Principiile didactice sunt cerinte generale care trebuie respectate in organizarea si
desfasurarea procesului de invatamant in vederea realizarii scopului educatiei. Respectarea lor asigura rezultate bune in toate laturile educatiei, in insusirea oricarui obiect de invatamant.
Sursa principiilor didactice este practica educativa.
Principiile didactice reprezinta un set de norme generale care orienteaza si imprima un sens functional procesului de invatamant, asigurand acestuia premisele necesare indeplinirii obiectivelor si sarcinilor pe care le urmareste in desfasurarea sa. Principiile didacticii moderne sunt produsul ultimului secol de cercetare a predarii si invatarii, iar acestea sunt astazi larg diseminate in aplicatiile scolii contemporane. Aplicarea principiilor didacticii moderne este un factor de sustinere a reformei sistemului educational in ansamblul lui. Analiza sistemica a procesului de invatamant focalizeaza atentia asupra diversitatii componentelor ce urmeaza a fi concertate: predare – invatare – evaluare – management. Principiile didactice au la baza raportul de conditionare dintre natura copilului, scopul educatiei si stiinta, pe de o parte, si efectele instructiv-formative, pe de alta parte. Principiile didactice servesc drept indrumator in proiectarea si realizarea procesului de invatamant. Principiile didactice exprima conceptia de baza in proiectarea generala a intregului proces educational.
b. Sistemul principiilor didactice
1. Principiul intuiției ( principiul corelatiei dintre senzorial si rational în predare-
învățare). conform acestui principiu, orice proces de cunoastere se sprijina pe perceptie, iar elevii au nevoie de suport intuitiv in intelegerea si asimilarea noilor cunostinte/informatii. Astfel, in procesul de invatamant, cunoasterea presupune, in general, parcurgerea a trei etape: cunoasterea senzorial-perceptiva prin contactul direct cu materialul faptic sau cu realitatea inconjuratoare; trecerea de la concret la abstract prin operatii ale gandirii (notiuni, definitii, reguli); transpunerea corecta in practică a definitiilor, a regulilor, ceea ce presupune o noua concretizare prin exemplificare.
2. Principiul participării active și conștiente a elevului în procesul de învățământ
formulează cerința asigurării înțelegerii materialului de studiat și a stimulării motivației elevului pentru învățare (mai ales a motivației intrinseci). 3. Principiul învățământului sistematic și continuu se concretizează prin expunerea organizată a cunoştinţelor de asimilat, respectând un plan, stabilit de către profesor prin planificarea calendaristică, dar sugerat de lectura personalizată a programei şcolare.
4. Principiul insusirii temeinice și de durată a cunostintelor, priceperilor si
deprinderilor insusirea cunostintelor nu are la baza o stocare in lant a acestora, ci ordonarea si incadrarea lor in sisteme flexibile unde pot fi usor actualizate si valorificate in rezolvarea sarcinilor scolare.
5. Principiul legăturii teoriei cu practica
exprima necesitatea stabilirii unei legaturi directe intre insusirea cunostintelor teoretice si aplicarea lor in conditii practice variate.
6. Principiul respectării particularităților de vârstă și individuale ale elevilor (al
accesibilității). in activitatea educativ-recuperatorie trebuie sa tinem seama de relatia existenta intre invatare si nivelul de dezvoltare a elevului, cu respectarea particularitatilor individuale, a naturii interioare si a personalitatii educatului si valorificarea optima a potentialului intelectual si aptitudinal al acestuia.
7. Principiul retroacțiunii/ al conexiunii inverse
conexiunea elev-profesor, inversa procesului de comunicare de cunostinte, contribuie la activizarea si intensificarea invatarii, la asigurarea unui confort in educatie pentru fiecare elev in parte, reliefand calitatea procesului de invatare, prin determinarea acelor comportamente ale elevilor care, odata formate, se concretizeaza in deprinderi, capacitati intelectuale si practice, atitudini, trasaturi motivationale si afective. se realizeaza prin evaluare ritmica, progresiva, formativă.