DICTIONAR ILUSTRAT FIZICA Corinne Stockley, Chris Oxlade si Jane Wertheim Editor: Kirsteen Rogers Grafica: Karen Tomlins si Verinder Bhachu llustratii: Fiona Johnson Consultant stiintifici: Dr. Tom Petersen, John Hawkins gi Dr. John Durell— ! DESPRE FIZICA se ocupa cu studiul proprietatilor si naturii materiei, a diferitelor forme de energie gi a metodelor prin care materia gi energia interactioneazi in lumea care ne inconjoara. In aceas ! carte, fizica este impiirtit’ in sase sectiuni marcate prin diferite culoti. Domeniile acoperite de aceste sectiuni sunt explicate mai jos. Mecanica si Electricitatea si fizica generala magnetismul Acoperi coneeptele Explici formele, intre- principale ale fizicii, de buingarile si conditiile in exemplu fortele, energia care apar ac si proprietatile materiei fenomene. Caldura Fizica atomica si nucleara Se ocupa cu studiul energiei calorice, cu Studiazi structura atomu- misurarea ci, precum gi lui sia nucleului, energia ! cu efectele transferului atomic’, radioactivitatea, de caldura. Include fisiunea si fuziunea. legile gazclor. @ Undele @ Informatii generale de fizica Face referire la proprie- tile gi efectele undelor energetice gi studiazi in detaliu undele sonore, electromagnetice si luminoase Material general grafice si tabele, pre- cum gi informatii despre tratarea rezultatelor experimentale.CUPRINS Mecanica $i Electricitatea si magnetismul fizica generala 56 Electrostatica Atomii si moleculele 58 Potentialul electric Fortele 60 Curentul electric 62 Legile circuitului electric 65 Semiconduetori Dinamica 66 Flectroliza Forte de rotatie 68 Blemente galvanice Migcarea periodic 70 Magnetii Gravitatia 72 CAmpuri magnetice Magini simple 74 Electromagnetisrmul Molecule (Proprietati) 77 Aparate electrice Densitatea si presitinea de masurat 78 Induetia electromagnetica 80 Radiatiile catodice Caldura ei Nesopecaturs Fizica atomica si nucleara 28 Transferul de caldura 30 Eleetele transferului de etlduri = 2 Structura atomului 32 Dilatarea la caldura 84 Energia atomicd si nucleara 33 Studiul gazelor 86 Radioactivitarea 88 Deteetarea si masurarea radioactivitatii 91 Utilizarile radioactivitay Undele 92 Fisiunea si fuziunea nuclear’ 94 Energia dati de reactiile nucleare 34 Undele 36 Reflexia, refractia gi diftactia 38 Interferenja undelor 40 Undele sonore 42. Pereeperea sunetului 96 Marimi si uniatt 44 Undele elecwomagnetice ab, Lannie ” 98 Ecuatii, simboluri si grafice 47 Reflexia lumi 100 Masuritori 50 Reffactia luminii Precizie si eroare 54 Instrumente optice 1G nasa ee Ciffele Simbolurile eircuitelor electrice Tranzistoare si porti (gates) Proprietatile substantelor Constante gi valori utile Elemente chimice Glosar Index Informatii generale de fizica—— ll _e ATOMII $1 MOLECULELE recii antici credeau c4 materia este alcdtuita din particule mici, pe care le-au numit atomi, De atunci conceptie a evoluat gi s-au dezvoltat teorii precum teoria cinetied a moleculelor, ce poate fi folosita Ja studiul detaliat al naturii fizice si al proprietatilor sub- stantelor. Materia exist in trei stiri fizice diferite, Starea substantei depinde de natura substanfei, de temperatura ei gi de presiunea exercitata asupra ei. Schimbarea starilor este cauzata de schimbarile de presiune sau de temperatura (ve7i schimbarea starii, pagina 30). Atomul ‘Coa mai miei particuli a unui element care pastreaza proprietaile elementulu respectiv Struetura atomului este explicaa la paginile 82. 83. Atomil sunt extrem de mici, avand raza de cirea 10m si mase de aproximativ 10k. Prin piordere siti aeceptare de electrani (vezi " ionizarea, pagina 88), ei pot forma ioni* (pani Compusul cule tnoarente electric) O substantd ale cirei molecule contin atomii {sau ionii®) a dou’ sau mai multe elements unite prin legituri chimice care se pot des Elementul O substanta care, printr-0 reactie chimied, mu se poate descompune in substante mai simple Toti ato Juiasi element au in nucleele* lor acelasi numa de protoni* (vezi numarul atomic, pagina 2) ‘Diagrams prezontand maine eave sew stom 3 e@ este un campus, Molecule! o ‘Element Element 2 a ee eee le ell 8.% ee ieen | ss Scnampindaramcmmecs | % 4 9 4/8 48 g 8 sus, Sear |e 4s’ ul (8 % 2 OS ec ee eee . rae Bagh lees Compl anion Stctia atic ator e% ia 2 a [ee n” 0,09" “Teg |B BB) I Bowe ee00 3° Pb B lo oo oy os be & % 8) |p °odey “Anlon), Cation, 85 loniarea): Forta electromagnetics, 6: Electrons, 9 Joni, 88 (lonizarea); Nuclow, Proton. £2.“Starea in care o substanja are © form si un volum definit si care ‘zis la actiunes fortelor care “noaarc si le modifice. Starea lichida Starea fa care substants eurge sii forma vasului care 0 con- fine Este etapa dintre starea solid sicoa gazoasa. - Starea garoasit "Stara in care substanja se iat “east ocupe volumal vali it fare se aa In aceasta stare substanjele au o densitate relativ mi Gam Substana in stare gazoasa Aemporatura mai mare decat critic si astfel, nu se poate transforma in lichd doar prin eresterea presiunii ~ prima dat se seade temperatura, pentru obfinerea yaporilor. Motcaint trot ur pc io ‘ras poco ene potenpals mote ler norge cnoted de trap (hut coe noses pon rp cst meio reson eng combo kare og lw mete pt ij al vor ‘esate st onargle ines de ansai ited rotate! nrg ier mac oo ra se ‘Spun ca molec ec 568 Coal ed se pints Ge more owe seep foarte mat — 8 9- {Svimst monpondnte uo faa deat = fore mtrmotevire oc era nora mel cu mar fon ress pe eg emelocaDe Vaporul Substanfa in stare gazoasa la temperatura mai joasé docat temperatura sa critica (vezi gazele), care se poate transforma in lichid dloae prin eresterea presiunii ~ nu este nece- sari sedderea tempera Teoria cinetica ‘Teoria cinetied explici existenja diferitelor sfiri de agregare legate de migcarea molecu- Ielor. Pe scurt, ea sustine ed moleculele sub- ‘antelor solide sunt snai apropiate, aut ener sie minim gi deci se mised mai putin, cele ale substantelor lehide sunt mai indepartate, fu energic mai mare, iar cele ale substane- Jor gazoase sunt cele mai indepartate gt au on mai mare energie (vezi sus, dreapta). Migearea browniana Migcarea haotied, dezordonanta a particule- lormici din apf sau ac. Ea sustine teoria ci- retit,deoareve putem spane ca se datorea- aAvciocnrii cu moleculele de aph sau acr. . gears rome ‘ans spat ‘ald ho ‘ove mo ‘le oe Difuziunea Amestecul a dou gaze, vapori sau lichide {nto perioads de timp. Dovedeste teoria ‘inetic8. deoarece particulele trebuie sl se ‘iste pentru ca si se amestece. iar pazele difuzeaza mai repede decal lichidele. Ir tr, molcublo dous gan aes Gime acer ‘Gaal a) ARG a epee OOH Legea difuziunii a lui Graham Susiine cf Ia temperatura si presiune constan- ta, rata difuziunil unui gaz este invers propor tionala cu ridacina pitrati a densitati sale. sForjeintermoleculare, 7; Enorgie poteniald molecttars 8; ‘Energie einetios de roti, de tana ‘de vibratie, 9 (Energia inetd).FORTELE poate i schimbe forma sau mar avand marime, directie gi sens palele tipuri de forte sunt: gravit Prozentrea feelin igre Fetes prozonato em tte nents fue spect mates, reagent sare) hc kl 9 Fest wna etl oF fo et Fors Waeecanp in ‘es componente Comparenta arc pata Newtonul (N) Unitatea de miisurd a forte fn SI. Un newton este egal cu miarimea fortei necesare accel rari unui corp eu masa de Ikg, cu Tm s CAmpul de forti Zona in care actioncazs o forts. Distanta ma- imi la care actioneaza o fort este raza de ea Forti. CAmpurile ce Forti sunt re- prezentate prin lini orientate, numite tinii de ‘cmp, si aratd intensitatea i directia action veri si paginile 58 55 72) Chen defor ‘elnguth Canetti ame so Forma si migcarea unui corp este influen for i va schimba viteza (adica 1! aceelereaz* sau il incetineste) si-i modifice forma, Dou forte egale gi de sens contrar pot wea. Forta este o marime vectorial”, © masoara in newtoni, Princi- nal nuclear. Pentru compararea primelor trei, vezi paginile 104-107 de o fort’. O singura Fone gravitons magneticd, clectried si Forfa gravitationala sau gravitatia Forta de aractic dintre doui eaxpuci care au (vezi si paginile 18-19), Este foarte mi afird de eazul in care unl dintre cor~ puri este foarte masiv. Forta electromagnetics Combinarea forjelor electric ‘care se aflé in siransi le de separat si magnetice, ur Si sunt grew oe oe Forse cncte oe Forta magnetica Forta dintre dou sarcini eleetrice in migcare. Aceste sarcini in migcare pot fi eurenti elec- trici (vezi si pagina 60) sa ‘mige’ in propriul invelis, Forfle magnetice din fale lectice Forta electrics electrostatic’ Fora dintre dow’ particule ireate electric (vezi si 56). Este de res- pingere dacd au aceeasi sarcind electric gi este de atractie daci au sarcini cleetrice diferite aut Pane 60; loctron,Invollgurtelactronice, 83 Unita St 96; Marie vectorial 103,Fortele intermoleculare Forta nucteara Forfele eleetromagnetice dinire deus mmole Forta de atractie dintre ele, Intensitatea si sensul forfelor variaza in toate partieulele unui funcjie de distanta dintre molecule (veri dia- nuclew* atomic (proton si rama de mai jos). neutronii®). Accasta invinge forga : lectrici de respingere dintre pro- Petty ran | mio — toni, menjindnd stabilitatea nucleu- Sones wae nepat — lui (vezi gi pagina 84), ‘ucteare Ou O= ee sade tee Electron jnogatvs) ‘orta de frecare site ‘Arecie ‘ano molec Forfa care se opune deplasaii a doua supra: | sr atl feje care se ating, fiind cauzaia de forta inter et a rin Qo. = 2 Nici ‘Reiipiepile sume Forta de frecare statica eee @ oe ‘lous oot Forfa aplicata pe una din dou suprafete care autos conan acvet se ating, dar care sunt in repaus. Valoarea ma- ——— ximé a fortei de frecare statice este atinsé atunci ; ind cle sunt pe punctul de a aluncea una pes te cealalta. Acx ste fortd limita, sta se num Forte egale gi opuse tue movie nd sunt apli- do teasame Forta de frecare dinamica sau apotele un ta de frecare In alunecare indies tun Valoarea fortei de lrecare ind una dine su grata (QQ brat alances peste eno ad com C2, Se ceure fore ‘ntinderii prin fort easta este putin mai mics deed for~ ‘ntwrmeecuacs iota ts \@ fons bo kane cola chain tact, i Fora de hecsro Foams se Forte de ose Stated urd: punecind ocd enue pe npresiunen Shireara fore eiopepuncetde ne hod Woe se Comores nea soe pape cca tiednden ‘epee a9 es unui corp. Ele se ‘pun prin fort Z | intermolecular de respingere, Se cpune x Intormolcclard Carin pure (0's i “Laie” SR si Sat Forta de contact emo Forfa infermoleculara de respingere dimire mo. leculele a dou corputi in momentulatingeri lor Coeficientul de frecare () t Raportul dintre forta de frecare dintre doua } ae suprafete i forta de apasare normala. Exista | on —) doui valor, coeficientul frecarii statice $i coeficientul frees Se Fora do comet ors mar: es — ‘mofoutrd do espe) "Electron, 85; Neutron, Nuclou, Proton), 82Cand o forta deplaseaza un corp, se efectueaz’ Ine Energia reprezinta capacitatea de a efectua lucru mi 4 se efectucaza Iueru mecanie asupra unui corp sau de cate un corp, acesta primeste si cedeaza energi Energia are diferite forme ca- de conversie sau de trans- distrust (legea conservitrii cergiei in SI este joule (J). Energia potentiala Energia unui corp ce se datoreazd povitic sale intr-un emp de fortii*, eneivie pe care aces. 14 0 are deoarece, pentru aducerea lui in aceay '8 pozitie,s-a efeetuat lueru mecanic. Energia 4 fost wacumulat. Cele tei forme de energie Potentiala sunt: energia potentiald gravita- Wonala, energia potentials eleetromagnetica i energia potential nucleara (in tinetie de forta implicata), Energia potential gravitationald Energia potentials datorita pozitie’ unui corp in raport cu o masa care exercita asupra aces. luia 0 fort gravitafionala®, Daca carpal este {indepartat de mast (de excmplu, un corp rid, cat pe Pimant), luerul mecanic se efeetuearh asupra corpului si energia potentials gravi tational creste Sr tel tons = Energia potential nuclears Energia potential acumulata intr-un nuel atomic. fn timpul dezintegrin f se elibereaza energie potential nuclear Petra de great 8, Compresins 7: Fora slctiomagnetics, cmp de ort Forth gravitational © Forte intermoteculare 7: Nuclou 85 Detter eee ef Energia potentiala electromagr Energia potentiala datorta pozities unui corp aflatintr-un edimp de fort, creat de o forth electromagnetici* Energia potentiala moleculara Energia potentiali electroma; atoreaza povitte’ moleculelor intre ele. Ea reste cénd se efectueaza lueru mec mpotriva forfet intermoleculare® Energia potenfiala elastics sau energia de deformare Un exemplu de energie potential molecu lard, acumulatd ca urmare a intinderii sa compresiunii unui corp. Acesta este hierul Imecanic efectuat impotriva fortet intermo- leculare® ‘pam shen et nina 6. A ‘ojos pre (se foe iro ular. aia 7 Se ‘cumaleedenerpie poten melas Rospngeres dno See fo fae er atc. pose Seumaenes energie potongatt meer Energia acum Hele din combust bili, hrand si baterii. Este eliberaté in timpul reactiilor chimice, de ex, cildura la arderea combustibilului, cand energia pot ald electromagnetic’ a iornitor sia moleculelor se modifica 1 onegie chicaEnergia mecanicd ‘Suma dint energia einetica si energia po- tential gravitational a unut corp. (chen se nataca red eter fsa Ere Totes Sw ne fal ravtoor ‘Sanabxma tatener sogeionme Shempe fet nena pst ‘Gecnetcs —foraees oem) utana, Energia interna sau termicd Suma dintre energia cinetie’ si energia potential moleewlara a unui corp, Dack temperatura unui corp creste, la fel si enerzia fui inter ‘wo fear som Seg Energi riers me) ‘motecutar sa seit nore cinex tea de onto coder Eno cine Fenerie potent irewated Teper [eco scien Energia ealoriea sau ealdura Energia care se propagi dintr-un loc in altul, datorita diferenfei de temperatura (vezi paginile 28-33). Cnd un corp absoarbe ‘energie caloried, energia interna a acestuia ‘reste (veri diagrama de mai s “Unde slectomagnetice, 48; Generator 76 Unita 96; Tubing. 8. MECANICA $1 FIZICA CENERALA Energia de unda Energia asociati cu actiunea undei. De exe plu, energia unei unde de apa este compust din energia potentiali gravitational si ‘energia cinetied « moleculelor de apa Energia electried si magnetiea Tipurile de energie asociate eu incdrearea lectrica si miscarea continua a sarcinilor clectrice (curentul). Impreund, ele formeaza cenergia electromagneticd Radiat rice enengie sub form’ de unde eleetro- magnetice? sau scurzere de particule (vezi st paginile 29 gi 86-87). Puterea Rata lucrului mecanic saw rata schimbului de cenergic. Unitatea SI* pentru putere este watt- ual (W), care este egal cu 1 joule pe secunda Taatormare eerie Iino contals lected Capa tu ip econ uty mut combat fo ‘Stat si creo ‘too ple care av et (eos matt wane. Rope Sst un ance se anargie hanes, prover dee Scare opt canis lcs ‘re combust ero a. ‘A enega chum es ‘rented tenergia Intent» abr Energin ee 9 aba at letra enegi cine ede ote tsMISCAREA Migcarea este schimbarea de pozitie gi de orientare a unui corp fatii de altul, Miscarea unui corp rigid (care nu slafie, adica migcarei in altul, si din migeare rotational in linie dreapt gi este cea mai simpla forma de migcare de translatie (vezi introducerea), Mis cares liniard a or ui corp rigid este deserish cca miscarca centeului sit de greutate Centrul de greutate Punctul care se comport ea gi ul Fntreaga ‘masa a corpului s-ar concentra in acel punct Centrul de greutate al unui corp si introducerea) coineide cu poritia centrului de agravitatie (punctul prin care actioneaza forta gravitational a Pamantului asupea compu, Distanta si pozitia unui corp fat de un punct de Este o mari 5 Pozitia unui corp se poate exprima prin depla sarea lui dintr-un punet specificat fering d ne vector osha amon = 200 ie ade \ PF Wamesio dtr ir nasa nos} i schimba forma) we alcituit din migcare translational’ sau tr centrului masei dintr-un loc yw sau rotatie, yrea in jurul centrului masei sale adi Viteza Distanja parcursi de un corp pe © perioada de imp data, Dact viteza unui corp este consian- i, acesta se deplaseazi cu o vitera uniform’ eza medie a unui eorp pe un interval de timp este distanja parcursa de corp, imparti«a la intervalul de timp. Viteza instantanee este ‘Acute 20 delasech do (wate (10 mcr, ies a Vectorul (vitezi) -za si pozitia unui corp fafa de un alt corp fadic& deplasarea lui in perioada de timp da 1W), Este 0 marime vectoriali*, Viteza Green rtn a 89 napoli kgwi in migearea fi . ware (cazul obignuit in migearea _accatroanitarms| Tie Migcarea de rotatie i a compu ‘wigcare citcolard, 17, Marine vectorial, 108,DINAMICA Dinamica studiaz4 legitura dintre migcarea unui corp gi forfele care tioneaza asupra acestuia. O singura forta care actioneaza asupra unui corp produce schimbarea vitezei si/sau ia (adica se misc accelerat*), actioneaz3 dowd sau mai multe forte gi nu exist’ fort& rezultanta corpul poate s4-si schimbe forma , “pai coneut oe at beware. Zant indicele de refractie® al lentiles in raport eu | mediul* inconjurator, pot actiona ca lentile convergente. in aer cli ve comport ca 6 lentiki conversemta, asa cum este prezeniat in figura din d | Lentila convergent’ | Lentila care face ea razele paralele care || De ca sf fie convergente in focarul princip de pe partea cealaitéa lentilei, Att lentila | | apa iPuterea op Misurarea tivergenta a razelor luminoase printi-0 lenul «hi in dioptri (cand distanfa focali este Imisurati in metri). Cu. eat distanta foal este Imai mica, cu ati lentila are putere mai mare Lentila conve esta concave Lentila cu cel putin 6 supratita curba spre exterior, Lentila cu 0 suprafatai curb spre inte flor si una spre exterior este convex dacd mij Lentila care are cel puyin v suprafaa curbata spre interior. O lentila care are o suprafata eur ba spre interior si una spre exterior este cone avi dact mijlocul ei este mai subtire deest ‘marginile sale exterieare (menise eoneav). in aer, lemtila concava de sticki se comporta ca 0 lentil divergenta, Pozitia unui obicet fala de lentiti poate Varia, dar imaginea este virtual Iocul ei este mai gros decit marginile sale exte © lentil convex’ de sticla se comport ca o lentil convergenta, Mirinica, retia si tipul imayinit formate (reala® sau depinde de distanta de la obieet. i v7 Fy [7 |) recone | mans | [rmminane | ae V ba uy Angina fsa ena 4 ‘map fomata mw 3 ane concave sce Cora ost (ict a tet ae Lentila divergent Facts urons pace Lentia care face ca razele paralele eure cad Soe ne Peeasi fie divergente. astfel cd ele par sa pro- Vin’ din focarul principal de aceeasi parte tin cae intr razele: Atat lentitele concave, ‘iis. cele convexe pot si se comporte ca tise lente divergence, depinzaind de indicele derefractie? al lentilei fn raport cu mediul® incoujuritor. In aes, 0 lentil concava de sticla £2 Se comportd ca.o Jentila divergent, asa cum — RA2Me waco gar) tras concn insta I BRE prezetat fn figura din dreapta sees pnt le leer ‘eon caer. {Mode 115, magine reais. 49 imagines), Indice de ratte, 37 thagie virtua, 40 (maginee}INSTRUMENTE OPTICE Instrumentul optic foloseste una sau mai multe len pentru a produce tipul de im: cele mai obignuite instrumente optice Aparatul de fotografiat Instrument optic folosit pentru a forma sia in ira imaginea unui obiect pe film. Imagi nea este ristur Culoarea Lumina all Je atunci cind toate lungi- e de unda* diferite ale luminii vizibile (vezi pagina 45) cad pe ochi in acelasi timp, Lumina alba poate si sufere fenome; al (veri abe produs cu un speetrome le* sau oglinzi curbe* agine cert. Mai jos sunt prezentate citeva dintre Mieroscopul instrumental optic care mvareste obiccte miei. Dae’ are doar o len microscop simplu sau 0 pectrul I mina alba, Fiecare banda de az pe un interval foarte 1 nda® — vezi lumina vizibilA, pAparatul de proieetie Uinstrument optic care produce imaginea Pla a unui object real Fo sete ata ingoe. Lan te prokoge Simones Ut Rreatghet ey Tetescopul amen! optic, folsit pentru marines ubiee side aveea aparent i lor foarte indepart fate mic) Bisnputaneta Culorile pr Lamina rosi, albastrd $i verde — culori eare pot fi obtinute din combinarea altor lumini olorate. Prin amestecarea lor in proportiite rete. se poate produce orice culoare din specirul de lumina vizibila, Retineti c& aces es sun culori primare monocromatice — dar ns ccle despre care se vorbeste Tn arti (ro. abbasir si galben), deoarece pe picturi aloe se amestecd. Unghiul vizwal Unghiu! de la nivelut ochiulus, tormaat de raze le ce vin de la varful si baza unui object sau ale imaginit sale. Cu cat este mai mare, eu wit obiectul pare mai mare. Instrumentele optice ca Fe produc mirirea, de exempli micraseopul crecaza o imagine al i vial este mai mare deca! obiectul studiat eu ochiul liber Mirirea unghiulara sau puterea de mirire (vezi mai jos) a unui astiel de instrument ma soar capacitatea de marire a instrumentului sau cromatis Haloul de culori (speetrul de lumina vizibita vezi jos, stinga) vzzut uneor in jurul imaginii le. Se produce prin disper- sie. Pentru a o evita, instrumen. cobservate prin | tele optice de calitate conjin una sau mai multe lentile acrom: tice ~ fiecare find aleavuita din 2 lentile combinate astfel ea ori ce dispersie produsa de o len si fie covectata de ecalalta Amestecul culorilor Daci lumina alba cade pe un filuty mono. ccromatie, prin fitru trece numai acceasi culoare (lungimile de undi*) ca si filtrul (celclalte culori sunt absorbite). Avesta este amestecul substractiv sau amestecul eulorit prin substractie, Daca lumina u doua culori diferite astiel obti- hute cade pe o suprafata alba, ochiul percepe o a weia culoare (amestecul eelor daua). Acesta este amesteeul aditiy sau restecul culo itd principala, 52; Proms, 51; agin reals, 49 franines):Retracti, 0. tnagine via 4 (imsginea) Lungime Je une 3selectrici*. Daca o substar stanti este sarcinilor prin substante. (Intr-un me deplaseazi.) Aparent, acea electrostatic’, c: Electricitatea este fenomenul cauzat de prezenta sau miscarea sarcinilor electrice (electroni* sau ioni*) care exerciti o forté are un surplus de \cdrcati negativ si respectiv pozitiv, dacd are un deficit de electroni. Curentul electric (vezi pagina 60) este migcarea ordonata a ta este in contradictie cu denumire re studiaza sarcinile electrice in repaus troni, aceastit sub- electronii sunt cei care se de ‘Sta cst lt Ebon pote primes: ota Prima lege a clectrostati Corpurite cit aceeasi sarcina se respin, Purile cu sarcini diferi cleetric ar neinedreat prin atrag. Particula ined Intotdeauna un conductor ® eae Ce —frssinann SS" <4 arin Avecte aT te pteses or Cast Conduetorul Un comp care confine o eantitate mare (clectroni) libere (vezi st eonduetibilit gina 63). De aceca, acesta poate si condued cleetricitatea (sa poarte un ewrent electric — veri introducerea). Metalefe, de exemplu cuprul, al ‘miniul si aurul, sunt bune conducatoare, deoa rece contin tin mare numir de electroni Tiberi Lolatorul Un material eu foarte putine sarcini (electron) libere (rity conductor). Unele izolatoare se Tncarea electric prin frecare, Acest lueru se datoreaza faptului cX electronii de la suprafata sunt transferati de la o substan Ia alta. lar sarcina riméine fa supratit i 56 "Gondensator. 58; Fort elected, 83: toni, 68 loniaroo} 1 Eleetroscop Instrument pentru detectarea cantitatilor mici de sarcini electrice, Eleetroscopul obisnuit este cel cu foith de aur, Cand foita si tja se incarca, ele se resping i foita se indepartenza de tija. Cu cat sarcina electric’ este mai mare, cu alt foita se indeparteaza mai mult. Elee- troscopul cu condensator canine intre plac 51 culie un eondensator? care hil Ti ea Dwecores —— SESSEEEE}— nse oot ‘Becton er sgTnduetia sau inductia electrostatica Prcestl prin care un conductor se incarea $0) acjiunea altor sarcin eleetrice, fita sa ise contact intre ele. in general, datorita electvicd este Prin depla ine permanent ‘espingcrii sau atractiei sarc Inds Ia extiemitaile corp ‘rea unor sarcini, coxpal leirizat. Freres una conductor pi induc LOD maine Ser kator Becton Pans mete sine ctw Dise pentru transfer de sareink Uadise mic construt dintr-un e¢ ‘Monlal pe un miner izolator. Se utilizeaza la ttansferul sarcinilor dine corpuri Densitatea superticiald de sar Cantiatea de sarcina eleetricd pe unitatea de suprafayé «unui corp. Este mai mare unde su prafaa este mai curbata, fapt ce duce fentrarea sarcinilor in anumite puncte de var (ver ionizarea produsit de varfuri). Numai sera are densitatea de sareina constanta Yor nati de cin Ionizare produsi de varfuri {Creare oe in jurul unui ve ascusit de pe Suraj unui corp inedreat poritv. lonit poat- thi dn acr sunt respingi de sarcinile electrice sin cel punot (vezi densitatea s i de Garcini). Acestea se cioenese cu moleculele de Esraae pierdclectroni pentru a produce alt ini pozitivi care vor fi respi Pi de decarcare. 80, Energte mecanica. & ‘Asnetul Descaircarea elocinica inte varful gi baza norului ineircat electric, datorita electrizarii picdturilor de apai prin frecare. Paratriisnetal atrage sarcinile (dac& ¢ pozitiv si baza norulut negativ), in caz contrar, sarcinile negative se scurg de pe paratrisnet spre nor. Trsnetul ele aseminitor efectului objinut iniram tub de descireare® Generatorul Van de Graaff Se bazeaza pe inedrvarea electric’ u unet sfere metalice goale, prin ionkeare produsa de vat eu ajutorul inci benzi eleeirizate prin frecare, ‘Gencratea Van de Gra seagais” f asind clectrostatica alcauuité dinte-un izola- tor cilindrie si un disc de alama atasat, eu ma: net izolant. Se utilizeaza pentru producerea ‘mai multor sarcini pozitive dintr-o sareina negativa,POTENTIALUL ELECTRIC Una sau mai multe sarcini electrice creeaza un cAmp electric, adicd un ciimp de fort in care particulele in create clectric interactioneaza prin fortd electried*. Intensitatea unui cdmp electric intr-un punet este forta pe unitatea de sarcind pozitiva di acel punct, iar sensul lui coincide cu sensul fortei (vezi si paginile 104- 107). Corpurile inearcate dint cmp electric au energie potent datorita sarcinilor electrice gi pozitie’ lor, Potentialul electric este proprie tatea cémpului (vezi jos) Potentialul electric Energia potentiali” pe unitatea de sarci {ntr-un punct al campului electric este lucrul meeanic efectuat pentru deplasarea unei sar- ini pozitive in acest punet, Energia potential nei sarcini depinde de potentialul electric al poriiei sale si de mfrimea sa, Sarcina po7i tivi tinde sa se deplaseze spre punetele cu Potential mai sedzut, Potentialul nu se poate Iniisura, ci se masoari diferenta de potential dlintre dows puncte. “Coulomb, 60; Fort electrica, Cimp de forth 6 Energie potenti © impr ace os eo Diferenta de poten junea 0 diferengi de potenti sarcini cegala cu schimbul de ener ppunct ja altul. Unitatea de misurd a tensiuni este voltul (uneori voltaj). Dac o sa un coulomb* se deplaseaza intre dowd puncie cu tensiunea de un volt, atunei exis schimb de energie de un joule, Se alege un punet de refering’ (de obice pamantul en un potential dat egal eu 72Fe itn depot uprafata echipotentiala Suprafata pe care potentiatul este constantCapacitatea electric’ Gi un conductor* este incarcat etic, va fi caracterizat pri potential Gopacitatea sau eapacitatea elec ied este raportl dint sarcin Prints de un corp si potential Reni schimbarea potenyiahuui cu Hezeasivaloae, un corp cu capa veri (7 ‘Acwoa dparae ao art cd podot o. Condensatorul electrolitic Este un condensator cu un dieleetrie de view trolit care oferd o capacitate foarte mare pe marit ew un vok ednd sa volum mic. Datorita naturiédielectticului inereat eu 0 sarcina de un coulomb? Condensatorul Dispo wdeasstorul trebuie sa fie conectat coreet la sursa electri Condensatorul variabil Condensatorul aledtuit diate sistem de meal (armaturi) despartite de un materi pliei (una fixata si una mobil), avnd un die Ber, rumit dieleetrie. Capacitatea unui con leetrie de ae. Marimea suprafetei comune a Mensator depinde de dieleetricul utilizat, deci placilor se modifica schimbind eapacitatea Wieletricul se alege astfel inet si se obfina yi fs un dielectric dat si cupacitatea aceluiasi fodensator cu vid intre plici, Deci, aceasta Condensatorul format dints-v butelie de sucta ciptusitd in imterior si exterior eu o folie. A fost printre primele condensatoare inventate, Condensatorul de hartie Condensatorul construit din doua placi de staniol lungi, desparjite de un dieleetr lire de hartie cerita, Paloare este fuctorul prin cate capacitatca dons ste prin utilizarea unui dieleetrie in bocul oe [ica un loc de vid se foloseste cu ver, real fou! poate fi foarte asemanator). lonductor 58, Couiomo, 60