Structura corpului. Corpul este plat, turtit dorso-ventral, în formă de placă, cu o simetrie bilaterala.

Pereţii corpului prezintă un sac muscular-cutaneu, alcătuit din epiteliu unistratificat, sub care sunt
amplasate câteva straturi de muşchi inelari, longitudinali şi oblici. Viermii mai mari se deplasează prin
contractarea musculaturii sacului, iar cei mici – cu ajutorul numeroşilor cili purtaţi de celulele
epiteliale.Cavitatea corpului lipseşte. Spaţiul dintre pereţii corpului şi organe este umplut cu o masă
afânată de ţesut conjunctiv, în care sunt dislocate organele interne. Ea îndeplineşte mai multe funcţii: de
sprijin, de acumulare a rezervelor, de transport al substanţelor.Aparatul digestiv constă din intestinul
anterior, reprezentat de orificiul buco-anal, un faringe musculos şi intestin posterior. Acesta din urmă se
termină orb, de aceea resturile nedigerate sunt evacuate prin orificiul buco-anal. Digerarea hranei la
început are loc în intestin, extracelular, sub acţiunea fermenţilor secretaţi de glandele din pereţii
faringelui şi intestinului. Urmează digestia intracelulară, cu participarea vacuolelor digestive din celulele
intestinului. În lipsa hranei îşi autodigeră ţesuturile. Organul excretor e reprezentat de protonefridii.
Respiraţia este cutanată. Paraziţii sunt anaerobi. Aparatul circulator propriu‐zis lipseşte. Sistemul
nervos este de tip ganglionar scalariform şi constă din ganglioni cerebrali pari, de la care pornesc două
trunchiuri nervoase longitudinal unite prin comisuri transversale. Organele de simţ. Viermii-plaţi dispun
de ochi primitivi şi celule senzitive. Înmulţirea. Aparatul sexual este de tip hermafrodit. Spermatozoizii
se formează în testicule, iar ovulele – în ovare. Fecundaţia este internă şi încrucişată, fiind precedată de
acuplare. În timpul acesteia indivizii fac schimb de spermatozoizi. La speciile de apă dulce dezvoltarea
este directă, iar la cele marine – indirectă. Rolul viermilor-plaţi în natură şi în viaţa omului. Viermii
adulţi şi larvele lor sunt consumate de alte animale. Formele parazitare provoacă diferite boli, deseori
cauzând moartea gazdei. Printre gazdele acestor viermi se numără şi omul.

Varietatea de specii este grupată în trei clase: viermii-ciliaţi, trematodele şi cestodele.

Clasa Viermii-ciliaţi (Turbellaria) reuneşte circa 5700 de specii de viermi tereştri, de apă dulce şi de apă
sărată. Reprezentantul tipic al clasei este planaria.

Clasa Trematodele (Trematoda) reuneşte circa 6 mii de specii de viermi parazitari. Corpul foliaceu, este
acoperit cu un epiteliu lipsit de cili. respiraţia anaerobă; învelişul corpului rezistent la fermenţii digestivi
ai gazdei. Reprezentantul tipic al clasei este fasciola-hepatică. Trăieşte în ficatul bovinelor, al ovinelor,
provocând boala numită fascioloză. Dezvoltarea sa presupune schimbarea gazdei după următoarea
schemă: ouăle de parazit expulzate cu fecalele oilor → apă → larvă cu cili→ corpul limneii (gazdă
intermediară, unde se înmulţeşte partenogenetic) → larvă fără cili →chist pe iarbă → stomacul
erbivorelor (gazdădefinitivă).

Clasa Cestodele (Cestoda). Cele circa 2000de specii de cestode sunt viermi parazitari, de aceea au o
organizare simplificată. Aparatul digestiv lipseşte, iar substanţele nutritive pătrund din corpul gazdei prin
difuziune. În structura corpului se disting trei regiuni: capul (scolex), gâtul şi proglotele. Scolexul poartă
diferite dispositive, cu ajutorul cărora se prinde de organele interne ale gazdei. Fiecare proglotă poartă
organe ale sistemului nervos, excretor şi sexual. Ciclul vital al cestodelor presupune schimbarea gazdei
după această schemă: ou → stomacul animalelor → larvă → intestinul animalelor → sânge → muşchi →
închistarea larvei (numită cisticerc) → stomacul omului → intestinul omului → tenie adultă.
Reprezentanţi. Tenia-boului. Indivizii adulţi parazitează în intestinul subţire al omului. Larvele acestui
vierme se dezvoltă în organele interne ale vitelor. Contaminarea omului se poate produce prin consumul
de carne de vită , insuficient tratată termic. Tenia-porcului este un vierme cu un cap mic ce poartă patru
ventuze şi o coroană de cârlige. Parazitează în intestinul subţire al porcului. Echinococul este un parazit
periculos pentru organismul uman. Forma adultă parazitează în intestinul animalelor carnivore. La om,
larva sedezvoltă în ficat, plămâni, creier.