Notă (****): la nivelul acestor feţe verticale ale cofrajelor de grinzi si centuri, obligatoriu se lasă unele
spaţii libere în vederea asigurării posibilităţilor de evacuare a impurităţilor acumulate în cofrajul
grinzilor (mai coborât) pe timpul formării cofrajului planşeului respectiv a armării acestuia. Aceste

16
spaţii lăsate libere se vor obtura definitiv numai după operaţia de armare respectiv după ce s-a curăţat
interiorul cofrajului.

 montarea panourilor de cofraj la nivelul ochiurilor de placă , acestea rezemându-


se pe grinzile extensibile, respectiv pe marginile verticale ale cofrajelor de grinzi şi
centuri, cu care se solidarizează prin mijloace dulghereşti.

II.4.4.2. Cofrarea planşeelor din beton armat cu sisteme flexibile de grinzi


principale şi secundare, şi foaie cofrantă multistrat

Graţie versatilităţii sistemelor flexibile (PERI Multiflex, MevaFlex, DokaFlex etc.),


diverse tipuri de planşee, unele cu forme geometrice deosebite, pot fi cofrate extrem
de simplu şi cu un consum redus de forță de muncă şi material. Având o structură
compusă din popi metalici extensibili pe care sprijină o reţea compusă de grinzi
principale şi secundare, realizate din lemn în soluţia cu inimă zăbrelită sau cu inimă
plină, sistemele PERI Multiflex, MevaFlex, DokaFlex (fig. II.37, II.38 şi II.39) sunt uşor
de manipulat.

Fig. II.38: Elemente componente ale unui sistem de cofraj flexibil:


a) principalele elemente; b) montarea capului bifurcat al popului; c) montarea trepiedului.

17
Fig. II.39: Etapele de montaj ale unui sistem de cofraj flexibil:
a) aşezarea popilor cu trepied lângă un perete sau la colţ; b)-c) aşezarea grinzilor principale pe popi;
d) contravântuirea popilor (dacă este cazul); e) montarea grinzilor secundare; f) fixarea foii cofrante pe
grinzile secundare; g) montarea popilor suplimentari pe grinzile principale.

Principalele etape tehnologice de montaj a cofrajului în sistem flexibil sunt:

 curăţarea suprafeţei rosturilor de oprire a betonării în elementele structurale


verticale deja executate (stâlpi, pereţi), respectiv a barelor de armătură care ies
deasupra acestor rosturi;
 curăţarea suprafeţei suport pe care urmează a se executa eşafodajul de
susţinere;
 trasarea axelor grinzilor viitorului planşeu la nivelul suprafeţei suport de pe care
se va începe realizarea eşafodajului, între stâlpii nivelului aflat în curs de execuţie
respectiv între stâlpi şi bulbii pereţilor structurali (pe cele două direcţii principale);
 trasarea axelor şirurilor de popi, atât în zona ochiurilor de placă cât şi sub grinzile
viitorului cofraj de planşeu, la distanţele din proiect;
 confecţionarea şabloanelor necesare extinderii popilor la lungimile indicate de
proiect;
 extinderea popilor eşafodajului la lungimile prevăzute (pe categorii);
18
 montarea pe direcţia şirurilor menţionate şi la distanţele stabilite de proiect a
popilor extensibili stabilizaţi cu trepiezi demontabili, la partea superioara a
acestora fiind montate capetele cruce pentru rezemarea grinzilor principale;
 rezemarea grinzilor principale la partea superioară a popilor, prin introducerea
acestora în capetele cruce;

Notă: pentru rezemarea capetelor grinzilor principale dispuse în prelungire unul pe lângă celălalt la
nivelul unui pop, capetele cruce se rotesc cu 90 o. De asemenea, grinzile principale necesare pentru
susţinerea cofrajului grinzilor planşeului se stabilizează suplimentar prin solidarizare de secţiune
stâlpilor sau bulbilor din beton armat.

 dacă înălţimea eşafodajului depăşeşte 3,00m, se va face contravântuirea popilor


pe cele două direcţii cu ajutorul elementelor din lemn ecarisat fixate de popi cu
menghine;
 montarea grinzilor secundare peste cele principale la echidistanţele stabilite de
proiect, capetele acestora joantându-se deasupra reazemelor;
 montarea traverselor (la echidistanţa din proiect) perpendicular pe grinzile
principale ce vor susţine cofrajele grinzilor planşeului;
 montarea fundului cofrajelor de grindă;
 montarea cofrajului (realizat din foi de TEGO ranforsate) pentru feţele laterale ale
grinzilor, respectiv pentru feţele verticale ale centurilor situate în zona de
intersecţie a plăci planşeului cu pereţii structurali, acestea stabilizându-se
corespunzător cu juguri (a se vedea Nota ****);
 montarea peste grinzile secundare a foii cofrante, realizată din plăci de placaj
multistrat de 22 (mm) tratat pe ambele părţi cu răşină fenolică;
 solidarizarea feţelor verticale ale cofrajelor de grinzi şi centuri cu faţa cofrantă a
ochiurilor de placă prin procedee dulghereşti (la intradosul cofrajului);
 îndesirea popilor de-a lungul liniilor de grinzi principale, la distanţele stabilite de
proiect (atât pentru câmpul plăcilor cât şi pentru grinzile planşeului).

Fig. II.40: Cofrarea unui planşeu din beton armat utilizând un sistem de cofraj flexibil:
a) sistemul DokaFlex; b) sistemul PERI Multiflex. (Se distinge structura de grinzi principale şi
secundare realizate din lemn. Placa cofrantă este compusă din foi de placaj multistrat.)

II.4.4.3. Cofrarea planşeelor din beton armat cu masă de turnare

Se foloseşte la clădiri cu dimensiuni modulate şi trame regulate, de obicei cu


planşee tip dală. Masa de turnare este alcătuită din cofrajul propriu-zis susţinut de un
eşafodaj extensibil (popi, traverse, contravântuiri). Acest fapt conferă posibilitatea
reglării dimensiunilor în plan orizontal şi vertical. Masa se manipulează exclusiv cu
19
macaraua şi se deplasează la poziţie pe roţi demontabile. După maturizarea
betonului, placa cofrantă se desprinde de beton prin scurtarea popilor (fig. II.41).

Fig. II.41: Mese de turnare pentru planşee:


a) masă tip 4 MP; b) masă tip 6 MP.
1–picior extensibil; 2–traversă superioară; 3–traversă inferioară; 4–contravântuire;
5–grindă susţinere platelaj; 6–placă cofrantă; 7–roată; 8–şurub de reglare;

20

S-ar putea să vă placă și