Infracţiuni de omor în stare de

recidivă
Sentinţă penală 140/2019 din 18.06.2019

Dosar nr. X

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

SECŢIA PENALĂ

Sentinţa nr. 140 din 18 Iunie 2019

Domeniul asociat : omor

Titlu :

Pe rol fiind pronunțarea în cauza penală privindu-l pe inculpatul L.A.C., trimis în judecată
prin rechizitoriul nr. xxx, din data de 05.04.2018, al Parchetului de pe lângă Tribunalul ____,
pentru săvârşirea infracţiunii de omor în stare de recidivă, faptă prevăzută de art. 188 alin. 1
C.pen. cu aplicarea arat. 41 alin. 1 C.pen.

Dezbaterile în cauză au avut loc la termenul din data de 10 iunie 2019, fiind consemnate în
încheierea de ședință, termen la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit
termen pentru deliberare și pronunțare la data de 18.06.2019.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul _____ nr. xxx, din data de 05.04.2018,
s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arestare preventivă,  a inculpatului L.A.C. pentru
săvârşirea infracţiunii de omor în stare de recidivă, faptă prevăzută de art. 188 alin. 1 C.pen. cu
aplicarea arat. 41 alin. 1 C.pen.

În esenţă, s-a reţinut faptul că inculpatul L.A.C., aflându-se în stare de recidivă, cu intenţie
directă, în data de 15.02.2018, în jurul orei 22:00 a lovit cu un obiect tăietor-înţepător (cuţit tip
baionetă) în zona toraco - abdominală persoana vătămată D.I.C.,  provocându-i leziuni de arteră
intercostală, hemitorace stâng, leziuni la nivelul pericardului, plămânului, diafragmului, colonului,
splinei şi pancreasului, în urma cărora, la data de 27.02.2018, a decedat.

Situaţia de fapt a fost probată în cursul urmăririi penale cu următoarele mijloace de probă
indicate în cuprinsul rechizitoriului:  proces-verbal de sesizare din oficiu, fila 1, proces-verbal de
cercetare la faţa locului şi planşe foto, filele 2-28, declaraţii suspect/inculpat, filele 37-42,
declaraţie persoană vătămată împreună cu suportul optic ce conţine înregistrarea audio-video a
declaraţiei, filele 52-55, cerere de constituire parte civilă, filele 56-58, declaraţie martori, filele 60-
87, raport cu principalele activităţi desfăşurate de primul poliţist ajuns la faţa locului, filele 88-91,
listing apel de urgenţă 112 împreună cu CD, filele 94-97, proces-verbal redare apel 112, filele 98-
104, concluzii preliminare examinare medico-legală, D.I.C., fila 112, concluzii preliminare
examinare medico-legală, L.A.C., fila 113, raport de constatare medico-legală L.A.C., fila 118,
raport de expertiză medico-legală psihiatrică L.A.C., fila 119, acte medicale Spitalul de Urgenţă
T... – Secţia psihiatrie, L.A.C., filele 137-172, acte medicale CMI M.C.M., L.A.C., filele 176-178,
fisa de constatării preliminare, D.I.C., fila 182, raport medico-legal de necropsie, D.I.C., filele 184-
188, planşe foto – necropsie D.I.C., filele 190-214, raport de constatare medico-legală, D.I.C., fila
215, proces-verbal predare primire înregistrare audio-video întocmit cu martora M.R., fila 220,
suport optic DVD, predat de M.R., ce conţine o înregistrare audio-video, primită de la inculpatul
L.A.C., fila 221, proces-verbal de vizionare, filele 222-226, proces-verbal percheziţie informatică,
filele 238-243, proces-verbal consemnare activităţi, fila 246, suport optic DVD cu rezultatul
percheziţiei informatice, fila 252, acte medicale D.I.C., filele 2-197 vol II.

La data de 05.04.2018, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului G.-Secţia Penală, sub
nr. zzz,  în procedura de cameră preliminară.

Potrivit art. 207 alin. 2 C.pr.pen., în termen de trei zile de la înregistrarea dosarului,
judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive.

În procedura de Cameră preliminară s-a stabilit termen la data de 10.04.2018, pentru

verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive, conform art. 348 alin. 2 C.pr.pen,. rap. la
art. 207 din C.pr.pen.

Prin încheierea nr. 5 din data de 10.04.2018, judecătorul de cameră preliminară din cadrul
Tribunalului G., în baza art.348 C.pr.pen. şi art. 207 alin.2 şi 4 C.pr.pen., a  menţinut măsura
arestării preventive faţă de inculpatul L.A.C.. Soluţia a rămas definitivă prin necontestare.

Prin închierea nr. 8 din 03.05.2018 judecătorul de cameră preliminară din cadrul
Tribunalului G., în baza art.348 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 207 alin. 4 C.pr.pen., a  menţinut măsura
arestării preventive faţă de inculpatul L.A.C.. Soluţia a rămas definitivă prin necontestare.

Prin închierea nr. 13 din 24.05.2018 judecătorul de cameră preliminară din cadrul
Tribunalului G., în baza art.348 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 207 alin. 4 C.pr.pen., a  menţinut măsura
arestării preventive faţă de inculpatul L.A.C.. Soluţia a rămas definitivă prin necontestare.

Prin închierea nr. 21 din 18.06.2018 judecătorul de cameră preliminară din cadrul
Tribunalului G., în baza art.348 alin. 2 C.pr.pen. şi art. 207 alin. 4 C.pr.pen., a  menţinut măsura
arestării preventive faţă de inculpatul L.A.C.. Soluţia a rămas definitivă prin necontestare.

Ulterior prin încheierea nr. 52 din 06.06.2018,  judecătorul de cameră preliminară,  a exclus
din ansamblul probelor administrate declaraţia dată de persoana vătămată D.I.C. la data de
22.02.2018, au fost respinse ca nefondate celelalte cereri şi excepţii formulate de către
inculpatul  L.A.C. cu privire la legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării
actelor de urmărire penală în dosarul nr. ggg/P/2018  al Parchetului de pe lângă Tribunalul G.
 S-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 113/P/2018 al Parchetului de
pe lângă Tribunalul G. privindu-l pe inculpatul L.A.C., a administrării probelor şi a efectuării
actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecății privindu-l pe inculpatul L.A.C., fiul lui ........., pentru
săvârşirea infracţiunii de omor în stare de recidivă, faptă prev.de art.188 alin.1 C.pen. cu
aplicarea art.41 alin.1 C.pen.

Încheierea a rămas definitivă prin încheierea nr. 58 din 11.07.2018 pronunţată de

judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel C. prin care au fost respinse ca
nefondate, contestaţiile declarate de inculpatul L.A.C.  şi de către Parchetul de pe lângă
Tribunalul G..

A fost stabilit primul termen de judecată la data de 03.09.2019, termen la care a fost
amânată cauza la data de 17.09.2019, întrucât a lipsit apărătorul ales al inculpatului iar asistenţa
juridică a acestuia este obligatorie, dispunându-se emiterea unei adrese către Baroul G. pentru
desemnarea unui apărător din oficiu pentru inculpat.

Ulterior la data de 17.09.2019, la primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită,

ulterior citirii în extras în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea
judecăţii, instanţa l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza
probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-i la
cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Inculpatul L.A.C. a arătat că solicită ca judecarea cauzei să se facă potrivit art. 374 alin. 4
C.pr.pen.

S-a procedat la audierea inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. 1 raportat
la art. 378 C.pr.pen., declarația acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosar (filele 62-64
volumul I dosar instanţă).

Tribunalul a respins cererea inculpatului de judecare conform procedurii aplicabile în cazul

recunoaşterii învinuirii urmând ca, în situaţia în care starea de fapt recunoscută de inculpat va fi
aceeași cu cea rezultată în urma cercetării judecătoreşti, inculpatul să beneficieze de reducerea
limitelor de pedeapsă, potrivit disp.art.396 alin.10 C.proc.pen. Instanța a apreciat că inculpatul a
invocat aspecte de fapt care ar putea avea fi valorificate sub forma legitimei apărări sau
provocării, împrejurări care nu au fost reținute în rechizitoriu și pentru stabilirea cărora este
necesară administrarea de probe.

Astfel cum rezultă din încheierea de şedinţă din data de 17.09.2018, s-a solicitat audierea
martorilor indicați în dispozitivul rechizitoriului atât de către reprezentantul Ministerului Public cât
şi de către inculpat prin apărător.

Partea civilă a solicitat, pe latură civilă încuviințarea probei testimoniale solicitând audierea
a doi martori, al cărora nume nu l-a putut indica la acel moment, şi proba cu înscrisuri, iar
inculpatul prin apărător a solicit încuviințarea probei testimoniale şi a arătat că va formula și scris
o cerere de încuviințare a efectuării unei expertize medico legale psihiatrice pentru stabilirea
discernământului inculpatului urmând a depune o cerere scrisă în acest sens.
 Instanța a încuviințat audierea martorilor indicaţi în rechizitoriu şi a dispus citarea tuturor
martorilor indicaţi în dispozitivul rechizitoriului respectiv: ..........

A prorogat discutarea cererii formulate de inculpat privind efectuarea unei noi expertize
medico legale pentru stabilirea discernămânului acestuia după ce inculpatul va formula cererea
în scris, cu indicarea faptelor şi împrejurărilor supuse evaluării şi a obiectivelor care trebuie
lămurite de expert potrivit dispoziţiilor art. 172 alin. 3 C.pr.pen.

De asemenea, a prorogat discutarea cererii formulată atât de inculpat prin apărător cât şi
de partea civilă prin apărător privind încuviinţarea probei testimoniale la termenul următor.

A fost amânată cauza la data de 01.10.2018.

La termenul de judecată din data de 01.10.2018 s-a procedat la audierea martorii B.A.E.
(filele 94-95, vol. I. dosar instanţă), O. G. C. (filele 96-97, vol. I. dosar instanţă), G. I. D. (filele 98-
99, vol. I. dosar instanţă), G. O. G.(filele 100-101, vol. I. dosar instanţă), M. G. (filele 91-93, vol. I.
dosar instanţă) şi S. V. (filele 102-103, vol. I. dosar instanţă) declarațiile acestora fiind
consemnate şi ataşate la dosarul cauzei

De asemenea, la acest termen de judecată a fost trimisă prin fax o cerere din partea
inculpatului prin apărător prin care solicită efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se
stabili dacă între leziunile traumatice şi deces există legătură de cauzalitate şi dacă leziunea
căreia i se datorează șocul hemoragic a fost adecvat tratată şi la ce interval de timp raportat la
data agresiunii, proba cu înscrisuri, martori şi de asemenea readministrarea întregului probatoriu
din faza de urmărire penală. Totodată prin fax a fost trimisă o cerere cu obiectivele expertizei.

La acest termen de judecată s-a prorogat punerea în discuţie şi pronunţarea asupra cererii
formulate de inculpat privind efectuarea unei noi expertize medico legale la termenul următor şi s-
a dispus aducerea cu mandat a martorilor lipsă respectiv G. N., C. G. R., M.R., F. A. N., H. B. I.,
S. F. şi V. A. Fl., fiind amânată cauza la data de 22.10.2019.

La termenul de judecată din data de 22.10.2018 s-a procedat la audierea martorii G.N.
(filele 127, 128, vol. I. dosar instanţă), C.G.R. (filele 130-133, vol. I. dosar instanţă), F.A.N. (filele
125,126, vol. I. dosar instanţă), H.B.I. (filele 136, 137, vol. I. dosar instanţă), S.F. (filele 134, 135,
vol. I. dosar instanţă) şi V.A.F. (fila 129, vol. I. dosar instanţă) şi C.L. (filele 138-139, vol. I. dosar
instanţă)  declarațiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

Tot la acest termen de judecată a fost încuviințată cererea inculpatului privind audierea
martorului N. M., pentru respectarea principiului egalității de arme întrucât la solicitarea
procurorului a fost audiat  martorul F.A.N.deși nici acesta nu a fost prezent la locul săvârșirii
infracțiunii. Martorul F.A.N. a declarat că s-a aflat în seara conflictului la domiciliul său împreună
cu martorul N.M..

La acest termen de judecată a fost respinsă cererea inculpatului de încuviințare a unei noi
expertize medico-legale psihiatrice și unei noi expertize medico –legale pentru a se stabili cauza
de decesului.

A fost amânată cauza la data de 21.11.2018 pentru când s-a dispus citarea martorului
N.M. şi a martorei M.R. în vederea audierii.
 La termenul din data de 21.11.2019 a fost amânată cauza la data de 10.12.2018 la cererea
apărătorului ales al inculpatului care a depus la dosarul cauzei o cerere de amânare a cauzei
susținând că nu se poate prezenta din motive medicale, cerere însoțită de copia adeverinței
medicale nr. 4931 din 20.11.2018.

La termenul de judecată din data de 10.12.2018 s-a procedat la audierea martorei M.R.
(filele 174-176, vol. I. dosar instanţă)  declarația acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosarul
cauzei şi s-a luat un supliment de declaraţie inculpatului L.A.C.(filele 172-173, vol. I. dosar
instanţă)  care a fost consemnat şi ataşat la dosarul cauzei.

Au fost admise cererile formulate de avocat M.R. pentru partea civilă prin care solicită
reaudierea mamei inculpatului M.G., de reprezentantul Ministerului Public prin care solicită
reaudierea tuturor poliţiştilor care au fost la faţa locului respectiv B.A., G.N., O.G.C., G:I.D., de
avocat M.R. pentru inculpat prin care solicită reaudierea concubinei inculpatului C.G.R.  precum
şi cea formulată de avocat M.R. pentru partea civilă prin care solicită să se procedeze la audierea
domnului avocat N.N. în calitate de martor şi s-a dispus citarea acestora.

S-a dispus emiterea unei adrese către Comisia de avizare din cadrul Institutului de
Medicină Legală ZZZZ pentru avizarea raportului medico-legal de necropsie nr. 860-A3-162 din
28.02.2018 încheiat de Institutul de Medicină Legală ZZZZ precum şi emiterea unei adrese către
Judecătoria T pentru a comunica copia sentinţei penale nr. vvv/23.10.2013 cu menţiunea
rămânerii definitive.

A fost amânată judecarea cauzei la data de 14.01.2019 termen la care au fost audiaţi
martorii N.N. (filele 4-7, vol. II. dosar instanţă)  şi N.M.M. (fila 8, vol. II. dosar instanţă)  fiind
amânată cauza la data de 28.01.2019 pentru citarea martirlor lipsă B.A. E., G.N., O.G.C., G.I.D.,
C.G.R.  şi M.G..

La termenul de judecată din data de 28.01.2019.2018 s-a procedat la audierea martorei

B.A. E.(filele 25,26, vol. II. dosar instanţă), G.I.D. (filele 27, 28, vol. II. dosar instanţă), C.G.R.  
(filele 31, 32, vol. II. dosar instanţă) şi M.G.(filele 29, 30, vol. II. dosar instanţă) declaraţiile
acestea fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

De asemenea, la acest termen de judecată a fost comunicată de institutul de medicină

Legală ZZZZadresa nr. 72/E2/17.12.2018, prin care se comunică că nu este de acord şi nu
avizează concluziile Raportului medico-legal de necropsie nr. 860/A3/162 din 28.02.2018,
elaborat de Institutul de Medicină Legală ZZZZ, privind decesul numitului D.I.C. întrucât au fost
constatate neconcordanțe între leziunile traumatice externe şi interne suferite de victimă la data
de 15.02.2018. Pentru lămurirea situaţiei şi a modului de producere a acestor leziuni s-a propus
să se dispună efectuarea unui nou raport de expertiză medico legală, pe baza actelor, de către o
comisie de nouă expertiză medico-legală din cadrul Institutului de Medicină Legală ZZZZ.

A fost amânată cauza la data de 04.02.2019 pentru aducerea martorilor lipsă, respectiv
G.N. și O.G.C., cu mandat de aducere, citează martorul G.M.la locul de muncă, Inspectoratul de
Jandarmi G..

S-a dispus emiterea unei adrese către Inspectoratul de Poliție și Inspectoratul de Jandarmi
pentru a comunica numele persoanelor care au fost prezente, în calitate oficială, din partea
acestor instituții, la fața locului în seara de 15.02.2018.
 S-a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale de către o nouă comisie din cadrul
Institutului de medicină Legală ZZZZcare urmează să aibă următoarele obiective:

- mecanismul de producere al fiecărei leziuni traumatice constatate;

- legătura de cauzalitate dintre leziunile traumatice şi deces;

- poziţia victimă-agresor, cu privire la fiecare leziune traumatică;

- dacă leziunile traumatice puteau fi produse prin autopropulsie sau heteropropupulsie,

cădere şi lovire de corp dur;

- data producerii leziunilor care au produs decesul;

- dacă se identifică o culpă medicală în tratamentul acordat victimei şi dacă această

eventuală culpă ar întrerupe legătura de cauzalitate dintre traumatism şi deces;

Avocat M.R.  a fost de acord cu obiectivele stabilite de instanță și solicită să fie avute în
vedere și obiectivele suplimentare pe care le-a propus în scris, respectiv.

- dacă se poate preciza data producerii leziunii de arteră intercostală, respectiv dacă aceea
leziune a fost produsă anterior sau ulterior primului act medical din seara de 15.02.2018;

- dacă este posibil ca leziunea de arteră intercostală să fi fost provocată ca urmare a

procedurilor medicale la care a fost supusă victima la momentul internării, având în vedere că
aceasta nu a fost constatată cu ocazia primei consultații;

- dacă leziunea de arteră intercostală cu hemotorace stâng şi căreia i de datorează şocul

hemoragic a fost diagnosticată şi adecvat tratată imediat după agresiune sau la un interval mai
mare de timp, în timpul spitalizării la Tg Mureş;

- dacă se concluzionează că leziunea de arteră intercostală nu a fost diagnosticată cu

promptitudine, să se precizeze dacă ar fi existat posibilitatea de a se evita şocul hemoragic în
situaţia diagnosticării prompte;

- dacă se identifică o culpă medicală care a permis instalarea şocului hemoragic, să se

precizeze dacă doar şocul septic ar fi putut cauza decesul.

A fost prorogată încuviințarea vizualizării CD -ului pentru termenul următor, după audierea
martorului G.M., inclusiv cu privire la realizarea filmării.

La termenul din data de 02.02.2019 a fost amânată judecarea cauzei la data de

18.02.2019, termen la care s-a procedat la audierea martorilor O.G.C. (fila 68, vol. II. dosar
instanţă) şi G.N. C, (fila 69, vol. II. dosar instanţă)  declarațiile acestora fiind consemnate şi
ataşate la dosarul cauzei.

La acest termen de judecată a fost în baza art. 177 alin. (4) C.pr.pen., admisă cererea
formulată de inculpat, prin care solicită ca la efectuarea expertizei medico legale să participe un
expert recomandat din partea sa, în persoana domnului doctor D.I. punând în vedere inculpatului
să indice datele de contact ale acestuia.
 A fost amânată cauza la data de 18.03.2019 pentru revenirea cu adresă către Institutul de
Medicină Legală ZZZZ pentru efectuarea şi depunea raportul de expertiză medico legală dispus
în cauză şi citarea martorului G.M. în vederea audierii.

Între timp a fost preschimbat termenul de judecată la data de 25.02.2019 termen la care
tribunalul, având în vedere faptul că inculpatul nu a indicat numele unui expert medico legal care
urmează să participe la efectuarea expertizei medico legale de necropsie ca expert recomandat a
revenit asupra dispoziției de la termenul anterior şi a respins cererea privind desemnarea unui
expert recomandat având în vedere că nu s-a indicat un astfel de expert. Potrivit art.177 alin.4
C.proc.pen., părțile au dreptul să solicite numirea unui expert recomandat, acesta neputând fi
desemnat de instanță.

A fost amânată cauza la data de 18.03.2019 revenind cu adresă către Institutul de

Medicină Legală ZZZZpentru efectuarea şi depunea raportul de expertiză medico legală dispus în
cauză şi citarea martorului G.M. în vederea audierii.

La termenul din data de 18.03.2019 s-a procedat la audierea martorului G.D.M. (fila 101,
vol. II. dosar instanţă) declarația acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei fiind
amânată cauza la data de 15.04.2019 pentru revine cu adresă către Institutul de Medicină Legală
ZZZZpentru efectuarea şi depunea raportul de expertiză medico legală dispus în cauză.

La termenul din data de 15.04.2019 a fost amânată cauza la data de 06.05.2019 termen
pentru care a fost comunicat de către Institutul de medicină Legală ZZZZ raportul de nouă
expertiză medico legală fiind amânată cauza la data de 27.05.2019 pentru observarea acestuia şi
pregătirea apărării de către inculpat cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice
formulată şi depusă la dosarul cauzei de către partea civilă D.P..

La termenul din data de 27.05.2019 a fost pusă în discuţie cererea formulată de partea
civilă de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul din
infracțiunea de omor prevăzută de art. 188 C.pen. în infracţiunea de omor calificat prin cruzimi
prevăzută de art. 189 alin. 1 lit. h C.pen. precum şi cererea formulată de inculpat de schimbare a
încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul în sensul reţinerii a
scuzei provocării, cereri ce au fost respinse apreciindu-se că fapta, aşa cum a fost descrisă în
rechitoriu, este corect încadrată în drept iar având în vedere comunicatul de presă cu privire la
ședința Plenului Curții Constituționale din 16.04.2019, conform căruia a fost admisă excepția de
neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art.377 alin.(4) teza întâi și art.386 alin.(1) din
Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se
pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare printr-o
hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei, va amâna judecarea cauzei la data
de 03.06.2019.

La termenul din data de 03.06.2019 au fost respinse cererile de schimbare a încadrării

juridice formulată de inculpat din infracțiunea de omor, prev. și ped. de art.188 alin.1 C.pen., cu
aplicarea art.41 alin.1 C.pen., în infracțiunea de ucidere din culpă, prev. și ped. de art.192 C.pen.
sau în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. și ped. de art.195 C.pen.
precum şi cererea de efectuare a unui supliment de expertiză medico-legală sau a unui nou
raport de expertiză medico-legală fiind amânată judecarea cauzei la data de 10.06.2019 având în
vedere comunicatul de presă cu privire la ședința Plenului Curții Constituționale din 16.04.2019,
conform căruia a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile
art.377 alin.(4) teza întâi și art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în
măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice dată
faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei.

Coroborând mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale şi  cercetării

judecătorești, instanța reține următoarea stare de fapt:

În data de 15.02.2018, după ce consumaseră o cantitate însemnată de alcool atât în timpul

zilei cât și în cursul serii, victima D.I.C. și inculpatul L.A.C. se aflau la domiciliul acestuia din urmă
situat în mun........

La un moment dat, între cei doi a intervenit un conflict spontan, context în care inculpatul
L.A.C. i-a aplicat victimei o lovitură în zona pieptului cu un cuțit cu lama de 23 cm, victima
decedând la data de 27.02.2018 în Spitalul Clinic Universitar ZZZZ.

Această stare de fapt nu este contestată de inculpat care a susținut însă că a acționat în
stare de legitimă apărare, sau cel puțin de provocare, precum și că între lovitura aplicată victimei
și decesul acesteia nu există legătură de cauzalitate, decesul fiind cauzat de o culpă medicală,
apărări pe care instanța le va înlătura pentru următoarele considerente:

Astfel cum a subliniat în mod constant apărarea, nu au existat martori la desfășurarea

conflictului dintre inculpat și victimă.

Deși victima a putut fi audiată în timp ce se afla internată la Spitalul ZZZZ, declarația
acestuia a fost exclusă în camera preliminară.

Inculpatul a fost audiat de mai multe ori, atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de
judecată însă și-a modificat permanent declarațiile.

Inițial,  în faza urmăririi penale, a refuzat să de declarații iar în fața judecătorului de drepturi
și libertăți a susținut că: ,, După ce am încheiat convorbirea cu mătușa mea, D.I.C. s-a aprins din
nou foarte tare și a luat de pe masa din bucătărie un cuțit pe care l-a ridicat deasupra capului cu
intenția de a mă lovi, menționez că m-a amenințat cu cuțitul în acele momente, nu a încercat să
mă lovească, acesta spunând că:« Vă omor și pe tine și pe gagica ta și mătușa ta!» Trebuie să
precizez faptul că acel cuțit era folosit în bucătărie la tăierea oaselor și îl aveam de obicei în
sertarul cu cuțite, în acea zi cuțitul se afla pe masă deoarece în dimineața aceea tăiasem oasele
cu el.

Precizez că în momentul în care l-am văzut cu cuțitul în mână m-am speriat foarte rău și
m-am retras spre dormitor, în același timp aruncând cu sticle de vodcă spre D.I.C. pentru a-l
intimida și pentru a-l determina să nu mai vină spre mine.

Totodată, am lovit cu mâna paharele și scrumiera de pe masă cu intenția de a-l lovi și de

a-l intimida mai mult.

Precizez că obiectele respective l-au lovit pe D.I.C., însă acesta s-a aprins mai rău, a
ridicat din nou cuțitul cu intenția de a mă lovi, iar eu am mers înapoi spre dormitor, unde acesta s-
a îndreptat cu cuțitul ridicat spre mine și văzând că este într-o stare de ebrietate mai avansată
decât mine, am avut curajul să-l prind de mână și să-i sucesc mâna, astfel că cuțitul a căzut pe
jos, iar eu l-am luat în mâna dreaptă de pe jos și l-am lovit în zona pieptului o singură dată, iar
când am scos cuțitul acesta a căzut jos și când am văzut că îi curge sânge am hotărât să sun la
salvare și la poliție pentru a-l salva.

Menționez că după ce am realizat ce am făcut, am luat hotărârea să mă sinucid.

Nu am avut puterea să fac acest lucru, dar m-am tăiat singur pe burtă", filele 10-11 dosar
nr. vvvvv.

Fiind audiat de procuror la data de 19.02.2019, inculpatul mai precizează suplimentar și că

,, După ce l-am deposedat de cuțit, am vrut să-l las pe un dulăpior de pe holul de la intrare însă
D.I.C. mi-a spus să vin la el dacă am curaj, înjurându-mă. Precizez că eu am mai vrut să-l
înjunghi o dată însă am renunțat la această idee.", fila 38, vol.I, d.u.p.

Cu ocazia audierii de către instanța de judecată, la termenul din data de 17.09.2018,

inculpatul revine asupra celor declarate anterior și declară că victima l-a lovit prima cu pumnul, că
ar fi luat cuțitul tip baionetă din dulapul din bucătărie, știind că acolo îl ține inculpatul, că a
încercat să-l lovească pe inculpat cu cuțitul însă acesta a reușit să-l deposedeze de arma albă pe
care a lăsat-o câteva secunde pe o noptieră. Inculpatul a luat din nou cuțitul de pe noptieră și,
văzând că victima încearcă să îl lovească, a ridicat cuțitul în sus și l-a înjunghiat, filele 62-64 vol.I,
dosar instanță. Și de această dată inculpatul afirmă, în prezenta noului avocat ales că, după
conflict, fiind nervos și nevenindu-i să creadă ce făcuse, s-a tăiat în zona abdomenului cu un cuțit
sau un ciob.

După ce instanța a respins cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii în cazul

recunoașterii învinuirii, la termenul din 10.12.2018, inculpatul a solicitat să fie reaudiat declarând
că ,, Referitor la leziunea care se poate observa pe abdomenul meu în fotografiile aflate la fila 24
dosar de urmărire penală precizez că acestea s-au produs în următoarele circumstanțe.

Atunci când victima mi-a spus „hai mă ....”, replică înregistrată pe filmare, acesta a m-a
atacat cu un briceag iar eu m-am ferit lăsându-mă pe spate, moment în care m-a tăiat dintr-o
parte în alta a abdomenului.

Nu văzusem briceagul până în acel moment, probabil l-a avut în buzunar.

Nu am relatat aceste aspecte instanţei întrucât aşa mă învăţase primul avocat întrucât
atitudinea de recunoaştere ar avea efecte asupra pedepsei ce urma să mi se aplice sau cu privire
la încadrarea juridică.

Domnului avocat M. nu i-am relatat acest aspect.", filele 172-173 vol.1, dosar instanță.

Având în vedere susținerile inculpatului, cu acordul acestuia, a fost audiat de către instanță
domnul avocat Narcis Nădrag, care l-a asistat în cursul urmăririi penale, acesta declarând că :

,, Inculpatul a relatat că victima a încercat să îl lovească cu cuţitul, el reuşind să îl

deposedeze de cuţit.

Inculpatul a susţinut că şi după ce l-a deposedat de cuţit, victima a venit din nou spre el cu
pumnii şi picioarele şi atunci a aplicat victimei o lovitură cu cuţitul.
 A mai precizat că masa care a fost găsită spartă nu s-a spart în timpul conflictului însă a
spart-o inculpatul, după ce a lovit victima, de nervi.

Mie inculpatul mi-a spus că tăietura din zona abdomenului i-a fost produsă în timpul
conflictului dar că nu ştie cum, respectiv dacă l-a tăiat victima sau în timpul încăierării dintre ei i-a
fost produsă această tăietură.

Este adevărat că ulterior inculpatul a declarat că şi-a produs-o singur, cred că tot de
supărare.

Personal nu am apreciat că această leziune avea o valoare probatorie semnificativă, fiind

superficială, şi chiar dacă i-ar fi fost produsă de către victimă, inculpatul nu ar fi putut dovedi
acest lucru nefiind niciun martor de faţă, iar intensitatea loviturii nu ar fi putut justifica vreun efect
juridic.

De asemenea, inculpatul îmi relatase că victima încercase să îl lovească cu cuţitul de sus

în jos astfel încât nu era plauzibil ca tăietura produsă să fie de la stânga la dreapta.(...)

 Întrebare avocat parte civilă: V-a relatat inculpatul despre existenţa unui cuţit tip briceag în
mâna victimei?

Răspuns: Nu îmi amintesc să se fi vorbit despre un alt tip de cuţit folosit în timpul
conflictului. ".

Instanța apreciază că susținerile inculpatului în sensul că victima l-ar fi atacat prima și i-ar
fi produs respectiva leziune în zona abdomenului nu pot fi reținute întrucât, pe lângă faptul că
inculpatul a relatat de fiecare dată o altă versiune a dinamicii conflictului, afirmațiile acestuia nu
se coroborează cu niciun alt mijloc de probă administrat în cauză.

Este adevărat că aceste schimbări de declarații, cel puțin în ceea ce privește dinamica
conflictului, pot fi justificate obiectiv prin faptul că inculpatul nu își mai amintește exact ce s-a
întâmplat, atât din cauza trecerii timpului cât și a stării în care se afla, acesta consumând o
cantitate mare de bere și vodkă deși se afla sub tratament medicamentos pentru o afecțiune
psihică, conform propriilor declarații.

Tocmai aceste împrejurări de fapt afectează însă credibilitatea relatărilor inculpatului, care,
prin fiecare declarație dată, relatează o altă stare de fapt în ceea ce privește derularea
conflictului.

Inclusiv fostul avocat ales al acestuia, cel căruia inculpatul a susținut că i-ar fi relatat
despre atacul victimei asupra sa, a declarat că inculpatul i-a spus în acea seara că tăietura din
zona abdomenului i-a fost produsă în timpul conflictului dar că nu ştie cum, respectiv dacă l-a
tăiat victima sau în timpul încăierării dintre ei i-a fost produsă această tăietură. Ulterior, inculpatul
a declarat că şi-a produs-o singur, tot de supărare. A mai menționat martorul că tăietura era una
superficială și dispusă orizontal pe abdomen astfel încât el personal a apreciat că aceasta nu
avea valoare probatorie semnificativă. De asemenea, domnului avocat inculpatul nu i-a relatat că
ar fi fost tăiat cu un briceag ci cu acel cuțit baionetă pe care ulterior ar fi reușit să i-l ia victimei și
cu care a înjunghiat-o.
 Starea de legitimă apărare, ca și cauză justificativă, trebuie probată de cel care o invocă,
potrivit dips.art.19 alin.2 C.pen. aceasta prezumându-se numai în cazul persoanei care ,,comite
fapta pentru a respinge pătrunderea unei persoane într-o locuință, încăpere, dependință sau loc
împrejmuit ținând de acestea, fără drept, prin violență, viclenie, efracție sau alte asemenea
modalități nelegale ori în timpul nopții".

Or, în prezenta cauză se constată că nu există probe care să susțină relatările inculpatului
referitoare la presupusul atac al victimei, relatări contradictorii  de altfel, așa cum s-a arătat
anterior.

Mai mult, din fotografiile judiciare aflate la fila 24, vol.I, d.u.p., se constată că inculpatul
prezenta în seara conflictului o plaga tăiată superficială, transversală, dispusă în partea
superioară a abdomenului, localizarea și caracteristicile acesteia făcând mai plauzibilă ipoteza în
care inculpatul s-a auto agresat, realizând gravitatea faptei comise, fie din remușcare, fie din
teamă de repercusiuni, decât cea în care a fost agresat de victimă cu un briceag. Caracteristicile
plăgii care susțin această concluzie sunt lungimea mare a acesteia, cuprinzând abdomenul dintr-
o parte în alta, adâncimea uniformă a plăgii pe întreaga lungime, superficialitatea acesteia
precum și forma perfectă, liniară. 

De asemenea, din redarea dialogului dintre victimă și inculpat, înregistrat de inculpat  cu

telefonul mobil, rezultă cu evidență că victima nu l-a atacat pe inculpat atât timp cât, imediat după
ce a fost înjunghiat cu cuțitul în piept, victima și-a exprimat nedumerirea cu privire la acțiunea
inculpatului:

,,D.I.C.: (n.r. vorbește cu greutate și la un volum scăzut al vocii)...Ce ți-am făcut eu?...

Bărbat 1: Faci tu, futu-ți morții mă-tii figuri cu mine! De bulangiul dracu ce ești!(n.r.bărbatul
gâfâie în continuare).

D.I.C.: Nu ți-am greșit cu nimic...", fila 225, vol.I, d.u.p.

În mod evident acest dialog între victimă și inculpat nu ar mai fi avut loc dacă victima ar fi
încercat prima să îl lovească sau l-ar fi lovit cu briceagul pe inculpat.

Pentru aceste considerente, nefiind dovedit de către inculpat un atac anterior al victimei,
apreciază instanța că nu pot fi reținute legitima apărare - cauză justificativă, excesul neimputabil -
cauză de neimputabilitate sau depășirea limitelor legitimei apărări - circumstanță atenuantă
legală.

A mai susținut inculpatul că instanța ar trebui să rețină în favoarea sa cel puțin

circumstanța atenuantă legală a provocării, arătând că refuzul victimei de a părăsi domiciliul
inculpatului, amenințările și limbajul licențios folosit de acesta la adresa concubinei și membrilor
familiei inculpatului l-au determinat pe inculpat să își piardă controlul și să-l agreseze.

Din probele administrate în cauză, inclusiv declarațiile concubinei, mamei și mătușii

inculpatului, reține instanța că între inculpat și victimă exista o relație de prietenie, cei doi fiind
foarte apropiați.

Conform declarației martorului N.N., fostul apărător ales al inculpatului, atât victima cât şi
inculpatul ,, au fost persoane pașnice până să înceapă să consume alcool şi droguri, inculpatul
având un comportament exemplar în familie, ocupându-se personal de creșterea nepoatei sale
întrucât ceilalți membri ai familiei lucrau. Nimeni nu ar fi putut să anticipeze o faptă atât de gravă
şi atât de violentă. Şi victima era o persoană inteligentă şi cultă, cu bun simț până în momentul în
care a început să consume etnobotanice. Nici prietenii acestuia nu îşi pot explica de ce victima
nu a plecat la facultate şi şi-a ales un astfel de anturaj."

Același martor relatează că interacționat anterior cu cei doi inclusiv prin prisma profesiei
sale de avocat, asigurându-le asistență juridică și a precizat că ,, Inculpatul şi victima erau
prieteni foarte buni (...). Știam ce preocupări au, eu personal certându-i şi spunându-le că vor
ajunge la pușcărie dacă o să mai consume etnobotanice.", filele 4-7, vol.III, d.instanță.

Din cauza comportamentului nociv și autodistructiv pe care îl aveau când erau împreună,
consumând alcool în cantități mari și diverse substanțe cu proprietăți psiho active, membri familiei
inculpatului și concubina acestuia nu erau de acord ca cei doi să-și petreacă timpul împreună,
interzicându-i inculpatului acest lucru.

Din declarația martorei C.G.R. , concubina inculpatului, rezultă că în ziua conflictului, în

jurul orei 12.00, inculpatul și victima se aflau la barul ,,Madam" din centrul orașului T. și
consumau bere. Cu această ocazie, martora i-a remis inculpatului suma de 100 lei. Ulterior, în
jurul orei 16.00, inculpatul a sunat-o pe martoră și i-a solicitat acesteia încă 100 lei, bani pe care
inculpatul i-a luat personal de la locuința martorei. La ora 17.00-17.30, martora l-a sunat pe
inculpat să îl întrebe ce face și a auzit muzică foarte tare, inculpatul spunându-i că a luat o sticlă
de 2 litri și jumătate de bere, că este într-un taxi cu victima și că merg acasă la inculpat. Spre
seară, în jurul orei 19.00, inculpatul a sunat-o pe martoră și a rugat-o să vină la el acasă însă
aceasta a refuzat atât timp cât victima nu pleca de acolo.

Martora declară că discuția a continuat pe messenger, inculpatul promițându-i că victima

va pleca însă, la un moment dat, i-a scris că victima nu dorește să plece invitând-o încă o dată pe
martoră la domiciliul său. Martora a refuzat din nou și a apreciat că inculpatul s-a supărat întrucât
nu i-a mai scris, filele 130-133, vol.I, d.u.p.

Și mătușa inculpatului, martora M.R. a declarat că l-a sunat de mai multe ori în cursul serii
pe inculpat pentru a-i solicita acestuia să îl trimită acasă pe victimă și pentru a verifica ulterior
dacă victima a plecat, inculpatul spunându-i că îl va trimite acasă. A amenințat martora inclusiv
că, în caz contrar, va veni ea personal pentru a-l da afară și va chema și organele de poliție,
afirmând că a auzit victima spunând ,,vino că te omor", filele 174-176 vol.I, d.instanță.

De asemenea, inculpatul a depus la dosar o captură de ecran în care se observă că

victimei i-ar fi fost trimis în data de 15.02.2018, ora 21.58, prin intermediul aplicației messenger,
mesajul ,,Te rog să părăsești de voie bună locuința sorei mele", fila 188, vol.I, dosar instanță,
afirmând că acesta ar reprezenta mesajul transmis de mătușa sa M.R. în seara conflictului.

Pornind de la premisa autenticității mesajului, în sensul că a fost trimis victimei de mătușa

inculpatului la data și ora indicate în cuprinsul acestuia, instanța remarcă că nu există nicio probă
din care să rezulte că victima sau inculpatul au văzut mesajul în acea seară cu atât mai mult cu
cât din momentul în care ar fi fost trimis, ora 21.58, și până când inculpatul a apelat numărul 112
pentru a solicita ambulanța, respectiv ora 22.06, fila 94, vol.I, d.u.p., au trecut numai opt minute.
 Prin urmare, este foarte puțin probabil, ca în intervalul de 8 minute victima și inculpatul să fi
văzut mesajul, să fi început și să se fi derulat conflictul dintre ei, parte din acesta fiind filmat de
inculpat, inculpatul să o fi sunat pe mătușa sa pentru a-i spune că a înjunghiat victima, conform
declarațiilor acesteia, fila 63, vol.I, d.u.p.

Se constată din fotografiile judiciare aflate la fila 28, vol.I, d.u.p., fotografii reprezentând
,,Detalii privind apelurile efectuate de pe telefonul mobil marca Samsung pus la dispoziția
organelor de poliție"  că între ora 21.58 și până a apelat numărul 112, respectiv 22.06, inculpatul
a fost sunat de mătușa acestuia însă nu a răspuns la ora 21.52, a sunat-o pe mătușa sa la ora
21.53, și-a sunat mama la ora 22.03, a fost sunat de concubina sa la ora 22.04 și și-a sunat
mătușa la ora 22.05.

Instanța reține că în seara conflictului atât inculpatul cât și victima se aflau sub influența
băuturilor alcoolice, după ce consumaseră bere și două sticle de vodkă, iar inculpatul a declarat
că ingerase și diazepam, xanax și haloperidol, conform tratamentului prescris de medicul
psihiatru, fila 63, vol.I, dosar instanță.

În jurul orei 21.00-21.30, martorul G.O.G. a ajuns la locuința inculpatului, fiind invitat de
acesta, și a constat că atât inculpatul cât și victima se aflu sub influența băuturilor alcoolice. A
relatat martorul că inculpatul vorbea cu prietena lui pe facebook. Martorul a intrat în bucătărie, și-
a aprins o ţigară, şi-a pus un pahar de suc iar victima a luat o țigară din pachetul său. La un
moment dat victima a picat de pe scaun pe spate, lovindu-se cu spatele de calorifer și spunând
că sună la poliţie, folosind cuvinte injurioase. Observând că victima se afla într-o stare de agitaţie,
martorul a căutat un motiv pentru a pleca. Inculpatul L. i-a spus să îi aștepte, să meargă toţi în
oraş, însă martorului i s-a părut că ceva nu este în regulă şi a plecat. Cât timp a stat în casa
inculpatului, aproximativ 10 minute, inculpatul și victima nu s-au certat și nu au avut discuții
contradictorii, cu atât mai mult, D.I.C., după ce a căzut pe spate, nu s-a mai ridicat și se uita într-
un punct fix pe tavan, filele 66-67, vol.I, d.u.p. și 100-101, vol.I, d.u.p.

Prin urmare, cel puțin la ora 21.00-21.30, între inculpat și victimă nu existau discuții
contradictorii.

Din probele administrate rezultă, așa cum s-a arătat anterior, că mătușa și concubina
inculpatului i-au solicitat acestuia insistent să îl scoată din casă pe victimă, neexistând nicio probă
care să dovedească însă împrejurarea că inculpatul i-ar fi cerut victimei să plece.

De altfel, familia inculpatului îi interzisese acestuia, cu mult timp înaintea conflictului, să îl

mai invite pe victimă la domiciliul său, interdicție de care inculpatul în mod evident nu a ținut cont,
fila 91 verso, vol.I, dosar instanță.

Acceptând chiar că discuția dintre cei doi ar fi pornit de la refuzul victimei de a pleca de la
locuința inculpatului și chiar că acesta l-ar fi jignit și amenințat pe inculpat, instanța apreciază că
nu poate reține provocarea ca și circumstanță atenuantă legală.

Potrivit art.75 alin.1 lit.a) C.pen., constituie circumstanță atenuantă legală săvârșirea
infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din
partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei
sau printr-o altă acțiune ilicită gravă.
 Pentru evaluarea stării de tulburare sau de emoție trebuie avute în vedere împrejurările
concrete ale cauzei, particularitățile psihice ale infractorului, raporturile dintre părți.

Or, între inculpat și victimă exista o relație de prietenie foarte apropiată, inclusiv inculpatul
și membrii familiei acestuia susținând că victima s-a mai manifestat agresiv fizic cu inculpatul,
acesta acceptându-i comportamentul întrucât îl considera ,, fratele său".  Relevantă în acest sens
este următoarea convorbire dintre inculpat și victimă din cuprinsul căreia rezultă că inculpatul o
iartă pe victimă pentru că acesta l-ar fi lovit:

,, -Doar că ai vrut să mă bați îmi dăduși câteva palme și câțiva pumni în stomac. Da îi luai
prietenește.

-Mă tai pentru asta. Îți arăt mâine.

-Stai liniștit că nu e nimic frățior. Te iubesc. Mult.", fila 186, vol.I, dosar instanță.

Într-un astfel de context, presupusul refuz al victimei de a părăsi imobilul, injuriile și

amenințările adresate de acesta nu puteau să-i producă inculpatului o stare de tulburare sau
emoție de natura celei prevăzute de art.75 alin.1 lit.a) C.pen.

Inculpatul se afla în mod evident într-o stare de agitație, de nervozitate, astfel cum rezultă
inclusiv din limbajul folosit de acesta în dialogul cu victima și ulterior cu operatorul de la 112,
stare care poate fi explicată însă prin efectul conjugat al cantității de alcool și medicamentelor
ingerate precum și al afecțiunilor psihice de care suferă, acesta fiind diagnosticat cu tulburare
organică de personalitate, tulburare de personalitate disociată și tulburări mentale și de
comportament cauzate de folosirea drogurilor multiple și altor substanțe, cu manifestări precum
agitație psiho-motorie, instabilitate comportamentală, iritabilitate, irascibilitate, tulburări de somn,
agresivitate fizică, filele 137-178, vol.I, d.u.p.

Se impune precizarea că inculpatul a solicitat în cursul cercetării judecătorești, la termenul

din data de 17.09.2018, încuviințarea efectuării unei noi expertize medico-legale pentru stabilirea
discernămânului, susţinând că din probatoriul administrat a rezultat că suferă de o boală psihică,
luând medicamentaţie necesară şi totodată a consumat alcool, astfel că se impune ca medicii să
se pronunţe şi cu privire la influenţa asupra discernământului pe care o are consumul de alcool în
condiţiile medicamentaţiei pe care o lua în acel moment inculpatul şi afecţiunii psihice pe care
acesta o avea. Deci, a solicitat să se stabilească în ce măsură discernământul a fost influenţat
respectiv dacă a fost parţial afectat, a avut reprezentarea sau nu a avut reprezentarea
consecințelor faptei sale  în concursul medicamentaţie, boală psihică şi consumul de alcool.
Totodată, a susținut că expertiza anterioară este afectată de lipsa de imparţialitate a medicului
întrucât acesta anterior avusese un conflict cu inculpatul.

Instanța a respins cererea inculpatului reținând că, potrivit dispozițiilor art.181 alin.1
C.proc.pen., se dispune efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile raportului de
expertiză sunt neclare sau contradictorii ori între conținutul și concluziile raportului de expertiză
există contradicții iar aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului, niciuna dintre
aceste ipoteze nefiind incidente în cauză. De altfel nici inculpatul nu susține că ar fi incidente
disp. art.181 C.proc.pen.
 Necesitatea încuviințării unei noi expertize este motivată prin presupusa lipsă de
imparțialitate a unuia dintre medicii psihiatrii care au întocmit raportul de expertiză, aspect asupra
căruia judecătorul de cameră preliminară s-a pronunțat definitiv, precum și prin apariția unor
împrejurări de fapt noi, necunoscute la momentul realizării expertizei, respectiv consumarea unei
cantități însemnate de alcool și ingerarea unor medicamente care i-ar fi afectat discernământul
inculpatului.

Or, aceste împrejurări nu numai că nu erau noi dar au fost apreciate ca fiind irelevante
pentru stabilirea existenței sau inexistenței discernământului.

Atât din cuprinsul ordonanței de efectuare a expertizei medico-legale psihiatrice, fila 125,
vol.I d.u.p, cât și din raportul de expertiză, fila 119 vol.I d.u.p., rezultă că organele judiciare și
medicii psihiatrii au avut în vedere faptul că inculpatul consumase alcool și că se afla sub
tratament medical. În cuprinsul raportului de expertiză se face referire la tulburările mentale și de
comportament cauzate de folosirea drogurilor multiple și a altor substanțe psihoactive precum și
la manifestări heteroagresive accentuate de consumul de alcool și droguri.

Mai mult, inculpatul a recunoscut că în ziua în care ar fi avut loc conflictul a consumat
voluntar cantități însemnate de alcool și ar fi ingerat voluntar xanax, diazepam și haloperidol,
medicamente prescrise de medic, deși cunoștea că nu are voie să consume alcool în timp ce ia
medicamentele, fila 63 vol.I d.instanță.

În ceea ce privește apărarea inculpatului în sensul că între lovitura aplicată victimei și

decesul acesteia nu există legătură de cauzalitate, decesul fiind cauzat de o culpă medicală,
instanța reține următoarele:

În seara conflictului, victima a fost transportată cu ambulanța la Spitalul de Urgență T. iar

ulterior, în data de 17.02.2018, a fost transferat la Spitalul Clinic Județean ZZZZ unde a decedat
în data de 27.02.2018.

În cursul urmăririi penale a fost efectuat raportul medico-legal de necropsie nr.860-A3-162

prin care s-a concluzionat că moartea victimei a fost violentă, datorându-se șocului hemoragic și
septic ce a survenit în evoluția tratamentului toraco-abdominal cu plagă tăiată înțepată toraco-
abdominală cu leziune de arteră intercostală, hemotorace stâng, leziuni la nivelul pericardului,
plămânului, diafragmului, colonului, splinei și pancreasului, urmat de infecție intra-abdominală cu
abcese multiple și peritonită generalizată, filele 184-188, d.u.p.

Apreciind că este utilă soluționării cauzei avizarea raportului medico-legal de necropsie nr.
860-A3-162 din 28.02.2018 întocmit de Institutul de Medicină Legală M, întrucât decesul a
intervenit la mai multe zile după internarea victimei,  instanța a dispus, conform Ordonanţei
Guvernului nr. 1/2000 republicată, avizarea acestuia de către Comisia de avizare din cadrul
Institutului de Medicină Legală M.

Comisia de avizare din cadrul Institutului de Medicină Legală M a comunicat instanței că

nu este de acord și nu avizează concluziile elaborate în Raportul medico-legal de necropsie nr.
860-A3-162, arătând că pentru lămurirea situației și a modului de producere a leziunilor victimei
este necesară efectuarea unui nou raport de expertiză medico-legală, filele 23-24, vol.III, dosar
instanță.
 Instanța a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale, raportul de expertiză și
avizul Comisiei de avizare fiind depuse la dosarul cauzei în data de 24.04.2019, filele 126-146,
vol.III, dosar instanță, iar din concluziile acestuia rezultă următoarele:

1. în urma studierii actelor medicale rezultă că există o singură leziune traumatică, plagă
tăiată-înţepată penetrantă toraco-abdominală, care s-a putut produce prin lovire directă cu corp
tăietor-înţepător (posibil baionetă) cu o singură lama ascuţită.

2.între leziunea traumatică suferită şi decesul victimei există legătură de cauzalitate.

3. Cu privire la leziunea traumatică suferită, poziţia victimă-agresgr a fost faţă în faţă,

4, în urma studierii actelor medico-legale şi medicale din dosarul cauzei, leziunea suferită
de victimă nu s-a putut produce prin autopropulsie sau heteropropulsie, cădere şi lovire de corp
dur.

5. Leziunea traumatică (plaga toraco-abdominaiă) care, în evotuţie, a dus la deces s-a

putut produce la data de 15.02.2018.

6. Din actele medicale prezente la dosar, precum şi din referatele de specialitate solicitate,
rezultă că nu s-au identificat deficienţe medicale în tratamentul acordat victimei, astfel
considerăm că între traumatismul suferit şi deces există legătură de cauzalitate.

7. Având în vedere faptul ca, leziunile de artere intercostale produc sângerări masive la
nivelul cavităţii pleurale, leziunea de arteră intercostală III probabil că, a fost produsă ulterior
primului act medical din seara zilei de 15.02,2018, prin frecarea capetelor de fractură a coastei III
produsă în cadrul heteroagresiunii cu plagă tăiată-înţepată toraco-abdominală, cel mai plauzibil în
cadrul manevrelor dc mobilizare a pacientului şi favorizată de tromboliză. Această afirmaţie se
bazează pe faptul că, la momentul introducerii tubului de pleurostomie au fost evacuaţi doar 120
ml de sânge. Pe de altă parte în cursul toracotomiei efectuate la Spitalul Tîrgu Jiu (timpul II
operator) s-a constatat existenţa doar a unor leziuni la nivelul lingulei, a piramidei bazale şi a
pericardului, iar, având în vedere debitul şi calibrul destul de mare a arterelor intercostale, o astfel
de leziune nu poate scăpa nedetectată la inspecţia cavităţii pleurale.

8.Cel mai probabil, leziunea de arteră intercoslală nu a fost provocată în urma procedurilor
medicale (explorarea plăgii traumatice, toracotomii repetate) ci, cel mai plauzibil, aceasta s-a
produs în urma frecării între capetele fracturate ale coastei III în cadrul mobilizărilor repetate a
pacientului efectuate pentru diverse investigaţii medicale (CT, RMN, RTG repetate - necesare
pentru evaluarea stării acestuia precum şi pentru stabilirea conduitei corecte terapeutice a
acestuia) în cursul spitalizării pacientului, această stare fiind favorizată de tromboliză, din cadrul
evoluţiei şocului septico-toxic apărut. Prin urmare, concluzionăm că leziunea de arteră
intercostală III nu s-a produs în cadrul agresiunii prin plaga toraco-abdominală, aceasta neputând
fi consemnată cu ocazia primei consultaţii.

9. Datorită faptului că leziunea de arteră intercostală cu hemotorax stâng s-a produs

practic în ultima zi de spitalizare a pacientului, ducând la şoc hemoragie suprapus peste cel
septico-toxic, concluzionăm că aceasta s-a produs la un interval mai mare de timp de la data
producerii agresiunii (în cadrul spitalizării la Spitalul Clinic Judeţean de Urgență M, aşa cum am
menţionat mai sus, datorită mobilizărilor repetate pentru investigaţiile medicale, în focarul de
fractură a coastei III stg.) şi a fost diagnosticată, respectiv adecvat tratată conform bunelor
practici din domeniu de la ora actuală.

10. Având în vedere că am concluzionat că leziunea de arteră intercostală cu hemotorax

stâng şi şoc hemoragie suprapus peste cel septico-toxic a fost diagnosticată prompt şi corect
tratată, considerăm că şocul hemoragic nu a putut fi evitat in acest caz.

11. în urma studierii actelor prezente la dosar, nu s-au constatat deficiente în acordarea
îngrijirilor medicale de specialitate care să fi dus ia instalarea şocului hemoragic. Acesta, aşa cum
am menționat anterior, s-a suprapus peste şocul septico-toxic, amândouă provocând decesul
victimei. Dacă nu s-ar fi produs leziunea de artera intercostală cu hemotorax şi şoc hemoragie în
urma mobilizărilor repetate a pacientului pentru diverse investigaţii, considerăm că şocul septico-
toxic ar fi condus la acelaşi rezultat (decesul victimei).

Prin urmare, din cuprinsul expertizei medico-legale rezultă atât legătura de cauzalitate
dintre leziunea produsă de inculpat victimei și decesul acestuia din urmă cât și absența vreunei
culpe medicale în tratamentul acordat victimei.

Inculpatul a formulat cerere de completare a raportului de expertiză iar în subsidiar cerere

de încuviințare a efectuării unei noi expertize, instanța respingând cererile motivat,  motivarea
regăsindu-se în încheierea de ședință din data de 03.06.2019, filele 169-171, vol.III, dosar
instanță.

Deși concluziile raportului de nouă expertiză sunt clare atât în ceea ce privește legătura de
cauzalitate dintre lovitura aplicată victimei și decesul acesteia cât și în ceea ce privește absența
culpei medicale, instanța apreciază că se impun câteva sublinieri dat fiind referatul medical al
Spitalului Clinic Județean ZZZZ-Clinica de chirurgie din data de 05.03.2019 întocmit la solicitarea
medicilor legiști, referat din cuprinsul căruia inculpatul a susținut că rezultă existența unei culpe
medicale care ar fi întrerupt legătura de cauzalitate, filele 136-142, vol.III, dosar instanță.

Urmare a loviturii aplicate de inculpat victimei în zona stângă a toracelui cu cuțitul tip
baionetă i-a fost produsă o plagă tăiată înțepată toraco-abdominală care a interesat două coaste,
pleura, plămânul, pericadrul, diafragmul, pancreasul, colonul și splina, deci multiple leziuni
interne.

Victima a primit îngrijiri medicale la Spitalul T. și a fost transferată după două zile, respectiv
în data de 17.02.2018, la Spitalul Clinic Județean ZZZZ-Clinica de chirurgie unde evoluția
acestuia a fost inițial favorabilă, după care a fost grevată de diverse complicații precum
pneumonie, fistulă gastrică prin decubit de dren, hemotorace prin leziune de arteră intercostală și
ulterior, deces.

Au fost identificate de către medicul primar chirug, în cuprinsul referatului mai sus arătat,
deficiențe în managementul inițial al cazului care au condus la amânarea operației principale cu 4
ore, considerând însă acesta că întârzierea nu a contribuit la deznodământul fatal ulterior, fila
137, vol.III, dosar instanță, paragraf 4. În sprijinul acestei afirmații a arătat medicul că evoluția
ulterioară, în primele 7 zile, a fost relativ bună, cu un pacient stabil hemodinamic și tranzit
intestinal prezent, cu reluarea alimentației orale, sub tratament conservator bine condus. De
asemenea, medicul a menționat că leziunile abdominale, prin gravitatea lor, puteau conduce în
continuare la apariția unei stări septice și de șoc din următoarele motive: a existat o contaminare
fecaloidă masivă și de durată; a existat o leziune de pancreas care prin natura agresivă a sucului
pancreatic poate duce la autodistrugerea țesuturilor peripancreatice  apariția de abcese precum
și la digestia și efracția unor organe învecinate cum ar fi stomacul, colunul, vasele de sânge;
splenectomia a dus la scăderea imunității antiinfecțioase, supurația de plagă era de așteptat la
orice pacient în condițiile unei operații septice; pneumonia a apărut în contextul unui pacient
imobilizat la pat și ventilat mecanic prin IOT pentru mai multe zile și cu imunitate scăzută, fila 141,
vol.III, dosar instanță.

În cuprinsul referatului medical întocmit de conf.habil. D.B.A., se arată, motivat, că cel mai
probabil leziunea de arteră intercostală s-a produs în după amiaza zilei de 27.02.2018 în urma
mobilizării pacientului ( la sala de operații, la investigații imagistice) prin mișcarea capetelor
osoase costale fracturate având în vedere că leziunea de arteră intercostală era situată exact la
nivelul plăgii penetrante de la nivelul peretelui toracic și că pe tubul de dren s-au exteriorizat 800
ml de sânge doar în după amiaza zilei de 27.02.2018. De asemenea, a precizat medicul că
leziunea a fost corect diagnosticată și tratată iar atitudinea terapeutică aplicată victimei respectă
bunele practici în domeniu la ora actuală, fila 143, vol.III, dosar instanță.

În concluzie, apreciază instanța că există legătură de cauzalitate între leziunea produsă de

inculpat victimei și decesul acestuia din urmă și că nu a existat o culpă medicală în tratamentul
acordat victimei care să întrerupă legătura de cauzalitate.

Prin urmare, inculpatul a lovit victima cu cuțitul tip baionetă în zona pieptului provocând
decesul acestuia iar forma de vinovăția cu care a acționat este aceea a intenției ce rezultă din
zona vizată de lovitură, intensitatea acesteia și natura obiectului folosit de inculpat.

În drept, fapta inculpatului L.A.C., săvârşită în stare de recidivă postexecutorie,  cu intenție,

care în data de 15.02.2018, în jurul orei 22.00, l-a lovit cu un obiect tăietor înțepător în zona
toracică pe victima D.I.C., provocându-i leziuni traumatice interne grave în urma cărora victima a
decedat la data de 28.02.2018, între leziuni și deces existând legătură de cauzalitate, întrunește
elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prev. și ped. de art. 188 alin. 1 C.pen., cu
aplicarea art. 41 C.pen., urmând a fi condamnat.

Dată fiind starea de fapt expusă şi luând în considerare scopul pedepsei, finalitatea
urmărită prin aplicarea pedepsei, respectiv prevenirea de noi infracţiuni, tribunalul va proceda la
stabilirea unei pedepse cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen.,
respectiv împrejurările şi modul de comitere a faptei, precum şi mijloacele folosite, starea de
pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor
consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa
infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea
infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia
familială şi socială.

 Vor fi avute în vedere dispoziţiile părţii generale a Codului penal, limitele de pedeapsă
fixate în partea specială, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează
răspunderea penală.

Instanța nu va da eficiență dispozițiilor art.396 alin.10 C.proc.pen. întrucât nu a reținut

aceeași situație de fapt cu cea recunoscută de inculpat.
 În concret, instanţa reţine că inculpatul, în vârstă de 24 de ani, a absolvit 11 clase, nu avea
nicio ocupație și nici loc de muncă la data săvârșirii faptelor.

Are antecedente penale, fiind condamnat inclusiv pentru săvârșirea de infracțiuni cu

violență, respectiv tâlhărie,  și a adoptat o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal. Deși
este dreptul inculpatului de a nu se auto incrimina, acesta nu s-a limitat la a nu da declarații în
cauză ci a încercat inclusiv să plaseze vinovăția pentru infracțiunea săvârșită asupra victimei,
afirmând că acesta l-ar fi lovit primul cu cuțitul, el fiind nevoit să reacționeze în stare de legitimă
apărare.

Este adevărat că inculpatul suferă de anumite afecțiuni psihice care îl predispun spre un
comportament heteroagresiv dar acestea nu îi abolesc discernământul iar inculpatul a continuat,
după mai multe internări și tratamente psihiatrice, să consume alcool deși știa că îi este interzis
acest lucru având în vedere tratamentul pe care îl urma.

De altfel, în acest context inculpatul a și săvârșit infracțiunea pe cel mai probabil nu ar fi

comis-o dacă nu s-ar fi aflat sub influența băuturilor alcoolice, având în vedere relația foarte
apropiată dintre el și victimă precum și absența unui veritabil  mobil care să îl determine pe
inculpat să săvârșească o faptă atât de gravă.

În consecinţă, tribunalul îl va condamna pe inculpat în baza art.188 alin.1 C.pen. cu aplic.

art.41 C.pen.  la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor,
pedeapsă pe care a apreciază ca fiind proporțională cu gravitatea faptei deduse judecății şi deci
suficientă pentru a se atinge scopul preventiv, educativ şi coercitiv al pedepsei.

În baza art.67 alin.2 C.pen. raportat la art.66 alin.1 lit.a), b) și h) C.pen. va interzice
inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice
sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de
a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o durată de 5 (cinci) ani, apreciind că prin
săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii inculpatul s-a dovedit nedemn de a deţine o funcţie
electivă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice precum şi de a ocupa o funcţie care 
implică exerciţiul autorității de stat și evidențiind totodată o stare de pericol pentru comunitate prin
purtarea de arme albe.

În baza art.65 alin.1 C.pen. raportat la art.66 alin.1 lit.a), b) și h) C.pen. va interzice
inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în
orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a
deține, purta și folosi orice categorie de arme.

În baza art. 72 C.pen. va deduce din pedeapsa stabilită perioada reținerii și a arestării
preventive de la 16.02.2018 la zi.

În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen. va menține măsura arestării preventive dispusă faţă de
inculpat, având în vedere că lăsarea acestuia în libertate până la soluționarea definitivă a cauzei
prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă nu numai din gravitatea
deosebită a faptei dar și din circumstanțele personale ale inculpatului, persoană aflată sub
tratament medical pentru afecțiuni psihice care continuă să consume alcool.
 În temeiul art. 108 alin.1 lit. d) și art.112 alin.1 lit. b) C.pen. va dispune confiscarea specială
a cuțitului tip baionetă, în lungime totală de 35 cm, având lama în lungime de 23 cm și lățime de 2
cm, având mâner cu plăsele de texolit și gardă circulară tip inel introducere baionetă, având
inscripția AK -47 CCCP, folosit la săvârșirea infracțiunii.

 În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului
Naţional de Date Genetice Judiciare va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în
vederea introducerii profilului genetic în sistemul naţional de date genetice judiciare.

 În ceea ce privește latura civilă, instanța reține că s-au constituit părți civile în cauză
mama victimei, D.P., Serviciul de Ambulanță G., Spitalul Județean de Urgență T. și Spitalul Clinic
Județean de Urgență ZZZZ.

Partea civilă D.P. a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 1.000.000 euro   daune
morale și  10.000 lei despăgubiri materiale prejudiciul ce i-a fost cauzat ca urmare a decesului
fiului acesteia, fila 65, vol.I, dosar instanță.

În dovedirea cererii, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu martori, probe

încuviințate de instanță.

La termenul din data de 01.10.2019 a fost audiată martora S.V.,  iar la termenul din
22.10.2019 a fost audiată martora C.L., filele 102-103 și 138-139, vol.I, dosar instanță.

Din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă depusă în cursul urmăririi penale rezultă
că partea civilă solicită despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate
pentru înmormântarea și pomenirea victimei iar daunele morale sunt solicitate exclusiv în
considerarea durerii pricinuite de decesul victimei.

Instanța apreciază că sunt întrunite în mod cumulativ condițiile reglementate de art. 1349
alin.1 și 2 și art.1357 C.civil din 2009 pentru a opera răspunderea delictuală a inculpatului L.A.C.,
condamnat pentru săvârșirea faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu-omorul, pentru prejudiciile
produse părților civile.

Pentru a se reţine răspunderea civilă delictuală, conform art.1357 C.civ., este necesară
întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unui prejudiciu; existenţa unei fapte ilicite;
existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei.

Or, dată fiind situaţia de fapt reţinută în fundamentarea soluţiei de condamnare a

inculpatului, rezultă cu evidenţă existenţa faptei ilicite şi a vinovăţiei autorului, astfel încât  pentru
stabilirea răspunderii civile este necesară dovedirea prejudiciului şi a legăturii de cauzalitate
dintre faptă şi prejudiciu.

Se  constată, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei și din declarațiile celor doi martori
audiați de instanță, că prin fapta sa ilicită, săvârșită cu vinovăție, inculpatul a produs părților civile
prejudicii care nu au fost acoperite încă.

În aceste sens, reține instanța că urmare a acțiunii ilicite a inculpatului care a provocat
decesul victimei D.I.C., s-a produs părților civile un prejudiciu material constând în contravaloarea
cheltuitelor făcute pentru transportul victimei la spital, tratamentul acordat acesteia iar ulterior
decesului, pentru înmormântarea și pomenirea victimei.
 Cuantumul acestor cheltuieli, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, în
declarații de martori, bonuri fiscale și chitanțe, aflate la filele 55-59 și 103 este de 10000 lei
pentru partea civilă D.P.,  27.742,78 lei pentru partea civilă Spitalul Clinic Județean M.,  3035, 63
lei pentru partea civilă Spitalul Județean de Urgență T. şi 2693,78 lei pentru partea civilă 
Serviciul Județean de Ambulață T..

 În ceea ce privește daune morale, instanța apreciază că pretențiile părții civile D.P. sunt
parțial întemeiate, suma de 1.000.000 euro solicitată cu titlu de daune morale fiind justificată în
parte, avându-se în vedere în acest sens faptul că prejudiciul moral constă în lezarea onoarei sau
reputației unei persoane sau producerea altei suferințe de ordin psihic și justifică acordarea unei
compensații materiale, compensații care se stabilesc prin apreciere, avându-se în vedere criterii
care rezultă din cauza dedusă judecății. Valoarea prejudiciului moral constă de fapt în evaluarea
despăgubirii care va compensa prejudiciul, ce constă în suferințe de ordin psihic, normele eticii și
echității pledând pentru acordarea de daune morale.

Potrivit art. 1391 alin. 2 Cod civil, ”instanța judecătorească va putea, de asemenea, să
acorde despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului pentru durerea
încercată prin  moartea victimei, precum și oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea
dovedi existența unui asemenea prejudiciu”

Consideră instanța că suma de 150000 lei reprezintă o reparație dacă nu integrală, măcar
justă și echitabilă, care poate compensa prejudiciul suferit prin pierderea fiului părții civile.
Această sume de bani are efecte compensatorii, iar pe de altă parte nu constituie venituri
nejustificate pentru partea civilă.

Prin urmare, în baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art.
1349 alin.1 şi 2 C.civ. şi art. 1357 C.civ.  va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă 
Spitalul Clinic Județean M. şi va obligă inculpatul L.A.C. la plata către aceasta a sumei de
27.742,78 lei cu titlu de despăgubiri materiale, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală
a debitului, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de internarea și tratamentul
acordat victimei.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2
C.civ. şi art. 1357 C.civ. admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Județean de
Urgență T. şi va obliga inculpatul L.A.C. la plata către aceasta a sumei de 3035, 63 lei cu titlu de
despăgubiri materiale, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului,
reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de internarea și tratamentul acordat victimei.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2
C.civ. şi art. 1357 C.civ. va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă  Serviciul Județean
de Ambulață T. şi va obliga inculpatul L.A.C. la plata către aceasta a sumei de 2693,78 lei cu titlu
de despăgubiri materiale, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului,
reprezentând contravaloarea transportului victimei la spital.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2
C.civ. şi art. 1357 C.civ. va admite, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă D.P. și va
obligă inculpatul L.A.C. la plata către acesta a sumei de 10000 lei despăgubiri materiale și
150000 lei daune morale.
 În baza art.274 alin.2 C.proc.pen. va obliga inculpatul L.A.C. la plata sumei de  5000  lei cu
titlu de cheltuieli judiciare către stat, onorariul avocaților din oficiu D.L.G., în cuantum de 100 lei,
și T.A.I., în cuantum de 868 lei, rămânând în sarcina statului.

În baza art.276 alin.1 și 2 C.proc.pen. va obliga inculpatul la plata sumei de 1500 lei
cheltuieli judiciare către partea civilă D.P., reprezentând onorariul avocatului ales Pupăzan
Dumitru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art.188 alin.1 C.pen. cu aplic. art.41 C.pen. condamnă inculpatul L.A.C., ......,
cetățenia română, stare civilă-necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, studii 11 clase, fără
ocupație, recidivist, la o pedeapsă de 15 ( cincisprezece) ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de omor.

În baza art.67 alin.2 C.pen. raportat la art.66 alin.1 lit.a), b) și h) C.pen. interzice
inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice
sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de
a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art.65 alin.1 C.pen. raportat la art.66 alin.1 lit.a), b) și h) C.pen. interzice
inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în
orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a
deține, purta și folosi orice categorie de arme.

În baza art. 72 C.pen. deduce din pedeapsa stabilită perioada reținerii și a arestării
preventive de la 16.02.2018 la zi.

În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen. menține măsura arestării preventive dispusă faţă de
inculpat.

În temeiul art. 108 alin.1 lit. d) și art.112 alin.1 lit. b) C.pen. dispune confiscarea specială a
cuțitului tip baionetă, în lungime totală de 35 cm, având lama în lungime de 23 cm și lățime de 2
cm, având mâner cu plăsele de texolit și gardă circulară tip inel introducere baionetă, având
inscripția yyyy.

 În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului
Naţional de Date Genetice Judiciare dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în
vederea introducerii profilului genetic în sistemul naţional de date genetice judiciare.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2
C.civ. şi art. 1357 C.civ. admite acţiunea civilă formulată de partea civilă  Spitalul Clinic Județean
M. şi obligă inculpatul L.A.C. la plata către aceasta a sumei de 27.742,78 lei cu titlu de
despăgubiri materiale, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2
C.civ. şi art. 1357 C.civ. admite acţiunea civilă formulată de partea civilă  Spitalul Județean de
Urgență T. şi obligă inculpatul L.A.C. la plata către aceasta a sumei de 3035, 63 lei cu titlu de
despăgubiri materiale, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2
C.civ. şi art. 1357 C.civ. admite acţiunea civilă formulată de partea civilă  Serviciul Județean de
Ambulață T. şi obligă inculpatul L.A.C. la plata către aceasta a sumei de 2693,78 lei cu titlu de
despăgubiri materiale, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc. pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2
C.civ. şi art. 1357 C.civ. admite, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă D.P. și obligă
inculpatul L.A.C. la plata către acesta a sumei de 10000 lei despăgubiri materiale și 150000 lei
daune morale.

În baza art.274 alin.2 C.proc.pen. obligă inculpatul L.A.C. la plata sumei de  5000  lei cu
titlu de cheltuieli judiciare către stat, onorariul avocaților din oficiu D.L.G., în cuantum de 100 lei,
și T.A.I., în cuantum de 868 lei, rămânând în sarcina statului.

În baza art.276 alin.1 și 2 C.proc.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli
judiciare către partea civilă D.P..

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2019.