ALCĂTUIREA INTERNĂ A PĂMÂNTULUI

Pământul este alcătuit din: nucleu, manta şi scoarţă.

6370 km
Nucleu

Manta Manta

Scoarţa terestră

Alcătuirea internă a Pământului

Nucleu = miezul Pământului alcătuit din materie fieroasă.

Nucleu – intern (solid)
- extern (lichid)

Mantaua = învelişul interior al Pământului. Partea superioară se numeşte: magma.

Scoarţa terestră = litosfera = învelişul exterior solid al Pământului.

Scoarţa continentală (20-80 km) – grosime
Scoarţa oceanică ( 5-10 km) – grosime
Litosfera este alcătuită din minerale şi roci.
Scoarţa terestră este formată din roci (pietre).
Rocile sunt formate din minerale.

ÎNVELIŞURILE PĂMÂNTULUI

Atmosfera = învelişul de aer al Pământului

Hidrosfera = învelişul de apă al Pământului
Biosfera = învelişul de viaţă (vieţuitoarelor) al Pământului
Pedosfera = învelişul de sol al Pământului
Litosfera = învelişul de piatră al Pământului

RELIEFUL PĂMÂNTULUI CARACTERE GENERALE

Relieful = toatalitatea neregularităţilor (asperităţilor) scoarţei terestre, care se prezintă sub formă de ridicături şi
adâncituri.

După mărime şi mod de formare, relieful scoarţei terestre se împarte în:

- continente şi bazine oceanice
- forme de relief ale continentelor şi ale bazinelor oceanice
- forme mici de relief (create de agenţii externi)
1
Relieful este rezultatul acţiunii combinate şi simultane a două tipuri de agenţi morfogenetici: interni şi externi.

Sub influenţa agenţilor morfogenetici interni se produc fenomene ca: vulcanismul şi cutremurele de pământ.

Vulcanii = sunt munţi formaţi prin acumularea materialelor venite din interiorul scoarţei în timpul erupţiilor
vulcanice.
Părţi componente ale unui vulcan: - vatra
- coşul
- craterul
- conul

Erupţia: - emisia: fum, gaze fierbinţi, vapori de apă

- aruncate în aer: bombe vulcanice, cenuşă vulcanică, blocuri
- expulzată: lava incandescentă care curge
- gaze reci: mofete

Formarea unui vulcan la Vulcanul Etna

marginea plăcilor continentale

Cutremurele de pământ (seisme) = sunt mişcări bruşte şi de scurtă durată a scoarţei Pământului.

Focar (hipocentru) = locul unde se produce.

La suprafaţa scoarţei locul se numeşte epicentru.

Unde seismice = produc vibraţii ale scoarţei.

După gradul de intensitate se deosebesc cutremure mici şi cutremure mari.

Mărimea (intensitatea) cutremurelor se măsoară în grade, pe diferite scări seismice. Cea mai utilizată este scara
Richter, care măsoară cutremurele până la 9 grade.