Sunteți pe pagina 1din 22

COMPUŞI HETEROCICLICI

Sisteme heterociclice importante


 Clasificare
O clasificare a lor poate fi făcută conform precizărilor IUPAC, ţinând seama de numărul de atomi din inel
(5,6) şi de numărul de heteroatomi (1,2,3,4 etc.).
monoheteroatomici (furan, tiofen, pirol);
 Compuşi heterociclici
pentaatomici poliheteroatomici (oxazoli, tiazoli, diazoli, tetrazoli etc.)

O S NH NH O
Furan Tiofen Pirol Benzpirol Benzofuran
(Indol) (Cumarona)
monoheteroatomici (piran,tiapiran,piridinã);
 Compuşi heterociclici
hexaatomici poliheteroatomici (oxazine ,tiazine ,diazine etc.)

N
N N N
Piridina Chinolina Izochinolina Acridina
N N N
N N N N N N
N
O S NH N N N NH N

Oxazol Tiazol Imidazol Pirazină Pirimidină Purină Flavină


COMPUŞI HETEROCICLICI PENTAATOMICI
COMPUŞI HETEROCICLICI PENTAATOMICI CU UN HETEROATOM

FURAN.TIOFEN. PIROL
4 3 b
Nomenclatură. Structură
5 2 a
X
1
X = O ; S, NH
Majoritatea compuşilor heterociclici au nume speciale. Aplicarea regulilor IUPAC este
convenabilă pentru compuşii monociclici la care se ţine seama de numărul atomilor din ciclu şi de
natura heteroatomului indicat prin prefixul oxa, tia, aza, respectiv pentru O, S, N sau dioxa, ditia,
diaza pentru doi heteroatomi identici şi oxaza şi tiaza pentru compuşii poliheteroatomici.

O S N
H
Furan Tiofen Pirol
(oxol) (tiol) (azol)
FURAN ŞI DERIVAŢI

Furanul a fost evidenţiat în anul 1832, încercând să se obţină acid formic prin acţiunea
acidului sulfuric şi MgO2 asupra zaharurilor. In 1870 a fost izolat prin descompunerea
furoatului de bariu
Mulţi derivaţi ai furanului rezultă la tratarea cu acid a zaharurilor prezente în produse
naturale.
Furanul apare în cantităţi mici în fracţiunile volatile ale gudroanelor de la distilarea uscată a
lemnului, împreună cu silvanul (a-metilfuran).

Proprietăţi fizice
Furanul este un lichid incolor (T.f = 31oC), insolubil în apă, solubil în solvenţi organici, cu
miros slab de cloroform. In mediu acid polimerizează, deci caracterul său bazic nu poate fi
riguros stabilit
FURAN ŞI DERIVAŢI

Derivaţi importanţi. Furfuralul

(furfurol din latinescul furfur = tărâţe) este un lichid incolor (T.f. 161-164oC), stabil.
In aer se oxidează uşor.
Este o substanţă care se obţine uşor din pentozani, în mediu acid (v.zaharuri).
Este parţial solubil în apă.

In reacţii, furfurolul se aseamănă cu aldehidele aromatice

NaOH
CHO
+
Cannizzaro CH2OH COOH
O O O
Alcool furfurilic Acid piromucic
Ac2O/AcONa
condensare Perkin CH = CH COOH
O
Acid furilacrilic (conservant)

Condensarea furfuralului cu anilina- se formează un compus colorat în roşu numit anil.


Reacţia serveşte la identificarea şi dozarea furfurolului
FURAN ŞI DERIVAŢI
 Reprezentanţi
Furfuralul (furfurolul) este solvent selectiv şi component de aromă. Este materia primă pentru obţinerea
tetrahidrofuranului şi a nitrilului adipic (v.nylon).
5-Nitrofurfuralul formează cu semicarbazida o semicarbazonă (Furacin), folosită ca antiseptic.
Mulţi derivaţi ai furanului se găsesc în plante. De exemplu cantaridina care se obţine prin condensarea furanului cu
ester acetilendicarboxilic. Este o substanţă toxică şi vezicantă.
Alcoolul furfurilic este un lichid incolor (T.f. 170oC) miscibil cu apa şi cu dizolvanţii organici obişnuiţi.
In mediu acid, alcoolul furfurilic formează răşini rezistente la coroziune

n
CH2OH CH2 CH2 CH2OH
O O O O

Mercaptanul furfurilic este componenta principală a Furadantinul, substanţă fungicidă.


cafelei prăjite (aromă de sinteză).

CH2 SH O2N OCH3


O O
FURAN ŞI DERIVAŢI

Benzofuranul (cumarona) se formează la cocsificarea cărbunilor. Este un lichid uleios (T.f. 173 oC),
stabil în mediu alcalin dar polimerizează în mediu acid

In natură se găsesc unii derivaţi importanţi, de cele mai multe ori sub formă de glicozide ale
hidroxicumaranonelor. Grupa CH2 din cumaranonă participă la reacţii de condensare

O OH
O
O O O

Auronele sunt pigmenţi naturali ca şi flavonele. Au culoare galbenă-oraj şi se găsesc în petalele florilor.
Izolate din ţesuturi sunt însoţite de clorofilă şi au culoare galbenă-verzuie. Prin hidroliza glicozidelor separă
agliconii ca derivaţi de hidroxibenzilidencumaranone
TIOFEN ŞI DERIVAŢI

Biotina este vitamină şi factor esenţial de creştere a numeroase microorganisme şi a unor animale. Se prezintă ca racemic.
Structura biotinei a fost elucidată prin degradare şi prin sinteză.
O
C NH2 NH2
HN NH Hidrolizã
H COCl2 H
(CH2)4 COOH (CH2)4COOH
S S
Benztiofenul (tianaften)

Tioindigoul se prezintă sub două forme, în echilibru, cis-trans, în solvent inert. Este colorant roşu, de cadă.
O O O
OH Oxid. S

S S S S
O
Tioindoxil Tioindigo cis Tioindigo trans
PIROL ŞI DERIVAŢI
3 2

N1 H
4 5
H H

d -ppm = 6,05 6,02 7,70

Benzopirol, dibenzpirol şi derivaţi


Benzpirolul sau indolul se găseşte în gudroanele carburilor de pământ, în fracţia care distilă între
220o şi 260oC, în proporţie de 3-5%. In cantităţi mici se găseşte în uleiuri eterice obţinute din multe plante
(iasomie, portocal etc.).

4
3
5 H d = 6,34 ppm
6
2H
d = 6,54 ppm N H
7 N1
H Izoindol
Indol

Proprietăţi fizice. Indolul este o substanţă solidă, cristalizată (T.t.52,5oC şi T.f.253oC), puţin solubil în
apă. Are miros persistent, neplăcut. In cantităţi mici accentuează mirosul unor flori, utilizându-se în
parfumerie.
PIROL ŞI DERIVAŢI
Derivaţi importanţi
Triptofanul

CH2 CH COOH CH2 CH2 NH2


NH2
-CO2
N N
H H Triptamina
Triptofan CH3

N
H Scatol

Serotinina, 5-hidroxitriptamina, este răspândită în lumea vegetală şi animală. Are rol în activitatea
sistemului nervos central şi este agent vasoconstrictor.

HO HO
CH2 CH2 NH2 CH2 CH2 N(CH3)2

N N
H H

Serotonina Bufotenina
Bufotenina, dimetilserotonina, are acţiune halucinogenă şi este un compus toxic.
PIROL ŞI DERIVAŢI

Indigo. Indigoul a fost descris de Plinius, în antichitate. In acele timpuri se obţinea din plante din
genul indigofera tinctoria (India şi Egipt), apoi din drobşor (cardama). In secolul XVIII drobşorul a
fost adus şi cultivat şi în Europa.
In plante indigoul se găseşte stocat sub formă de indican vegetal care, în timpul macerării plantelor
zdrobite, cu apa, hidrolizează la indoxil. Indoxilul reacţionează cu oxigenul din aer şi trece în indigo.
Indigoul natural conţine impurităţi.
OC6H11O5 O
OH
2 2 H2O 2 2
N N N
H H
H

O H HO3S
6' O O SO3H
N Br
Br
6
N N N
H H H

Purpura antică Indigocarmin


6,6’-Dibrom indigo Acid indigo-5,5’-disulfonic
PIROL ŞI DERIVAŢI
Ftalocianinele sunt pigmenţi de culoare albastră sau verde.

N N
CN II
Cu N Cu N
4
N N
CN
N

Ftalocianina cupricã
Hem. Hemoglobina, colorantul roşu din sângele vertebratelor, este o cromoproteidă alcătuită dintr-o
componentă proteică globina şi o grupă prostetică colorată, hemul, care este constituit dintr-un nucleu
porfirinic. CH CH2 CH3 CH CH2 CHO

H3C C2H5 H3C C2H5


N N N N
Mg Mg
N N N N
H3C CH3 H3C CH3
H H
H CH C O H CH
2 2 C O
CH2 H COOCH3 CH2 H COOCH3
CH3
COO CH COOC20H39
2
CH3 CH3 CH3 CH3
clorofila a Rest fitil clorofila b
COMPUŞI HETEROCICLICI PENTAATOMICI
COMPUŞI HETEROCICLICI PENTAATOMICI POLIHETEROATOMICI.
Structurile heterociclice poliheteroatomice formează scheletul unor compuşi importanţi, naturali sau de sinteză,
cum sunt unele vitamine, coenzime, acizi nucleici, peniciline, sulfamide, medicamente, coloranţi, alcaloizi,
polimeri. Structurile heterociclice poliheteroatomice formează scheletul unor compuşi importanţi, naturali sau de
sinteză, cum sunt unele vitamine, coenzime, acizi nucleici, peniciline, sulfamide, medicamente, coloranţi, alcaloizi,
polimeri.

AZOLI
Nomenclatură. Structură
4 3 N N N
5 2 N N
N
O O S S N N
1 H H
Izoxazol Oxazol Izotiazol Tiazol Pirazol Imidazol
1,2- Oxazol 1,3- Oxazol 1,2 - Tiazol 1,3 - Tiazol 1,2- Diazol 1,3- Diazol

4 N3 N N N
5 1 N2 N N N N N
O O O S S
1,2,3- 1,2,5- 1,3,4- 1,2,3- 1,2,5-
Oxadiazol Oxadiazol Oxadiazol Tiadiazol Tiadiazol ( Piaztiol )
4 N3 N N N N
5 1 N2 N N N N N N N
N N N N N
H H H H H
1,2,3- 1,2,5- 1,2,4- 1,2,3,5-
Triazol Triazol Triazol Tetrazol Pentazol
Oxazoli •Din Streptomyces orchidaceus s-a izolat un antibiotic cu spectru
H2N =O larg de acţiune cunoscut ca cicloserină.
N H
O
Cicloserina

Tiazoli
Ciclurile tiazolidinice se întâlnesc în peniciline.
HOOC N C=O

CH3 CH NH C R
S
CH3 O

Sulfatiazolul (sulfanilaminotiazolul) este derivat al 2-aminotiazolului, folosit ca agent bacteriostatic.

NH SO2 NH2
S
DIAZOLI

Nucleul imidazolic este prezent în aminoacizi, în dipeptide

N CH2 CH COOH N CH2 CH2 NH2 N CH2 CH NHCO CH2 CH2 NH2
- CO2 COOH
NH2
N N N Carnosina
H H H
Histidină (4(5)-imidazolil- Histamină (4-Imidazolil-
3-alanină 2-etilamină

•Histidina prin decarboxilare trece în histamină care se găseşte în mucoasa intestinală şi în glanda hipofiză.
•Histamina este utilizată pentru micşorarea tensiunii arteriale prin efectul de dilatare a capilarelor.
• Carnosina (b-alanil-L-histidina) este o dipeptidă extrasă din sucul de carne şi izolată de către Liebig, care conţine nucleu
de imidazol.

De la forma metilenică se cunosc mulţi coloranţi utilizaţi în fotografia în culori sau în industria
alimentară (tartrazina), substanţe rezistente la lumină. Sunt numiţi coloranţi pirazolonici

H H
HO3S N=N COOH HO3S N= N CH3
O= N O= N
N N
Cl
Cl
Tartrazina SO3H Galben luminos
SO3H
COMPUŞI HETEROCICLICI HEXAATOMICI
COMPUŞI HETEROCICLICI HEXAATOMICI MONOHETEROATOMICI
PIRAN. TIAPIRAN. DERIVAŢI
4g
5 3 b
Grupa piranului şi benzopiranului 6
O
2 a
S S
O
1

O a-Piran g-Piran a-Tiapiran g-Tiapira


g (2H-Piran) (4H-Piran)
a
O O O O

ion pyrylium pyrones

O O
5 4
6 3
7 2
O O O O O Ar
8 1
benzopyrylium coumarine chromone flavone
(chromylium)
O
8 9 1
7 2
O 6 3
O
5 10 4
chromane xanthone
BENZOPIRANI, BENZOPIRONE, SĂRURI DE BENZOPIRILIU

Flavone şi izoflavone. Culoarea galbenă a florilor se datorează flavonelor (flavus =


galben în limba greacă), care se găsesc libere sau sub formă de glicozide în plante.
Nomenclatură. Structură
5
O O
4 2' 3'
6 3
2 1' 4'
HO 7
8
O O
1 6' 5'

(2-Fenilcromonă) (3-Fenilcromonă)

Flavonă Izoflavonă

O O O
OH OH

O O O

Flavanonă Flavonol Flavanolone


(2,3-Dihidroflavone) (3-Hidroxiflavonă) (3 Hidroxi-2,3-dihidroflavone)
Flavonele şi derivaţii lor se obţin prin sinteză.
BENZOPIRANI, BENZOPIRONE, SĂRURI DE BENZOPIRILIU

Derivaţi importanţi
Quercetina rezultă prin hidroliza ramnoglucozidului cunoscut sub numele
de rutină. OH O Glucoza Ramnoza OH O OH
O
OH
OH
HO OH HO OH
O O
Rutina Quercetina
Izoflavone
O OH O
OH OH
HO HO
O O
Formonetina Genisteina
cu activitate extrogenă)
BENZOPIRANI, BENZOPIRONE, SĂRURI DE BENZOPIRILIU

Antociani şi antocianidine
Antocianii sunt glicozide colorate, care prin hidroliză în mediu acid (HCl diluat) trec în
săruri colorate (agliconi) şi zaharuri.
OH
OH

HO + OH
O
Cl-
Pelargonidina
(Clorurã de pelargonidinã) b-D-glucose
O
b-D-glucose
O

OH
HO O
Cl OH

cianidina
Agliconii antocianilor sunt antocianidinele.
PIRIDINA ŞI DERIVAŢI

Acidul nicotinic a fost izolat din drojdie şi din tărâţe de orez. Apare în cantităţi mici în celule şi urină. A
fost primul acid din această clasă, obţinut prin oxidarea nicotinei (1867). Poate fi obţinut şi prin hidroliza
nitrilului corespunzător, uşor accesibil.
• ca atare sau ca ester prin tratare cu amoniac se transformă în nicotinamida (Vitamina PP).
Nicotinamida este curent folosită în combaterea pelagrei la om şi cunoscută ca “factor pelagro-preventiv”.

Un alt derivat este coramina (sau niketamida)

COOH(R) CONH2 CON(C2H5)2


- H2O ;
+ NH3
N N N
Nicotinamida Coramina sau
Niketamida
Nicotinamida este componentă
a nucleosidelor şi nucleotidelor. analeptic şi stimulent respirator
COMPUŞI HEXAATOMICI POLIHETEROATOMICI

N
Diazine N N
N N
N N N
Piridazina Pirimidina Pirazina
1,2-diazina 1,3 -diazina 1,4 -diazina

Diazinele sunt trei structuri izomere, în care atomii de azot sunt aşezaţi 1,2- 1,3- şi 1,4- şi se citesc în
consecinţă ca 1,2-, 1,3-şi 1,4- diazine sau se utilizează denumirile empirice intrate în uz: piridazina,
pirimidină şi pirazină.
COMPUŞI HEXAATOMICI POLIHETEROATOMICI
Derivaţi ai pirimidinei. Mulţi derivaţi ai pirimidinei prezintă un interes teoretic şi practic deosebit ca
vitamine, baze pirimidinice, compuşi oxigenaţi etc.
Vitamina B 1 (Tiamina) se găseşte în drojdia de bere, în tărâţea cerealelor, în ficat etc. Face parte din
complexul de vitamine B. CH2
N
+
N CH3 O O

N
CH2 CH2 O P O P O-
CH3 NH2 S
OH OH
vitamina B1

Hidroxipirimidine. Uracilul (2,4-dihidroxipirimidinaTPPsau 2,4-diacetotetrahidro-pirimidina) prezintă


fenomenul de tautomerie lactam-lactim, cu forma predominantă lactam (I).
O OH O OH Uracilul se găseşte în celulele vii ca rezultat al scindărilor
hidrolitice a acizilor nucleici.
NH N NH N La hidroliza acizilor nucleici rezultă şi alţi derivaţi ai
=O OH pirimidinei, bazele pirimidinice, care conţin pe lângă grupe OH
=O OH
NH NH N N şi grupe NH2.
I II III IV

Bazele pirimidinice conţin grupe –OH, -NH2, -CH3, -CH2OH, în poziţiile 2,4- şi 5, au puncte de fierbere
ridicate datorită legăturilor de hidrogen. Prezintă un mare interes timina, citozina, 5-metilcitozina, 5-
hidroximetilcitozina.
O NH2 NH NH NH NH
OH 2 2 H3C 2 HOH2C 2

H3C NH H3C N NH N H3C N N N


=O OH =O OH OH =O =O
NH N NH N N NH NH

Timina Citozina 5-Metilcitozina 5-Hidroxi-metilcitozina


(5-Metiluracil) (2-Hidroxi-4-aminopirimidina)