1)Farmacologia se ocupa cu Notiunea de medicament definește în Nomenclatura medicamentelor:

sens restrâns o substanță utilizată în
studiul originii, proprietăților
fizice și chimice, absorbției,
metabolismului, excreției,
acțiunilor și utilizării
medicamentelor. Este știința
care studiază interacțiunile
dintre medicamente și
organism.
denumirea chimică este cea mai corectă, dar de obicei este prea
vederea prevenirii, ameliorării,
vindecării sau diagnosticării bolilor.
După origine, medicamentele pot fi
naturale( vegetale, animale si
minerale), semisintetice(obținute prin
modificări în structura chimică a unei
subst.medicamentoase naturale) sau
sintetice, pot fi substanțe simple sau
amestecuri de substanțe formate
dintr-o substanță activă și altele
însoțitoare cu rol adjuvant, corectiv
sau de excipient.
complicată pentru a fi folosită în limbajul curent( sulfatul de
magneziu.
denumirea comună internațională(DCI) stabilita de OMS facilitează
mult schimbul de informații, fiind cea mai utilizată în literatura de
specialitate;
denumirea oficinală este cea prevazuta pentru medicament de
farmacopeea în vigoare în fiecare țară;
denumirea comercială este cea dată de firma care prduce
medicamentul respectiv pentru a-l deosebi de produsul similar al
altor firme. Deși această denumire este de obicei simplă și usor de
reținut, totuși se creează foarte multe dificultăți celor care sunt
uneori confruntați cu zeci sau sute de nume pentru același produs
(ex. aspirina are peste 200 de denumiri comerciale).

Ramurile.
Farmacovigilența are ca obiect examinarea, înregistrarea, validarea și
Ramuri cu caracter predominant FUNDAMENTAL
evaluarea sistematică a reacțiilor adverse medicamentoase semnalate de
FARMACOCINETICA
către personalul medical care efectuează farmacoterapia.
- “soarta” medicamentelor în organism
Farmacologia clinică reprezintă etapa de evaluare clinică a unui
FARMACODINAMIA
medicament care, în prealabil, a trecut examenul evaluărilor -
acțiunile medicamentelor asupra organismului
experimentale pe animale; se execută pe voluntari sanătoși sau bolnavi,
FARMACOTOXICOLOGIA
respectându-se anumite principii etice și reglementări legale care vizează
evitarea oricărui efect nociv asupra subiecților supuși experimentului. - efecte adverse
Farmacogenetica s-a impus în rândul ramurilor farmacologiei, aducând - intoxicatii acute și cronice
informații prețioase cu privire la posibilitățile genetice de degradare Ramuri cu caracter predominant
enzimatică a medicamentelor, precum și la riscurile pe care le prezintă APLICATIV
administrarea diferitor medicamente la pacienții cu anumite defecte FARMACOGRAFIA
genetice. Mai mult, cercetările din ultimul deceniu au permis progrese forme farmaceutice
uluitoare, cum ar fi clonarea receptorilor, obținerea de animale transgenice căi de administrare
sau knock- out, care au inregistrat primele succese ale “terapiei genice”. doze
Farmacognozia se ocupa cu studiul originii, compoziției, structurii și FARMACOTERAPIA
proprietăților fizico-chimice ale substanțelor active de origine vegetală. - indicații terapeutice
Substanța
Farmacia medicamentoasă
galenica se definește preparării
se ocupa de metodologia ca fiind o medicamentelor în
FARMACOEPIDEMIOLOGIA
substanță
farmacii cu structurăînchimică
și îi interesează definită,
special pe de origine
farmaciști. Contraindicații
naturală (vegetala, minerala, animala), de semisinteza
precauții
sau sinteza și cu o anumită acțiune farmacodinamică. Clasificarea medicamentelor se face după diferite criterii:
Farmacovigilența
Forma farmaceutică (forma medicamentoasă, 1)După sursa de obținere: naturale, semisintetice și sintetice.
preparatul farmaceutic) conține una sau mai multe 2După modul de preparare: medicamentele se clasifica în:
substanțe medicamentoase și substanțe auxiliare Medicamente magistrale Medicamente oficinale Medicamente tipizate
prelucrate printr-o operație farmaceutică. 3După componență sunt:
Farmacopeele sunt coduri oficiale legislative medico- Medicamente simple
farmaceutice care în fiecare țară stabilesc denumirea, Medicamente complexe
condițiile de calitate și regulile de preparare, control, 4După gradul de toxicitate, medicamentele se împart în trei grupe
conservare și prescriere a medicamentelor. Toxice (“Venena”)
Eroice (“Separanda”)
Doza este cantitatea de medicament care produce un Anodine
anumit răspuns din partea organismului. Stabilirea 5După consistență
dozelor este importantă la redactarea unei prescripții, Solide (comprimate, supozitoare);
la instituirea unui tratament sau la experimentarea Semisolide (unguent);
unei substanțe medicamentoase Lichide (solutii injectabile);
Stabilirea dozei depinde de vârsta, greutatea și sexul Gazoase (anestezice generale gazoase).
bolnavului, farmacocinetica medicamentului, natura 6După modul de prezentare în vederea administrării pot fi:
bolii precum și de factori mai deosebiți cum sunt
obișnuinta, toleranța. 7. După calea de administrare
In funcție de efectul terapeutic: medicamentele se împart în:
Doza minimă terapeutică = cea mai mică cantitate Medicamente pentru uz intern
Doza toxică = cantitatea de medicament ce depășeste Medicamente de uz extern
efectul therapeutic Medicamente pentru uz parenteral
Doza letală= cantitatea de medicament care provoacă
moartea
Doza optimă = cantitatea de medicament care
provoacă efectele terapeutice cele mai bune.
Doza optimă = cantitatea de medicament care
provoacă efectele terapeutice cele mai bune.
Doza optimă = cantitatea de medicament care
provoacă efectele terapeutice cele mai bune.
 Căi de administrare:
Tema2 o Topică( pentru anestezia superficială)
- piele (dermatoze acute și cronice)
Anestezicele locale- procaină,lidocaină,
- mucoasa conjunctivală, nazală, bucală, laringelui, esofagului, traheei, bronhiilor,
benzocaină,bupivacaină,etidocaină,mepivacaină,articaină,cocaină,etc.
vezicii urinare.
Astringentele – tanină,tanalbină, infuzii, decocturi,extracte și tincturi
din plante vegetale, plumb acetat, cupru sulfat, zinc sulfat, argint o Subcutanată (pentru anestezia infiltrativă).
nitrat, etc. o Intramusculară (pentru anestezia de conducere)
Mucilaginoasele- mucilagiu de amidon, mucilagiu din semințe de in, Absorbția
lizocimă, etc. - Depinde de proprietățile anesteticului local, concentrația și volumul
Adsorbantele- cărbunele medicinal, Medicas E,
preparatului și de locul administrării.
Polifepan,argilă albă, oxid de zinc, etc.
Emolientele- glicerină,lanolină, ulei de piersici, de măsline, vinilină, - Concentrații mai mari la volume egale, duc la o concentrație mai mare
regesan, etc. în sânge.
Anastezie locala.Substanțe care, introduse în imediata apropiere a Anestezicele locale se indică în: .
formațiunilor nervoase în concentrația necesară, provoacă • în oftalmologie – cheratite;
pierderea reversibilă a sensibilității dureroase într-o zonă • în tratamentul hemoroizilor -se utilizează sub formă de supozitorii
delimitată, împiedicând procesul de excitație –conducere, fără sau unguente;
lezarea fibrelor nervoase.
• în stomatologie – tratamentul glositelor, pulpitelor, paradontitelor,
cariesului, afecţiuni ale mucoasei bucofaringiene;
• asocierea anestezicelor locale cu cele generale în chirurgie, blocade
paranefrale în colici renale, blocade paravertebrale în radiculite.
• ca analgezic (1% intravenos) în dureri postoperatorii şi arsuri –
Preparatele mucilaginoase: procaina;
Aceste preparate se folosesc îndeosebi în patologiile tractului
gastro-intesunal, la fel şi cu substanţele ce posedă acţiune
iritantă. Acţiune resorbtivă nu posedă.
Au proprietatea de a forma o peliculă de protecţie pe supafaţa
mucoasei. Mai des se utilizează Mucilagul de amidon. Poseda
efect:mucilaginos,antiinflamator,protector,regenerator.
Preparate emoliente
Substanțe lipofile sau uleiuri vegetale care formează o peliculă
protectoare pe suprafața țesuturilor și mucoaselor și le
protejează de iritare cu diminuarea reflexelor patologice nocive.