Realitatea sociala se exprimă prin multitudinea fenomenelor si faptelor
sociale ca date obiective ce alcătuiesc în unitate si interacțiunea lor viața
socială.Societatea presupune ca aspect fundamental însuși faptul convețuirii umane , al existenței omenești in baza anumitor relații trăite ca legături inter- umane sau raporturi ,ca relații sociale . Termenul de proces social poate fi înțeles în perspectiva sensurilor analoge pe care le conferim termenului de proces în alte domenii ale științei -în fizică,biologie etc.În uzanța comună ,prin proces se înțelege o succesiune defenomene unitare care determină anumite efecte .Cunoaștem multiple categorii de procese (fizice ,chimice ,biologice )si efectele pe care ele le produc .Desigur procesele sociale au o mai mare complexitate .Expresiile si efectele pe care ele le determină sunt mai dificil de identificat ,chiar si atunci cind ne referim ,de pilda, la procesele de moderizare ,urbanizare ,socializare ,adaptare și neintegrare socială.Așa de exemplu ,creșterea infracțiunilor ,ca fenomen social negativ ,poate fi un efect al unor procese indezirabile de inadaptare și neintegrare socială,determinînd conduite caracteristice pentru devianța comportamentală.Gusti consideră că procesele sociale se referă la viața sau realitatea socială ,abordate în perspectiva permanentelor lor schimbări în decursul timpului .Pentru sociolog ,afirmă Gusti ,importante sunt modificările care ,,ating chiar structura unitații sociale și duce spre capătul evoluției la transformări radicale ...Schimbările acestea de structură ale unei unitați sociale le numim ,,procese sociale ”(Gusti). Faptul social este o teorie dezvoltată de sociologul Emile Durkheim pentru a descrie modul în care valorile, cultura și normele controlează acțiunile și credințele indivizilor și ale societății în ansamblu. El a definit sociologia ca fiind studiul faptelor sociale, despre care a spus că sunt acțiunile societății. Faptele sociale sunt motivul pentru care oamenii dintr-o societate par să aleagă să facă aceleași lucruri de bază; de exemplu, unde locuiesc, ce mănâncă și cum interacționează. Societatea căreia îi aparțin îi modelează pentru a face aceste lucruri, continuând faptele sociale. Faptul social este exterior individului, el nu este nici de natură organică (biologică) nici de natură individuală (psihologică). Un alt element definitoriu foarte important îl reprezintă caracterul său obligatoriu, iar această constrângere se manifestă sub forma necesităţii individului de a se conforma normelor şi convențiilor impuse de către societate Faptul social este ceea ce ne face să reacționăm puternic la oamenii care se abat de la atitudini sociale. De exemplu, oamenii din alte țări care nu au o casă stabilită și, în schimb, rătăcesc dintr-un loc în altul și ocupă locuri de muncă ciudate. Societățile occidentale tind să vadă acești oameni ca fiind ciudați și ciudați pe baza faptelor noastre sociale, când în cultura lor, ceea ce fac este complet normal. "O stare individualǎ imitatǎ nu ȋnceteazǎ prin aceasta sǎ fie individualǎ.Orice fapt social este imitat; el are o tendințǎ de a se generaliza, iar aceasta pentru cǎ este social, adicǎ obligatoriu. Puterea de expansiune a faptului social nu este cauza ci consecința caracterului său sociologic." (Émile Durkheim - Regulile metodei sociologice)
Î n concluzie pot spune ca faptele si procesele sociale reprezintă o unitate
fundamentală în desfășurarea existenței sociale .Procesele sociale și faptele sociale ca date obiective alcătuiesc în unitatea și interactiunea lor viața socială.