ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA ECONOMIA AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI

DEPARTAMENT Economia Agroalimentară şi a Mediului
Master Managementul proiectelor de dezvoltare rurala si regionala

DISCIPLINA:
AUDITUL PROIECTELOR DE DEZVOLTARE RURALĂ ȘI REGIONALĂ

Bucureşti, 2021
 FONDURILE EUROPENE

• Politica de Coeziune a Uniunii Europene are drept scop reducerea

disparităților economice şi sociale dintre statele membre
– de exemplu, creșterea produsului intern brut al unor state membre, precum și crearea de noi
locuri de muncă în cadrul spațiului european.

• Obiectivele Politicii de Coeziune sunt realizate prin intermediul

Instrumentelor Structurale → pentru perioada 2014– 2020:
– Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR),
– Fondul Social European (FSE) și
– Fondul de Coeziune (FC).
Fondul European pentru Dezvoltare Regională și Fondul Social European sunt cunoscute și sub
denumirea de „fonduri structurale”.

• Complementar acestor instrumente de finanțare pot fi accesate și fonduri

alocate de Uniunea Europeană pentru Politica Agricolă Comună și Politica
Comună a Pescuitului :
– Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și
– Fondul European pentru Pescuit (FEP).
 Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

• Creat în 1975, cel mai important fond structural în termeni de resurse, acordă
ajutoare financiare zonelor defavorizate, fiind astfel un important instrument de
corecţie a dezechilibrelor regionale.
• Principiile alocării acestui fond sunt:
– concentrarea pe obiective şi regiuni (pentru maximizarea efectelor),
– parteneriatul între Comisia Europeană, statele membre UE şi autorităţile locale şi regionale (pentru
planificarea şi punerea în practică a intervenţiei structurale),
– programarea intervenţiei şi adiţionalitatea contribuţiei comunitare (care nu trebuie să se substituie
celei naţionale).
• Obiectivul acestui fond este de a consolida coeziunea economică şi socială în
Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale.
• FEDR finanţează:
– ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în vederea creării de locuri de
muncă durabile;
– infrastructuri legate, în special, de cercetare şi inovare, telecomunicaţii, mediu, energie şi transporturi;
– instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.) destinate să sprijine
dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea între oraşe şi regiuni;
– măsuri de asistenţă tehnică
– dezvoltarea turismului
– unități medicale și de învățământ,
– îmbunătățirea calității mediului
 Fondul Social European (FSE)
• urmăreşte promovarea ocupării forţei de muncă în Statele membre UE, fiind
principalul instrument prin care Uniunea Europeană finanţează obiectivele strategice
ale politicii de ocupare.
• domenii principale de interventie, referitoare la:
– Creșterea adaptabilității lucrătorilor si a întreprinderilor, încurajând
• educația si formarea profesionala pe parcursul vieții si creșterea investițiilor in resursele umane de către
întreprinderi, prin elaborarea si aplicarea strategiilor care să asigure îmbunătățirea formarii profesionale.
• conceperea si diseminarea unor forme inovatoare care sa duca la îmbunătățiri în domeniul sănătății și al siguranței la
locul de munca, dezvoltarea serviciilor specifice de angajare, de formare, inclusiv reorientare a lucrătorilor în
contextul restructurărilor.

– Îmbunătățirea accesului la un loc de munca și inserția durabila pe piața muncii,

• a persoanelor in căutarea unui loc de munca si a persoanelor inactive,
• prevenirea șomajului, prelungirea vieții active,
• îmbunătățirea accesului la un loc de munca si creșterea numărului de femei la angajare,
• creșterea participării emigranților la angajare și integrarea lor,
• facilitarea mobilității geografice și integrarea transfrontaliera a pieței muncii

– Intensificarea incluziunii sociale prin combaterea discriminării și facilitarea accesului pe

piața muncii a persoanelor dezavantajate → persoanelor confruntate cu excludere sociala sau cu
abandonul scolar precoce, minoritatile, persoanele cu handicap, precum si persoanelor care acorda servicii
de ajutor persoanelor dependente
– Promovarea parteneriatului pentru reforma în domeniile ocupării și ale incluziunii sociale
→ formarea profesională, consolidarea dialogului social și activitățile efectuate simultan de partenerii
sociali.
 Fondul de coeziune (FC)
• FC a fost creat în 1993 pentru finanţarea unor proiecte în domeniile protecţiei mediului
şi dezvoltării reţelelor de transporturi într-un număr de patru ţãri comunitare
considerate cele mai sărace din UE: Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia.
• FC ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de locuitor mai mic
de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare
economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile.
• FC se adresează următoarelor ţări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania,
Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.
Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este
inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.
• FC finanţează acțiuni din următoarele domenii:
– reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite de UE;
– mediu → FC poate interveni în proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme cât
acestea prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie
regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalităţii, consolidarea transporturilor
publice etc.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
• FEADR finanţeaza măsuri de dezvoltare rurală şi ajutoare pentru fermieri, în
special în regiuni cu întârzieri în dezvoltare.
• FEADR este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a
sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune.
• Fondurile europene pot fi accesate în baza a două documente-cheie: Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 şi Planul Naţional Strategic
pentru Dezvoltare Rurală.
• Acţiunile finanţate prin FEADR sunt:
– investiţii în exploataţii agricole;
– sprijin de instalare pentru tineri fermieri;
– instruire profesională;
– sprijin pentru scheme de pensionare anticipată;
– alocaţii compensatorii pentru zone dezavantajate;
– măsuri de agro-mediu;
– procesarea şi marketingul produselor agricole; sprijin pentru păduri; măsuri pentru adaptarea şi dezvoltarea
zonelor rurale.
• Principalele instituţii implicate în implementarea PNDR 2014-2020 sunt:
– MADR - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală care îndeplineşte funcţia de Autoritate de Management pentru
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR) şi asigură gestionarea corespunzătoare a fondurilor
comunitare, stabilind priorităţile şi măsurile concrete de acţiune;
– AFIR - ca organism de plată, pentru toate măsurile din PNDR, cu excepţia celor destinate zonelor defavorizate;
– APIA - de asemenea ,ca organism de plată, pentru zonele defavorizate.
 Fondul European pentru Pescuit (FEP)
• susţine dezvoltarea durabilă a sectorului de pescuit şi a zonelor de coastă unde
acest sector este preponderent
• implementează Politica Comună a Pescuitului care se referă la:
– asigurarea pe termen lung a activităţilor de pescuit printr-o exploatare eficientă a resurselor acvatice,
– la dimensionarea flotelor de pescuit, precum şi
– dezvoltarea şi îmbunătăţirea vieţii marine, a lacurilor şi zonelor de coastă afectate de activităţi
intensive de pescuit şi acvacultură.

Fondul de solidaritate (FS)

• FS a fost constituit pentru a permite UE să răspundă rapid, eficient şi cu uşurinţă
situaţiilor de urgenţă.
• Obiectivul acestui fond este de a facilita exprimarea solidarităţii UE faţă de
populaţia unui Stat Membru sau în curs de aderare, care a fost afectată de un
dezastru natural major.
Fondul European de Ajustare pentru Globalizare (FEAG)

• FEAG a fost creat pentru a oferi sprijin lucrătorilor care şi-au pierdut locul de
muncă ca urmare a efectelor globalizării, astfel încât aceştia să găsească un nou loc
de muncă cât mai repede.
• Un stat membru (în numele lucrătorilor disponibilizaţi) poate solicita Comisiei
Europene finanţare din FEAG atunci când sunt concediaţi peste 1000 de lucrători
sau, când este afectat un număr mai mic de lucrători, în anumite condiţii speciale.
• În contextul politicii de coeziune, a fost demarată cooperarea între Comisia
europeană (DG Regio), Banca Europeană de Investiţii şi alte instituţii financiare
pentru sprijinirea țărilor beneficiare (în principal în noile state membre şi țările în
curs de aderare) în vederea pregătirii proiectelor care au fost finanţate prin
fondurile structurale şi de coeziune în perioada 2007-2013 și 2014-2020 .
• au fost stabilite 3 iniţiative:
– JASPERS: Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în regiunile europene;
– JEREMIE: Resurse europene comune pentru întreprinderi mici şi mijlocii;
– JESSICA: Asistenţă comună pentru investiţii durabile în zonele urbane.
 Cadrul instituțional de coordonare si gestionare
a instrumentelor structurale

• Conform acquis-ului comunitar privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, fiecare

Stat Membru elaborează un Cadru Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), ca document de
referinţă pentru programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune.
• CSNR → documentul strategic naţional prin care au fost stabilite priorităţile de intervenţie
ale instrumentelor structurale (FERD, FSE si FC).
• CSNR → face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în Planul Naţional
de Dezvoltare 2014-2020, şi priorităţile la nivel european - Orientările Strategice Comunitare
privind Coeziunea 2014-2020 şi liniile directoare integrate ale UE pentru creştere economică
şi locuri de muncă (Strategia Lisabona revizuită).
• Planul Naţional de Dezvoltare (PND) → instrumentul fundamental prin care România va
încerca să recupereze cât mai rapid disparitățile de dezvoltare socioeconomică faţă de
Uniunea Europeană.
• PND → un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială şi reprezintă
documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, elaborat într-un
larg parteneriat, care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a României în
conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
• PND → un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare.
 Cadrul instituțional de coordonare si gestionare
a instrumentelor structurale
• Diferenţă majoră între PND si CSNR → dpdv al finanţării, CSNR este susţinut exclusiv din
Fondurile Structurale si de Coeziune şi cofinanţarea naţională aferentă, în timp ce PND
include şi alte finanţări (programe de investiţii naţionale şi locale, credite externe, fonduri
europene pentru dezvoltare rurală şi pescuit, etc.).
• Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) → un program de dezvoltare a spaţiului
rural românesc, care prin priorităţile şi obiectivele de dezvoltare rurală pe care le
promovează se adresează nevoilor mediului rural românesc şi cerinţelor de dezvoltare
rurală şi implicit vizează reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-
economică ale României faţă de celelalte state membre ale UE.
• PNDR este complementar programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale.
• Prin PNDR s-au conturat patru direcţii (axe) prioritare pentru finanţare prin FEADR,
ulterior masuri și submasuri:
– Axa I - Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic - îmbunătăţirea eficienţei sectoarelor agricol şi forestier în
vederea pregătirii acestora să facă faţă concurenţei într-un mediu comercial deschis, dar şi a industriilor prelucrătoare
aferente, pentru a le face mai competitive şi pentru a contribui la creşterea economică şi convergenţa veniturilor din spaţiul
rural, în paralel cu asigurarea condiţiilor de trai şi protecţia mediului din aceste zone.
– Axa II - Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale - pune accent pe menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din
zonele rurale ale României prin promovarea unui management durabil atât pe suprafeţele agricole, cât şi pe cele forestiere.
– Axa III - Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale - gestionarea şi facilitarea tranziţiei
forţei de muncă din sectorul agricol către alte sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere
social şi economic.
– Axa IV – LEADER – are în vedere implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru îmbunătăţirea guvernării
administrative la nivel rural.
Planul Naţional de Dezvoltare
 Programele operaţionale (PO)
• PO sunt documentele prin care se realizează implementarea acţiunilor strategice prevăzute în
CSNR şi accesarea efectivă a instrumentelor structurale.
• Au fost elaborate 7 PO după cum urmează:
– Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE);
– Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport);
– Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu);
– Programul Operaţional Regional (POR);
– Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA);
– Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU);
– Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT).

• Se derulează 10 programe de cooperare teritorială europeană la care participă România, atât la

graniţele interne cât şi la graniţele externe ale Uniunii Europene:
– Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria;
– Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România;
– Programul Operaţional de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei (SEE);
– Programul Operaţional INTERREG IVC;
– Programul Operaţional URBACT II;
– Programul Operaţional INTERACT II;
– Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova;
– Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre ;
– Programul Operaţional Comun Ungaria-Slovacia-România-Ucraina ;
– Programul de Cooperare România-Serbia.
 Cadrul institutional de coordonare si gestionare a
instrumentelor structurale (H.G. nr.457/2008)
modificată prin H.G. nr. 802/2011 și HG nr.64/2013

Cadrul instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale include următoarele

structuri administrative:
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS)
• ACIS din cadrul Ministerului Finanţelor Publice îndeplineşte rolul de coordonator naţional al
asistenţei în relaţia cu UE. În calitate de coordonator naţional al asistenţei nerambursabile
acordate de Uniunea Europeană,ACIS are atribuţii şi responsabilităţi atât în ceea ce priveşte
asistenţa financiară de pre-aderare, cât şi în ceea ce priveşte coordonarea gestionării fondurilor
structurale şi de coeziune.
Autorităţile de Management (AM)
• AM sunt responsabile de gestionarea şi implementarea asistenţei financiare nerambursabile
acordată fiecăruia dintre Programele Operaţionale. AM sunt organizate în cadrul ministerelor
de linie.
Organismele Intermediare (OI) şi Birourile Regionale pentru Cooperare Transfrontalieră (BRCT)
• Aceste organisme intermediare preiau, în baza unui acord, funcţii delegate de către Autorităţile
de Management, însă responsabilitatea finală a implementării programului operaţional revine
tot AM.
 Autorităţi de Management (AM)
Obiectivul – Convergență

• Autoritatea de Management pentru PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative →

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP)
• Autoritatea de Management pentru PO Asistenţă Tehnică → Ministerul Fondurilor
Europene
• Autoritatea de Management pentru POS Transport → Ministerul Transporturilor
• Autoritatea de Management pentru POS Mediu → Ministerul Mediului şi
Schimbărilor Climatice
• Autoritatea de Management pentru POS Creşterea Competitivităţii Economice →
Ministerul Economiei
• Autoritatea de Management pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane →
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice,
• Autoritatea de Management pentru PO Regional → Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Administrației Publice (MDRAP)
 Autorităţi de Management
Obiectivul – Cooperare Teritorială

• Autoritatea Comună Management - Program Operaţional Comun România-

Ucraina-Moldova → Direcţia Cooperare Teritorială Internaţională, Ministerul
Dezvoltării Regonale şi Administrației Publice

• Autoritatea Comună de Management - Programul Operaţional Comun de

Cooperare bazinul Mării Negre → Direcţia Cooperare Teritorială Internaţională,
Ministerul Dezvoltării Regonale şi Administrației Publice

• Autoritatea de Management - Programul de Cooperare Transfrontalieră România-

Bulgaria → Direcţia Cooperare Teritorială Internaţională, Ministerul Dezvoltării
Regonale şi Administrației Publice

• Autoritatea de Management - Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră

România-Serbia → Direcţia Cooperare Teritorială Internaţională, Ministerul
Dezvoltării Regonale şi Administrației Publice
 Organismele Intermediare (OI) şi Birourile Regionale pentru
Cooperare Transfrontalieră (BRCT)
• Organisme Intermediare POS Mediu
– Organismul Intermediar Bacău - Regiunea 1 Nord-Est
– Organismul Intermediar Galaţi - Regiunea 2 Sud-Est
– Organismul Intermediar Piteşti - Regiunea 3 Sud Muntenia
– Organismul Intermediar Craiova - Regiunea 4 Sud-Vest
– Organismul Intermediar Timişoara - Regiunea 5 Vest
– Organismul Intermediar Cluj-Napoca - Regiunea 6 Nord-Vest
– Organismul Intermediar Sibiu - Regiunea 7 Centru
– Organismul Intermediar Bucureşti - Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

• Organisme Intermediare Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane POSDRU
– Organismul Intermediar Regional Nord - Est
– Organismul Intermediar Regional Sud - Est
– Organismul Intermediar Regional Sud Muntenia
– Organismul Intermediar Regional Sud - Vest Oltenia
– Organismul Intermediar Regional Vest
– Organismul Intermediar Regional Nord - Vest
– Organismul Intermediar Regional Centru
– Organismul Intermediar Regional Bucureşti-Ilfov
– Organism Intermediar Ministerul Educaţiei Naționale
– Organismul Intermediar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
– Organism Intermediar Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă
• Organisme intermediare Programul Operaţional Sectorial Creşterea
Competitivităţii Economice
– POSCCE - Axa Prioritară 1 → Ministerul Economiei - Autoritatea de Management a POS CCE
– POSCCE - Axa Prioritară 2 → Ministerul Educaţiei Naționale - Organismul Intermediar pentru
Cercetare
– POSCCE - Axa Prioritară 3 → Ministerul pentru Societatea Informaţională
– POSCCE - Axa Prioritară 4 → Ministerul Economiei - Organismul Intermediar pentru Energie

• Organisme intermediare Programul Operaţional Regional - Agenţii de Dezvoltare

Regională
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est,
– Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est
– Agenţia pentru Dezvoltar Regională Sud Muntenia
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest
– Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru ,
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov
– Organismul Intermediar pentru Turism→ Direcţia pentru Gestionarea Fondurilor Comunitare pentru
Turism
 Cadrul institutional de coordonare si gestionare a
FEADR
Sistemul instituţional de administrare, control şi implementare creat în vederea unei
absorbţii optime a fondurilor alocate este alcătuit din:
• Autoritatea de Management, responsabilă cu funcţia de implementare şi managementul
Programului (Direcţia Generală Dezvoltare Rurală –Autoritatea de Management pentru
PNDR)
• Agenţia de Plăţi acreditată, reprezentată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi
Pescuit (APDRP) ce asigură funcţia de plată pentru măsurile din PNDR. Pentru măsurile
cuprinse în axa 2, APDRP a delegat atribuţiile specifice funcţiilor de plată şi control către,
Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)
• Organismul de Coordonare ce îndeplineşte funcţia de unic interlocutor al celor două
agenţii cu Comisia Europeană,
• Autoritatea Competentă constituită în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, ce are în responsabilitate acreditarea agenţiilor de plăţi şi a organismului de
coordonare şi respectiv
• Organismul de Certificare, reprezentat de Autoritatea de Audit ce realizează certificarea
veridicităţii, integralităţii şi acurateţei conturilor Agenţiilor de Plăţi acreditate.