Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Specializarea: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

PORTOFOLIU DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Numele şi prenumele:
Achiței (căs. Samoilă) Adina Florentina
Unitatea de învăţământ:
Școala Gimnazială Făurei, Neamț
Mentor:
Prof. Înv. Primar Oprea Ilina Gabriela
Clasa: a III-a

Anul I
Semestrul I
Anul universitar 2019-2020
Disciplina: Practică pedagogică 1 observativă - învățământ primar

Elementele componente ale portofoliului de practică pedagogică

Structură Elemente componente Punctaj

I. Practică pedagogică 1. Fişă de sinteză cu structura programei 1 p.
de documentare școlare pentru disciplina Comunicare în 3
limba română puncte
2. Analiza a două manuale alternative de 2 p.
Comunicare în limba română
II. Practica pedagogică 1. Grile de observare pentru cel puţin 5 2 p.
observativă lecţii 3
2. Fişă de caracterizare psihopedagogică a 2 p. puncte
şcolarului mic
III. Predare 1. Planificarea semestrială la Limba 1 p. 4
Română sau la Matematică puncte
2. Proiecte didactice pentru cel puțin 2 3 p.
lecții predate
Documente justificative - Declaraţie pentru studenţii fără
specializare care efectuează practica
pedagogică în alte instituţii de învăţământ
decât Școala Gimnazială „Alecu Russo”
Bacău
Nota finală

2
I. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ DE DOCUMENTARE

Fişă de sinteză

Structura programei școlare pentru disciplina Comunicare în limba română

(cu exemplificări pentru clasa a III-a)

Nr. Structură Enumerare

1. Notă de prezentare
- prezintă principiile psihopedagogice specifice care
au stat la baza elaborării programei școlare,
argumentează structura adoptată și sintetizează o serie
de recomandări și informații în vederea realizării unui
demers didactic personalizat

2. Competenţe generale -sunt urmărite pe întreg parcursul învățământului

primar (aceste competențe vizează receptarea și
producerea de mesaje în contexte la îndemâna
copiilor).

1.Receptarea de mesaje orale în diverse contexte

de comunicare
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații
de comunicare
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte
de comunicare
4. Redactarea de mesaje în diverse situații de
comunicare

3. Competenţe specifice -sunt derivate din competențele generale și sunt

vizate pe parcursul fiecărei clase. Ele sunt derivate
din competenţele generale, fiind etape în dobândirea
acestora.

1.Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de

comunicare
1.1. Extragerea unor informații de detaliu dintr-un text
informativ sau literar simplu

1.2.Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la

mesajul audiat în contexte de comunicare familiare

1.3.Sesizarea unor regularități ale limbii prin raportare

la mesaje audiate
1.4.Manifestarea curiozității față de diverse tipuri de
mesaje încontexte familiare

1.5.Manifestarea unei atitudini deschise față de

comunicare în condițiile neînțelegerii mesajului audiat
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de
3
 comunicare
2.1.Descrierea unui obiect/ unei ființe din universul
apropiat pe baza unui plan simplu
2.2.Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui
suport adecvat din partea profesorului
2.3.Prezentarea unei activități realizate individual sau
în grup
2.4.Participarea la interacțiuni pentru găsirea de soluții
la probleme
2.5.Adaptarea vorbirii la diferite situații de
comunicare în funcție de partenerul de dialog
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de
comunicare
3.1. Extragerea unor informații dedetaliu din texte
informative sau literare
3.2.Formularea unui răspuns emoțional față de textul
literar citit
3.3.Formularea unei păreri despre o
povestire/personajele acesteia
3.4.Evaluarea conținutului unui text pentru a evidenția
cuvinte-cheie și alte aspecte importante ale acestuia
3.5.Sesizarea unor regularități ale limbii pe baza
textului citit
3.6.Aprecierea valorii cărților
4. Redactarea de mesaje în diverse situații de
comunicare
4.1.Aplicarea regulilor de despărțire în silabe, de
ortografie și de punctuație în redactarea de text
4.2.Redactarea unor texte funcționale simple care
conțin limbaj vizual și verbal
4.3.Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente
din mediul apropiat pornind de la întrebări de sprijin
4.4.Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/
trăite
4.5.Manifestarea disponibilității pentru transmiterea în
scris a unor idei
4. Exemple de activităţi Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă
de învăţare sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care
valorifică experienţa concretă a elevului şi care
integrează strategii didactice adecvate unor contexte
de învăţare variate.
De exemplu, în vederea dobândirii competenței
specifice 1.1. Identificarea semnificaţiei unui
mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate
sunt prezentate următoarele exemple de activităţi
de învăţare:
- exerciţii de formulare de întrebări pentru
stabilirea sensului global al mesajului;
- -exerciţii de discriminare a elementelor
esenţiale de cele de detaliu dintr-un mesaj
ascultat;
- exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin
4
 sinonime, antonime;
- -exerciţii destabilire a sensului unui cuvânt
necunoscut prin raportare la conţinut;
- -exerciţii de determinare a sensului unor
cuvinte în contexte date, etc.

5. Conținuturile -Sunt exprimate ca: funcții ale limbii/acte de vorbire

(gramatică funcțională), tipologii ale textului și
elemente intuitive privind regularitățile limbii;

Conţinuturile din lista de mai jos constituie mijloace

pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare,
respectiv baza de operare prin care se structurează
competenţele; conţinuturile nu se tratează în sine; se
va evita metalimbajul. Ele sunt grupate pe următoarele
domenii:
1. Funcţii ale limbii (acte de vorbire)
2. Textul
3. Variabilitatea limbii şi a comunicării în
contexte diferite
Pentru clasa a III-a, domeniului Funcţii ale limbii
(acte de vorbire) îi sunt asociate următoarele
conținuturi ale învățării:
- descrierea (de obiecte, fiinţe din universul imediat)
- relatarea unei acţiuni/ întâmplări cunoscute (trăite,
vizionate, citite)
- oferirea de informaţii (referitoare la universul
apropiat)
- solicitarea de informaţii (referitoare la universul
apropiat)
- cererea simplă familiară, cerere politicoasă -
prezentarea (de persoane, de cărţi, a unor activităţi)
- iniţierea unui schimb verbal

6. Sugestii metodologice În clasele a III-a și a IV-a, este continuată construirea

achizițiilor a căror structurare a început în ciclul
anterior (clasapregătitoare, clasele I șia II-a).
Competențele generale rămân aceleași, acestea
jalonând codarea și decodarea de mesaje orale și
scrise. Comunicarea elevilor are loc firesc în clasă și
devine, în context școlar, obiect al reflecției și al
învățării. Din acest motiv, competențele specifice
reprezintă trepte în structurarea comunicării orale și
scrise.

5
2. Analiza a două manuale alternative de Comunicare în limba română

Criterii de analiză a manualelor alternative (după Cojocariu, V.M., 2007, pp. 161-162)

Manual A: Limba și literatura română pentru clasa a III-a, / Mirela Mihăescu, Ștefan Pacearcă,
Crenguța Alexe, București, Editura Intuitex, 2016.
Manual B: Limba și literatura română pentru clasa a III-a, / Adina Grigore, Cristina Ipate- Toma,
Nicoleta Sonia- Ionică, București, Editura Ars Libri, 2016.

1. Analiza conţinuturilor
Conţinuturile Manual A Manual B
Dacă răspund obiectivelor programei? da Da
Sunt la nivelul de înţelegere al elevilor? Da da
Sunt exacte, precise, actuale, variate? da Da
Progresia conceptelor se realizează de la simplu la complex, de la da Da
inferior la superior?
Activităţile de învăţare, experimentele propuse sunt suficient de Da da
variate?
Activităţile de învăţare necesită intervenţia profesorului sau pot fi necesită necesită
realizate fără ajutor? uneori uneori
intervenția intervenția
profesorului profesorului
Autorul a făcut eforturi să integreze conţinuturile a două sau mai Da da
multe discipline atunci când a fost posibil?
Contribuie la formarea atitudinilor sociale şi morale pozitive şi la da Da
dezvoltarea valorilor?

2. Analiza abordărilor pedagogice

Abordările pedagogice Manual A Manual B
Metodele folosite şi recomandate corespund concepţiilor da Da
pedagogice?
Metodele corespund unei pedagogii directiviste/ nondirectiviste? nondirective directive
Manualul presupune activităţi de cercetare din partea elevului? Da da
Manualul ţine seama de interesele elevilor? Da Da
Manualul ţine seama de caracteristici ale elevilor precum: vârsta, Da Da
mediul de viaţă etc.?
Manualul prezintă exerciţii variate de învăţare şi de control pentru Da Da
fiecare capitol?
Exerciţiile sunt formulate clar şi precis? Da Da
Pot representa exerciţiile un mijloc de evaluare / autoevaluare a da da
învăţării?

3. Analiza redactării
Redactarea Manual A Manual B
Manuscrisul prezintă o organizare logică a redactării (prezentare, nu da
text principal divizat în capitole şi subcapitole, rezumat, exerciţii,
evaluare)?
Capitolele sunt echilibrate? Da da
Întinderea capitolelor este în acord cu importanţa temelor tratate? da da
Unele capitole sunt prea lungi sau prea scurte? nu Nu

6
4. Analiza limbajului
Limbajul Manual A Manual B
Limbajul este adaptat nivelului elevilor? Da Da
Vocabularul utilizat ţine cont de achiziţiile anterioare ale elevilor? Da Da
Cuvintele noi sunt explicate? Da Da
Frazele au structura şi lungimea corespunzătoare? Da Da
Semnificaţia textului este clară? Da da

5. Analiza ilustraţiilor
Ilustraţiile Manual A Manual B
Toate ilustraţiile din manual se justifică? Da Da
Corespund conţinuturile capitolelor? Da Da
Sunt clare şi precise? Da Da
Transmit informaţii interesante? Da Da
Sunt sugestive? Da Da
Sunt estetice? Sunt corect plasate în pagină? Da Da
Explicaţiile care le însoţesc sunt clare? Da Da
Se justifică costurile ilustraţiilor? da da

7
II. PRACTICA PEDAGOGICĂ OBSERVATIVĂ

Graficul lecţiilor observate

Instituţia şcolară: Școala Gimnazială Făurei, structura Budești

Mentor: Oprea Ilina Gabriela

Nr. Data Aria curriculară, Tema lecţiei Semnătura

Disciplina mentorului
1 8.10.2019 Limbă și Genul substantivului
comunicare
Limba și
literatura română
2 15.10.2019 Matematică și Adunarea și scăderea
științe ale naturii numerelor naturale de la 0 la
Matematică 10 000, fără trecere peste ordin
3 22.10.2019 Om și societate Bunătate şi răutate
Educație civică

4 29.10.2019 Muzică și Puișorii de găină

mișcare

5 5.11.2019 Matematică și Despre viețuitoare

științe ale naturii
Științe ale naturii
6 8.11.2019 Limbă și ”Cu nasul în carte” după Nina
comunicare Cassian
Limba și
literatura română
7 12.11.2019 Limbă și ”Casa lui Tomi” după Adrian
comunicare Oprescu
Limba și
literatura română
8 19.11.2019 Matematică și Înmulțirea unui număr de două
științe ale naturii cifre cu un număr de o cifră
Matematică
9 26.11.2019 Matematică și Înmulţirea unui număr natural
științe ale naturii format din trei cifre cu un
Matematică număr natural format dintr-o
singură cifră
10 3.12.2019 Arte vizuale și Povestea culorilor
abilități practice
11 10.12.2019 Limbă și ”Puiul de elefant” după
comunicare Rudyard Kipling
Limba și
literatura română
12 17.12.2019 Arte vizuale și Atelierul lui Moș Crăciun
abilități practice

8
Grilă de observare a lecției

Data: 12.11.2019
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Tema lecției: Textul literar- consolidare; Text suport: ”Casa lui Tomi” după Adrian Oprescu

Etapele lecției Desfăşurarea activităţii

1. Captarea atenţiei Se prezintă o ghicitoare despre personajul principal din textul

”Casa lui Tomi” de A. Oprescu ( ANEXA 1)
Toată ziua dă din coadă,
Din când în când poartă zgardă,
Iar de-i spui că nu e bine,
Mârâie înfundat la tine.
Cine-i?
2. Enunţarea scopului Se anunță tema activității și obiectivele urmărite într-o manieră
şi a obiectivelor accesibilă elevilor.
Textul literal: ”Casa lui Tomi” după A. Oprescu
3. Reactualizarea Se verifică cunoștințele dobândite anterior.
cunoştinţelor
4. Prezentarea Se cere citirea textului selectiv și în lanț, apoi se discută despre
conţinutului personajele ce apar în textul ”Casa lui Tomi” de A. Oprescu.
5. Dirijarea învăţării Se cere elevilor să citească textul selectiv și în lanț, apoi să
discute despre personajele ce apar în textul ”Casa lui Tomi” de A.
Oprescu.

Se solicită citirea corectă a textului folosind intonaţia corectă ,

respectând semnele de punctuaţie.

Se recitește fiecare fragment în parte și se alcătuiește planul

simplu de idei. Elevii notează la tablă ideile, apoi și în caiete.
După ce se citește fiecare fragment se identifică despre cine este
vorba în acel fragment, dar și despre ce este vorba în el (se
povestește oral fiecare fragment)

Se prezintă într-un power point ideile principale, dar amestecate,

apoi se ordonează și se scriu la tablă. (ANEXA 2)
Se scriu ideile principale la tablă de către un elev apoi și în caiete:
•Tomi primește o casă nouă;
•Construirea ușii casei;
•Cățelul învață o lecție nouă.

Se prezintă exerciții de indentificare a cuvintelor cu sens

asemănător și a cuvintelor cu sens opus. Elevii primesc o fișă cu
aceste exerciții pe care o completează, apoi o lipesc pe caiet.
Pentru verificare se prezintă la videoproiector aceste exerciții.
(ANEXA 3).

9
 Joc de rol
Un copil citește textul ”Casa lui Tomi”, un alt coleg interpretează
rolul cățelului, iar alt elev interpretează rolul copilului din text.

6. Obţinerea
performanţei Activitate pe microgrupuri
Se împarte clasa în opt grupuri de câte 3 elevi. Fiecare grupă
primește câte o strofă cu informații din textul ”Casa lui Tomi”.
Din aceste strofe lipsesc anumite cuvinte cheie pe care elevii
trebuie să le identifice și să le completeze.
Se verifică dacă au fost completate corect versurile cu ajutorul
unei prezentări ppt, iar fiecare echipă este recompensată cu trei
ștampile. (ANEXA 4).

7. Feedbackul Elevii răspund la câteva întrebări de sinteză.

8. Evaluarea Se fac aprecieri verbale asupra activității elevilor.

performanţei
9. Retenţia (Fixarea Li se cere elevilor să identifice cuvintele cu sens asemănător și
cunoştinţelor) cuvintele cu sens opus.

10. Transferul Activitatea se încheie cu salutul lui Tomi și cu jocul : ”Ne salutăm
în multe limbi” ( elevii primesc cartonașe cu saluturi în alte limbi,
iar aceștia se vor saluta folosind aceste lucruri)

Semnătura mentorului: ........................................................

10
Grilă de observare a lecției

Data: 8.10.2019
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Tema lecției: Genul substantivului

Etapele lecției Desfăşurarea activităţii

1. Captarea atenţiei Se audiază o strofă din poezia ‘Rodica’de Vasile Alecsandri.

Se poartă o conversație cu privire la titlul și autorul poeziei.
Se realizează un dialog despre cuvântul care reprezintă titlul
poeziei.
2. Enunţarea scopului Elevii sunt anunțați că vor învăța despre ‘Genul substantivului’,
şi a obiectivelor vor face exerciții și jocuri, apoi vor sintetiza cunoștințele despre
substantiv, astfel încât, la finalul lecției, își vor îmbogăți
cunoștințele.
Se scrie titlul lecției pe tablă.
3. Reactualizarea Prin intermediul conversației se verifică și se actualizează
cunoştinţelor cunoștințele învățate despre substantive.
4. Prezentarea Este prezentată planşa cu tema Genul substantivului.
conţinutului
5. Dirijarea învăţării Elevilor li se propune să găsească prin numărare, pluralul
următoarelor substantive.
singular plural
un băiat …….băieți
o fată …….fete
un penar …….penare
Se va completa cu ajutorul elevilor, iar aceștia vor fi dirijați să
observe cum substantivele se numără diferit, în funcție de genul
lor.
Se explică faptul că substantivele se numără astfel:
-gen masculin - UN/DOI
-gen feminin - O/DOUĂ
-gen neutru- UN/DOUĂ.

6. Obţinerea Se propun spre rezolvare ex.1 și 2 din caietul de lucru, p.58.

performanţei 1.Completează enunțurile
-Substantivul are trei genuri ………., …………și…………. .
-Se numără
o-două - pentru genul ……….
un-două - pentru genul ……….
un-doi - pentru genul ……….. .
2.Scrie cuvintele un, doi,o,două lângă substantive, apoi precizează
felul și genul lor.
…fiică …..fiu ….condei
…fiice …..fii ….condee
fiică - ………………………….

11
 fiice - ………………………….
fiu - ……………………………
fii - ……………………………
condei - ……………………….
condeie - …………………….. .

7. Feedbackul
Se fac aprecieri asupra modului în care elevii au participat la
lecție.
Exercițiu-joc pe grupe ‘Careul cu litere’
Grupa 1 –Colorează cu roșu substantivele de gen feminin
Grupa 2 – Colorează cu albastru substantivele de gen masculin
Grupa 3 – Colorează cu verde substantivele de gen neutru
Grupa 4 –Colorează cu galben trei substantive de genuri diferite și
alcătuiește enunțuri cu ajutorul lor.
8. Evaluarea Se va prezenta și citi rubrica ‘Să reținem’ din manual, pag. 44.
performanţei

9. Retenţia (Fixarea Activitate pe grupe - Cadranul

cunoştinţelor) Elevii vor avea de completat cadranele, pe grupe, potrivit
cerinței.
Grupa 1- Definiți substantivul.
Grupa 2 - Scrieți de câte feluri sunt substantivele și care sunt
acestea.
Grupa 3- Scrieți care sunt numerele substantivului.
Grupa 4 – Scrieți care sunt genurile substantivelor.
Pe o planșă, în central căreia se află cuvântul SUBSTANTIV, se
va complete cadranul, atașându-se răspunsurile fiecărei grupe.
10. Transferul Se propune rezolvarea fișei de lucru individual.
Elevii vor avea, ca sarcini de lucru, să citească textul, să
sublinieze substantivele și să le analizeze din punct de vedere
gramatical.

Semnătura mentorului: ........................................................

12
Grilă de observare a lecției

Data: 19.11.2019
Aria curriculară: Matematică și științe
Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 100
Tema lecției: Înmulțirea unui număr de două cifre cu un număr de o cifră

Etapele lecției Desfăşurarea activităţii

1. Captarea atenţiei Captarea atenţiei elevilor este realizată printr-o poezie-

problemă adusă de Tomi –un cățeluș prietenos ( ANEXA 1):
„În grădina mea cu flori
Au înflorit cinci bujori.
Mai stau gata-mbobocite
De 11 ori mai multe
Lalele rumenite .
Câte flori eu voi avea
În buchet când ţi-l voi da ?”
-Se discută despre numerele din poezie și de operația care se
folosește în rezolvarea problemei, astfel încât să se ajungă la tema
lecției .
2. Enunţarea scopului Se anunță tema activității si obiectivele urmărite într-o manieră
şi a obiectivelor accesibilă elevilor:
”Inmulțirea unui număr de două cifre cu un număr de o cifră. ”
3. Reactualizarea Se rezolvă diferite exerciții de calcul oral.
cunoştinţelor
4. Prezentarea Se prezintă faptul că în timpul activității elevii se vor juca cu
conţinutului numerele naturale, cu tabla înmulțirii și vor ajuta noul prieten să
rezolve probleme ce presupun operații de înmulțire învățate.
5. Dirijarea învăţării Se prezintă o planșă cu modalitățile de rezolvare a operațiilor de
înmulțire, atunci când înmulțim un număr de două cifre cu un
număr de o cifră. (ANEXA 2)
-Se cere elevilor să lipească în caiet schema dată ce presupune
procedee de calcul pentru înmulțirea unui număr de două cifre cu
un număr de o cifră.

TOMI, vine cu mai multe provocări pentru copii:

1. Se efectuează câteva operații de înmulțire la tabla și în

caiete prin ambele procedee de calcul învățate.
3 x 21=
5 x 20=
2 x 41 =
7 x 13 =

2. Se prezintă o planșă cu exerciții ce presupun

corespondența între operația de înmulțire și rezultatul

13
 corespunzător. Elevii primesc o fișă cu acest exercițiu pe care o
lipesc în caiet.
(ANEXA 3)

6. Obţinerea Joc: X şi 0
performanţei ( ANEXA 5)
Elevii vor lucre în perechi. Se explică regulile jocului și se
trasează sarcinile de lucru. Fiecare elev trebuie să rezolve, pe
rând, câte o operație de înmulțire pentru a trasa o linie orizontală,
verticală sau diagonală.
7. Feedbackul Se realizează pe parcursul întregii activități. Copiii participă activ.
Răspunsurile greșite sunt corectate imediat, prin explicarea
modului corect de rezolvare și prin solicitarea elevului de a
rezolva un alt exercițiu similar.

8. Evaluarea Se fac aprecieri asupra modului în care elevii au participat la

performanţei desfășurarea lecției si asupra comportamentului pe toată perioada
acesteia. Se încurajeaza elevii mai puțin activi pentru obținerea
unor rezultate mai bune.

9. Retenţia (Fixarea Activitate pe microgrupuri

cunoştinţelor) Clasa este împărțită în 5 grupe de câte 4 elevi.
Fiecare grupă primește o problemă ce se rezolvă prin procedeele
de calcul învățate.
Fiecare grupă este recompensată cu ștampile la panou. (ANEXA
4)
10. Transferul Fișă de lucru individuală. (ANEXA 6)

Semnătura mentorului: ........................................................

14
Grilă de observare a lecției

Data: 22.10.2019
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Educaţie civică
Unitatea de învăţare: Relaţii, atitudini, comportamente faţă de oameni
Tema lecției: Bunătate şi răutate

Etapele lecției Desfăşurarea activităţii

1. Captarea atenţiei Se citeşte textul Suflet bun (Anexa 2)

Au loc discuţii despre tema prezentată (păreri, argumentări)
Învăţătorul concluzionează:
Prin faptul că bătrâna a oferit ajutor fără a aştepta ceva în
schimb, a dat dovadă de bunătate. Ea a fost blândă, binevoitoare,
omenoasă. Dacă, în schimb, l-ar fi alungat pe copil, s-ar fi purtat
cu asprime, brutalitate, ar fi dat dovadă de răutate. Chiar
indiferenţa la nevoile, durerile celorlalţi, reprezintă răutate.
2. Enunţarea scopului Se anunţă tema: Bunătate şi răutate
şi a obiectivelor Se prezintă obiectivele operaţionale.

3. Reactualizarea Se verifică cunoştinţe anterioare (Curajul şi lipsa de curaj)

cunoştinţelor Se rezolvă sarcinile de pe prima fişă. (Anexa 1)
4. Prezentarea Se discută despre bunătate şi răutate, se explică termenii, se
conţinutului vorbește despre calităţi şi defecte, se rezolvă mai multe sarcini
pentru a aplica noile cunoştinţe.
5. Dirijarea învăţării Se scrie pe tablă titlul lecţiei.
Pe mese sunt mai multe imagini din Fata babei şi fata
moşneagului de Ion Creangă.
Se discută despre imaginile respective:
Din ce poveste fac parte?
Ce personaje sunt ilustrate?
Care sunt acţiunile pe care aceste personaje le desfăşoară?
Se evidenţiază trăsăturile morale ale personajelor:
Fata moşului a dat dovadă de bunătate, a fost răbdătoare, blândă,
omenoasă. (însuşiri pozitive, calităţi – personaj pozitiv)
Fata babei a dat dovadă de răutate, a fost neomenoasă, aspră, a
plecat la drum în speranţa unui câştig uşor. (însuşiri negative,
defecte – personaj negativ)

Elevii sunt solicitaţi să dea exemple de alte personaje pozitive şi

personaje negative întâlnite în operele literare, argumentând
alegerea făcută.
Se scriu pe tablă noţiunile discutate şi explicaţiile acestora:
Bunătate – bunăvoinţă, generozitate, amabilitate, omenie.
Răutate – rea-voinţă, asprime, brutalitate, violenţă.

15
 6. Obţinerea Elevii primesc o fişă (anexa 4) pe care o rezolvă individual.
performanţei Se face evaluarea în perechi.

7. Feedbackul Dintr-un coş, elevii extrag bileţele pe care sunt trecuţi termeni ce
ilustrează calităţi sau defecte. Vin la tablă pentru a scrie termenii
la locul potrivit.
8. Evaluarea Se fac aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat activitatea.
performanţei
9. Retenţia (Fixarea Elevii vor avea de căutat pentru ora următoare proverbe despre
cunoştinţelor) bunătate şi răutate.
10. Transferul Se colorează imaginile primite şi se citesc informaţii Ştiaţi că...?

Semnătura mentorului: ........................................................

16
Grilă de observare a lecției

Data: 5.11.2019
Aria curriculară: Matematică și științe
Disciplina: ȘTIINȚE ALE NATURII
Tema lecției: Despre viețuitoare

Etapele lecției Desfăşurarea activităţii

1. Captarea atenţiei Captarea atenției se realizează prin completarea unui

rebus, pe verticala căruia elevii obțin cuvintele: „lumea vie”.
(ANEXA 1)
2. Enunţarea scopului
şi a obiectivelor Se anunță scopul și obiectivele lecției, pe înțelesul elevilor:

3. Reactualizarea Se recapitulează tot ce au învățat până acum despre diversitatea

cunoştinţelor lumii vii, despre grupele de animale, despre nevoile
viețuitoarelor, despre reacțiile acestora la schimbările de mediu și
despre reacțiile lor în caz de pericol!
4. Prezentarea
conţinutului
5. Dirijarea învăţării Se adresează elevilor câteva întrebări recapitulative:
-Ce întâlnim în mediul înconjurător?
-De câte feluri sunt corpurile întâlnite în mediul
înconjurător?
-Cum pot fi transformate corpurile fără viață?
-Când spunem despre un corp că are viață?
-Cum se numesc corpurile cu viață?
-Care sunt corpurile cu viață?
Se prezintă elevilor o planșă ce conține mai multe imagini cu
diferite animale, plante, obiecte. Se numește un elev care să
bifeze corpurile cu viață.

6. Obţinerea Elevii sunt împărțiți în patru grupe, iar fiecare grupă primește câte
performanţei o ghicitoare. Sarcina elevilor este să completeze un tabel cu
informații despre animalul ghicit: grupa din care face parte,
mediul în care trăiește, modul în care se deplasează, cu ce are
corpul acoperit, cu ce se hrănește, cum se înmulțește. (ANEXA 3)
Reprezentanții fiecărei grupe prezintă în fața clasei
informațiile scrise în tabel.

7. Feedbackul Elevii primesc fișe de lucru, care se vor rezolva individual și

frontal. (ANEXA 2)
8. Evaluarea Se fac aprecieri individuale și colective asupra participării la
performanţei lecție. Elevii primesc recompense.
9. Retenţia (Fixarea Joc didactic „Despre cine este vorba?”
cunoştinţelor) Un elev descrie un animal, iar ceilalți colegi trebuie să

17
 identifice animalul. În descriere se precizează cu ce este acoperit
corpul, modul de hrănire, de deplasare, de înmulțire. Elevul care
recunoaște animalul, descrie, la rândul lui, un alt animal.
10. Transferul Se interpretează cântecelul „Găinușa”.
Elevii notează tema pentru acasă.

Semnătura mentorului: ........................................................

18
 Indicatori de observare a etapelor activităţii/ lecţiei

Etapele activităţii/
Indicatori de observare
lecţiei
trezirea interesului pentru tema activităţii/ lecţiei
introducerea elementelor de noutate, surpriză
1. Captarea prezentarea unor imagini sugestive
atenţiei realizarea de jocuri introductive
motivarea copiilor să descopere tema nouă
captivarea atenţiei copiilor la începutul fiecărei etape
introducerea unor surprize în activitate/ lecţie
modul de comunicare atractiv
expresivitatea realizată prin gestică, mimică, expresia feţei
enunţarea scopului activităţii
2. Enunţarea
prezentarea obiectivelor operaţionale
scopului şi a
implicarea copiilor/ elevilor în descoperirea obiectivelor activităţii/
obiectivelor
lecţiei cu ajutorul
anunţarea treptată a obiectivelor urmărite
asigurarea legăturii, succesiunii dintre obiectivele activităţii/ lecţiei
evidenţierea trecerii la noile obiective prin diverse tehnici (marcatori,
ton, afişare)
realizarea legăturii dintre cunoştinţele/ deprinderile învăţate şi cele noi
3. Reactualizarea recapitularea cunoştinţelor/ deprinderilor din activităţile/ lecţiile
cunoştinţelor anterioare
accesarea noţiunilor/ deprinderilor anterioare care sunt necesare pentru
înţelegerea celor actuale
realizarea unor jocuri, exerciţii pentru reactualizarea cunoştinţelor
integrarea cunoştinţelor/ deprinderilor învăţate în categoriile generale,
alături de cele noi
explicarea noţiunilor/ deprinderilor cheie ale activităţii
4. Prezentarea demonstrarea noţiunilor/ deprinderilor cheie
conţinutului exemplificarea noţiunilor/ deprinderilor noi
prezentarea succesivă a conţinuturilor
utilizarea unui limbaj accesibil copiilor/ elevilor
reprezentarea grafică a informaţiilor esenţiale
oferirea de explicaţii pe înţelesul copiilor la solicitarea acestora
folosirea unor metode active care să implice copiii/ elevii în predarea
conţinuturilor/ deprinderilor noi
utilizarea de mijloace didactice ilustrative
explicarea sarcinilor de lucru
asigurarea învăţării logice, graduale a noilor cunoştinţe/ deprinderi
folosirea unor metode interactive bazate pe învăţarea în echipă
5. Dirijarea
învăţării integrarea metodelor creative pentru descoperirea soluţiilor în
activitatea de învăţare
utilizarea de auxiliare curriculare diverse pentru exersarea noilor
cunoştinţe/ deprinderi
folosirea fişelor de lucru diferenţiate
coordonarea activităţilor de învăţare în mod individual, pe grupe, cu
19
 toată clasa

Etapele activităţii/
Indicatori de observare
lecţiei
introducerea unor cerinţe cu grad de dificultate mai mare
6. Obţinerea
realizarea sarcinilor de învăţare de către copii/ elevi în mod
performanţei
independent, creativ, automat
rezolvarea unor fişe de lucru sau activităţi individuale, pe grupe cu
grad ridicat de complexitate
introducerea unor reguli, variante noi în realizarea sarcinilor de
învăţare
aprecierea răspunsurilor copiilor/ elevilor
întarirea imediată a rezultatelor pozitive
7. Feedbackul corectarea răspunsurilor greşite pe parcursul activităţii/ lecţiei
realizarea feedbackului individual – adresat unui elev
facilitarea feedbackului colectiv – adresat întregii clase
oferirea de informaţii necesare clarificării copiilor / elevilor
oferirea de feedback pozitiv cu ajutorul indicilor comunicării verbale
(încurajare, laudă, aprobare), nonverbale (zâmbet, mimică expresivă)
şi paraverbale (ton, intonaţie, accent)
utilizarea fişelor de evaluare curentă
8. Evaluarea acordarea de stimulente, calificative
performanţei realizarea evaluării în strânsă legătură cu obiectivele formulate,
existenţa criteriilor de evaluare
implicarea copiilor/ elevilor în evaluarea colegilor
implicarea copiilor/ elevilor în autoevaluarea rezultatelor
utilizarea probelor de evaluare orale, scrise, practice
integrarea metodelor alternative de evaluare (observarea activităţii
copiilor/ elevilor, proiectul, investigaţia, portofoliul, autoevaluarea)
elaborarea unor probe de evaluare sumative
formularea unor întrebări referitoare la subiectul activităţii/ lecţiei
9. Retenţia fixarea principalelor obiective ale activităţii/ lecţiei
(Fixarea recapitularea aspectelor principale ale activităţii
cunoştinţelor) realizarea unor exerciţii de memorare, de fixare a cunoştinţelor/
deprinderilor noi
stabilirea sarcinilor de lucru pentru acasă
evidenţierea celor mai importante noţiuni/ deprinderi din cadrul
activităţii/ lecţiei
realizarea transferului intern – conexiunile dintre cunoştinţele/
10. Transferul deprinderile/ atitudinile din cadrul disciplinei
facilitarea transferului extern – conexiunile dintre cunoştinţele/
deprinderile/ atitudinile activităţii/ lecţiei cu altele din domenii variate
formularea unor întrebări referitoare la utilitatea cunoştinţelor/
deprinderilor învăţate pentru viaţa cotidană şi cea personală
folosirea de exemple, materiale sugestive din viaţa reală

20
 Fişă de caracterizare psihopedagogică a şcolarului mic

I. Date personale:
1. Numele şi prenumele (inițiale): B.R.
2. Locul şi data naşterii: 30. 01. 2008
3. Domiciliul : Budești, com. Fșurei, Neamț
4. Şcoala şi clasa în care învaţă: Școala Gimnazială Făurei, Neamț, clasa a III-a

II. Date familiale:

1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor:
- tatăl: agent livrări
- mama: profesor
2. Structura şi componenţa familiei:
a) Tipul familiei:
normală părinţi despărţiţi
tatăl (mama) decedat părinţi vitregi (unul, amândoi)

b) Fraţi (surori) mai mici, mai mari

Nr. Vârsta Ocupaţia Nr. Vârsta Ocupaţia
crt. crt.
1. - - 1.
2. - - 2.

Alte situaţii
................................................................................................................................................................
Alte persoane (rude) apropiate în familie
................................................................................................................................................................
4. Atmosfera şi climatul educativ (raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între
părinţi şi copii; raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare; dezacorduri puternice în
familie, conflicte frecvente; familie destrămată sau pe cale de destrămare):
raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii
4. Condiţii de viaţă şi muncă ale elevului (foarte precare; la limită; acceptabile; bune; foarte
bune):
Condițiile materiale ale familiei sunt bune, asigurându-i copilului un mediu adecvat de viață.

5. Proiectele părinţilor privind viitorul copilului:

Părinții își susțin copilul pe întreg parcursul educațional.

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii:

1. Caracteristici ale dezvoltării fizice: fizic, dezvoltat normal.
2. Îmbolnăviri:
a) anterioare intrării în şcoală
- nu au existat situații deosebite
b) pe parcursul şcolarităţii
- nu au existat situații deosebite
3. Deficienţe, handicapuri (senzoriale, motorii, de vedere, de vorbire, de auz, de intelect, de
comportament):
- nu există

21
IV. Particularităţi ale debutului şcolarităţii:
1. Pregătirea copilului pentru a deveni şcolar:
a) dezvoltarea motivelor şi intereselor de cunoaştere:
- este interesat de tot ceea ce este nou
b) capacitatea de a efectua acţiuni practice şi mentale:
- efectuează acțiuni practice și mentale, chiar este implicat în mod intelectual.
c) capacitatea verbalizării reprezentărilor:
- vorbește în mod corect și coerent, având un vocabular bogat în cuvinte.
d) gradul de independenţă al proceselor intelectuale:
- uneori, în cazul cerințelor mai complexe, necesită sprijin și îndrumare.
2. Simptomatologii ale conduitei (pozitivă, adecvată începerii şcolarităţii; negativă,
neadecvată începerii şcolarităţii):
- pozitivă, adecvată începerii şcolarităţii.
3. Inserţia în fluxul solicitărilor şcolare:
a) caracteristici favorabile de integrare a copilului în activitatea şcolară:
- are un comportament care nu crează probleme și nu perturbă lecțiile;
- urmărește instrucțiunile și aplică regulile de scriere corectă
- se remarcă o bună capacitate de concentrare
- elevul sesizează ușor raporturile dintre obiecte și fenomene
- rezolvă probleme adaptate vârstei relativ ușor
- gândirea este clară și creatoare
- elevul memorează logic
- scrisul este lizibil, caligrafic, respectând regulile gramaticale și de punctuație.
b) caracteristici nefavorabile de integrare a copilului în activitatea şcolară:
- nu există

V. Date pedagogice:
1. Calitatea rezultatelor şcolare:
- este foarte bună
2. Capacitatea de învăţare/ gradul de însuşire a cunoştinţelor:
- elevul memorează logic, stabilește legături între informații pe o perioadă destul de lungă.
3. Manifestări în timpul lecţiei (atenţie, receptivitate, participare la discuţii, frecvenţa şi valoarea
intervenţiei):
- se remarcă o bună capacitate de concentrare, este stimulat de situații noi care îi trezesc
interesul
- este interesat și pune întrebări legate de diferite domenii de activitate
- are posibilități de sporire și sedimentare în timp a vocabularului
4. Modul de pregătire a lecţiilor (cu regularitate, din proprie iniţiativă, prin efort propriu, etc.):
- își pregătește temele singur
- dacă are de rezolvat o problemă mai dificilă, solicită ajutorul părinților.
5. Disciplinele preferate:
- Limba română, matematică, joc și mișcare, religie.
6. Activităţi educative extraşcolare:
- participă la activități extrașcolare și se implică în realizarea sarcinilor specifice acestora
7. Factori explicativi ai succesului sau insuccesului: (aptitudini, sârguinţă, interes, deprinderi de
muncă, lacune în pregătirea şcolară, aspiraţii profesionale, starea de sănătate, condiţii de mediu)
- elevul este interesat de toate materiile școlare, în general își efectuează singur temele, își doreste
să evolueze și să învețe cât mai multe lucruri, deoarece starea de sănătate îi permite, iar familia îl
sprijină în mod necondiționat.

22
VI. Date psihologice:
1. Caracteristici ale funcţiei senzorio - perceptive:
predomină modalitatea vizuală de X percepţie difuză, superficială a
recepţie a informaţiei materialului de învăţare
predomină modalitatea auditivă de X percepţie complexă (spirit de X
recepţie a informaţiei observaţie)

2. Nivelul de inteligenţă:
Inteligenţă foarte Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă
bună bună medie scăzută sub limită
X

3. Memoria:
Foarte bună Bună Medie Scăzută Sub limită
X

4. Imaginaţia:
săracă reproductivă pentru activităţi tehnice
bogată X reproductiv-creativă X pentru activităţi literar-
artistice

5. Limbajul:
- vocabular bogat; - exprimare uşoară - vocabular redus; - vocabular foarte
- exprimare frumoasă şi corectă - exprimare greoaie sărac;
şi corectă - exprimare incorectă
X

6. Atenţia (concentrare, durată)

- se remarcă printr-o bună capacitate de concentrare; este stimulat de situații noi care îi trezesc
interesul.
7. Voinţa şi motivaţia (perseverenţă în urmărirea scopurilor, capacitatea de a decide, ambiţie,
încăpăţânare, orgoliu)
- este perseverent în ceea ce privește activitatea didactică, are capacitatea de a decide și de a-și
susține punctul de vedere, este determinat să-și îndeplinească obiectivele.
8. Afectivitatea (sensibilitate, timiditate, echilibru emotiv, dispoziţia afectivă predominantă –
veselie sau tristeţe, reacţii faţă de succes şi insucces):
- are încredere în forțele proprii, dar există și momente de timiditate.
9. Trăsăturile de personalitate:
a) Temperamentul (puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv,
activ, rezistent la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora; exteriorizat, energic, vioi, mobil,
echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, nestatornic; calm, controlat, reţinut, lent, mai greu adaptabil,
rezistent la solicitări repetitive; hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios; tip combinat):
- este un elev extrovertit, comunicativ, sociabil, deschis și în căutare de noi prieteni. Este activ în
timpul orelor, vorbăreț și ușor adaptabil.
b) Aptitudinile (spre ce fel de ştiinţe înclină/ are predispoziţii psihice şi intelectuale pentru
un anumit domeniu):
- nivelul de inteligenţă (pe baza unui test de inteligenţă):
- nivel de inteligență ridicat
- aptitudini (deprinderi/ abilităţi) speciale (pentru un anumit domeniu: literatură, sport ,
desen etc.):
................................................................................................................................................................

23
 c) Trăsăturile caracteriale (conştiinciozitate, corectitudine, responsabilitate, colegialitate,
respect de nivel ridicat, mediu, scăzut)
- este un elev responsabil, conștiincios, are o atitudine de colaborare și acceptare față de colegi.
VII. Date socioprofesionale:
1. Conduita în familie:
a) faţă de părinţi (ascultare,ataşament, independenţă, nesupunere);
- ascultare și ataşament
b) relaţiile cu fraţii (ocrotire, înţelegere, dominare, etc.)
- ocrotire, înţelegere
c) participare la activitatea familiei (autoservire, ajutorare, etc.)
- ajută la servirea mesei și la activitățile casnice
2. Conduita în şcoală
a) relaţiile elev-profesor (disciplinat, politicos, docil, rezervat, impertinent);
- disciplinat, politicos
b) relaţiile cu colegii (solidaritate, colegialitate, prietenie, rezervă, tendinţă de dominare sau
supunere, egoism, apreciere, influenţa lui asupra colectivului);
- solidaritate, colegialitate, prietenie, apreciere
c) Conduita la lecţie (atent, participă activ, cu interes; atenţia şi interesul inegale, fluctuante;
de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat; prezent numai fizic, cu frecvente distrageri)
- atent, participă activ, cu interes
d) Participarea la viaţa de grup (retras, rezervat, izolat; puţin comunicativ; participă la
activitatea de grup numai dacă este solicitat; este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă
sarcinile executive; caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii;
activ, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator al grupului)
- este în contact cu grupul, se integrează, sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii,
activ, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator al grupului
e) Purtarea în general (exemplară, ireproşabilă; corectă, cuviincioasă, bună; cu abateri
comportamentale relativ frecvente, dar nu grave; abateri comportamentale grave, devianţă):
- corectă, cuviincioasă, bună
3. Conduita între prieteni (natura prietenilor, influenţa asupra elevului)
- a legat prietenii cu toți colegii

VIII. Caracterizare generală finală:

1. Pregătirea elevului raportată la aptitudini, starea de sănătate şi condiţii de muncă:
- starea de sănătate, condițiile familiale și de muncă sunt optime pentru învățare, iar pregătirea
școlară este intensă
2. Gradul de maturizare psihică (intelectuală, afectivă, temperamentală):
- specifică vârstei
3. Dominanţe:
a) pozitive
- comportament adecvat și implicat îb activitățile școlare
b) negative (posibilităţi de recuperare )
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................

IX. Recomandări psihopedagogice

1. Acţiuni în şcoală pentru corectarea unor aspecte deficitare (disciplinarea gândirii, echilibrarea
emotivă, corectarea unor aspecte de caracter, etc.)
- nu este nevoie
2. Acţiuni în colaborare cu familia (îndrumări speciale date părinţilor, reglementarea regimului
de viaţă al elevului, plasarea elevului în internat, etc)
- se continuă colaborarea școală- familie
24
 3. Acţiuni pregătitoare în vederea orientării spre cercuri de elevi, cultivarea talentelor deosebite,
orientarea lecturii, cultivarea anumitor deprinderi, atenţie deosebită la unele discipline, etc)
- cultivarea abilităților practice
4. Recomandări pentru orientarea şcolară şi profesională în funcţie de aspiraţiile şi posibilităţile
elevului şi de dorinţele părinţilor

25
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Anul școlar: 2019- 2020

Clasa a III-a

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba și literatura română

Manual: Limba şi literatura română.Manual pentru clasa a III-a. Editura: ARS LIBRI

Autori: Adina Grigore, Cristina Ipate, Nicoleta Sonia Ionica, Georgeta Mihaela Crivac,
Claudia Daniela Negritoiu, Augustina Anghel

Număr de ore pe săptămână: 5 ore

Semestrul I : 83 ore ( 17 x 5 - 2 = 83 )

Semestrul al II-lea: 75 ore ( 16 x 5 - 5= 75)

Total ore anual: 158 ore

 Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNA aprobată

prin OM nr. 5003/ 02.12.2014

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ – CLASA A III-A

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

SEMESTRUL I

N Unitatea Competenţ Nr.

r tematică e specifice Conţinuturi vizate ore Săpt. Obs
26
cr
t
Recapitularea cunostintelor din clasa a II-a:
1. Fantezii de Sunetul, litera, vocale, consoane, silaba,
toamnă cuvântul. Despărţirea în silabe
Cuvântul. Sensul cuvintelor
Comunicarea orală. Componentele
comunicării dialogate
Propoziţia. Semnele de punctuaţie S1-S2
Textul literar narativ 10
Scriem corect într-o/ într-un, dintr-o/ dintr-un,
sau/ s-au, sa/ s-a
Poezia (textul literar liric)
Scrierea imaginativă – alcătuirea unor texte
după imagini, după benzi desenate
Evaluare iniţială
Texte suport: ,,Septembrie” după G. Cosbuc,
,,Prepeliţa şi puii ei” după L. Tolstoi,
,,Toamna” de O. Goga.
1.5 Cartea – actualizare. Prezentarea de cărţi
2. Magia 2.2 Comunicarea orală. Iniţierea unui schimb
cărţilor 3.2 verbal-dialogul
3.6 Prezentarea de persoane
1.2 Textul literar narativ – textul, autorul, alineate,
2.4 personaje, înţelegerea textului S3-S7
3.1 Scrierea corecta a ortogramelor: ia/ i-a 25
3.4 Aşezarea textului în pagina caietului
Povestirea orală după imagini
Formularea de întrebări şi răspunsuri
Povestirea orală după un şir de întrebări
Înţelegerea textului citit
Formularea unui răspuns emoţional faţă de
textul literar citit
Cererea simplă familiară. Cererea politicoasă
Scrierea corecta a ortogramelor: iau/ i-au
Comunicarea orală. Planul simplu de idei
desprins din ilustraţii
Povestirea orală după planul simplu de idei
desprins din ilustraţii
Delimitarea textului în fragmente
Ordinea întâmplărilor. Povestirea orală a unui
fragment
Planul simplu de idei al textului
Evaluare
Texte suport:,,Nică începe şcoala”după
I.Creangă, ,,După asemănarea lor” după E.
Gârleanu , ,,Prieten devotat” poveste populară,
Rugăciune pentru părinti” din folclorul
copiilor, ,,Amintiri din copilărie” după I.
Creangă, ,,Cenusăreasa” după Fratii Grimm
1.2 Sunetul şi litera. Vocalele şi consoanele
3. Familia- 1.5 Cuvântul. Silaba. Despărţirea în silabe
27
 universul 2.2 Scrierea corecta a cuvintelor: la/ l-a
meu 3.2 Propoziţia. Delimitarea cuvintelor în S8-S10
3.6 propoziţie 15
2.4 Intonarea propoziţiilor. Semnele de punctuaţie
3.1 Cuvântul – parte de vorbire
3.4 Substantivul
Felul substantivelor
Numărul substantivului
Genul substantivului
Evaluare
Texte suport:,, Bunica” după B.Stefănescu
Delavrancea, ,,Camaradul meu, Coretti” după
Edmondo de Amicis, ,,Rodica” de V.
Alecsandri, ,,Creanga de alun” dupa Lev N.
Tolstoi
1.2 Textul literar. Fragmentul descriptiv
4. România, 2.1 Scriem corect neam/ ne-am
ţara mea 3.1 Solicitarea de informaţii şi oferirea de S11-S12
informaţii 8
Sensul cuvintelor. Cuvinte cu sens asemănător
Evaluare
Text suport: ,, Traian si Dochia”, legendă
populară
1.1 Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un
5. În prag de 1.2 text transmise prin ilustraţii
sărbători 2.3 Adjectivul
2.4 Acordul adjectivului cu substantivul S13-S14
3.1 Poziţia adjectivului faţă de substantiv 10
3.4 Povestirea orală după benzi desenate
Cuvintele cu sens opus
Evaluare
Texte suport: ,,Pomul de iarnă” dupa
E.T.A.Hoffman, ,,Am plecat să colindam”
2.3 Poezia
6. Feerie de 2.4 Aşezarea poeziei în pagina caietului
iarnă 3.1 Povestirea scrisă după un şir de întrebări S15-S17
4.1 Părţile unui text creativ 15
4.3 Alcătuirea unui text creativ după ilustraţii
1.1 Alcătuirea unui text creativ după benzi
1.2 desenate
1.5 Scrierea corecta a ortogramelor: nea/ ne-a
3.5 Cuvinte cu aceeaşi formă şi sens diferit
4.2 Sensurile neobişnuite ale cuvintelor
Cartea poştală
Afişul. Fluturaşul
Evaluare
Texte suport: ,, Iarna” de V. Alecsandri, ,,
Povestea omu-lui de zăpadă”-poveste popular

III. PREDARE
28
 Structura planificării semestriale în învăţământul primar

Şcoala:
Disciplina:
Clasa:
Anul şcolar:

Săptămâna
ore alocate
Număr de
Nr. Competențe
Unitatea de învăţare Conţinuturi Observaţii
crt. specifice

1.

2.

29
 Graficul lecţiilor predate

Instituţia şcolară: ...............................................

Responsabilul comisiei metodice: .......................................................................

Semnătura
Nr. Data Aria curriculară, Tema lecţiei mentorului
Disciplina
1

30
 Structura proiectului de lecţie

Data:
Şcoala:
Clasa:
Disciplina:
Tema lecţiei:
Scopul lecţiei:

Obiective operaţionale:

Cognitive:
OC1:

OC2:

OC3:

OC4:

OC5:

Afective:
OA1:

OA2:

Psihomotrice:
OPM1:

OPM2:

Strategia didactică:
 Metode şi procedee didactice:
 Mijloace didactice:
 Forme de organizare:

Tipul lecţiei:

Bibliografie:

31
 Scenariul didactic

Strategia didactică
Obiective
Etapele lecţiei Conţinuturi Metode Mijloace Forme de Evaluare
operaţionale
didactice didactice organizare
1. Captarea atenţiei

2. Reactualizarea
cunoştinţelor

3. Enunţarea scopului şi a
obiectivelor lecţiei

4. Prezentarea conţinutului
şi dirijarea învăţării

5. Obţinerea performanţei

6. Feedbackul

7. Evaluarea performanţei

8. Fixarea cunoştinţelor

9. Transferul

32
 Portofoliu de practică pedagogică în învăţământul primar (conversie) – Conf. univ. dr. Liliana Mâţă

Fişa de evaluare a lecţiei

Data:
Clasa:
Disciplina:
Tema lecţiei:

Nr. Note
Indicatori
crt. 4 5 6 7 8 9 10
1. Proiectarea lecţiei
Documentarea metodico-ştiinţifică (concordanţa cu
programa, terminologie)
Formularea obiectivelor operaţionale
Corelaţia dintre obiective şi celelalte componente ale
actului didactic
Asigurarea mijloacelor de învăţământ
Organizarea clasei de elevi
2. Desfăşurarea lecţiei
Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea
sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpului
Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil,
esenţial, exemplificat, interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operaţionale
Alegerea şi folosirea metodelor de predare-învăţare
Integrarea mijloacelor de învăţământ
Îmbinarea diferitelor forme de activitate
Crearea motivaţiei, activizarea elevilor
Formarea deprinderilor de activitatea independentă
Strategii de diferenţiere şi individualizare
Realizarea comunicării didactice, dificultatea
solicitărilor, succesiunea şi tipologia întrebărilor
Personalitatea studentului practicant
Ţinuta, autoritatea în faţa clasei, limbajul (corectitudine,
expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor
greşite)
Organizarea, îndrumarea, conducerea, controlarea
activităţii de învăţare
Atmosfera şi climatul afectiv-motivaţional
Creativitatea în conceperea şi conducerea lecţiei
Perseverenţa în realizarea obiectivelor
Capacitatea stăpânirii de sine şi prezenţa de spirit
Conduita în relaţiile cu elevii
3. Capacitatea de evaluare şi de autoevaluare
Utilizarea fişelor de evaluare
Integrarea metodelor de evaluare
Întărirea răspunsurilor elevilor, utilizarea aprecierilor
Autoanaliza şi autoaprecierea obiectivă
Propunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoare

Recomandări: .......................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Nota: ............................................
Semnătura studentului Semnătura mentorului
33