Citat: Sociologia studiază faptele sociale ca nişte lucruri.

. Fapt social- reprezintă orice mod de a acționa declarat sau nu în stare să exercite asupra
individului o constrângere exterioară. Conceptul de fapt social a fost studiat la nivel științific
de către sociologii:
- M.Weber;
- G.Tarde;
- E.Durkeim;
- Petre Andrei
. Max Weber a studiat acest concept din perspectiva ascendentă de la naștere la moarte.
M.Weber susținea că există mai multe tipuri de fapte sociale: - Fapte ce vizează individul; -
Fapte ce vizează mediul ( natural, social,psihologic). Ambele tipuri de fapte sociale
interacționează dând naștere:Un fapt social complex.
Gabriel Tarde consideră că faptul social este o acțiune săvârșită de un individ având drept
model pe altcineva.Astfel faptul social este rezultatul contactului a două sau mai multe
conștiințe care se află în raport de imitație
. Procesul social reprezintă rezultatul faptelor și fenomenelor sociale.
În cadrul fiecărei societăţi se petrec numeroase fapte şi fenomene sociale. Unele sunt
trecătoare, au o mică importanţă sau se petrec independent unele de altele. In alte situaţii,
faptele şi fenomenele sociale se înlănţuiesc între ele, dând naştere unor ansambluri relativ
stabile – procesele sociale. Prin proces social înţelegem un ansamblu de fapte şi fenomene
sociale cu o anumită direcţie de desfăşurare. Procesele sociale au an fir conducător, o anumită
direcţie de desfăşurare; ele se înscriu într-o anumită tendinţă de schimbare, de transformare a
societăţii. Procesele sociale au o durată lungă şi sunt legate de devenirea socială, exprimă
dinamismul social. Nu tot ceea ce se petrece în societate poate fi redus la procese sociale.
Rezervăm denumirea de proces social pentru seriile de fenomene şi fapte sociale care privesc
personalitatea indivizilor, grupurilor şi colectivităţilor, care schimbă modul de organizare a
grupurilor şi colectivităţilor în care produc modificări în relaţiile dintre elementele sistemelor
şi subsistemelor sociale. Pentru ca faptele şi fenomenele sociale să se înlănţuie în procese
sociale, este necesar ca ele să fie relativ omogene şi să existe intre ele relaţii de dependenţă
cauzală sau relaţii structural-funcţionale. Numărul mare de fapte şi fenomene de acelaşi fel nu
este suficient pentru declanşarea unui proces social. De exemplu, naşterile şi decesele există
în număr mare în fiecare societate. Ele pot fi şi sunt relativ omogene. Ponderea lor în
populaţia totală (natalitate, mortalitate) poate fi constantă lungi perioade de timp. Ele se
înscriu într-o mişcare demografică, naturală, care poate avea anumite tendinţe. Totuşi, aceste
evenimente demografice, deşi se petrec în societate şi sunt determinate social, nu constituie
procese sociale propriu-zise, întrucât între ele nu există legături de dependenţă cauzală sau
structural-funcţionale. Naşterile şi decesele sunt fenomene biosociale. Dacă le privim ca
fenomene sociale, putem stabili că ele sunt influenţate sau determinate de o serie de factori
sociali. Acţiunea corelată a acestor factori determină un anumit nivel şi o anumită tendinţă a
fenomenelor de natalitate şi mortalitate.
 Confundarea dintre noțiunea de proces social-demografic se explică prin faptul că
fenomenele social-demografice sunt rezultatul unui ciclu biologic, nici de cum rezultatul unor
acțiuni sociale sau mod de organizare. Procesele sociale care au loc între doi indivii conduc la
apariția de relații sociale.Procesele sociale sunt diferite ca nivel de complexitate. Unele au o
complexitate mai mică, fiind compuse din fapte şi fenomene sociale relativ omogene; altele
au o mare complexitate, unele au loc doar în cadrul unor colectivităţi sau regiuni, altele
cuprind întreaga societate. În urma acestor caracterizări, putem da o definiţie mai completă:
procesele sociale sunt ansambluri durabile de fapte şi fenomene sociale, relativ omogene,
unite prin dependenţe cauzale sau structural funcţionale, cu o anumită direcţie de desfăşurare
. In concluzie pot spune că procesele sociale rezultă că analiza lor ne permite să
cunoaştem mai bine ce se întâmplă într-un anumit grup, o anumită colectivitate sau societate,
ce se schimbă în structura şi funcţionalitatea lor, cum au loc transformările, care sunt
complexele cauzale care determină o anumită schimbare. Si mai sunt 2 de procese asociative:
cooperare, acomodare, asimilare. Procese disociative: opoziție, conflict, competiție.