Sunteți pe pagina 1din 3

CALCULUL ARDERII UNUI AMESTEC DE COMBUSTIBILI GAZOŞI

(format din 2 gaze - bigaz)

1). Compoziţia amestecului combustibil in procente este dată prin temă (unul sau doi componenţi pot
lipsi din compoziţie; in acest ca66participaţia lor în amestec va fi 0%) :

(34% gf; 66% gc ):

Calculul compoziţiei amestecului:

% CH4 = (34 CmHngf +66CmHngc )·1/100 = (34∙0+66∙28) ∙1/100 = 18.48


% C2H4 = (34 CmHngf +66CmHngc )·1/100 = (34∙0+66∙2) ∙1/100 = 1.32
% H2 = (34 H2gf +66H2gc )·1/100 = 35.31
% N2 = (34 N2gf +66N2gc )·1/100 = 24.387
% O2 = (34 O2gf +66O2gc )·1/100 = 0,33
% H2S = (34 H2Sgf +66H2Sgc )·1/100 = 0,198
% CO = (34 COgf +66COgc )·1/100 = 13.035
% CO2 = (34 CO2gf +66CO2gc )·1/100 = 5.94
% H2O = (34 H2Ogf +66H2Ogc )·1/100 = 0
% SO2 = (34 SO2gf +66SO2gc )·1/100 =0
*CmHn indicii pentru (CH4 - m=1; n=4 ) (C2H4 - m=2; n=4)

Compoziţia gazelor combustibile artificiale


Denumirea gazelor Compoziţia volumică %
CO H2 CH4 C2H4 H2S CO2 O2 N2
Gaz de furnal 27,5 3,0 - - - 10 - 59,5
Gaz de cocs 6 52,0 28 2 0,3 4 0,5 7,2
Gaz amestec
13,035 35,31 18,48 1,32 0,198 5,94 0,33 24,387
33% gf; 66 % gf

2). Reacţii de ardere:


H2 + 1/2 O2  H2O
CO +1/2 O2  CO2
H2S + 3/2 O2  SO2 + H2O
CmHn + (m+n/4) ∙O2  mCO2 + (n/2) ∙H2O

3). Cantitatea de aer necesară şi reală pentru arderea unităţii de combustibil:

Omin = 1/100 [ 1/2 CO + 1/2 H2 + 3/2 H2S + (1+4/4)∙CH4 +(2+4/4)∙C2H4 – O2i ], =


1
   0,5 13,035  0,5  35,31  1,5  0,198  2 18,48  3 1,32  0,33  0.650595 [m3N O2 /m3N cb.]
100
Lnec = (100/21)  Omin, = 3.09807142857 [ m3N aer/m3N cb. ]
Lreal = Lnec  λ = 0.34981904762∙1,05 = 3.252975 [ m3N aer/m3N cb. ]

4). Cantitatea de gaze arse rezultate în urma arderii unităţii de combustibil:

vCO2 = (CO2i + CO + m∙CmHn) / 100, = 0.37095 [ m3N CO2 / m3N cb. ].


vH2O = (H2Oi + H2 + (n/2)∙ CmHn) / 100, = 0.396 [ m3N H2O / m3N cb. ].
vSO2 = (SO2i + H2S) /100, = 0,00198 [ m3N SO2 / m3N cb. ].
vN2 = 79/100  Lreal  Ni/100, = 2.81372025 [ m3N N2 /m3N cb. ].
vO2 = 21/100  ( - 1)  Lnec, = 0.3649 [ m3N O2/m3N cb. ].
vga = vCO2 + vH2O + vSO2 + vN2 + vO2 = 3.94755 [ m3N ga / m3N cb. ].
5). Participaţia fiecărui gaz în volumul gazelor arse:

v CO2 v H 2O
x CO 2  100  9.397 % x H 2O  100  10.032 %
v ga v ga
vSO 2 v N2
x SO2  100  0.051 %; x N2  100  71.277 %
v ga v ga
v O2
x O2  100  9.243 %
v ga

6). Temperatura teoretică de ardere se calculează cu relaţia:

Q i  Q dis  i c  L real  i a 8418,92 - 168,378


tt    1332.37 [ 0 C]
c smga  v ga 1.56865983  3,94755
unde:
- Qi este puterea calorifică a amestecului de combustibil, [kJ/m3N.cb]
- Qdis=(2÷3)%∙Qi , [kJ/m3N.cb] (2/100)∙ 8418.92 = 168.378
t
- ic - entalpia combustibilului (ic = c c  t pc ; apare numai dacă combustibilul este preîncălzit
pc

- Lreal – cantitatea de aer reala arderii unităţii de combustibil (vezi pct. 3)


- ia - entalpia aerului (ia = c a  t pa ; apare numai daca aerul este preîncălzit).
ta

- csmga – căldura specifica medie a gazelor arse* ( csmga   x i  ci );[kJ/m3N.grd] *(Anexa 2 )


c smga  (9,397  2,346  10,032 1,815  0,051 2,346  71,277 1,437  9,243 1,522) / 100  1.56865983
Puterea calorică inferioară Qi a combustibililor gazoşi se poate calcula aproximativ cunoscând
analiza chimică elementara a gazului cu relaţia :

Qi = 12644 (CO) + 10760 (H) +  qi (CmHn) + 23697 (H2S) =


12644∙13,035 + 10760∙35,31 + 39853∙18,48 + 64016∙1,32 + 23697∙0,198 = 8418.92
[kJ/m3N.cb]

în care :
(CO), (H), (CmHn), (H2S), reprezintă participaţiile volumetrice ale fiecărui component dintr-un
metru cub de gaz combustibil (CO = COi/100 ; H = Hi/100 ; etc.);
qi- efectul termic* al arderii hidrocarburii i, în [kJ/m3N];
*(vezi si Anexa 3 cu efectele termice ale gazelor combustibile )

Sau când se cunoaşte puterea calorifică a fiecărui gax din amestec:

1
Qi 
100
 ri  Qi , [ kJ/m3N.cb]

metoda de calcul pt. temperatura teoretică (paşii de urmat):

a. se va calcula csmga pentru o temperatura adoptată, t1 între 1000 şi 1500 0C;


b. se va calcula temperatura teoretică de ardere t t cu relaţia de la pct. 6;
c. se va compara tt cu t1 calculând eroarea procentuală cu relaţia:

t t  t1
 100 , [%]
tt

d. dacă ε < 1 %, calculul se consideră corect;


e. dacă eroarea procentuală ε dintre temperatura gazelor calculată tt şi valoarea temperaturii
adoptată t1 este mai mare de 5 % (ε > 1%), se reia calculul cu noua valoare a temperaturii, cu
care se va calcula căldura specifică medie a gazelor arse csmga. Cu valoarea obţinută pentru csmga
se va determina o noua valoare pentru temperatura teoretică de ardere.
f. procedura se repetă pana când este îndeplinita condiţia de la pct. d.

7). Temperatura reală de ardere:

tr = η∙ tt
unde:
η este randamentul de ardere (randamentul focarului, sau randamentul pirometric al instalației)