Diareea Virală Bovină-Boala

Mucoaselor (BVD-MD)
 (BVD-MD)

Prezentare generală
Boală infecțioasă a bovinelor a cărei
manifestare clinică este influențată
substanțial de tulpina virală (BVDV - Ulcere gingivale

Pestivirus înrudit antigenic cu CSFV

si BDV), statusul imun, vârstă și
starea fiziologică (gestație)
febră, diaree
ulcere și eroziuni ale mucoaselor
Ulcere mucoasa rumen

aparatului digestiv, salivație

sindrom respirator, leucopenie
avort și anomalii congenitale
 (BVD-MD)

Istoric
 1946 - Mac Callum si col. - Diareea virală de New York
 manifestată ca o boală acută, febrilă, asemănătoare pestei bovine
 1953-1956 - în diferite state din SUA: îmbolnăviri cu caracter enzootic afectând
mucoasele digestive si respiratorii
 1953 - Ramsey si col → Mucosal disease
 boală a taurinelor din Iawa (leziuni ale mucoasei bucale si diaree severă)
 1956 - Pritchard si col. → diareea cu virus de Indiana sau gastroenterita erozivă
 1956 - Hoag si col. → boala mucoaselor de Virginia
 1960, Gillespie si col., demonstrează etiologia comună: două forme de manifestare ale
aceleeasi boli: denumită boala mucoaselor și diareea virală bovină
 1968 – Coman identificată serologic și virusologic diareea virală bovină - boala
mucoaselor în România
 (BVD-MD)
Etiologie
Bovine viral diarrhoea virus
familia Flaviviridae
genul Pestivirus
Classical Swine Fever virus
Border disease virus
Serotipuri / genotipuri
tipul 1 și tipul 2
biotipuri citopatogene și necitopatogene
numeroase subtipuri
 (BVD-MD)

Epidemiologie
Receptivitate
Bovinele și bivolii
singurele specii cu sensibilitate
frecvent la vârsta de 6-24 luni
Oi, capre și cerbi: portaj → infecție specii sensibile
Peste 50 de specii de ungulate se pot infecta cu BVDV
(seroconversie)
 (BVD-MD)

Epidemiologie
Surse de infecție
Vițeii cu infecții persistente și bovinele bolnave elimină
virusul prin toate secrețiile și excrețiile:
secreții oculare și nazale
salivă
secreții genitale
lichide și învelitori fetale + avortoni
colostru
sânge, ser sanguin (utilizat în culturile celulare!!!)
fecale și urină
 (BVD-MD)

Epidemiologie
Căi de transmitere
Orizontal
 contact direct cu secrețiile animalelor infectate
 Nose-to-nose sau contact sexual cu infectatele persistent
furaje, materiale și echipamente, inclusiv cele veterinare
(diseminare lentă datorită stabilității limitate a BVDV în mediu)
insecte hematofage
Vertical - virusul traversează cu ușurință placenta
Dinamica epidemiologică: enzootie cu diseminare lentă
BVDV usual pătrunde în ferme prin animale infectate persistent,
care acționează ca o sursă continuă de infecție, în timp ce vacile cu
infecții acute elimina virus 14-21zile
 (BVD-MD)

Patogeneză – influențată de tulpina virală și de animal

Suprainfecție
cu BVDV
Toleranță Infecție citopatic
biotip
Gestantă Infecție fetus fetus la BVD- persistentă Simptomatologie
necitopatic
toată viața
Infecție oro-nazală

MDV
Mutații virale
Boala
Viremie cu apariție de mucoaselor
Negestantă tranzitorie Diseminare tulpini
citopatice
Imunotoleranță Moarte
(fără răspuns
imun)
Diareea virală
bovină

biotip Animal Diseminare și

Gestantă
Tineret Infecție fetus
citopatic tolerant simptomatologie
Malformații
Diareea virală
congenitale bovină

Vindecare
 Manifestări posibile ale sindromului de
reproducție în raport cu stadiul gestației la
momentul infecției cu BVDV

Normal/anormal și seropozitiv
I
n
f
e
Anomalii congenitale
r
t Imunotoleranță/infecție
i
persistentă
l
i
t Avort
a
t Mortalitate
e embrionară
timpurie

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Gazde heteroloage
Muște
Obiecte și materiale

Infecție acută Infecție persistentă

Posibile forme de exprimare a infecției

Infecție acută – tranzitorie Infecție persistentă

-subclinică -rată de supraviețuire scăzută
-diareea virală bovină -aspect normal
Infecție acută severă
Infecție acută cu sindrom respirator Boala mucoaselor
Infecție acută cu sindrom de reproducție -formă acută
-infertilitate și moarte embrionară timpurie -formă cronică
-avort -boala mucoaselor cu recuperare
-infecție persistentă -boala mucoaselor cu debut tardiv
-infecție congenitală
-infecție testiculară de lungă durată
 (BVD-MD)

Infecții acute

Bovine negestante și neimunizate infectate cu biotipul necitopatic

Viremie tranzitorie din a treia zi p.i → 10-14 zile
Pirexie
Diaree
Leucopenie
limfopenie și/sau trombocitopenie de scurtă durată + apoptoză în timus, BALT
și GALT → imunosupresie → infecții cu oportuniști / recrudescență infecții
vechi → exacerbare afecțiuni respiratorii
Vindecare completă în 3 săptămâni (în absența suprainfecțiilor)
Menținerea BVDV în organism → 98 zile în monocitele din sângele
periferic
 (BVD-MD)

Infecții congenitale
Bovine gestante infectate cu BVDV necitopatic (I)
Avort, mortalitate la fătare, malformații, infecții
congenitale la nou-născuți
infecție în prima treime a gestației
→ avort (posibil neidentificat de fermier – avorton mic) →
reîntoarcerea căldurilor (incapacitatea de a menține
gestația este clasificată ca moarte embrionară timpurie)
→ moarte fetală →resorbția lichidelor → mumifiere
→ anomalii congenitale → subdezvoltare + defecte SNC
(hipoplazie cerebelară, demielinizare) + defecte oculare
(cataractă, atrofie retină)
→ artrogripoză
infecție post imunocompetență fetus (~150 zile
de gestație)
→ fătare viței normali Ataxie cerebrala vitel infectat in utero
 (BVD-MD)

Infecția persistentă

Bovine gestante infectate cu BVDV necitopatic (II)

Infecție fetuși înainte de ziua 110 de gestație și înainte de imunocompletență
Fătare viței infectați persistent → prezență BVDV necitopatic în sângele
vițeilor + absență Ac specifici
!!vițeii sub 3 luni vârstă pot prezenta anticorpi maternali!!; Ac maternali
pot interfera cu izolarea virusului
Vițeii mai învârstă pot prezenta nivele scăzute de Ac față de alte tulpini
de BVDV (diferite de cea față de care este infectat persistent)
Viței aparent normali → viței areactivi, nu pot să se alăpteze și să stea în
picioare → tremurături musculare, incoordonare, orbire → moarte în
câteva zile de la fătare (sindromul vițelului slab)
 (BVD-MD)

Infecția persistentă

Viței infectați persistent (generația 1) → maturitate sexuală →

reproducție → viței infectați persistent (generația 2) → !!!
Toți vițeii comercializați : testare obligatorie pentru certificarea absenței viremiei
persistente
Vacile de reproducție infectate persistent → viței infectați persistent
Vacile de reproducție donatoare de ovule → posibil viței infectați (daca zona
pelucida nu este integră)
Taurii de reproducție infectați persistent → performanțe reproductive slabe,
material seminal infectat
Testare obligatorie → se exclud de la reproducție
!!material seminal virusologic pozitiv după administrare vaccin cu virus
atenuat!!
 (BVD-MD)

Infecția persistentă in utero: vaci ”troian”

O vacă non-PI care are un fetus PI este colocvial denumită vacă
”troiană”
Vaca gestantă este clinic sănătoasă și imună la BVDV, dar
adăpostește o sursă potentă de infecție: fetusul
Risc epidemiologic:
Vițelul va elimina cantități semnificative de BVDV imediat după
fătare → sursă majoră de infecție
Vacile ”troian”: titruri de Ac semnificativ mai mari decât vacile
seropozitive cu viței neinfectați (efectul apare ca urmare a
expunerii pe termen lung a mamei la antigenul BVDV din fetus)
 Boala mucoaselor - BVDV citopatic (I)
Animalele infectate persistent → boala mucoaselor (formă rară de
exprimare a infecției cu BVDV)
Se asociază cu prezența biotipului citopatic
Suprainfecție
Recombinare între biotipuri necitopatogene
Mutații ale biotipului persistent

Concluzie: confirmarea bolii mucoaselor presupune demonstrarea

caracterului citopatic al izolatului/izolatelor BVDV în animalul afectat
 Boala mucoaselor - BVDV citopatic (II)
 Evoluție invariabil fatală
 Clinic:
 Supra-acut cu debut brusc, uneori fulminant
cu moartea rapidă a animalului.
 Acut: anorexie, durere abdominală,
reticiență în deplasare; diaree și slăbire;
ulcere bucale (în principal gingivale); epiforă, Hemoragii si eroziuni la nivelul mucoasei palatului tare si moale
hipersalivație
 Anatomopatologic: eroziuni ale mucoaselor
tractului gastrointestinal, în principal la nivelul
placilor Peyer din intestinul subțire și la nivel
ileo-cecal.
 Histologic: distrugerea țesutului limfoid din
GALT. Majoritatea celulelor limfoide din placile
Peyer sunt lizate și înlocuite cu celule de tip Diateza hemoragica – hemoragii Eroziuni la nivel podal
subsclerale
inflamator + detritus celular și celule epiteliale.
Eroziuni si hemoragii pe partea dorsala a limbii si la
nivelul mucoasei bucale
 BVD – Tablou lezional

Hipoplazie cerebelara – BVD comparativ

cu un cerebel normal (stanga)
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
pesta bovina – febra aftoasa – febra catarala maligna, rinotraheita
infectioasa, paratuberculoza, stomatite (papuloasa, veziculoasa)
intoxicatii
salmoneloza
 (BVD-MD)

Diagnostic de confirmare
Probe biologice
Diagnostic serologic:
probe pereche de ser sanguin recoltat la interval de 3
săptămâni, de la animalele cu forme acute de boală
Diagnostic virusologic și teste antigenice:
probe sânge integral (buffy coat), ser, lapte, organele limfoide
(splină, plăci Peyer, ln. mezenterici, timus) și de la avortoni:
splina și timus
Biotipul citopatic → plăci Peyer, splină, dar și din limfonoduri,
tonsile, sânge sau alte țesuturi
Biotipul necitopatic → sânge și organe bogat vascularizate
 (BVD-MD)

Diagnostic de confirmare
Metode de diagnostic
Diagnostic serologic: VN, IFA și ELISA
ELISA pe lapte comasat (din tancul de răcire) - indica statusul efectivului
Frecvent animalele cu boala mucoaselor - titrul de Ac mic (sub pragul de
detecție)
 Dg. serologic - util în supravegherea serologică
Izolare virus – cea mai bună metodă de diagnostic - costisitor – posibile
rezultate false la vițeii cu imunitate colostrală
Detecție Ag: IF sau IHC pe criosecțiuni (boala mucoaselor)
Multiplex PCR: diferențiere tipuri virale direct din probele de sânge
 (BVD-MD)

Profilaxie
Evitarea expunerii animalelor receptive (în principal a
gestantelor) la orice posibilă sursă de infecție
!!!evitarea infecției prenatale!!! (poate duce la fătarea de viței
infectați persistent, imunotoleranti!!!)
Trei tipuri de strategii pentru prevenirea bolii
1) neinterventie
2) identificarea animalelor infectate persistent, indepartarea
sau izolarea lor
3) vaccinarea
 Imunoprofilaxie
a) inactivate – nu dau reactii dupa inoculare, scumpe.
b) vii atenuate – eficacitate buna, mai economice, inocuitate
discutabila
Ro “BVD – MD – VAC” – tulpina BVD – MD modificata, viu
Vaccinare din prima zi, rapel la 21 sau la 7 zile
 (BVD-MD)

Combatere
Identificare și remediere deficiențe igienico-dietetice
Supraveghere clinică permanentă
Izolare animale bolnave
Tratament simptomatic
Animalele sanatoase:
vaccinare de necesitate
animalele achizitionate din ferme “indemne”: vaccinare la furnizor
RINOTRAHEITA INFECTIOASA BOVINA
(IBR)
VULVOVAGINITA INFECȚIOASĂ
PUSTULOASA (IPV)
2 manifestari clinice ↔ același patogen
– Herpesvirus I
Complex de manifestari clinice de tip
respirator, conjunctival, encefalic,
cutanat, genital și abortigen
Etiologie: Herpesvirus bovin tip I
fam Herpesviridae
subfam Alphaherpesvirinae
gen Varicellovirus – ADN bicatenar
Cultivare: celule renale de vitel
- ECP incluzii intranucleare
Madin-Darby bovine kidney

Aspect înainte de inoculare Aspect la 24 ore de la inoculare

Omogen antigenic, dar două subtipuri genetice: BHV1.1. și BHV1.2.
Tropism celular : epiteliale, mononucleare sanguine și neuroni
Sensibil la: 56⁰C – 45 min ; 42 ⁰C – 3,5 ore ; formol ; NaOH
Rezistent la: –30⁰C - 14 luni ; NaCO3 ; KMnO7 ; rivanol
Epidemiologie

Receptivitate
- bovinele
- tineretul
- sistemul intensiv

Surse:
animale infectate (cu sau fara semne)
secretii respiratorii, genitale, conjunctivale
→ eliminare nazala → 1 an

Materialul seminal

Contaminare: contact direct/indirect – inhalare/aerosoli/secretii

Patogeneza
 mucoase → sange → viremie → țesuturi cu tropism
(ex. forma vulvo-vaginala)
 pasajele in vivo exacerbează patogenitatea
Clinic
- incubație 6-10 zile
- tabloul clinic f(tropism, tulpina)
- sindrom febril
- forme: respiratorie, conjunctivală, encefalică,
cutanată, genitală, abortigenă
TABLOU CLINIC: incubatie 6-10 zile
a) respiratorie (rinotraheita) - acuta
- Sindrom febril
- Conjunctivita, rinoree, sialoree
- Edem palpebral, opacifierea corneei sau ulcere corneene
- Dispnee
- Sindrom respirator
- “Bot rosu”
- Vindecare 1-7 zile

Rar → pneumonii catarale sau fibrinoase

avort (dupa 60-75 de zile de la infectie)
meningoencefalita
b) conjunctivala – în absența altor manifestări; infectii secundare cu
Moraxella bovis sau alte bacterii → panoftalmie

c) encefalica – la viteii < 5 luni – t: 40⁰C, hiperemia mucoasei nazale și

botului, epifora, jetaj si salivatie spumoasa, posibil fără tuse
1-2 zile de la debut → manifestari nervoase – accese → exitus 6-7 zile

d) cutanata – spatiul interdigital: ulcer rotunjit, cicatrizare 4-5 zile.

Complicatii: leziune ulcerativa, slaba tendinta de cicatrizare; leziuni
perineale – dermatita depilanta, invadeaza scrotumul

e) genitala (abortigena): avorturi la 8-10 sapt. PI.: infectie la 4,5 – 6,5 luni
de la gestatie, avorturi la 60-75 zile P.I
avortul tardiv infectia intre 6 si 8 luni de gestatie.

Avortul brusc, fara semne premergatoare, la 24-36 de ore dupa moartea

fatului.
Tablou lezional

-hemoragii, necroze si ulcere ale mucoasei traheale si bronsice cu

pseudomembrane difteroide

-exsudate seromucoase, sanguinolente sau mucopurulente la

nivelul mucoasei faringiene si a sinusurilor, limforeticulita
retrofaringiana

-bronhopneumonie: pneumonie fibrinoasa, diferite stadii, zone de

emfizem

- degenerari, focare de necroza în ficat, cord, rinichi

 IBR – IPV - Respiratie
tip bucal, hipersalivatie

IBR – IPV – Forma genitala - abortigena

IBR – IPV – Zone ulcerate,

aspect de “bot rosu”
IBR – IPV – Inflamatie acuta laringe/trahee
Histopatologic
- Incluzii intranucleare
acidofile – tip Cowdry A
epiteliul resp, dig.
Diagnosticul diferential

- diareea virala bovina – boala mucoaselor

- febra catarala maligna – sporadic, fara
contagiozitate, mortalitate mare

Prognosticul - favorabil
DIAGNOSTICUL

Suspiciune: epidemio + clinic ( frecv. respiratorii)

Confirmare: izolarea virusului; cazuri de rinotraheita (IBR),

vulvovaginita pustuloasa (IPV) si balanopostita infectioasa
(IBP)

Probe: avortoni, piele cu leziuni de dermatita, fragmente de

derm din spatiul interdigital, encefal cu leziuni de
encefalomielita, mucoasa conjunctivala, intestin (portiuni cu
enterita) glanda mamara (mastita)
DIAGNOSTICUL

Restructurari imunologice
Anticorpii specifici serici:
IF, ELISA, HA, SN

Bioproba - pe vitei susceptibili

intraconj → conjunctivita
respirator → rinotraheita
iar pe cale vaginala → vulvovaginita
PROFILAXIA
1) MASURI GENERALE
- achizitionarea din unitati indemne
- carantina profilactica
- evitarea supraaglomerarii
- asigurarea parametrilor de microclimat si de igiena
- evitarea factorilor de stres
- supravegherea serologica prin SN a bovinelor > 12 luni
nevaccinate anti – IBR, astfel:
a) taurii de reproductie in trimestrul IV
b) vacile 10%
c) junicile o data pe an in trimestrul II
d) bovinele care se importa, in perioada de
carantina
2) IMUNOPROFILAXIE

- vaccinarea animalelor receptive cu:

- vaccinuri inactivate
- vaccinuri cu virusul modificat sau atenuat
- vaccinuri cu virus mutant
- vaccinurile monovalente (ex vaccinul “tracheine” – vaccin viu, modificat,
tulpinile RLB – 106, modificata prin temperatura specifica)
- vaccinuri mixte (ex vaccinul “Cattlemaster – 4” – vaccin polivalent
contra rinotraheitei, diareei virale, parainfluentei – 3 si virusului
sincitial respirator la bovine; vaccinul ‘imuresp – RAP” – vaccin cu
virusurile vii modificate contra rinotraheitei infectioase bovine,
adenovirozei bovine si parainfluentei bovine, tulpini de temperatura
specifica pentru uzul intranazal)

Ro: vaccinuri atenuate, imunitate solida, precoce

Combaterea

In focar: animalele bolnave se izoleaza si trateaza

serul imun antiviral – antipasteurelic
serul mixt “servipast” (ser mixt antipasteurelic
antiviral bivalent bovin) in doze de 0,5-0,6 ml/kg viu

Tratament simptomatic, antiinfecțios si igieno-dietetic.

Animalele vindecate
- rezistente la infectie
- purtatoare latente de virus si eliminatoare potentiale de
virus
- prezenta anticorpilor neutralizanti NU EXCLUDE
posibilitatea eliminarii de virus
- anticorpii neutralizanti nu atesta faptul ca animalul este
neinfectant (Mornet si colab, 1977)

 imunitatea in rinotraheita infectioasa nu este

sterilizanta
 la animalele vindecate infectia si imunitatea
persista simultan