https://biblioteca.regielive.

ro/referate/constructii/case-
de-locuit-din-lemn-noi-tehnologii-de-constructii-
285072.html

Tehnologia lucrarilor de executare a constructiilor din

lemn
Case prefabricate din lemn

STUDENT:
Master :TMLC, Anul I,grupa 1

1
 CASE PRFABRICATE DIN LEMN

Constructia caselor a evoluat de-a lungul timpului in diferite forme, in functie de

necesitatile umane pentru spatiu si confort, iar tehnologia a suferit si ea transformari in
functie de conditiile socio-economice si de disponibilitatea materialelor si a mainii de lucru.
Cel mai vechi material de constructie cunoscut a fost lemnul, intotdeauna la indemana si
usor de prelucrat cu mijloace relativ simple. Sapaturile arheologice au dovedit ca acest
material era cel mai des folosit atat in cladirea de locuinte, cat si de fortificatii si intarituri.
De-a lungul secolelor, tehnologia constructiei de lemn a fost adusa la un grad de perfectiune
si rafinament care o face sa fie cautata in toata lumea pentru superioritatea fata de alte
tehnologii.
Exemplul cel mai elocvent de aplicare a acestei tehnologii se gaseste in Canada si SUA, unde
90% din casele individuale si multifamiliale (duplex, triplex, apartamente) pana la 3 nivele,
sunt construite din lemn care, in combinatie cu alte materiale, asigura un grad de eficienta
economica (costul constructiei si al exploatarii) si de confort neegalat. Factorii socio-
economici caracteristici societatii nord americane, cresterea rapida si mobilitatea populatiei,
au impus nevoia constructiei de locuinte rapida si ieftina.
Deschiderea unor noi centre economice, de exemplu, a facut sa apara peste noapte cartiere
si orase noi pentru populatia care migreaza catre oportunitatile nou create.

In ultimii 200 de ani tehnologiile nord-americane au dus la un proces de rafinare al

metodei de constructie si de utilizare a materialelor, care au ajuns la un nivel de adevarata
arta, casele nord-americane fiind solicitate in toate colturile lumii, din Orientul Mijlociu si
Indepartat pana in Europa de Est si Vest, din Australia pana dincolo de cercul polar.
Caracteristica cea mai importanta a acestor case este rapiditatea de executie, o casa de 200-
300 mp putand fi data la cheie in 10-12 saptamani, fata de casele traditionale de zidarie care
au o perioada de executie de peste 10 ori mai lunga. Alt avantaj major, este rezistenta
elastica a structurii de lemn, care ofera securitate cu usurinta la cutremure de gradul 8-8,5
pe scala Richter, cum au demonstrat casele canadiene din orasul Kobe din Japonia si la
uragane de 250-300 km/h, cum s-a vazut in multe parti ale Statelor Unite, bantuite de aceste
calamitati.
Faptul ca peretele sandwich, structura de lemn cu izolatie de vata minerala, ofera o
rezistenta termica mult superioara celui de zidarie, permite folosirea peretilor mult mai
subtiri, marind astfel suprafata utila cu pana la 15% (la o casa de 200mp, de exemplu, se
castiga o camera de 20mp, fara a afecta suprafata construita). Acest lucru e foarte important
in special in orase, unde terenurile sunt mici si retragerile impuse nu permit desfasurarea
unei amprente generoase a cladirii.
In sfarsit, coeficientul de transfer termic foarte mic ( 0,15 ), reduce cheltuielile de exploatare
(incalzire, racire) cu 70% fata de constructiiile cu tehnologii umede, care au o inertie termica
mult mai mare si un coeficient de transfer termic ridicat ( 2 - 2,7 ).

2
 O casa de lemn se poate tine neancalzita de la cateva ore la cateva zile dupa care, la
nevoie, se poate reincalzi in cateva minute.
Piata imobiliara romaneasca se preteaza perfect la aceasta tehnologie, fiind conditionata de
doi factori importanti: lipsa de spatiu locativ de calitate si puterea financiara scazuta a
consumatorului, accentuata de dificultatea obtinerii creditelor ipotecare. Din aceste motive,
posibilitatea de a construi o casa de 3-4 dormitoare cu 2-3 bai, garaj, la pretul unui
apartament mediu, fara dezavantajele inerente locuitului la bloc, are potentialul de a
revolutiona calitatea vietii majoritatii familiilor din Romania.

Principalele avantaje ale caselor din lemn sunt următoarele:

- Construcţiile tradiţionale sunt proiectate pentru 50 de ani, dar în regiunea noastră

există case din lemn, care sunt construite de aproape 100 de ani.
- Perioada de construcţie a caselor din lemn este mult mai redusă, decât în cazul
caselor din zidărie. Astfel, beneficiarul poate economisi cheltuieli importante faţă de
construcţiile tradiţionale, deoarece finalizarea acestui tip de case poate fi redusă
chiar până la două luni.
- Izolarea fonică a oricărei case de lemn este foarte uşor realizabilă cu produsele
moderne şi variate din zilele noastre.

3
 - Atât casele pe osatură din lemn cât şi casele din grinzi se pot trata cu substanţe
moderne, care protejează casa împotriva ciupercilor, putregaiului şi a umidităţii,
conferind în acelaşi timp o ignifugare de bază a elementelor tratate.
- Lemnul purifică şi filtrează aerul şi întăreşte sistemul imunitar al locatarilor.
în cazul caselor din lemn încălzim aerul ,spaţiului abitativ şi nu pereţii acestuia,
realizându-se astfel o economie de 40% faţă de construcţiile tradiţionale.
- Casele de lemn sunt ecologice, sigure, durabile şi asigură perioadă de construcţie
redusă, indiferent de condiţiile vremii.
- Casele din grinzi sunt sisteme autoportante, ale căror structuri au o stabilitate
comparabilă cu cea a caselor din piatră iar din punct de vedere seismologic sunt chiar
superioare, fiind mult mai rezistente decât cele din piatră.
- Montajul caselor din lemn se realizează cu tehnologie uscată, în orice anotimp al
anului, din elemente cu dimensiuni exacte, pregătite în fabrică.
- Preţuri case lemn: structurile caselor din lemn costă mult mai puţin decât alte
structuri.

Dezavantajele construcţiilor din lemn

Lemnul, ca şi produs natural, de natură organică, avand structura neomogenă şi

anizotropă pe langă calităţi are şi o serie de inconveniente şi dezavantaje cum ar fi:

- Variabilitatea foarte mare a caracteristicilor atat intre specii cât şi în cadrul aceleiaşi
specii datorită unor surse de variabilitate foarte diverse;
- Variaţia caracteristicilor mecanice şi fizice pe diferite direcţii faţă de direcţiafibrelor.
Datorită neomogenităţii structurii lemnului rezistenţele sunt diferite în lungul
trunchiului lemnului şi pe secţiune transversală, variaţia acestora fiind cuprinsă între 10 … 40
%;

- Influenţa mare a umidităţii asupra caracteristicilor fizico-mecanice, adimensiunilor şi

durabilităţii lemnului. Spre exemplu variaţia umidităţii de la 5 pană la 15% duce, la unele
specii de lemn, la scăderea cu aproape de 2 ori a rezistenţei la compresiune. Creşterea
umidităţii favorizează, de asemenea, degradarea biologică a lemnului , în special datorită
acţiunii ciupercilor şi crează probleme de sănătate pentru ocupanţii construcţiilor;
- Sortimentul limitat de material lemnos atât în ceea ce priveşte dimensiunile secţiunii
transversale cât şi în privinţa lungimilor. Folosirea unor elemente, sub formă de grinzi sau
stalpi, cu dimensiuni transversale mari (de obicei peste 20 cm) sau cu lungime mare ( peste
5-6 m) duce, de multe ori, la preţuri ridicate. Această deficienţă se poate elimina prin
folosirea unor elemente compuse sau a unor elemente realizate din scânduri încleiate;
- Defectele naturale ale lemnului (defecte de formă şi structură, crăpături etc.),
defectele cauzate de ciuperci, insecte sau de unele substanţe chimice precum şi efectele
fenomenelor de contracţie şi de umflare reprezintă inconveniente importante ale
materialului lemnos de construcţie.
Degradări produse de ciuperci şi insecte atunci cand nu există un tratament
corespunzător împotriva acestora.
4
 Panourile OSB se realizează din lamele de lemn legate cu răşini sintetice, care
reprezintă 2 … 4 % din masa totală.

În America se folosesc lamele de dimensiuni mari având secţiune pătrată cu latura de

75 mm şi grosime de 0.4 mm … 0.6 mm iar în Europa lamelele folosite sunt cu secţiune
rectangulară de lungime 50 mm …70 mm şi lăţime de 20 mm …30 mm.

Panourile se realizează din trei straturi. Straturile exterioare, egale ca grosime, au

lamelele orientate paralel cu lungimea panoului iar stratul interior, care reprezintă
aproximativ 50% din volum, are lamelele orientate perpendicular pe lungimea panoului.

Grosimea panoului este de 6 ... 40 mm (uzual de maximum 25 mm), iar densitatea

este de 550 …750 kg/mc.

În Europa, panourile OSB sunt realizate de grupul elveţian KRONO iar în Romania se
folosesc produsele KRONOPOL (Polonia) care au caracteristicile din tabelul 1.23.

Conform standardului european produsele OSB se fabrică în următoarele sortimente:

OSB2, de uz general utilizate în mediu uscat, la interior; OSB 3, utilizate la interior şi exterior
în mediu cu umiditate moderată; OSB 4, utilizate ca elemente structurale în medii cu
umiditate ridicată.

Plăcile se pot folosi la realizarea pereţilor structurali, la realizarea elementelor

planşeelor (plăci, grinzi cu inimă plină sau cu goluri, etc.) sau ca astereală la şarpante.

5
6
7
 Fundatia unei case prefabricate din lemn

Fundaţia reprezintă un subansamblu structural proiectat să preia încărcările care

acţionează asupra construcţiei şi să le transmită terenului de fundare.
Tipuri de fundaţii:

Avantajul caselor modulare (pe structura de lemn) este ca acestea necesita fundatii
mai mici, mai putin costisitoare, structura fiind de tip usor. La o casa cu aceleasi dimensiuni,
costurile fundatiei pentru o casa din lemn se reduc cu 40-50% fata de o fundatie pentru o
casa din caramida.

Fundaţia casei din lemn tip pahar este realizată până la adâncimea de îngheţ, urmată
de placa armată sau dublu armată de 10 cm. Având în vedere că încărcarea fundaţiei pentru
o casă pe structură de lemn este de 4 ori mai mică decât încărcarea pentru o casă
tradiţională, se recomandă pentru casă, o fundaţie redusă, costurile acesteia reducându-se
cu până la 25%.

O fundaţie continuă până la adâncimea de îngheţ cu o talpă de 50X50 cm, urmată de

cuzineţi armaţi cu armatură realizată din plasă sudată Ø 6 mm aşezată vertical şi care se
închide cu o grindă armată de 25X25 cm.Elevatia standard a fundatiei este de 30 cm si se
închide cu placă armata de 10 cm.In faza realizarii fundatiei se monteaza coloanele
principale de apa si scurgerile. Dupa realizarea fundatiei, inainte de montajul structurii,
partea care ramane in exterior se izoleaza (cu polistiren extrudat ) si hidroizoleaza.

Peretii caselor prefabricate din lemn

Reprezintă principalele elemente de rezistenţă şi stabilitate ale construcţiei, care

asigură preluarea sarcinilor verticale din greutatea planşeelor şi a şarpantei, precum şi a
sarcinilor orizontale din seism, vânt şi transmit aceste încărcări fundaţiei.

Structura de rezistenta este realizata din pereti exteriori portanti. Elementele

componente ale acesteia sunt sub forma panourilor de tip sandwich.Toate elementele din
lemn sunt ignifugate si tratate fungicid. Operatia se realizeaza prin pulverizare, dupa
montajul integral al structurii de lemn. Structura este prinsa de fundatie cu buloane de 14-18
cm.
Imbinarea panourilor de structura alaturate se realizeaza cu tije metalice, piulite si saibe.

8
 a. Peretii  exteriori  sunt realizati din structura de lemn de 20 cm grosime, avand in
componenta de la exterior la interior :
- placa OSB 10mm;
- structura rezistenta 20 cm  realizata din lemn de rasinoase  asamblata nedemontabil cu
cuie striate de 9 cm.

b. Peretii interiori sunt realizati din structura de rasinoase de 10cm si sunt placati cu OSB pe
o parte. 

c. Planseul are in component grinzi transversale si longitudinale. Grinzile transversale se

calculeaza in functie de deschiderea peretilor si  de incarcare. Grinzile longitudinale au o
inaltime de 15 cm si o grosime de 4 cm si sunt dispuse la distanta de 30 cm in ax. 
Structura acoperişului

Pentru structura acoperisului se utilizeaza aproape exclusiv elementedin lemn

lamelar incleiat, din acelasi material fiind confectionata sistructura de rezistenta a
planseelor. In cele mai multe cazuri, pentru a pastra o atmosfera calda, deosebita,
elementele principale alestructurii acoperisului (capriori, pane) cat si grinzile ce
sustinplanseele,raman vizibile din interior, inchiderile si stratul de izolatiefiind amplasat
deasupra acestora.In linii mari, mergand din interior catre exterior, peste structura
derezistenta vizibila a acoperisului, se monteaza in ordine:

1.Placare interioara cu lambriu din rasinoase sau optional curigips.

2.Bariera de vapori - folie PE.

3.Izolatia termica realizata din vata minerala sau celuloza cugrosimile de 150 sau 200mm.

4.Pane intermediare si contrafise cu inaltimea de 150 sau200mm, in functie de grosimea

stratului de izolatie.

5.Strat OSB 15mm.

6.Membrana permeabila la vapori.

7.Suport pentru invelitoare (in functie de tipul invelitorii).

8.Invelitoare.

In imaginile urmatoare este prezentata schematic o exemplificare a modului in care

serealizeaza izolatia acoperisului.

9
10
11
12
Case de locuit, case din lemn, case de vacanţă, case de weekend, bungalouri:
■suprafaţă: cu dimensiuni de chiar până la 400 mp, pe unul sau mai multe nivele, în funcţie
de structura pereţilor;

■pereţi pe osatură din lemn: panouri prefabricate, din lemn, armate cu plăci OSB3.
Elementele de bază se pot acoperi pe ambele laturi cu materiale de învelire foarte variate,
de la gipscarton la lambriu, de la tencuială la materiale plastice. Materialele de izolare se pot
aplica în perete sau pe partea interioară sau exterioară a acestora, funcţie de tipul lor;

■pereţi chertaţi: grosimi de bază de 40, 60 sau de 90 mm. sau versiunile duble – izolabile ale
primelor două (40+100+40 sau 60+100+60). în cazul pereţilor izolabili, între cei doi pereţi de
grinzi se inserează un strat de material izolant de 100 mm. împreună cu marea majoritate a
cablajelor şi instalaţiilor. Pereţii interiori ai acestor case sunt realizate din elemente de
aceeaşi grosime cu cea a pereţilor exteriori;

■podea (opţională): poate fi autoportantă sau nu, iar pe rama din lemn se poate aplica
duşumea din lemn de diferite grosimi sau plăci OSB3,
■plafon (opţional): poate fi din lemn de diferite grosimi sau din plăci OSB3, fiind susţinute de
grinzi corespunzător dimensionate;

■acoperiş:poate fi mono- sau multistrat, cu sau fără izolaţie, acoperit cu plăci OSB3,
lambriuri sau cu scândură;

■binale de exterior (uşi de intrare şi ferestre): uşi şi ferestre termoizolate CLARITERM , cu

geamuri de 4.16.4. mm. Uşile de intrare pot fi fabricate în variante pline din lemn sau parţial
vitrate. Ferestrele pot avea deschidere batantă sau roto-basculantă;

■uşile interioare: din lemn, pline sau parţial vitrate sau celulare, din plăci MDF aplicate pe
rame din lemn;

■dotări opţionale: mansardă, terasă, balcon, lucarnă, fereastră de mansardă, scări

interioare, elemente ornamentale pentru grădină.

13
14