Sunteți pe pagina 1din 72

R om ână de Meteorologie v

a t ea ă dor Buletinul
ie t eş
c vară Societăţii Meteorologice Române
So

te
ANUL III, NR. 2, August 2015 APARE TRIMESTRIAL

frumoasă! http://smr.meteoromania.ro ISSN  2286 – 3915 ISSN–L 2286 – 3915

Modelarea
numerică
a vremii
Portrete
de meteorologi:
Vladimir Ivanovici Cooperarea
şi Jean-François Geleyn internaţională a ANM
Caracterizarea
meteorologică a în domeniul prognozei
Din activitatea
primăverii 2015 numerice a vremii
SMR
(NWP)

Dicţionar Utilitatea modelelor Pagini vara...altfel!


meteorologic – numerice în prognoza de nefologie: Norii
literele Î şi J vremii Cumulus
Buletinul
Societăţii Meteorologice Române
ANUL III, NR. 2, August 2015 APARE TRIMESTRIAL

Sumar
1.Editorial (Sorin Cheval)

2.Din activitatea SMR

3. Modelarea numerică a vremii (coordonatori:


Secretariat:
Otilia Diaconu, Doina Banciu, Ion Drăghici
c/o Administraţia Naţională de Meteorologie
4.Caracterizarea meteorologică a primăverii 2015 Şos. Bucureşti Ploieşti Nr. 97
(Sipos Zoltan, Daniel-Robert Manta, Mihăiţă Cod 013686 BUCUREŞTI ROMÂNIA
Cristinel Huştiu) Tel.: 021 3183240 int. 410, Fax: 021 3167762

5.Pagini de nefologie (Marian Constantin) e-mail: societatea.meteo@gmail.com


http://smr.meteoromania.ro
6.Vara...altfel! (Constanţa Boroneanţ)
7.Dicţionar – literele Î şi J (Constanţa Boroneanţ)
8.Publicaţii recente
Buletinul Societăţii Meteorologice Române
Comitet de redacţie:
Dr. Florinela Georgescu - Preşedintele Comitetului de redacţie Cecilia-Mihaela Nicula - Corector limba română
Dr. Sorin Cheval - Redactor Şef Marian Constantin - Tehnoredactare
Dr. Constanţa Boroneanţ - Redactor Dan ZAHARIA - Tehnoredactare
Dr. Bogdan Antonescu - Redactor

Imaginea de pe coperta 1 ilustrează nori Cumulus congestus velum şi Cumulus fractus şi a fost preluată în data de 01.07.2015,
la ora 1843, în Bucureşti, privind spre E, iar imaginea de pe coperta 4 ilustrează ploaie torenţială căzută din nor Cumulus
congestus, în data de 01.07.2015; imaginea a fost preluată la ora 1918, în zona facultăţii de Drept, privind spre V. Fotografii:
M. Constantin.
Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 1
Din activitatea SMR

Editorial

Modelarea numerică a vremii, tema în România, cu o prezentare succin-


asupra căreia se oprește acest număr tă a cooperării internaționale, fără de
al Buletinului SMR, reprezintă una din care ar fi de neconceput desfășurarea
activitățile meteorologice care au im- unei activități eficiente de modelare
pact imediat asupra societății, ceea ce în meteorologie, cât și câteva instanta-
pledează de la sine pentru semnificația nee privind detalii legate de activitatea
practică a domeniului. Acuratețea mo- operațională curentă sau personalități
delării numerice a vremii stă la funda- care au contribuit semnificativ la dez-
mentul succesului prognozei meteo- voltarea domeniului în țara noastră.
rologice, care se folosește și de factori Mulțumim pe această care colecti-
precum experiența și profesionalismul vului care a coordonat cu dăruire pre-
meteorologilor previzioniști, informații zentarea temei în acest număr al BSMR
privind clima regiunii de interes, facto- (Otilia Diaconu, Doina Banciu, Ion Dră-
rii locali. ghici), autorilor pentru excelentele tex-
Vă oferim în acest număr al BSMR te realizate și, ca de obicei, sperăm să
atât o imagine de ansamblu asupra mo- vă bucure lectura întregului număr al
delării numerice a vremii, cu un scurt buletinului.
istoric al evoluției pe plan mondial și Comitetul de Redacţie al BSMR

2 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Din activitatea SMR

Din activitatea SMR


Ziua Mondială a Meteorologiei, sărbătorită la Bucureşti
Prof. Iulian STANCU, Membru SMR

Ziua Mondială  a Meteorologiei   a La eveniment au participat elevi şi


fost sărbătorită în avans pe 22 martie cadre didactice din majoritatea judeţe-
2015 în cadrul Colegiului Tehnic „Mi- lor ţării precum şi meteorologi din ca-
hai Bravu” prin proiectul educaţional drul Administraţiei Naţionale de Mete-
„Fenomene atmosferice şi evoluţia orologie (Mihăiţă Huştiu) şi membrii ai
vremii pe glob”. Proiectul se află la a Societăţii Meteorologice Române (Dani-
doua ediţie la nivel regional şi este re- el-Robert Manta student Universitatea
alizat în parteneriat cu Societatea Me- din Bucureşti, Facultatea de Geografie
teorologică Română şi Şipoş Zoltan, Şcoala Gimnazială Un-
gheni - Mureş).
Urmând tema propusă anul acesta,
tinerii elevi alături de profesorii coor-

A ajuns o tradiţie ca in fiecare an, de


Ziua Mondială a Meteorologiei, Orga-
nizaţia Meteorologică Mondială să pro-
pună spre dezbatere o temă de interes
universal, pentru toate cele 191 de state donatori s-au implicat în desfășurarea
membre. Tema de anul acesta încura- unui proiect ambiţios și atractiv pentru
jează cunoaşterea climei pentru a putea foarte mulţi, dovadă numărul mare de
acţiona asupra efectelor acesteia (‘’Cli- înscrieri, aproape dublu faţă de anul
mate knowledge for climate action’’) şi trecut. Aceștia au participat la prezen-
oferă oportunitatea de a face un bilanţ tări pe teme meteorologice de unde au
al cunoştinţelor climatice acumulate in învățat modul de producere și mani-
ultimele decenii, de către tineri şi nu nu- festare a unor fenomene meteorologice
mai, ca o bază esenţială pentru a sprijini periculoase și importanţa implicării lor
calea spre acţiuni mai ambiţioase, pen- în acțiuni benefice asupra mediului în-
tru a aborda schimbările climatice. conjurător.

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 3


Din activitatea SMR

vii au creat colaje, machete și desene cu


imagini sugestive.
Cu o zi înaintea desfăşurării acţiunii
a fost organizată în holul liceului o ex-
poziţie de desene şi picturi ale elevilor
premiaţi.
Au fost acordate premii şi menţiuni
unui număr de 103 elevi şi 54 cadre di-
dactice şi cercetători.
Toate lucrările participante la Sim-
În cadrul proiectului pe lângă pre- pozion au fost strânse în volumul II al
zentările realizate de către elevi şi ca- Simpozionului care poartă numele pro-
drele didactice a fost realizt un atelier iectului „Fenomene atmosferice şi evo-
de lucru pe tema dezbătută, în care ele- luţia vremii pe Glob”.

4 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Din activitatea SMR

MeteoFest - 2 ore de meteorologie și muzică,


cu și pentru liceenii din București
Sorin Cheval, Vicepreşedinte SMR

Societatea Meteorologică Română cântat cel puțin câte o melodie cu refe-


și Teatrul Masca au organizat în data rire la fenomene meteorologice, a fost
de 20 iunie 2015 MeteoFest - 2 ore de organizată o expoziție de fotografii te-
meteorologie și muzică, cu și pentru matice realizate de membri SMR și alți
liceenii din București. Evenimentul a pasionați de meteorologie (foto 1) și o
avut loc la Teatrul Masca din Bulevar- expoziție de picturi ale elevilor de la
dul Uverturii 70-72, Sector 6 București, Liceul Bilingv „Miguel de Cervantes”
având scopul de a promova meteorolo- București, sub coordonarea prof. Miha-
gia în rândul elevilor de liceu și publi- ela Petre (foto 2).
cului larg. Am primit 144 de fotografii dintre
Patru trupe formate predominant care am selectat 30. Nu a fost uşor de
din elevi de la licee bucureștene au ales pentru că au fost fotografii foarte

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 5


Din activitatea SMR

Trupa Altocumulus

Trupa New Age

6 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Din activitatea SMR

rela Suchea, Monica Ionita, Nancy Va-


jaianu, şi Sorin Panait.
Au cântat trupele: Altocumulus (foto
3), în componența Ștefan Ștefureac (chi-
tară), Radu Ștefănescu (chitară), Ralu-
ca Muntean (voce), New Age (foto 4),
în componența Ștefan Tomescu (pian/
chitara), Claudiu Ene (chitară), Andrei
Băncilă (bass), Liviu Vieru (voce), The
Past Recedes (foto 5), în componența
George Negru (chitară), Ilinca Gră-
dinariu (voce) și Zephir (foto 6), în
componența Nicoleta Neagu (tobe),
Trupa The Past Recedes Matei Puşcaru (bass), Cristiana Nedel-
ciu (clape), Alex Zamfir (chitara), Irina
frumoase pentru care mulţumim tu- Leoveanu (voce).
turor celor care au răspuns invitaţiei Mulțumim și pe această cale par-
noastre. Criteriile de selecţie au fost te- tenerilor evenimentului (Natura Parc,
matica meteo şi rezoluţia fotografiilor. Terra Magazin și MDS Electric) și
Fotografiile selectate au fost realizate de doamnelor Mihaela Ghiold (Colegiul
Camelia Damian, Constanţa Boroneanţ, Tehnic „Costin D. Nenițescu”, Pitești)
Cristina Munteanu, Daria Virbanescu, și Bianca Preda pentru sprijinul acor-
Flori Jianu, Isabelle Nicoleta Baciu, Mi- dat și participare.

Trupa Zephir

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 7


Modelarea numerică a vremii

SCURT ISTORIC AL PROGNOZEI


NUMERICE A VREMII,
ÎN LUME ŞI LA NOI
Ion Drăghici şi Doina Banciu

... În LUME clasă, incluzându-i pe suedezul Ross-


Baza teoretică a meteorologiei o con- by, norvegianul Eliassen şi americanii
stituie aplicarea adecvată la condiţiile Charney şi Platzman şi le-a propus să
atmosferei a trei principii fizice funda- testeze performanţele nou-construitu-
mentale de conservare - a impulsului, lui calculator electronic al Institutului
a masei şi a energiei, la care se adaugă său tocmai pe un model atmosferic. El a
şi legea gazelor perfecte. Formularea justificat această alegere din trei motive:
matematică a acestor legi pentru cazul (1) modelul atmosferic necesita un vo-
fluidelor a fost făcută în 1888 de faimo- lumul mare de calcule şi deci se puteau
sul fizician german H. von Helmholtz. testa performanţele calculatorului; (2)
15 ani mai târziu, norvegianul Vilhelm mişcările atmosferice fiind puternic ne-
Bjerknes a sugerat că aceleaşi ecuaţii liniare se puteau testa şi performanţele
s-ar putea utiliza şi în studiul atmosfe- noilor scheme cu diferenţe finite (îmbu-
rei. Ecuaţiile respective sunt însă foar- nătăţite mult după încercarea de pio-
te complexe şi nu se pot rezolva prin nierat a lui Richardson şi mai ales după
metode analitice, îndeosebi datorită celebra lucrare a lui Courant-Friederchs
puternicei neliniarităţi intrinseci a miş- şi Lewy din 1928) şi (3) datorită faptului
cărilor atmosferice. În aceste condiţii, că rezultatele integrărilor numerice ale
prin 1920, englezul L. F. Richardson s-a modelului, se puteau confrunta uşor cu
gândit să reprezinte derivatele prin di- „realitatea” de pe hărţile sinoptice.
ferenţe finite şi lucrând aproape doi ani Meteorologii au realizat însă că folo-
a reuşit să rezolve sistemul de ecuaţii sirea aşa-numitelor ecuaţii primitive (ecu-
într-un singur punct şi a obţinut o vari- aţiile în forma lor originală, completă)
aţie a presiunii de 145 hPa în 6 ore, adi- era practic prohibitivă în raport cu pu-
că de 100 de ori mai mare decât variaţia terea de calcul disponibilă şi au trecut la
reală a presiunii. Dat fiind acest rezultat simplificarea ecuaţiile matematice pe baza
catastrofal, interesul cercetătorilor pen- unor raţionale ipoteze fizice, inspirate
tru o tratare numerică a ecuaţiilor mete- din realitate. Astfel, prin 1948 Charney,
orologice a dispărut pentru o perioadă Fjörtoft şi von Neumann au dezvoltat
de peste 35 de ani. un foarte simplu model barotrop cu un
Prin 1945-1947, marele matematician singur nivel (500 hPa), în ipoteza con-
John von Neumann (de origine maghia- servării turbionului absolut. Prime-
ră) de la Institutul de Studii Avansate al le prognoze numerice pe calculatorul
Universităţii Princeton a adunat împre- ENIAC au fost făcute în martie-aprilie
ună câţiva meteorologi teoreticieni de 1950 şi rezultatele erau promiţătoare.

8 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

În 1953, calculatorul BESK din Suedia zător, calitatea prognozelor numerice a


era cel mai puternic calculator din lume crescut în mod spectaculos.
şi cu sprijin de la Swedish Air Force, în După 1965, îmbunătăţirea calităţii
decembrie 1954 meteorologii suedezi prognozei numerice a vremii a fost in-
au făcut primele prognoze numerice tim legată de creşterea rapidă a puterii
operaţionale pentru 24, 48 şi chiar 72 de de calcul a noilor calculatoare. Aceasta
ore. Tot în 1953, în SUA, IBM a anunţat a permis creşterea rezoluţiei verticale şi
specificaţiile sale pentru un nou calcu- orizontale, precum şi extinderea ariei
lator, faţă de care şi-au anunţat intere- de integrare chiar până la nivel global
sul şi meteorologii de la Forţele Navale (1966). Totodată, pe de o parte s-au in-
şi Aeriene americane, care au organizat trodus diverse efecte ale topografiei in-
un Joint Numerical Weather Prediction cluzând caracteristici ale ariilor acope-
Unit (JNWPU) pentru scopuri milita- rite de vegetaţie, apă, zăpadă şi gheaţă,
re. Specialiştii acestui JNWPU, notând iar pe de altă parte s-au perfecţionat
că ipoteza de conservare a turbionului schemele de parametrizare a proceselor
absolut din modelul barotrop era prea fizice, cum ar fi radiaţia, norii, precipi-
restrictivă şi-au propus să folosească taţiile şi turbulenţa. În jurul anului 1980,
modelul quasigeostrofic baroclin propus în modelul global al NMC reprezenta-
de Charney şi Eliassen încă din 1948. rea orizontală a câmpurilor meteorolo-
Astfel, în mai 1955 s-au realizat prime- gice în puncte de grilă a fost înlocuită
le prognoze numerice operative pentru cu o reprezentare spectrală după care
America de Nord, iar în 1956, s-au testat ulterior s-a implementat binecunoscu-
primele modele barocline cu mai multe tul model GSM (Global Spectral Model)
niveluri. Apoi, von Neumann a murit care la începutul anilor 1990 avea 28 de
în 1956 şi Rossby în 1957, iar Charney şi nivele pe verticală şi o rezoluţie orizon-
Phillips (de origine suedez) au părăsit tală de ordinul a 105 km. Pe la mijlocul
Princeton-ul pentru faimosul Massac- anilor 1990, NMC-ul a fost reorganizat
husetts Institute of Technology (MIT). în aşa-numitul NCEP (National Centers
În aceste condiţii JNWPU a slăbit şi s-a for Environmental Prediction) şi în cadrul
separat în două: un centru la Omaha, NCEP-ului, Centrul de Modelare Envi-
Nebraska pentru US Air Force şi al- ronmentală a rămas tot în apropiere de
tul la Monterey, California pentru US Washington DC.
Navy. În acest context, în 1958, Centrul Între timp, pe la mijlocul anilor 1970,
Meteorologic Naţional (NMC) a trecut ţările din Europa de Vest au înfiinţat un
la organizarea unui colectiv propriu de Centru European de Prognoza Vremii
prognoză numerică operativă a vremii. pe Termen Mediu (ECMWF - European
La început prognozele erau de o calitate Centre for Medium Range Forecasts) în
îndoielnică şi meteorologii sinopticieni Reading (Anglia). Primele prognoze pe
ignorau pur şi simplu rezultatele mo- termen mediu au fost realizate în 1979,
delului. În 1963, NMC-ul a instalat însă utilizând un model în puncte de grilă,
un nou calculator, suficient de puternic dar ulterior pentru prognozele pe 10 zile
care să permită integrarea operaţională s-a trecut tot la o reprezentare spectrală.
a unui model baroclin cu 6 niveluri, ba- La nivelul anilor 1994-1995, prognozele
zat pe ecuaţiile „primitive”; corespun- numerice ale Centrului European aveau

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 9


Modelarea numerică a vremii

unul dintre cele mai ridicate scoruri de Abordărilor variaţionale tri-dimen-


realizare din lume. Modelul avea 31 de sionale (�������������������������������
Sasaki, 1958) și patru-dimensi-
straturi şi o rezoluţie orizontală de 60 onale (Le Dimet șiTalagrand, 1986) sunt
km. În cele peste 4 milioane de puncte superioare în raport cu celelalte scheme
de grilă, cu zeci de variabile meteorolo- de asimilare: câmpurile meteorologice
gice, o prognoză pentru 10 zile necesita satisfac ecuaţiile modelului și în acelaşi
2x1013 operaţii pe un supercalculator timp este minimizată depărtarea dintre
Cray C90. soluţia modelului și starea reală a at-
Un alt pas important a fost dezvolta- mosferei. In plus aceste tehnici permit
rea ansamblurilor de prognoze capabi- tratarea observațiilor complexe ca de
le să ofere informaţii asupra incertitudi- exemplu radianțele satelitare (Courtier,
nilor asociate cu rezultatele modelelor 1997; Lorenc, 1986)
de prognoza numerică a vremii. Prime- In ultimii 20 de anii prognoza nume-
le sisteme de ansambluri de prognoza rică a avansat spectaculos:
(EPS) au fost implementate in mod ope- Modelele globale au ajuns la rezolu-
raţional, începând din 1992 la ECMWF ţii la care se integrau anterior modelele
şi NCEP. pe arie limitată (de exemplu la ECMWF
În paralel cu dezvoltarea modelelor modelul determinist are la ora actuala
numerice s-au dezvoltat și tehnicile de o rezoluţie de 16 km si 137 de niveluri
asimilare de date de observaţie pen- verticale).
tru obţinerea stării iniţiale a modelu- Metodele de asimilare de date au de-
lui (analiza), care trebuie să fie cât mai venit din ce in ce mai complexe (metode
aproape de starea reală a atmosferei patru-dimensionale hibride incremen-
dar în acelaşi timp și dinamic consis- tale utilizând ansamblul de prognoza).
tentă cu legile fizicii. De la simplele in- Dimensiunea si rezoluţia ansamblu-
terpolări polinomiale folosite la înce- rilor de prognoza a crescut semnificativ
put pentru obţinerea analizei s-a ajuns atingând bune performanțe şi în pro-
la interpolarea polinomială fundamen- gnoza evenimentelor de vreme severă.
tată statistic (Gandin 1963), la tehni- De asemenea au fost dezvoltate ansam-
cile de tip “nudging” și la abordările blurile pe arie limitată și cele la scara
variaționale. convectivă.
Schema “nudging” introduce un ter- S-a ajuns nu doar la excelente pro-
men de forțare în ecuațiile prognostice gnoze pe termen foarte scurt, scurt şi
ale modelului, care este proporțional mediu, ci până la prognoze lunare şi se-
cu diferențele între valoarea unei varia- zoniere, precum şi la complexe scena-
bile calculate de model și cea observată, rii climatice pentru perioade de zeci şi
astfel încât, după o perioadă de timp, chiar sute de ani.
starea modelului să se aproprie de ... La NOI
valorile observate. De exemplu în ca- La noi în ţară, începuturile prognozei
zul “nudging” pentru căldura latentă, numerice a vremii sunt legate de cerce-
profilul prognozat al căldurii latente tătorul Dr. André Doneaud, mentorul
este scalat cu raportul dintre intensi- meteorologiei dinamice în România şi
tatea observată a precipitațiilor și cea de colaboratorul său apropiat Dr. Nico-
furnizată de model. lae Beşleagă. Astfel, analog modelului

10 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

lui Charney, Fjörtoft şi von Neuman drostatice a datelor la diverse niveluri


din 1948, în 1959, cei doi au realizat o şi la analiza obiectivă pe suprafeţele iz-
integrare grafo-analitică a unui model obarice relevante. Graţie îndeosebi spi-
barotrop, în ipoteza (prea) restrictivă a ritului pragmatic al regretatului dr. V.
conservării turbionului absolut (adevă- Ivanovici, finalmente, după mai multe
rata mărime conservativă ar fi trebuit testări şi optimizări, modelul quasige-
să fie turbionul potenţial). In 1960, acest ostrofic cu 5 niveluri LMD5 a devenit
model a fost amendat de Dr. N. Beşleagă operativ prin integrarea zilnică. Pe cal-
pentru a prognoza şi evoluţia câmpu- culatorul romanesc Felix C-512 o inte-
lui presiunii la sol, printr-un procedeu grare pentru o prognoză de 24 ore dura
original de “asimilare” a datelor de ten- 20 minute.
dinţa barica. Deşi s-au făcut numeroa- Prima integrare numerică a unui mo-
se testări prin folosirea unei game largi del bazat pe ecuaţiile complete (nefiltra-
de coeficienţi semi-empirici de corecţie, te) a fost realizată de dr. I. Drăghici în
performanţele modelului erau modes- timpul studiilor sale de doctorat (1974-
te, iar meteorologii sinopticieni erau re- 1977) la Universitatea Reading (Anglia).
ticenţi în folosirea rezultatelor. In 1963 Modelul era unul ne-standard, folosind
modelul barotrop divergent a început drept coordonată verticală temperatu-
sa fie integrat cu ajutorul primelor cal- ra potenţială; la acea dată mai existau
culatoare româneşti de generaţia 1 si 2 doar două astfel de modele realizate de
(N. Beşleagă). Arnt Eliassen şi colaboratorii în Norve-
În a doua jumătate a deceniului 1970, gia; primul model avea două niveluri,
un colectiv de cercetători condus de dr. iar al doilea avea 6 niveluri. Dispunând
I. V. Pescaru a abordat şi modelele ba- de un calculator mai puternic din Lon-
rocline, iar în 1981 s-a realizat un model dra, la care avea acces şi Universitatea
(V. I. Pescaru, N. Beșleagă, V. Ivanovici) Readind, modelul avea 12 niveluri cu
cuplat cu analiza obiectiva (I. Miloș) cu un pas de grilă mai fin, de 200 km. Cele
5 niveluri: suprafaţa terestră, şi nivelu- două lucrări publicate de Hoskins şi
rile izobarice de 700, 500, 300 şi 200 hPa; Drăghici în 1977 şi 1978 rămân si astăzi
cu un pas de grilă de 381 km în zona lucrări de referinţă.
geografică a României şi cu un pas du- Începând din 1982, în IMH s-a or-
blu în zonele mai îndepărtate. Mode- ganizat un Colectiv de meteorologie
lul a fost conceput şi structurat ţinând la mezoscară format din I. Drăghici, F.
cont şi de tehnologia disponibilă în In- Militaru, G. Popescu, E Cordoneanu,
stitutul de Meteorologie şi Hidrologie Doina Banciu; ulterior s-au mai adă-
pentru accesarea mesajelor din reţeaua ugat C. Vamoş, M. Caian, L. Drăgulă-
naţională şi internaţională, precum şi nescu şi alţii. Privind preocupările nu-
de posibilităţile limitate de acces la cal- merice ale acestui colectiv, o realizare
culatoare mai performante. O realizare importantă a constituit-o elaborarea
importantă a constituit-o automatizarea modelului MEZO-CAPO (Mezoscară-
prelucrării fluxului de date TEMP, de la Carpato-Pontică), model bazat pe ecu-
corectarea erorilor grosiere sau a celor aţiile complete, destinat să faciliteze
datorate sistemului de transmisiuni, la înţelegerea unor particularităţi meteo-
controlul şi validarea consistenţei hi- rologice majore deasupra României şi

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 11


Modelarea numerică a vremii

a zonelor limitrofe. În esenţă, ecuaţiile, un model de complexitatea modelului


parametrizările şi tratările numerice ale lui Anthes (1983) pe un modest calcula-
modelul urmăreau îndeaproape mode- tor electronic românesc.
lele hidrodinamice realizate de Anthes Este important faptul că, in 1989 -
şi colaboratorii săi la Universitatea sta- 1990, in IMH ajunsese să dispună de o
tului Pensylvania, începând din 1978 şi minimă masă critică de cercetători bine
până în 1983 (vezi referinţele în lucrarea familiarizaţi cu prognoza numerică a
Asupra dinamicii crivăţului, autori Dră- vremii. După 1990 dezvoltarea progno-
ghici, Cordoneanu şi Banciu, publicată zei numerice a vremii la noi a fost strâns
în Studii şi Cercetări de meteorologie, 4, legata de cooperarea internaţională.
1990; pag. 55-72). Întru-cât era vorba de *
un model de cercetare şi nu unul opera- Proiectul Aladin
tiv, starea iniţială a modelului nu a fost Ca urmare a aderării la Proiectul
luată dintr-o situaţie reală ci a trebuit să Aladin a început, în 1991, o lungă peri-
fie desemnată teoretic astfel încât să re- oadă de cooperare pentru dezvoltarea
prezinte cât mai fidel starea tipică a in- modelului la mezoscară ALADIN, echi-
teracţiunii unui ciclon mediteranean cu valentul pe arie limitată a modelului
un anticiclon est-european, în prezenţa global ARPEGE. Pentru noi participa-
topografiei carpato-pontice. La desem- rea la proiect a însemnat posibilitatea
narea semi-analitică a stării iniţiale, de a contribui la dezvoltarea/utilizarea
precum şi la elaborarea şi implemen- (România fiind co-proprietar) unuia
tarea schemei numerice propriu-zise, din cele mai avansate modele pe arie
o contribuţie esenţială a avut-o cercetă- limitată şi de a beneficia în permanenta
torul C. Vamoş. Dată fiind puterea de atât de dezvoltările comune cât şi cele
calcul limitată a calculatorului IMH, realizate în ţările partenere. De aseme-
precum şi enormul număr de calcule ce nea a însemnat multiple posibilităţi de
trebuiau efectuate (model sigma cu fi- pregătire şi creştere a expertizei speci-
zică complexă, 10 niveluri, pas de grilă aliştilor români în domeniul modelării
de 55.55 km pe o arie de 250,000 km2, numerice a vremii.
pas de timp Δt=125 s) au fost necesare România s-a implicat în proiect chiar
o mulţime de artificii de programare şi de la început. Prin reprezentantul său,
optimizări informatice. Chiar şi aşa, ru- Vladimir Ivanovici, ţara noastră a parti-
lările nu se puteau face decât noaptea şi cipat la evaluarea fezabilităţii proiectu-
consumau rapid timpul de calcul alocat lui în martie 1991; trei specialişti români
periodic Colectivului de Meteorologie (Vladimir Ivanovici, Elena Cordoneanu
la Mezoscară. Rezultatele acestor expe- şi Victor Ion Pescaru) au făcut parte din
rimente numerice au fost prezentate în echipa internaţională care a început lu-
septembrie 1989 la Conferinţa Interna- crul activ la Toulouse, în toamna ace-
ţională de Meteorologie a Carpaţilor de luiaşi an. În 1992, ciclul 0 al modelului
la Sofia. Câţiva participanţi din binecu- ALADIN era deja gata, iar pe 31 mai
noscutul (la acea vreme) grup de pro- 1994 a început, la Toulouse, integra-
gnoză numerică a vremii de la Universi- rea pre-operaţionala (o data pe zi pana
tate din Belgrad, au fost foarte surprinşi la 36 de ore, fără asimilare proprie de
de performanţa României de a integra date, rezoluţie de ~18 km, 24 de niveluri

12 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

verticale) pe calculatorul Cray C98. O gnoză numerică a vremii din IMH, prin
contribuţie importantă au avut cei pa- trecerea de la modelul cu ecuaţii filtrate
tru doctoranzi (printre care doi din Ro- LMD5 (pas de grila 381 km) la mode-
mânia – Elena Cordoneanu şi Mihaela lul cu ecuaţii primitive ALADIN (pas
Caian) ce au beneficiat de burse oferite de grila de 12.3 km). Mai târziu ieşiri-
de Ministerul Cercetării din Franţa. În le modelului ALADIN au fost folosite
acest cadru a fost dezvoltată și versiu- ca intrare pentru modelul VAGROM (o
nea ne-hidrostatică a modelului ALA- adaptare a modelului francez VAGUES
DIN (în principal de Radmila Bubnova pentru Marea Neagră, într-o cooperare
din Republica Cehă) folosind presiunea franco-româno-bulgară, la care a parti-
hidrostatică ca variabila independentă cipat, din partea institutului nostru, Si-
a modelului (urmând sugestia lui René mona Ştefănescu) cât şi pentru modelul
Laprise). Activitatea celor care au con- francez MEDIA de transport si difuzie
tribuit la realizarea primei versiuni pre- a poluanţilor (cu contribuţia Ancăi Bar-
operaţionale a fost recunoscută prin bu si Mihaelei Caian).
acordarea de către Directorul General Deşi iniţial proiectul a pornit de la
al Météo-France, André Lebeau, a me- ideea integrării modelului in mod de
daliei Le Verrier şi diplome de merit adaptare dinamică (utilizând analiza
ARPEGE-ALADIN. Amintim doar be- modelului ARPEGE) spre sfârşitul ani-
neficiarii români ai acestor distincţii: lor 90 s-a pus problema unei asimilări
Vlad Ivanovici, Elena Cordoneanu şi proprii de date, la rezoluţia la care e
Mihaela Caian - medalii, Ion Victor Pes- rulat modelul. Patru specialişti romani
caru, Doina Banciu – diplome). au fost implicaţi în adaptarea şi dezvol-
In 1996 Ministerul Cercetării din tarea modulelor de asimilare de date:
Franța a mai oferit încă 5 burse pentru Liviu Drăgulănescu, Cornel Soci, Simo-
pregătirea tezelor de doctorat în cadrul na Ştefănescu şi Steluţa Vasiliu. O parte
proiectului ALADIN (încă un partici- din cercetări au fost aprofundate in tim-
pant român a beneficiat de acest tip de pul realizării tezelor de doctorat.
burse, Doina Banciu) Proiectul ALATNET (ALADIN Trai-
Având în vedere resursele de calcul ning NETwork) lansat in anul 2000, cu
limitate de la acea vreme ale partene- susţinerea Comunităţii Europene, a
rilor, în paralel a fost dezvoltată ver- permis lărgirea eforturilor de cerceta-
siunea pentru staţii de lucru de câtre re în jurul modelului ALADIN, într-un
Serviciile Meteorologice ale României cadru internaţional, oferind 13 poziţii
şi Bulgariei, cu sprijinul Météo-Fran- pre- si post-doctorale. Trei din aceste
ce. Liviu Drăgulănescu s-a implicat cu poziţii au fost ocupate de cercetători
toate forţele în acest demers: in 1996 români (Cornel Soci, Steluţa Vasiliu şi
modelul este implementat in România Raluca Radu) conducând la susţinerea
pe o staţie de lucru DIGI ALPHA iar in cu succes a două noi teze de doctorat
1997 devine operaţional (a doua tară, în (Cornel Soci in domeniul asimilării de
afară de Franţa în care sistemul de pro- date şi Raluca Radu în problemele de
gnoză numerică a vremii se bazează pe cuplaj dinte modelul global şi cel pe
modelul Aladin. Aceasta a condus la o arie limitată). La acestea s-a adăugat şi
schimbare majoră în sistemul de pro- susţinerea tezei Simonei Ştefănescu în

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 13


Modelarea numerică a vremii

domeniul asimilării de date (o parte din ALADIN, în timpul dezvoltării mode-


teză fiind pregătită la Toulouse). lului s-a pus accent pe parametrizarea
Un alt moment important a fost lan- proceselor umede şi pe eficienta nume-
sarea de câtre Météo-France in 2001 a rică a modelului. Tratarea proceselor
proiectului AROME (Applications of Re- fizice în aşa numită “zona gri” (unde
search to Operations at MEsoscale) pentru convecţia este doar parţial rezolvată de
dezvoltarea unui model pe arie limita- model) a constituit o adevărată provo-
tă la rezoluţii foarte fine la nivelul ce- care ştiinţifică. Proiectul ALADIN prin
lor mai recente dezvoltări în domeniu, fizica ALARO este astăzi în fruntea do-
pentru îmbunătăţirea prognozelor fe- meniului problematicii zonei gri. Mo-
nomenelor meteorologice periculoa- delul ALARO este integrat operaţional
se, tezaurizând realizări existente in în toate ţările membre (inclusiv Româ-
comunitatea ştiinţifică şi în prognoza nia) ale proiectului regional RC- LACE
operaţională numerică a vremii. Ast- (Regional Cooperation for Limited Area
fel pentru modelul AROME, conceput modeling in Central Europe) si Belgia.
pentru a fi integrat la rezoluţii mai mici Odată cu aderarea României la Con-
de 2,5 km, au fost alese nucleul dina- sorţiul RC-LACE, activitatea de cerceta-
mic ne-hidrostatic dezvoltat în cadrul re a grupului român ALADIN a devenit
proiectului ALADIN şi parametrizările mai strâns legată de activitatea acestui
fizice din modelul Meso-NH al comuni- consorţiu, vizând cu precădere parame-
tăţii ştiinţifice franceze; procedurile de trizarea fizică a proceselor convective
asimilare variaţională de date existente in modelul ALARO, ansamblurile de
în sistemul ECMWF/ARPEGE/ALA- prognoze, asimilarea de date satelitare
DIN urmând sa fie dezvoltate pentru şi dinamica modelului. O noua teză de
includerea observaţiilor complexe de doctorat “ALADIN”, cea de a 7-a, a fost
mare rezoluţie. Prototipul modelului realizată în cadrul cooperării RC-LA-
AROME a fost gata în 2005 şi din 2008 CE, in domeniul prognozei de ansam-
a devenit operaţional la Météo-France. blu (Simona Taşcu, 2011).
Astăzi el este utilizat în mod operaţi- *
onal şi/sau în mod de cercetare în mai Proiectul COSMO
multe ţări membre ale proiectului ALA- Cooperarea cu serviciul meteorologic
DIN. Cercetătorii din grupul Aladin german (DWD - Deutcher Wetterdinst)
din ANM, utilizează modelul AROME începută în domeniul dispersiei polu-
(care a fost implementat/testat şi local) anţilor, a condus, în 1997, la implemen-
pentru cercetare în principal la Météo- tarea, cu sprijinul lui Detlev Majewski,
France (Mirela Pietrişi). a lanţului de modele ne-hidrostatice cu
Întrucât costurile de integrare pen- ecuaţii primitive la mezoscară (meso α)
tru modelul AROME sunt extrem de Europa Model (EM) şi Deutsche Model
ridicate , în paralel a fost dezvoltată o (DM) adaptate pentru zona României
altă versiune a modelului ALADIN, (V. I. Pescaru, R. Cotariu, M. Iftime),
modelul ALARO, cu o parametrizare câmpurile de date iniţiale şi cele de cu-
mai rafinată a proceselor atmosferice. plaj fiind furnizate de DWD. În acelaşi
Conceput să fie integrat la rezoluţii in- an s-a realizat cuplarea celor două mo-
termediare tipice modelelor AROME si dele atmosferice cu modelul INPUFF

14 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

utilizat în simularea evoluţiei norilor Proiectul prioritar QPF (Tackle defi-


de poluanţi atmosferici, în situaţia unui ciencies in quantitative precipitation fo-
accident nuclear sau chimic (V. I. Pes- recasts) in cadrul căruia au fost analiza-
caru, I. Sandu). Această aplicaţie a fost te deficientele modelului de prognoza
utilizată atât pentru situaţii reale cât şi numerica a vremii in prognoza precipi-
pentru exerciţii. Acest sistem de preve- taţiilor, prin realizarea de studii de sen-
dere numerică a vremii a fost actuali- sibilitate pentru diferite zone geografice
zat în 1999 când s-a implementat noua si diferite configuraţii ale modelului.
generaţie de modele de prognoză din Proiectul prioritar Sat-Cloud (As-
lanţul DWD şi anume, High Resolution similation of satellite data with clo-
regional Model - HRM (V. I. Pescaru, uds and over land), care a avut drept
M. Iftime). obiectiv îmbunătăţirea calităţii datelor
Ca urmare a acestei cooperări şi a ex- de analiza (obţinute prin utilizarea asi-
perienţei acumulate, în 2004 ANM şi-a milării de date de tip „nudging”) prin
exprimat interesul de a deveni membru asimilarea datelor satelitare.
al Consorţi-ului COSMO (COnsortiu for Proiectul prioritar INTERP (Advan-
Small scale MOdelling). Din 2005 înce- ced interpretation and verification of
pe integrarea operaţională a modelului very high resolution models) in care
ne-hidrostatic LM - pe un cluster Linux, au fost dezvoltate noi metode de eva-
realizat în institut, la rezoluţia de 14 km luare a modelelor numerice de rezolu-
(V. I. Pescaru, L. Velea, R. Dumitrache, ţie înaltă.
C. Barbu). Acest model destinat scărilor Proiectul prioritar KENDA (Km-Sca-
mezo-β si mezo-γ. a avut la bază Lokal le Ensemble-Based Data Assimilation)
Model al Serviciului Meteorologic Ger- care presupune dezvoltarea şi testarea
man şi a fost dezvoltat ulterior în cadrul unei noi metode de asimilare de date
Consorţi-ului COSMO (format în 1998); pentru scări convective (1-3km rezoluţie
din 2007 poartă numele de model COS- orizontală) bazată pe Filtrul Kalman.
MO. Treptat aplicaţiile operaţionale ba- Proiectul prioritar VERSUS2 (VERi-
zate pe modelul COSMO au devenit din fication System Unified Survey) care
ce in ce mai complexe: in 2007 rezoluţia presupune dezvoltarea unui pachet de
orizontală a modelului a atins 7 km (R. verificare a prognozelor numerice care
Dumitrache, C. Barbu, A. Lupaşcu), în să poată fi utilizat de toate ţările mem-
2009 lanţul operaţional a inclus şi in- bre ale consorţiului.
tegrarea la 2.8 km (R. Dumitrache, C. Proiectul PT NWP (Numerical Wea-
Barbu), în 2010 s-a introdus asimilarea ther Prediction Meteorological Test Su-
de date de la staţiile de observaţie de ite) care presupune evaluarea calităţii
suprafaţă (synop) pentru integrarea la 7 prognozelor numerice pentru noile
km (R. Dumitrache, C. Barbu, A. Iriza, versiuni de model comparativ cu ver-
B. Maco) şi din 2013 a început asimila- siunea operativă. Proiectul SPRT (SuP-
rea de date synop şi radar pentru inte- poRT Activities) - activitatea de suport
grarea modelului la 2.8 km. pentru ţările în curs de dezvoltare pre-
Cercetătorii grupului COSMO din cum şi pentru ţările care plătesc licenţă
ANM au participat activ la proiectele pentru utilizarea modelului COSMO.
prioritare desfăşurate de Consorţiu: *

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 15


Modelarea numerică a vremii

In afara dezvoltărilor din cadrul diferite scări de timp, în special cele im-
proiectelor ALADIN şi COSMO trebuie plicând variaţia în timp a temperaturii
amintit demersul local al Mihaelei Ca- suprafeţei mării, cu mare impact în tim-
ian în domeniul prevederii numerice a pul iernii în România.
vremii pe termen mediu. Pentru prognoza pe durată medie,
La începutul anilor 2000, M. Caian modelul RegCM3, cuplat cu modelul
şi colaboratorii au început dezvoltarea determinist ECMWF a fost integrat, la o
unui sistem de prognoză bazat pe mo- rezoluţie de 10 km si 23 de niveluri ver-
delul regional climatic��������������
RegCM3 (Gior- ticale până la anticipaţii de 10 zile. Re-
gi, 1990; Giorgi et al., 1993) cuplat cu zultatele au fost încurajatoare şi această
modelul determinist IFS/ECMWF sau aplicaţie a funcţionat operaţional timp
cu ansamblul de prognoze EPS/ECM- de aproximativ doi ani. Din cauza de
WF pentru aplicaţii pe termen mediu resurse umane (de exemplu M. Caian
si lung. Modelul a fost testat şi reglat a plecat la Centrul Rossby de cercetări
pentru zona României , fiind capabil să climatice din Suedia), aceasta activitate
reprezinte interacţia proceselor fizice la a fost întreruptă.

16 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

Cooperarea internaţională
a ANM în domeniul prognozei
numerice a vremii (NWP)
Marinel Ioana, Ion Sandu

Cooperarea internaţională a fost din- rată în mod operaţional la Bucureşti la


totdeauna o componentă esenţiala în începutul anilor ‘90 se mărginea la inte-
activitatea meteorologică. Organizaţia grarea unui model baroclin, un model
Meteorologica Mondiala (OMM) oferă de generaţie veche, fără performanţe
cadrul general care reglementează și notabile, care, totuşi, avea darul de a
susţine cooperarea dintre Serviciile Me- menţine tonusul şi speranţele cercetă-
teorologice Naţionale. torilor implicaţi în acest domeniu.
În mod natural, evenimentele de la Schimbările politice, economice şi
sfârşitul anului 1989 au oferit perspecti- sociale din acea perioadă, spectaculoa-
ve cât se poate de promiţătoare, inclusiv se sau nu, pozitive sau nu, au pertur-
în spaţiul activităţilor meteorologice. bat într-o oarecare măsură şi activitatea
Deschiderea către Occident a fost hotă- meteorologică, deşi, după mai mult de
râtoare, deşi, prin specificul activităţii, un secol de funcţionare, mecanismele ei
legăturile Institutului Naţional de Me- fundamentale se rodaseră destul ca să-
teorologie cu celelalte Servicii Meteo- şi recupereze echilibrul.
rologice Naţionale nu se întrerupseseră Din punct de vedere tehnologic, anul
niciodată. De aceea, lucrările româneşti 1990 n-a adus nici un progres notabil. Şi
de cercetare desfăşurate în materie de nici primii ani de după (cu excepția in-
modelare (susţinute pe cât posibil de stalării, în 1992, a două echipamente de
conducerea institutului prin politica de radiosondaj Vaisala, la București și Cluj).
resurse umane și infrastructură) au ţi- Iar stagnarea a reprezentat, în fapt, re-
nut – în general – pasul cu evoluţiile in- gres. Drept urmare, nici aplicaţiile ope-
ternaţionale. Este adevărat că afilierea raţionale n-au evoluat. Dar sub aspect
politică generase o ordine de precăde- relaţional, perioada a adus un foarte
re preferenţială în aceste relaţii, ceea ce generos reviriment. România post-re-
făcea ca implicarea nemijlocită a cerce- voluţionară şi post-comunistă devenise
tătorilor români la programele interna- pentru unii o curiozitate şi pentru alţii
ţionale şi chiar documentarea să le fie o promisiune, iar în vâltoarea schimbă-
destul de limitate. rilor post-revoluţionare, Serviciul său
Aplicaţiile operaţionale au fost însă meteorologic şi-a conservat (cu greu)
dramatic tributare tehnologiei, atât re- statutul de instituţie necesară şi stabilă.
surselor de comunicaţii (realmente ar- Din acest punct de vedere, apartenenţa
haice), cât şi mijloacelor de calcul (nici la OMM a constituit un sprijin constant,
ele performante) disponibile la noi. În dacă nu, în anumite situaţii, - de ultimă
consecinţă, prognoza numerică elabo- instanţă.

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 17


Modelarea numerică a vremii

Trebuie subliniat că, în aşteptarea colaborare. Serviciul românesc de me-


unor zile când vor avea acces la facili- teorologie a profitat din plin şi, drept
tăţi moderne, cercetătorii specializaţi în răspuns, şi-a planificat să perfecţioneze
meteorologie dinamică şi-au extins stu- cercetătorii deja afirmaţi şi să-i lanseze
diile teoretice şi chiar au dezvoltat apli- pe cei de perspectivă.
caţii cu mult dincolo de limita acceptată Salariaţii Serviciului meteorologic al
de tehnologia disponibilă. Au anticipat. României s-au bucurat de stagii de spe-
Pe bună dreptate. De aceea, paşii urmă- cializare la Météo-France în mai toate
tori (dar exasperant de târzii) spre mo- domeniile. Dar cel mai însemnat câştig
dernizare i-a prins pregătiţi. (pe termen lung) a fost în câmpul cerce-
Pentru perspectiva din care a fost tărilor de meteorologie dinamică şi, în
văzută situaţia din România, a fost – cu particular, al modelării numerice.
siguranţă – foarte semnificativă vizita Într-o primă fază, bursele au fost
unui cercetător american, M. S. Petersen, consacrate familiarizării cu metodele şi
director într-un departament al Climate practicile moderne abordate în Franţa,
Institute. Remarcând precaritatea teh- apoi antrenării cercetătorilor celor mai
nologiei folosite la noi, el s-a mărginit interesaţi. După numai trei ani de cola-
să exclame: „- Jesus, what a market!”. Nu borare cu Météo-France, IMH acumu-
era de mirare de la reprezentantul unei lase peste 25 de ani de stagii în Franţa.
civilizaţii dominate de bani. Şi n-a fost Demersul era parte a unei politici (măr-
singurul vizitator venit (de timpuriu) să turisite mai târziu) care – în noile condi-
prospecteze piaţa. Curiozitatea sa a fost ţii – urmărea:
satisfăcută pe deplin, cu atât mai mult • introducerea şi lansarea tinerilor cer-
cu cât a avut prilejul să constate cât de cetători în lumea ştiinţifică europea-
dornici de progres sunt românii, cât de nă;
activă este societatea românească (fi- • stimularea specialiştilor performanţi
indcă vizita i se nimerise în timpul unei (cel puţin) prin şansa de a-şi pune în
mineriade), dar să şi revadă (de această operă propriile cercetări pe platfor-
dată de la sol) ce ajunseseră să fie rafi- me tehnologice de vârf;
năriile de pe lângă Ploieşti, la bombar- • confirmarea capacităţilor individua-
darea cărora participase către sfârşitul le şi recunoaşterea şcolii româneşti
celui de al doilea război mondial. de meteorologie;
Din partea Franţei abordarea a fost • afirmarea IMH ca partener solid şi
însă alta. România făcea parte dintre constructiv în cooperarea internaţi-
obiectivele unei ofensive economice şi onală.
culturale extinse către statele ieşite de România s-a dovedit, aşadar, a fi
sub tutela sovietică. Era un spaţiu in- foarte interesată. Se pare că – sub as-
teresant şi, prin tradiţie, favorabil îm- pectul resurselor umane – era şi cea mai
prumuturilor franceze. In acest context pregătită. Şi se pare că bursierii români
André Lebeau, directorul de atunci al şi-au şi confirmat repede potenţialul.
Météo-France, a folosit facilităţile oferi- Pe plan instituţional intern, această
te de Programul de Asistenţă Volunta- abordare a avut câteva obiective speci-
ră al OMM pentru a lansa în regiune o fice perioadei (de tranziţie către econo-
ofertă extrem de atrăgătoare de burse şi mia de piaţă liberă), aşa cum sunt:

18 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

• sporirea performanţelor operative şi 1992), Slovacia, Slovenia şi Maroc (din


a ofertei de servicii de interes public, 1993), Croaţia (din 1995), Belgia (din
pentru a afirma utilitatea şi rolul stra- 1996), Portugalia (din 1997), Tunisia
tegic al activităţii meteo în materie (din 2001), Algeria (din 2005) şi Turcia
de protecţie a vieţii şi a bunurilor; (din 2008). Formal, nici Republica Mol-
• confirmarea importanţei şi stabiliza- dova n-a lipsit.
rea statutului în materie de cercetare În noiembrie 1996, la prima Adunare
meteorologică; a Partenerilor ALADIN (formată din
• justificarea unităţii organice a com- Directorii Serviciilor Meteorologice din
ponentelor sistemului meteorologic; țările membre), în prezența Secretaru-
apelul la tehnologiile de vârf. lui General
���������������������������������
al OMM, Prof. G.O.P. Oba-
Problema NWP a răspuns perfect si, fost semnat (din partea României de
dezideratelor instituţionale şi astfel s-a Directorul Marinel Ioana) primul Mem-
impus cu autoritate. orandum de Înţelegere (MoU Memoran-
La rândul său, Météo-France a înţe- dum of Undersatnding) prin care se re-
les oportunităţile momentului de valo- glementau explicit contribuţiile ţărilor
rificare a capacităţii deosebite a unora participante şi distribuirea lucrărilor
dintre cercetătorii din fostele ţări comu- de dezvoltare a modelului. Este de sub-
niste din Europa şi, în 1990, Directorul liniat că, în acea etapă, a fost recunoscut
General al Météo-France (dând curs că cel mai consistent contributor (după
iniţiativei Profesorului Jean-François Franţa) a fost România.
Geleyn), a propus Serviciilor Meteoro- Astfel, Serviciul meteorologic al
logice Naţionale din Bulgaria, Cehoslo- României a devenit co-proprietar al
vacia, Polonia, România şi Ungaria să modelului, cu toate drepturile care de-
participe la un proiect prin care să se curg din această calitate, iar meteorolo-
dezvolte şi să se menţină în comun vari- gia românească a făcut un pas esenţial
anta pe arie limitată a modelului global către performanţa de nivel european. A
Arpege în perspectiva unei colaborări fost dovada resurselor umane pe care a
mutual benefice în domeniul prevede- înţeles să le cultive, un motiv de con-
rii numerice a vremii şi a modelării la solidare şi extindere a relaţiilor prin
mezoscară (http://www.cnrm.meteo. afirmarea ca partener solid cu potenţial
fr/aladin/spip.php?article3&lang=en). de sprijin în regiune. Un motiv de mân-
Astfel la reuniunea de la Paris din no- drie datorat unei echipe de cercetători
iembrie 1990 (unde partea româna a dedicaţi. �������������������������������
Astfel, în 1997, varianta româ-
fost reprezentata de Directorul Ion Dră- nească a modelului ALADIN a devenit
ghici) a fost lansat proiectul ALADIN operaţională, a început să dea roade şi
(Aire Limitée Adaptation dynamique Déve- să convingă. În interiorul sistemului,
loppment INternational). A fost constituit această reuşită a constituit saltul irevo-
un consorţiu multinaţional, care, iniţi- cabil către utilizarea unor modele mo-
al, a implicat mai ales ţări din centrul derne de prognoză numerică a vremii şi
şi din estul Europei, dar care, ulterior, o atracţie pentru tinerii cu potenţial.
s-a extins. Consorţiul ALADIN a inclus: În mai 2001, a fost semnat ( din par-
Franţa, Cehia, România, Ungaria, Aus- tea Romaniei de Directorul Ion Sandu)
tria şi Polonia (din 1991), Bulgaria (din la Paris cel de-al doilea MoU. Acesta

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 19


Modelarea numerică a vremii

a adus câteva noutăţi însemnate, între Centrului Regional, a fost posibil să se


care: lărgirea viziunii şi a colaborării în stabilească planuri ferme de dezvoltare
cadrul consorţiului, regimul de circula- cu scop final aplicativ iar activitatea a
ţie a datelor şi comercializarea produ- devenit mai eficientă. Apreciind aceas-
selor, deschiderea pentru cooperarea tă eficiență, ANM, la sfârşitul anului
tehnică cu proiecte similare. 2007, a aderat la Consorţiul RC-LACE.
În timp modelul ALADIN și-a făcut Cooperarea în RC-LACE s-a dovedit
un bun renume la nivel european si extrem de benefică în condiţiile în care,
chiar mondial. pe de o parte, spiritul de solidaritate a
În strânsa legătura cu proiectul ALA- fost dominant în consorţiu conducând
DIN a evoluat proiectul RC-LACE (Re- la dezvoltarea de aplicaţii de utilitate
gional Centre for Limited Area modelling comună, iar de cealaltă parte, reduce-
in Central Europe), iniţiat tot în 1990, de rea drastică (în raport cu începutul ani-
ţările din Europa Centrală (Austria, Ce- lor 2000) a numărului de cercetători din
hia, Croaţia, Slovacia, Slovenia şi Unga- grupul ALADIN din ANM.
ria) având ca scop crearea unui Centru În timp modelul ALADIN și-a făcut
Regional pentru modelarea atmosferică un bun renume la nivel european și
pe arie limitata, cu aplicaţie in progno- chiar mondial.
za operaţională. În urma propunerii O altă cooperare semnificativă în do-
Météo-France de dezvoltare în comun meniul prognozei numerice a vremii
a modelului ALADIN, grupul LACE a a fost cea cu Deutscher  Wetterdienst
considerat acest model ca bază ideală (DWD), iniţiată în 1997, ce a permis
pentru proiectul său și țările partici- utilizarea în regim operaţional al al-
pante au aderat la proiectul ALADIN tor două modele numerice ; versiunile
(Austria, Cehia şi Ungaria de la început, pentru România a modelului EM/DM
celelalte mai târziu). Intre 1998 și 2002 (Europa Modell/Deutschland Modell)
Centrul Regional a funcţionat la Praga, iar în 1999 modelul HRM (High resolu-
Institutul Hidrometeorologic Ceh dis- tion, Regional Model). Odată cu imple-
punând de un calculator capabil să sus- mentarea operaţionala a modelului ne-
ţină nu numai integrarea operaţională a hidrostatic LM (Local Model) în cadrul
modelului Aladin în beneficiul tuturor DWD a apărut ideea lărgirii colaboră-
membrilor (deşi aplicaţii operaţionale rii Germania- Elveţia prin cooptarea
configurate în funcţie de cerinţele loca- Italiei, Poloniei si Greciei și constitui-
le au fost dezvoltate pe rând și în cele- rea consorţiului COSMO (Consortium
lalte țări) cât și activitatea de cerceatre. for Small-scale Modeling). România nu
Din 2003 activitatea operaţională s-a a avut susţinerea necesară la acel mo-
descentralizat, cooperarea orientându- ment și a fost cooptată mai târziu in
se spre cercetare si dezvoltare. “Cen- consorţiu (2007), contribuind alături
trul Regional” , a devenit “Cooperare de ceilalţi parteneri la dezvoltarea mo-
Regionala”, cu o nouă structură. Cu delului COSMO. In acelaşi an modelul
un număr mai mic de parteneri decât COSMO a devenit operaţional in cadrul
proiectul ALADIN, cu un buget format ANM. In momentul de față la consor-
din contribuţiile partenerilor și experi- ţiu participă și Federaţia Rusă. Mode-
enţa acumulată în timpul funcţionării lul COSMO etste de asemenea utilizat

20 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

de alte comunități academice care au boreze, utilizând – o dată în plus – bu-


adaptat modelul pentru scoprurile lor; nele oficii ale Météo-France, ca element
modelarea climatică pe arie limitată comun şi ponderal. Colaborarea dintre
CLM și descrierea interacțiiilor gaze- cele două consorţii, a căror condiţii au
lor și aerosolilor cu fluidul atmosferic fost specificate în MoU-ul fiecărui con-
COSMO-ART. sorţiu, a fost adâncită şi s-a concretizat
Consorţiul este condus de un “������Steer- în ceea ce – simbolic – a căpătat nume-
ing����������������������������������
Commitee”, având ca membri Direc- le HARMONIE (Hirlam Aladin Research
torii Serviciilor Meteorologice din țările on Meso-scale Operational NWP in Euro-
partenere. In fiecare an, se organizează med). Din 2007 workshop-urile anuale
în fiecare țară, prin rotaţie, Adunarea ALADIN şi HIRLAM au fost organi-
Gnerala COSMO, România găzduind zate in comun (cel din 2014 s-a ţinut la
de două ori pâna acum această mani- Bucureşti) și treptat s-a pus problema
festare, ultima fiind la Sibiu în 2013. fuzionării consorţiilor. În 2014 a avut
Evident că experienţa ALADIN a loc prima întâlnire comună a Adunării
participanţilor comuni celor două con- Partenerilor Aladin şi a Consiliul Hir-
sorţii a constituit un avantaj atâta vre- lam în urma căruia a rezultat o declara-
me cât aceştia n-au făcut deservicii nici ţie comună asupra formării unui singur
uneia dintre structuri. consorţiu, estimat să se realizeze spre
Este de menţionat, de asemenea, că, sfârşitul anului 2020.
în paralel cu dezvoltările ALADIN (şi România este parte activă a acestor
încă cu aproape un deceniu înaintea evoluţii. Deşi se rezumă la un dome-
acestora) în Europa s-au desfăşurat cer- niu de strictă specialitate, meteorologii
cetări separate, în cadrul programului români s-au manifestat constructiv în
HIRLAM (HIgh Resolution Limited Area cooperarea europeană dovedind – în
Model). HIRLAM este un consorţiu de câmpul lor de expertiză, dar nu numai
cooperare între Serviciile de meteorolo- – pondere, iniţiativă şi o perfectă inte-
gie din Danemarca, Estonia, Finlanda, grabilitate.
Islanda, Irlanda, Lituania, Norvegia, *
Olanda, Spania şi Suedia (la care se adă- Cum însă cerinţele la nivel naţional
uga Franţa, ca membru asociat) cu sco- pentru o prognoza performantă pe in-
pul de a dezvolta şi gestiona un sistem tervale de timp mai lungi erau din ce
de prognoză numerică pe termen scurt, in ce mai mari, Administraţia Naţiona-
utilizabil cu titlu gratuit în ţările colabo- lă de Meteorologie a considerat, ca de
ratoare. ALADIN a venit cu o abordare altfel toate Serviciile Meteorologice din
uşor diferită şi prin modelul AROME fostele ţări comuniste, că soluţia cea
(a cărui dezvoltare începuse în 2003) a mai eficientă este aderarea la Centrul
fost resimţit ca un concurent, planuri- European de Prognoza a Vremii pe du-
le HIRLAM de dezvoltare vizând un rată Medie (ECMWF – European Centre
obiectiv similar. Cum însă legile care for Medium-range Weather Forecast), li-
guvernează atmosfera n-au caracter der in domeniul prognozei numerice
partizan şi cum utilitatea eforturilor a a vremii la nivel global pe termen me-
prevalat; începând din 2005 cele două diu. Avându-si originea intr-un proiect
consorţii au găsit înţelepciunea să cola- COST (European Cooperation in Science

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 21


Modelarea numerică a vremii

and Technology), ECMWF a luat fiinţa Politica de colaborare a ECMWF răs-


in 1975 ca o organizaţie interguverna- punde la două deziderate fundamenta-
mentală independentă. Ţările membre le şi anume:
ale ECMWF (Anglia, Austria, Belgia, • să ofere la nivel european produse
Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, şi servicii de asistenţă meteorologică
Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxem- performante,
burg, Norvegia, Olanda, Portugalia, • să pună la dispoziţia membrilor săi
Serbia, Slovenia, Spania, Suedia şi Tur- o platformă tehnologică de vârf, pe
cia) au beneficiat de instalarea la Rea- care să aprofundeze cercetările şi să-
ding a unor super-calculatoare de ulti- şi extindă oferta către utilizatori.
mă generaţie, prin intermediul cărora *
cercetările (distribuite) au pus la dispo- In afara ECMWF, la ora actuală,
ziţia Serviciilor lor Meteorologice Naţi- dezvoltarea prognozei numerice a vre-
onale un important număr de aplicaţii mii la nivel european se realizează in
vizând: prognoze numerice globale (de cadrul unor consorţii mari (incluzând
două ori pe zi), analize de calitate a ae- aproape toate tarile din Europa): ALA-
rului, monitorizarea compoziţiei atmo- DIN, COSMO, HIRLAM, LACE si UK
sferice, monitorizări climatice, analize Met Office.
de curenţi oceanici şi prognoze hidro- Consorţiile cooperează între ele în
logice. reţele mai puţin formalizate. La sfârşi-
tul anilor ‘70 a fost înfiinţat Grupul de

Consorţiile de dezvoltare a prevederii numerice a vremii în Europa (harta realizata de Patricia Poittier)

22 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

Lucru European pentru modelarea pe semnificaţii politice. Într-adevăr, s-a


arie limitată EWGLAM (European Wor- dovedit că, în materie de siguranţă pu-
king Group on Limited Area Modelling), blică, este necesară o sursă de informa-
care organizează anual unul dintre cele re profesionistă şi de totală încredere,
mai importante workshop-uri în dome- iar principiile de piaţă concurenţiale nu
niu (România a început sa participe la pot acţiona liber. Ele trebuie subordo-
ele din 1992). Pe baza lui, in 1993, a luat nate obiectivului generic de protecţie
fiinţa grupul de lucru SRNWP (Short a vieţii şi a bunurilor, iar în acest scop
Range Numerical Weather Prediction) colaborarea trebuie să prevaleze în faţa
care susţine și facilitează cooperarea în- concurenţei. Fără îndoială, competiţia
tre consorţii, fără a exclude competiţia ştiinţifică trebuie încurajată, dar ţinând
stimulativă. România a aderat la acest seama de istoria NWP în Europa (şi
grup încă de la formarea sa. Pentru o în particular a modelelor ALADIN si
mai bună coordonare a cooperării, din COSMO), rezultatul ei practic trebuie
anul 2000 activitatea SRNWP s-a desfă- să devină un bun public înainte de a fi
şurat î cadrul proiectului EUMETNET un motiv de confruntare.
(The Network of European Meteorological În mod explicit, pentru sistemul me-
Services), C-SRNWP. ANM, ca membru teorologic românesc, adoptarea NWP
cooperant al EUMETNET, contribuie la n-a adus numai performanţă, ci şi o mai
acest proiect. corectă înţelegere (la nivelul de decizie)
* a utilităţii, particularităţilor şi mecanis-
Introducerea şi reuşita NWP nu repre- melor proprii activităţii de meteorolo-
zintă numai un câştig ştiinţific şi practic gie, ceea ce este de natură de a stimula
fundamental. Progresul înregistrat în atenţia cu care se cuvine privită şi sus-
prestaţiile meteorologice a avut chiar ţinută.

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 23


Modelarea numerică a vremii

Activitatea operaţională
de prognoză numerică a vremii
În Administraţia Naţională
de Meteorologie
Doina Banciu, Rodica Dumitrache şi Otilia Diaconu

In activitatea operaţională de pro- • modelul ECMWF - IFS (Integrating


gnoză sunt folosite atât rezultatele mo- Forecasting System, operaţional la
delelor de prognoză numerică a vremii ECMWF (http://www.ecmwf.int/en/
integrate în alte centre meteorologice research/modelling-and-prediction)
cât şi cele integrate în cadrul Labora- evoluând in strânsa legătură.
torului de Modelare Numerică (LMN) Ambele modele au aceeaşi structură,
din ANM. dezvoltată in cadrul unui pachet soft-
I. Utilizarea ieşirilor modelelor ware comun ARPEGE-IFS care conţine
de prognoză dezvoltate și integrate în afara modelului şi aplicaţiile de bază
în afara ANM pentru analiză și post-procesare. Sunt
Pe lângă ieşirile modelelor de pro- modele cu ecuaţii primitive, ce utili-
gnoză numerică a vremii în acces liber, zează reprezentările spectrale, acelaşi
pe diferite site-uri specializate, ANM, tip de coordonată şi discretizare verti-
ca Serviciu Meteorologic Naţional, dis- cală, acelaşi nucleu dinamic hidrosta-
pune prin sistemul global de telecomu- tic (pentru cercetare există și versiunea
nicaţii al OMM de o gamă mai largă ne-hidrostatică dezvoltată în cadrul
de ieşiri ale modelor dezvoltate de alte proiectului ALADIN), aceeaşi schemă
Servicii Meteorologice, rezultate ce sunt de avans temporal și tip de asimilare
înglobate în sistemul integrat de vizua- de date variaţională, cvadri-dimensi-
lizare al institutului. onală. Diferă însă modul de aplicare a
Ca urmare a cooperării internaţi- procedurilor de asimilare de date, pa-
onale cu Météo France şi a afilierii la chetele de parametrizări fizice și modul
Centrului European de prevedere a de reprezentare a proceselor ocean-at-
vremii pe durata medie (ECMWF), mosferă: modelul ECMWF poate fi cu-
ANM beneficiază de output-ul a două plat cu modelul de valuri și cu modelul
modele globale de înaltă performanţă, de circulaţie oceanic. Trebuie menţio-
rezultat al unui demers comun al celor nat faptul că sunt implementate și alte
două centre pentru dezvoltarea şi men- scheme alternative ce pot fi apelate
tenanţa unui nou sistem de prognoză, simplu la configurarea modelelor prin
(http://www.cnrm.meteo.fr/gmapdoc/ “namelist”-uri.
spip.php?article29&lang=en), lansat in La această dată (iunie, 2015) modelul
1987: AEPEGE, ce utilizează o grila orizonta-
• modelul ARPEGE (“�������������
Action de Re- lă variabilă, are rezoluţia cuprinsă intre
cherche Petite Echelle Grande Eche��
l- 9.5 km deasupra Franţei si ~ 60 km la
le”) operaţional la Météo France antipod iar rezoluţia verticală este de 70

24 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

de niveluri. Modelul ECMWF determi- statistice. Utilizând metode dezvoltate


nist (HRES) utilizează o grila orizontala in comun cu Météo-France se furnizea-
uniforma cu rezoluţia de 16 km si are ză zilnic prognoze la punct fix (în 163
137 de niveluri verticale. de locaţii corespunzătoare staţiilor de
Prin canale speciale de comunica- observaţie de suprafaţă), pentru princi-
re o mare varietate din ieşirile ambe- palii parametrii meteorologici.
lor modele deterministe (cu frecventa II. Modelele mezoscalare
de 3 sau 6 ore) ne sunt disponibile de integrate in AMN
două (modelul ECMWF) si patru ori pe Tot ca urmare a cooperărilor inter-
zi (modelul ARPEGE) cu anticipaţii de naţionale in ANM se integrează opera-
până la 10 zile și respectiv 4 zile. ţional două modele pe arie limitată cu
In plus de la ECMWF beneficiem de: ecuaţii primitive. Stabilirea domeniilor
• Prognoze lunare și sezoniere (mărime si rezoluţie) şi configurarea in
• Prognoza de valuri pentru bazinul care sunt integrate aceste modele repre-
Marii Negre, din modelul WAM-EC- zintă un compromis între puterea de
MWF pe arie limitată (într-o grila la- calcul existentă în institut și momentul
titudine/longitudine cu rezoluţia de limită la care ieşirile modelului trebuie
0,125° x 0,125° ) cu pas orar până la o să fie disponibile pentru prognoza ope-
anticipaţie de 120 de ore raţională.
• Ieşiri post-procesate ale sistemului Modelul ALADIN, ca varianta pe
de prognoze de ansamblu (EPS-EC- arie limitată a modelului global ARPE-
MWF, 51 membrii) în termeni de GE, are aceeaşi structură ca modelele
câmpuri ale parametrii meteorolo- ARPEGE/ECMWF-IFS. Caracteristica
gici (cu anticipaţie de 10 si 15 zile - de bază a modelului este flexibilitatea,
rezoluţie de 32/ 64 km, de două ori permiţând utilizarea diferitelor pache-
pe zi si de 30 de zile - rezoluţie de te de parametrizări ale proceselor fizice
80 km de două ori pe săptămână). sau doar a unor scheme de parametri-
De asemenea sunt disponibile și pro- zare.
gnoze în termeni probabilistici - pro- Modelul ALADIN, în varianta hi-
babilităţi de depăşire a unor praguri drostatică, cu acelaşi pachet de para-
specifice (pentru anticipaţii până la metrizări fizice ca și modelul ARPEGE
zece zile). Indexul probabilistic de se integrează în mod operaţional din
producere a fenomenelor de vreme 1997, mai întâi pe o staţie de lucru AL-
severă (EFI) este larg utilizat pentru PHA-DEC și din 2001 pe o staţie SUN-
precipitaţii, temperatură şi vânt. ENTREPRISE 4500. Din 2005, din ca-
Post-procesarea ieşirilor acestor mo- uza limitărilor tehnice ale platformei
dele în format grafic , extragerea de de calcul, nu s-au mai putut îngloba
date pe sub-domenii /punct fix, înglo- noi dezvoltări în model. Astfel, această
barea în sistemul integrat de vizuali- versiune “îngheţată” se integrează la o
zare se realizează aproape în totalitate rezoluţie de 10 km şi 41 de niveluri, ca
în cadrul LMN, atât pentru prognoza o soluţie de back-up pentru modelul
operaţională cât și pentru beneficiarii ALARO. Pentru această versiune se re-
economici. O altă parte importantă a alizează, in mod operaţional, adaptarea
post-procesării o reprezintă adaptările statistică a ieşirilor modelului.

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 25


Modelarea numerică a vremii

Modelul “ALARO” este o alta versi- km, 60 niveluri verticale, conditiile la li-
une a modelului ALADIN, special con- mită provenind din modelul ALARO).
cepută pentru a fi integrată la rezoluţii Modelul COSMO are la bază se-
de 3-7 km, punând accentul pe simula- tul complet de ecuaţii ne-hidrostatice,
rea proceselor umede. Este utilizat în compresibile, în formă advectivă.
mod operaţional din 2010 pe cluster-ul Modelul COSMO este integrat multi-
linux Blade IBM (dedicat modelarii nu- procesor în regim operațional pe clus-
merice), fiind în continuu adus la zi cu ter-ul dedicat modelării numerice. Sunt
ultimele dezvoltări. Deşi procedura de efectuate patru rulări pe zi (cu date de
asimilare variaţională tri-dimensională intrare pentru ora 00, 06, 12, 18 UTC) la
a datelor este implementată, ea nu este două rezoluții spaţiale: 7 km si 2,8 km.
folosită (tot din motive tehnice), mode- Folosind o rezoluție orizontală de
lul fiind integrat pe moment în mod de 7km, modelul COSMO este integrat
adaptare dinamică la o rezoluţie ori- pentru o anticipație de 78 de ore (rulă-
zontala de 6,5 km și cu 60 de niveluri rile 00, 12UTC), respectiv 18 ore (rulări-
verticale. Modelul ALARO este rulat de le 06, 18 UTC). Domeniul de integrare
patru ori pe zi (cu starea iniţială cores- este compus din 201x177 puncte de gri-
punzătoare orelor 00, 06, 12 si 18 UTC) lă cu 40 de niveluri verticale. Condiţii-
cu anticipaţii intre 54 si 78 de ore, con- le inițiale şi la limită sunt obţinute prin
diţiile iniţiale si la limită fiind furnizate interpolarea numerică a rezultatelor
de modelul global Arpege. Tot modelul modelului global ICON (ICOsahedral
Arpege furnizează input-ul atmosferic Non-hydrostatic General Circulation
pentru modelul de valuri VAG-ROM Model). Aceste date de intrare sunt fur-
pentru bazinul Marii Negre. nizate în regim operativ de Serviciul
Lanţul operativ, în totalitate auto- Meteorologic din Germania (Deutscher
matizat, este completat de un sistem Wetterdienst - DWD). Pentru rularea
de post-procesări alimentând atât siste- COSMO la o rezoluție spațială fină (de
mul integrat de vizualizare (de la sediul 2.8km) sunt folosite rezultatele numeri-
central ANM si de la Centrele Meteoro- ce obținute în urma integrării modelului
logice Regionale) cu produse numerice la rezoluția de 7 km. Modelul COSMO
cât şi paginile web dedicate cu produse la 2,8 km rulează pentru o anticipație de
grafice. 30 de ore (rulările 00, 12 UTC), respec-
Ieşirile modelului sunt folosite ca tiv 18 ore de anticipaţie (rulările 06, 18
input pentru modelele hidrologice din UTC). Domeniu de integrare numerică
Institutul Naţional de Hidrologie şi este format din 361x291 puncte de grilă
Gospodărire a Apelor şi pentru servirea cu 50 de niveluri verticale.
beneficiarilor. În activitatea operațională desfă­
Modelul AROME a fost conceput să șurată în cadrul Administrației Națio­
fie integrat la rezoluții la care convec- nale de Meteorologie, pentru integrarea
ţia poate să fie simulată în mod explicit. modelului COSMO la ambele rezoluţii
Din cauza timpului de calcul ridicat, pe spaţiale 7 şi 2.8 km se folosește asimi-
moment, el este integrat doar pentru larea de date de tip “nudging” pentru
scopuri de cercetare (rezolutia de 2,5 observaţiile de tip synop disponibile

26 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

Fig. 1. Domeniile de integrare ale modelului ALADIN: versiunea ALARO (250 x 250 de puncte) - stânga si versiu-
nea “back-up” (144 x 144 punte) - dreapta

până la momentul inițierii integrării


modelului.
Prognozele modelului numeric COS-
MO la rezoluţia de 7km ora 00 UTC
sunt utilizate ca date de intrare pentru
modelul INPUFF. INPUFF (Integrated
PUFF) este un model numeric gaussian
care simulează dispersia unor substan-
ţe emise de surse punctuale continue,
intermitente sau instantanee într-un
câmp de vânt variabil.
Performanțele celor două modele glo-
bale ARPEGE și ECMWF cât și a celor
mezoscalare (ALARO, ALADIN, COS-
MO - 7 km) sunt evaluate și comparate
continuu prin intermediul unui sistem Fig. 2. Domeniile de integrare ale modelului COSMO la
unitar de verificare dezvoltat în LMN. rezoluţia de 7 si 2.8 km

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 27


Modelarea numerică a vremii

Utilitatea modelelor numerice


în prognoza vremii
Elena Cordoneanu

Meteorologia nu înseamnă numai Cu alte cuvinte, descoperea că având


prognoza vremii dar înseamnă în prin- suficiente informaţii despre starea cu-
cipal prognoza vremii. De aceea, efor- rentă a atmosferei, oamenii de ştiinţă
turile majore ale oamenilor de ştiinţă pot folosi relaţii matematice pentru a
au fost canalizate în această direcţie. afla vremea viitoare. Este ceea ce astăzi
Încă de la începutul secolului XX, odată numim Prognoza Numerică a Vremii
cu apariţia Scolii Norvegiene, Wilhelm (NWP- abrevierea în engleză). Din pă-
Bjerknes, fondatorul acestei școli, a în- cate la acea vreme calculele estimate de
teles că problema prognozei vremii este Bjerknes nu erau fezabile în lipsa unor
una de fizică-matematică cu condiţii facilităţi de calcul (calculatoare).
iniţiale și poate fi rezolvată prin inte- Este interesant să revenim asupra
grarea după timp a ecuaţiilor ce guver- primei încercări de NWP. In 1922 Lewis
nează mişcarea în atmosferă pornind de Fry Richardson in articolul Weather Pre-
la starea iniţială observată a atmosferei. diction by Numerical Process, descrie cum

Fig. 1: “Fabrica de prognoză” - desen F. Schuiten


(http://mathsci.ucd.ie/~plynch/Dream/ForecastFactory/SchuitenHD3.jpg)

28 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

a decurs integrarea. Mii de persoane ter de astăzi, Jaguar-Cray XT5, a permis


erau aşezate într-o încăpere, mare ca un specialiştilor reducerea timpului de cal-
teatru, pe pereţii căreia era pictată harta cul concomitent cu creşterea volumului
lumii. Fiecare persoană era responsa- de date iniţiale și a dezvoltării mode-
bilă pentru o parte din calcule, calcule lelor în sensul reducerii simplificărilor
care erau coordonate de cineva aşezat asupra ecuaţiilor dinamicii şi termodi-
pe un piedestal prin semnale luminoa- namicii atmosferei.
se. După aceasta descriere apar la acea Foarte curând, modelele hidrodina-
vreme reproduceri ale ‘fabricii de pro- mice ale atmosferei au început să fie
gnoza a lui Richardson’ (fig. 1). integrate operaţional şi astăzi prognoza
După cum s-a mai spus, încercarea a vremii nu mai este de conceput fără re-
fost însă o catastrofă. Calculele au durat zultatele unui astfel de model.
6 săptămâni pentru o anticipaţie de 6 ore Insă după 1955, odată ce NWP a intrat
iar rezultatele integrării au fost complet în rutină, s-a realizat că predictibilitatea
greşite : creşteri de 145 mb ale presiunii atmosferică este limitată, în contrast cu
atmosferice la suprafaţă, cu două ordi- părerea lui Bjerknes (1919) pentru care
ne de mărime mai mari decât in realita- singura problema era integrarea siste-
te. După acest insucces, mult timp nu mului de ecuaţii. Mai era deci o proble-
s-a mai vorbit nimic despre această so- mă. Uneori soluţia oferită de NWP era
luţie pentru prognoza vremii. foarte bună dar uneori, foarte proastă
De asemenea este interesant să re- (mai ales dacă anticipaţia era mare).
venim asupra primului succes în inte- Această problemă este de netrecut cel
grarea numerică a ecuaţiilor atmosfe- puţin deocamdată. Ea derivă din faptul
rice care aparţine echipei formată din că atmosfera este un sistem dinamic cu
Jule Charney, Ragnar Fjørtoft şi John comportament haotic aşa cum sunt în
von Neumann, din perspectiva facili- natură multe sisteme. Aceste sisteme
tăţilor de calcul. In 1950, echipa avea sunt sensibile la condiţiile iniţiale. Asta
la dispoziţie calculatorul armatei SUA, înseamnă că o mică eroare în descrierea
ENIAC (5000 de operaţii pe secundă), acestora poate duce la o soluţie complet
asta însemnând foarte mult, cel puţin în eronată. Este ceea ce Lorentz a numit
comparaţie cu ce a avut (sau n-a avut) ‘  efectul fluture’. Exprimat în cuvinte
Richardson. Ei au folosit ecuaţiile pu- comune asta înseamnă că o bătaie de
ternic simplificate și au reuşit sa obţină aripi ale unui fluture undeva în China,
o prognoză pentru 24 de ore în ...24 de să spunem, poate duce în timp la gene-
ore de lucru. rarea unei tornade pe Aleea Tornadelor
Reducerea timpului necesar obţi- în SUA. De altfel încă din 1963, Eduard
nerii soluţiei era obligatorie pentru ca Lorentz descoperea că este imposibil să
prognoza să fie utilă dar asta depindea obţinem prognoze cu un grad semnifi-
esenţial de viteza de calcul a compute- cativ de încredere cu anticipaţie dincolo
rului folosit. Si intr-adevăr, dezvoltarea de 2 săptămâni.
rapidă a tehnicii de calcul, de la 5000 de Meteorologii nu trebuie sa fie foarte
operaţii pe secunda la ENIAC până la o nefericiţi din aceasta cauză, chiar dacă
mie de trilioane  (17,59 · 1015) operaţii pe din când in când mai sunt încă numiţi
secundă la cel mai rapid supercompu- ‘mincinoşi’. Aşa cum spuneam, hao-

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 29


Modelarea numerică a vremii

sul nu afectează doar prognoza meteo. ficiari direcţi ai NWP, în general agenţi
Comportamentul haotic este foarte răs- economici (în special producători de
pândit în natură. Natura lucrează nelini- energie verde), interesaţi de prognoza
ar și implicit, haotic. Oamenii de ştiinţă parametrilor atmosferice exprimaţi can-
au identificat haosul într-o multitudine titativ aşa cum sunt ei obţinuţi de mo-
de sisteme: în circuitele electrice, lasere, del (eventual corectaţi cu metodele sta-
reacţii chimice, dinamica sateliţilor din tistice despre care am vorbit), la punct
sistemul nostru solar, creşterea unei fix sau pe arii restrânse, cu o frecvență
populaţii biologice (relaţiile prădător - temporară ridicată.
pradă), bătăile inimii, răspândirea epi- Dar marele beneficiar al prognozei
demiilor, piaţa financiară şi altele. Unii meteo este publicul. Pentru el, meteo-
experţi afirmă că haosul este prezent şi rologii trebuie să realizeze o ‘traduce-
în mişcarea plăcilor tectonice și chiar re’ a prognozei numerice în prognoza
în economie. Se poate spune că aceste text, eventual completată cu explicaţii
sisteme reprezintă regula iar sistemele simple care să faciliteze asimilarea in-
liniare din matematică, fizică, inginerie formaţiei. In acest proces de traducere,
sunt excepţia. este locul în care expertiza meteorolo-
În meteorologie, în absența unei so- gului contează. Experienţa meteorolo-
luţii de rezolvare a incertitudinii pro- gului previzionist, la fel ca ajustările
gnozei, cel puţin deocamdată, oame- statistice, este chemată să îmbunătă-
nii de ştiinţă au încercat s-o ocolească. ţească soluţia modelelor numerice, să
Metodele statistice sunt folosite pentru reducă gradul de incertitudine derivat
alegerea soluţiei NWP cea mai proba- din neliniaritatea sistemului ecuaţiilor
bilă dintr-un ansamblu de soluţii ob- modelului.
ţinute prin perturbarea stării iniţiale. Dar nu numai prognoza vremii bene-
Procedura prognozei de ansamblu este ficiază de progresul din NWP. Dezvol-
frecvent folosită începând cu anii 1990, tarea modelelor hidrodinamice globale
la marile centre meteorologice, fiind (care acoperă toata suprafaţa Pământu-
una foarte costisitoare. Tot statistica a lui) a condus la primele modele clima-
fost chemată să îmbunătăţească soluţia tologice. Iar dezvoltarea modelelor pe
NWP pe baza informaţiilor cuprinse in arie limitată (modele cu rezoluţie fină
şirurile lungi de date de la staţiile mete- care acoperă zonele de interes de pe Pă-
orologice. Procedura, dezvoltată în anii mânt) a permis construirea de modele
1970-1980, se numeşte adaptare statistică pentru starea drumurilor, calitatea ae-
(Model Output Statistics – în engleza) şi rului (chimia si transportul poluanţilor
este de asemenea nelipsită în elaborarea atmosferici), traiectoria ciclonilor tro-
prognozelor de vreme la punct fix. picali sau a containerele pe ocean, pro-
Prognoza numerică a vremii fiind gnoza valurilor s.a.
implicată în zilele noastre în orice tip de Marile evenimente tragice ale civiliza-
prognoză meteo are un rol important ţiei au demonstrat fără dubiu utilitatea
în protecţia populaţiei şi proprietăţilor modelelor numerice ale atmosferei. Nu
împotriva fenomenelor meteorologice începem cu debarcarea din Normandia.
periculoase, în planificarea activităţilor Mai recent, la data de 26 aprilie 1980, cel
economice și sociale. Exista mulţi bene- de-al patrulea reactor al Centralei Ato-

30 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

Fig. 2: Creşterea dozei de radiaţii (multiplii de rata normală de radiaţii): 3 mai 1986
După BBC news (http://news.bbc.co.uk/2/shared/spl/hi/guides/456900/456957/html/nn3page1.stm)

Fig. 3: Traiectoria şi intensitatea uraganului Katrina (magenta - intensitatea maximă, 155km/ora)


(http://en.wikipedia.org/wiki/Hurricane_Katrina)

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 31


Modelarea numerică a vremii

Fig.4: Presiunea redusă la nivelul mării (izolinii) şi grosimea stratului 500/1000 mb (paleta de culori) (https://
www.meteoblue.com )

moelectrice din Cernobîl a explodat la Chiar și la noi s-au prezentat pe posturi


01:23 noaptea. În urma exploziilor can- de televiziune aceste prognoze. Poate
tităţi uriaşe de material radioactiv au tocmai de aceea opinia publică ame-
fost trimise în atmosferă și de acolo au ricană s-a manifestat nemulţumită de
fost purtate mai departe de circulaţia măsurile de protecţie luate de guvernul
aerului. Deşi nu era prea mult de făcut federal și naţional.
în afară de câteva măsuri elementare de Nu mai puţin beneficiu de pe urma
protecţie, omenirea se întreba încotro se NWP, are și media, în special televizi-
va duce materialul radioactiv. Modele- unea. Modalităţile de prezentare a pro-
le de transport al poluanţilor, pe baza gnozelor de vreme au evoluat. Pentru
NWP, au oferit concentraţia probabilă ca informaţia meteo să ajungă la public,
de material radioactiv în următoarele cât mai uşor și mai corect, prezentările
zile după eveniment. După cum se vede fac uz de animaţii ale hărţilor parame-
erau ăn pericol Europa și mai târziu trilor atmosferici obţinuți din modelele
părțile estice ale SUA. atmosferice. Când telespectatorului i se
Şi mai recent, în august 2005, ura- arată cum vine o masă de aer rece, de
ganul Katrina, între primii cinci cei origine polară, reprezentată de nuanţe
mai distrugători cicloni tropicali, a lo- de albastru peste tara (Fig. 4.), informa-
vit sudul SUA distrugând in proporţii ţia de răcire a vremii este cu siguranţă
uriaşe oraşul New Orleans. Traiectoria recepţionată.
ciclonului a fost prognozată de modele- In afară de latura de prognoză,
le atmosferice cu mai mult zile înainte. modelele hidrodinamice ale atmosfe-

32 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii

rei au o utilitate mare și în partea nu- teresaţi de parametri atmosferici la su-


mită diagnoză. După cum este uşor prafaţă sau pe verticală, în zona obiec-
de imaginat, măsurătorile asupra tivului lor.
atmosferei la un moment dat, oricât După ce am lăudat beneficiile NWP
ar fi de multe, nu pot fi suficiente este cazul să subliniem și limitele aces-
pentru a putea spune că starea atmo- tor modele, limite despre care de altfel
sferei este descrisă exact. Atmosfera am mai vorbit legat de comportamen-
este un continuum și noi o măsurăm tul haotic al sistemului atmosferic. Me-
discontinuu. Si de altfel, punctele de teorologii le cunosc dar beneficiarii se
măsurare nu pot fi nici foarte dese, aşteaptă sa afle ‘sigur’ dacă plouă, exact
din cauza costurilor ridicate. Exista unde și când plouă, exact cât plouă
zone unde chiar nu pot fi făcute mă- ș.a.m.d. Si este normal să dorească acest
surători (clasice cel puţin) cum ar fi lucru fiindcă de vreme depind toate ac-
zonele deşertice, întinderile mari de tivităţile noastre, să nu mai vorbim de
apa, gheață. Modelele hidrodinamice vieţile noastre. Dar aşa cum spuneam,
pot însă “reconstitui” atmosfera aco- posibilităţile ştiinţei la acest moment
lo unde nu există date. nu ne permit să furnizam răspunsuri
Aceasta latură a NWP este foarte tranşante ci mai degrabă exprimate în
utilă pentru beneficiari economici in- probabilităţi.

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 33


Modelarea numerică a vremii − portrete de meteorologi

Portrete de meteorologi:
Vladimir Ivanovici (văzut de Anca
Ivanovici, Anca Barbu şi Anca Mustăţea)
şi Jean-François Geleyn (văzut de
Jean Pailleux)
Este dificil să ne imaginăm dezvoltarea cât şi stadiul actual al modelării numerice a vre-
mii din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, fără contribuţia majoră, reliefată
în secţiunile anterioare, a lui Jean-François Geleyn şi a lui Vladimir Ivanovici, două persona-
lităţi marcante care din păcate ne-au părăsit mult prea devreme. Cele două portrete incluse
aici reprezintă un modest omagiu.

Vladimir Ivanovici, zi. Oportunitățile ivite după 1990, de a


profesionistul şi omul pătrunde și a experimenta și cultura al-
văzut de Anca Ivanovici, tor țări, au fost percepute de Vlad des-
Anca Barbu şi Anca Mustatea tul de rapid ca fiind cel mai bun mod
de a înțelege multiplele fațete ale lumii
Pentru Vladimir Ivanovici sau Vlad, în care trăia, pentru a-și înțelege astfel
așa cum îi spuneau toți cei care l-au propriul rol, atât pe plan profesional,
cunoscut, meteorologia, studiul și pro- cât și familial. Este greu de pus în cu-
gnoza fenomenelor atmosferice, nu au vinte cât de important era pentru el să
fost doar o meserie, ci chiar o pasiune, își trăiască viața în familie, împreună
pornită poate de la dorința de a călători, cu familia – soţia Anca şi fiica Andreea.
de a descoperi lumea și apoi de a oferi Dacă… cunoașterea de locuri și oameni
ceva în schimbul revelațiilor pe care ex- noi, au ramas o pasiune și o bucurie toa-
plorarea și inţelegerea unui context glo- tă viața, el și-a dorit și a încercat mereu
bal, prin călătorii, i le oferea. Probabil ca familia să îl însoțească în călătoriile
că alegerea unei meserii care necesita o sale, iar atunci când serviciul îl ținea
viziune cât mai largă a fost cea mai po- departe de casă, pentru câteva săptă-
trivită alegere pentru el și de aceea și-a mâni sau uneori chiar luni, îi era pur și
putut face meseria cu pasiune, dintr-o simplu dor de casă.
perspectivă proprie asupra viitorului. Vlad a fost o fire pragmatică, dar sen-
Excursii pe munte cu rucsacul în spi- sibilă și creativă în același timp. Și-a pro-
nare în adolescență și tinerețe, excur- pus încă de foarte tânăr să-și pună în va-
sii cu motocicleta, apoi cu mașina prin loare ambele laturi ale personalității sale
foarte multe locuri mai mult sau mai printr-o foarte eficientă organizare. Și de
puțin umblate ale României îi dădeau aceea a reușit să își folosească pasiunile
ocazia să studieze norii, vântul, soare- pentru a media relația dintre profesie
le și ploaia și să caute semnele care îi și familie. Bineînțeles că locurile văzute
permiteau prevederea vremii de a doua trebuiau și imortalizate, pentru a putea

34 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii − portrete de meteorologi

ilustra poveștile pe care le împărtășea, anii 1971-1976, secția Fizica atmosferei


la intoarcere, cu familia și cu prietenii. și meteorologie. Între anii 1982-1987 a
Și astfel se explică și plăcerea de a foto- efectuat studii doctorale finalizate prin
grafia și de a prelucra poze. De la deve- susținerea tezei de doctorat cu tema  :
loparea clasică a pozelor și aparatul de Modelarea fizico-matematică a pro-
mărit, până la prelucrarea pe calculator ceselor si fenomenelor atmosferice la
a trecut prin toate etapele și a realizat macro scară, mezoscară și scară locală
o colecție impresionantă de imagini. Îi cu aplicații la prognoza meteorologică
făcea plăcere să păstreze în imagini și pentru condițiile specifice României.
momentele petrecute alături de prieteni Și-a început activitatea la Institutul
și familie, uneori oferind prietenilor câ- Național de Meteorologie și Hidrolo-
teva din pozele realizate. Dar în albume- gie în anul 1976 în cadrul Laboratorului
le cu fotografii, în a căror concepere își de Meteorologie Dinamică, devenind
găsea și relaxarea zilnică, ceea ce a lăsat cercetător științific în 1980, apoi Sef de
în urmă nu a fost o declarație a pasiunii laborator în 1989, obținând și titlul de
sale pentru fotografie ci o declarație de cercetător științific principal gradul III,
dragoste pentru familia lui. apoi cercetătator științific principal gra-
Tot astfel, în ciuda dispariției prema- dul I în 1990. Din octombrie 1997 până
ture din viață (30 martie 2005), inclusiv în martie 2005 a fost director științific
din cea profesională, ceea ce a construit al Institutului Național de Meteoro-
din pasiune în cei aproape 29 de ani de logie și Hidrologie devenit ulterior
carieră, alături de colegii săi din ţară şi Administrația Națională de Meteorolo-
din străinătate, familia sa profesională, gie.
s-a putut sedimenta ca o baza solidă A contribuit în mod semnificativ la
pentru o dezvoltare, care să țină pasul realizarea sistemului operativ de pro-
cu vremurile, și vremea, a meteorologi- gnoză numerică a vremii al INMH Ro-
ei românești. mânia, în fapt o lungă istorie de la mo-
Dorința lui de a înțelege vremea și delul LMD5 la modelul ALADIN.
de a fi în acord cu vremurile, i-a dat cu- Activitatea sa în cadrul proiectului
rajul, măsurat, să o ia uneori pe căi, care ALADIN a fost de o importanță incon-
erau încă nebătătorite nu doar pe plan testatbilă, fiind și responsabilul coope-
național, dar și internațional, implicân- rării în cadrul acestui proiect din partea
du-se de la început în modelarea mate- României. Alături de Jean-François Ge-
matică a fenomenelor atmosferice, apoi leyn și doi colegi din Cehia și Ungaria, a
în dezvoltarea unor sisteme de progno- participat la evaluarea fezabilității pro-
ză numerică a vremii. iectului, ce a permis lansarea acestuia
* in 1991. A fost implicat direct in dezvol-
Cele mai importante evenimente și tarea modelului ALADIN, stagiile sale
realizări din viața sa profesională sunt de cercetare la Météo-France însumând
sintetizate în rândurile de mai jos: aproape doi ani in perioada 1991-1997.
Vladimir Ivanovici s-a născut la Ca urmare a contribuţiei sale la dezvol-
23 mai 1952 în București. tarea modelului ALADIN a fost distins
A urmat cursurile Facultății de Fi- cu “diploma de merit ARPEGE/ALA-
zică din Universitatea București între DIN” decernată de către directorul ge-

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 35


Modelarea numerică a vremii − portrete de meteorologi

na and Related Impacts and Applicati-


on” desfașurat la Constanța, România
în perioada 13-15 mai 2004.
A fost membru al unor asociații
profesionale importante, dintre care
European Physical Society, Comitetul
executiv al Asociației Internaționale
de Meteorologie și Științele Atmo-
sferei (IAMAS) din cadrul Uniunii
Internaționale de Geodezie și Geografie
(UGGII), membru al Colegiului Con-
sultativ pentru Cercetare Dezvoltare și
Inovare al Agenției Naționale pentru
Știință Tehnologie și Inovare (ANSTI).
Vladimir Ivanovici
A fost reprezentant al României pentru
neral al Météo -France și decorat cu me- Comisia de Științele Atmosferei (CAS)
dalia “Le Verrier” . a Organizației Meteorologice Mondia-
Ca Director Ştiinţific a continuat sa le (OMM), reprezentant al României in
susţină activitatea de prognoză nume- European Working Group on limited
rică a vremii din institut şi coopera- Area Modellig. A fost de asemenea co-
rea din cadrul proiectului ALADIN. A ordonator național în Comitetul Tehnic
lansat invitaţiile pentru workshop-ul de Meteorologie al programului COST
ALADIN din Bucureşti (1999) şi pen- – EU și coordonator al WWW-related
tru Adunarea Generală a Partenerilor Cooperation Activities in RA VI Wor-
ALADIN din Bucureşti 2002. De aseme- king Group on Planning and Imple-
nea împreuna cu Jean-François Geleyn mentation.
şi Dusan
������������������������������������
Hrcek�������������������������
a participat la pregăti- Anca Ivanovici
rea celui de al doilea Memorandum de
*
Înţelegere al Proiectului ALADIN.
Vlad Ivanovici a fost profesionistul
Activitatea sa ştiinţifică s-a materi-
care aplica imediat în practică, cu suc-
alizat într-un număr de 138 de lucrări
ces, orice idee ştiinţifică. Acest fapt i-a
(singur autor sau în echipă), dintre care
55 au fost publicate, 21 din ele în străi- permis sa aibă importante realizări in
nătate. domeniul prognozei numerice a vre-
A fost coordonator științific din par- mii.
tea INMH al Programului Sistemului El a fost unul dintre specialiştii ro-
Meteorologic Integrat National (SI- mâni care a contribuit, printre multe al-
MIN) în toată perioada desfășurării tele, la dezvoltarea şi implementarea în
(2001-2003). ţara noastră a modelului de prognoză
A fost responsabil de organizarea numerică a vremii - ALADIN.
workshop-ului internațional “The In- Vlad era totdeauna gata să explice
ternational Workshop on Black Sea orice problemă pe înţelesul fiecăruia,
Coastal Air-Sea Internacion/phenome- revenind dacă era cazul.

36 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii − portrete de meteorologi

Vladimir Ivanovici, discutand cu Secretarul General OMM , Michel Jarraud in timpul vizitei sale in Romania - 2004 -
(de la stanga la dreapta: Elena Cordoneanu, Otilia Diaconu, Vladimir Ivanovici, Michel Jarraud, Ion Poiana

A fost un şef de colectiv şi apoi de şi simplu savura bucatele oferite şi


laborator căruia nu ai avut ce să-i repro- vinul bun. Cu o eleganţă remarcabi-
şezi. Era mereu deschis în a-şi organiza lă, mânca tot şi cu mare poftă, schim-
bine subalternii, dar şi în a-i înţelege şi ba cu noi reţete culinare şi râdea,
a-i motiva în activitate.  râdea din toată inima. Participa cu en-
Anca Barbu tuziasm la şotiile pe care le puneam
* la cale şi avea chiar idei în a le rafina.
Vlad Ivanovici era o sursă inepui- Într-o noapte de sfârşit de decembrie
zabilă de soluţii care să te scoată din petrecut la Voineşti, ne-am lăsat cu-
impas. Mai în gluma, mai în serios, ne prinşi de bucuria zăpezii abundente, a
întrebam “cum o fi arătând creierul lui sobelor calde, a sarmalelor şi platouri-
Vlad”?! Ni se părea că avea rezolvare la lor cu cârnaţi şi murături aduse din Bu-
orice problemă, personală sau de ser- cureşti. Şi toate aceste bunătăţi erau în-
viciu. Il întrebam “Vlădescule, ai vreo soţite de un vin rose  bun de tot şi pus la
idee cum să.....” şi el, de regulă, avea. păstrare pentru Revelion. Proprietarul
De câteva ori, am fost alături de licorii, şotul meu, se retrăsese la culcare.
Vlad şi familia sa, în vizita la prieteni Veselia era mare, cine să mai vegheze
comuni. Era un musafir minunat: pur la numărul paharelor umplute.. Odată

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 37


Modelarea numerică a vremii − portrete de meteorologi

damigeana înjumătăţită, Vlad s-a gân- Sunt destul de sigură că lui Vlad nu-i
dit că trebuie refăcut conţinutul ei. Dar plăceau situaţiile tensionate, conflictu-
cu ce? Cu gemul copiilor! Împreună cu ale şi cred că era mai de grabă adep-
un prieten chimist au potrivit culoarea tul compromisurilor decât al soluţiilor
lichidului fabricat ad-hoc de părea că radicale în relaţiile cu cei din jur. Îmi
totul a fost neatins. Pe 1 ianuarie ne-am amintesc că la un referat despre tipu-
distrat pe cinste de păcăleala pentru 1 rile de vorticităţi şi importanţa lor in
aprilie! identificarea mai obiectivă a fronturilor
Mintea lui Vlad însă lucra, lucra chiar atmosferice, prezentat de mine după o
şi la petreceri. În ciuda promisiunilor serioasă consultare cu el, a părăsit sala,
repetate făcute gazdelor că nu vom vor- vizibil marcat de atitudinea deloc bine-
bi despre meteorologie, abia aşteptam voitoare a întregii asistenţe. După câte-
să ne strecuram afară pentru o ţigara şi va zile mi-a spus că uneori şi “evidenţa
el, cu entuziasm, propunea tot felul de trebuie prezentată cu semn de întrebare
combinaţii şi ajustări între diverşi pa- pentru a fi acceptată”. Este o remarcă la
rametri din prognoza numerică de as- care m-am gândit de multe ori în viaţă.
tăzi pentru a obţine vremea de mâine. Anca Mustăţea

38 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii − portrete de meteorologi

Jean-François Geleyn, pionnier en lequel il faisait progresser les questions


prévision numérique du temps, père scientifiques.
d’ALADIN De retour à Paris en 1983, il rejoint
Jean Pailleux à la Météorologie nationale le groupe
de recherche en charge de la prévision
Jean-François Geleyn nous a quittés numérique du temps, dont il prend la
le 8 janvier 2015 à la suite d’une cruelle direction en 1985. Il y développe la co-
maladie, juste deux semaines avant son opération avec le CEPMMT à travers
65e anniversaire, le 22 janvier, date à le lancement en 1988 d’un nouveau
laquelle il devait prendre sa retraite de système de prévision numérique du
Météo-France. temps, commun à Météo-France et au
Jean-François Geleyn est né en 1950 CEPMMT, dénommé IFS/Arpège. Ce
à Cousolre, petite bourgade du nord système, à la fois innovant et audacie-
ux sous plusieurs aspects scientifiques
de la France. Reçu à l’Ecole Polyte-
et techniques, est encore vivant en 2015
chnique en 1968, il se montre brillant
(Voir Pailleux et al., 2015). Jean-Franço-
dans toutes les disciplines, y compris
is déploie beaucoup d’énergie pour fai-
l’athlétisme ; il se met particulièrement
re avancer ces aspects innovants (maille
en évidence dans les compétitions de
variable d’Arpège, assimilation varia-
lancer de poids et de relais 4x100m. En
tionnelle). En 1991, la plupart des ser-
1971 il choisit d’entrer à la Météorolo-
vices techniques de Météo-France quit-
gie nationale, le service météorologique
tent Paris pour s’installer à Toulouse. A
français (actuellement Météo-France). l’occasion de ce déménagement Jean-
Après sa formation en météorologie et François met en place à Toulouse une
un stage en Allemagne, il travaille dans nouvelle organisation de la prévision
le service de recherche de la Météoro- numérique à Météo-France, encore en
logie nationale à Paris jusqu’en 1976. Il vigueur actuellement, avec la création
rejoint alors le Centre européen pour du Groupe de modélisation en assimi-
les prévisions météorologiques à mo- lation et en prévision (GMAP), groupe
yen terme (CEPMMT, ou ECMWF en qu’il va diriger jusqu’en 2003.
anglais), quelques mois après sa créati- C’est aussi en 1991 que, sous
on. Dans ce centre situé à Reading (Ro- l’impulsion de Jean-François Geleyn,
yaume-Uni), au milieu d’une équipe de est lancée la construction d’une version
pionniers en prévision numérique, il à domaine limité du modèle Arpège,
contribue très largement au développe- dénommée Arpège-Aladin. Mû par la
ment des paramétrisations physiques vision d’une communauté de cherche-
du premier modèle de prévision. Il est urs en prévision numérique du temps
en première ligne en août 1979 lorsque à l’échelle de toute l’Europe, il fonde
ce modèle commun à toute l’Europe d’emblée ce nouveau projet sur une
devient opérationnel. Ses collègues qui étroite collaboration internationale avec
l’ont côtoyé à cette époque témoignent des pays d’Europe centrale et orientale,
tous de son exceptionnelle puissance de rendue possible par la fin de la guerre
travail, de son savoir encyclopédique froide. Au fil des années, d’autres pays
et du remarquable enthousiasme avec vont rejoindre ce qui devient le « consor-

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 39


Modelarea numerică a vremii − portrete de meteorologi

tium Aladin  », consortium regroupant


16 pays en 2015, dédié à la modélisati-
on sur domaine limité pour la prévisi-
on du temps. Dans ce contexte Aladin,
Jean-François se montre à la fois cher-
cheur, formateur (il encadrera plusieurs
thèses sur la modélisation numérique)
et coordinateur de l’ensemble du projet.
Il est à l’origine de l’initiative innovante
consistant à équiper le modèle Aladin
d’une option non-hydrostatique, sur
une idée importée du Canada (Bub-
nova et al., 1995). Il déploie beaucoup
d’énergie pour fédérer au maximum
les activités de prévision numérique à Jean-François Geleyn lors de l’assemblée générale du
travers l’Europe et pour en améliorer consortium Aladin à Prague, les 14 et 15 décembre
la cohérence et l’efficacité globales. To- 2010, pendant laquelle a été signé un nouvel accord de
ujours soucieux du rôle individuel de coopération portant sur les cinq années à venir. Le con-
chacun dans cette coopération (qui a sortium Aladin rassemble 16 services météorologiques
bientôt 25 ans d’âge), il a formé, inspiré européens partenaires du développement de modèles
ou influencé un très grand nombre de de prévision à haute résolution et à domaine limité.
météorologistes, parfois bien au-delà (Photo Patricia Pottier)
du consortium Aladin.
En 2003, il quitte le groupe de pré-
vision numérique français GMAP pour directeur de la recherche, tout en me-
prendre la direction du programme nant de front des activités de recher-
Aladin, se partageant entre Prague et che et d’enseignement. Il enseignait en
Toulouse. Ce poste de chef de program- particulier comme professeur invité à
me Aladin n’existait pas auparavant l’université de Gand (Belgique).
de manière officielle, bien que toute la En septembre 2011, lors de sa con-
communauté le considérait comme le férence annuelle qui se tenait à Berlin,
fondateur et le leader naturel d’Aladin. la Société météorologique européen-
Pendant ces huit années où il est le plus ne (EMS) a attribué sa plus haute dis-
souvent basé à Prague, il s’efforce de tinction, la médaille d’argent, à Jean-
fédérer encore plus fortement la mo- François Geleyn pour sa contribution
délisation atmosphérique au niveau exceptionnelle au développement de
de l’Europe, en particulier grâce à un la coopération scientifique et météo-
rapprochement d’Aladin avec Hirlam rologique en Europe. Cette médail-
(un autre consortium européen dédié le récompense aussi l’étendue de son
à la prévision numérique sur domai- oeuvre théorique et opérationnelle
ne limité). En 2011, il revient à Météo- dans tous les domaines de la prévision
France (Toulouse) comme chargé de numérique du temps, attestée par ses
mission pour le développement des nombreuses publications, les thèses
coopérations scientifiques auprès du de doctorat qu’il a supervisées dans

40 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii − portrete de meteorologi

six pays différents et les aspects des tous ses collègues. Il montrait toujours
systèmes actuels de prévision qu’il a un engagement total pour les missions
lui-même conçus et définis. Quelques qui lui étaient confiées et aussi une at-
semaines avant sa mort, il avait enco- tention bienveillante à la part prise par
re contribué à la rédaction collective chacun au travail commun.
d’articles scientifiques qu’il n’aura pas Bubnová, R., G. Hello, P. Bénard and J.-F. Ge-
le temps de voir publiés. leyn, 1995: Integration of the fully elastic
Toutes les personnes qui ont eu la equations cast in the hydrostatic pressure
chance de travailler avec Jean-François terrain-following coordinate in the frame-
Geleyn auront été frappées par la rapi- work of the ARPEGE/Aladin NWP sys-
dité de sa pensée, de son raisonnement tem. Mon. Wea. Rev., 123, pp. 515-535.
et... de ses explications orales ! Pour en Pailleux, J., J.-F. Geleyn, R. El Khatib, C.
faire un bon pédagogue, il fallait le for- Fischer, M. Hamrud, J.-N. Thépaut, F. Ra-
cer à réduire la vitesse de ses exposés ! bier, E. Andersson, D. Salmond, D. Burr-
Sa personnalité d’exception, alliait con- idge, A. Simmons, P. Courtier, 2015 : Les
naissances encyclopédiques, puissance 25 ans du système de prévision numérique
de travail extraordinaire, enthousiasme du temps IFS/ARPEGE. La Météorologie,
communicatif et dévouement envers n°89, mai 2015.

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 41


Modelarea numerică a vremii −Interviu cu...

... Doina Banciu


Realizat de dr. Otilia Diaconu

Orice drum are un început. Care a repartizată la Centrul de Prevederea


fost începutul drumului tău în mete- Vremii Craiova. Am visat în continuare
orologie ? la seismologie (chiar am vrut să mă an-
Mi-am început cariera ca meteorolog gajez la Institutul de Fizica Pământului,
previzionist la Craiova, după o scurtă înființat în 1977); am invățat multe lu-
perioadă de pregătire in Secţia Sinop- cruri despre „bucătaria” prognozei, mi-
tică a Institutului de Meteorologie şi am dat examenul de cecetător, m-am
Hidrologie din Bucureşti. Când am în- transferat la Bucureşti și am rămas sa
ceput să lucrez singură în tură m-am lucrez o “viață” în meteorologie.
simţit foarte responsabilă pentru pro- Ti-ai început cariera ca meteorolog
gnoza dată; mi-aduc aminte că după previzionist apoi ai intrat în cerceta-
terminarea turei stăteam cu ochii pe cer re în meteorologie dinamică. A fost o
până mă durea gâtul, încercând să văd alegere dificilă ? Ai vreun regret că ai
dacă am greşit sau nu. părăsit “tranşeele de foc” ale progno-
Vremurile în care noi am urmat zei ? În ce privinţă experienţa de me-
cursurile Facultăţii de Fizică au fost teorolog previzionist ţi-a fost utilă ca
foarte frumoase, cu perspective mul- cercetător în modelarea numerică?
tiple, cu secţii de specializare diverse. După transferul de la Craiova la
Care a fost motivaţia ta spre secţia de București am lucrat tot în prognoza pe
Fizica Atmosferei si Meteorologie” scurtă durată. Când s-a înființat colec-
aşa cum se numea atunci ..cunoscuta tivul de Meteorologie la Mezoscară am
printre studenţi “La ploi” ? fost invitată să fac parte și eu din acest
De fapt opţiunea mea a fost pentru grup. Invitație extrem de tentantă; am
seismologie: secţia pe care am ales-o acceptat deși ideea de a avea un pro-
pentru specializare era mai cuprinză- gram regulat zilnic îmi displăcea pro-
toare, numindu-se atunci Secţia de Ge- fund. Îmi displace și acum; când lucrez
ofizică şi Fizica Atmosferei. Evident am concentrat la ceva nu pot să mă opresc
urmat cursurile (cu profesori marcanţi doar pentru că s-a încheiat programul
ca Andrei Donaud şi Nicolae Beşleagă) de lucru. Dar cel mai mult (cel puțin la
şi laboratoarele de Fizica Atmosferei şi început) mi-a lipsit sentimental de utili-
Meteorologie, am scris hărţi, am trasat tate diretctă și imediată a muncii mele,
diagrame aerologice… Am absolvit fa- sentiment prezent în activitatea de pre-
cultatea în 1976 cu o lucrare de licenţă vizionist. Nu am regretat niciodată. In
în domeniul seismologiei dar am fost acest colectiv, sub conducerea exigentă

42 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii −Interviu cu...

a Doctorului Ion Drăghici, am început implicit probelematicile specifice, fluxul


să pătrund în tainele atmosferei. Pe de de date în timp real, formatul datelor,
altă parte, temporar am continuat să etc. Nu în ultimul rând mi-a dezvoltat
lucrez în tură, înlocuind meteorologii spiritul “operațional” care înseamnă
previzioniști pe perioada concediilor neprecupețirea nici unui efort pentru ca
de odihnă și de boală. toate materialele necesare să fie dispo-
Colectivul de Meteorologie la Me- nibile, indiferent de disfuncţionalitățile
zoscară avea două direcții principale tehnice ce pot apărea. Îmi face plăcere
de activitate: a) dezvoltarea unui mo- să recunosc că m-am format la “școala”
del atmosferic de mezoscară cu ecuaţii Doamnei Elena Milea, care a condus
complete (nefiltrate) pentru scopuri de multă vreme colectivul de prognoză pe
cercetare și b) identificarea şi studiul scurtă durată.
proceselor mezoscalare din România.
Punctul de cotitură în activitatea
Experiența dobândită în acest colectiv a
multora dintre noi l-a reprezentat
fost fundamentală în activitatea mea în
anul 1990. Ce a însemnat asta pentru
prognoza numerică a vremii.
tine ?
În ce privinţă experienţa de mete-
Sugestiv, anul 1990 a însemnat pri-
orolog previzionist ţi-a fost utilă ca
mul PC din grupul de meteorologie
cercetător în modelarea numerică?
la mezoscară ! Apoi schimbările s-au
Pentru mine a fost legătura cu “re- succedat extrem de rapid: intrarea in
alitatea”. Nu-mi imaginez cum m-aș fi proiectul ALADIN, într-o echipă inter-
uitat la ieșirile modelului fără această naţională, lucrul cu modele performan-
experiență, fără participarea la consi- te de prevedere numerică a vremii pe
liile de prognoză (chiar și când nu am supercalculatoarele de la Météo-France
mai lucrat ca meteorolog previzionist) (pe rând CRAY, Fujitsu, NEC iar acum
și fără orele îndelungate petrecute ana- BULL) pe staţii de lucru și PC-uri cu
lizând hărţi în Colectivul de Meteoro- diferite distribuţii de Linux, utilizarea
logie la Mezoscară încercând să înțeleg, unei multitudini de aplicaţii. Apoi doc-
alături de colegii mei, care este specifi- toratul (în cadrul proiectului ALADIN,
cul și cauzele evoluției fenomenelor me- sub îndrumarea lui Jean-François Gele-
teorologice la nivelul țării noastre sau la yn), participarea susținută la proiectul
cel al diferitelor regiuni. Si cu siguranță SIMIN şi altele…. Toate au implicat un
mi-aș fi pus mult mai puține întrebări efort substanţial de învăţare/adaptare
asupra prognozei numerice și as fi care nu a fost lipsit însă de pasiune şi
ințeles mai puțin așteptările meteorolo- plăcere.
gilor previzioniști. Dacă stau de vorba
cu colegii care lucrează în modelarea Ai fost şi ai rămas până azi mem-
numerică, recunosc ușor pe cei care au bru al comunităţii ALADIN. Care a
lucrat ca meteorologi previzioniști sau fost spiritul “aladiniţilor” din anii ‘90
au avut tangențe mai îndelungate cu şi cum îl vezi acum, după 25 de ani ?
această activitate. In anii ’90 pentru aladiniști a fost defi-
Pe de alta parte m-a ajutat să cunosc nitoriu entuziasmul, caracteristic de altfel
mai bine activitățile altor laboratoare și celor mai multor începuturi. Acesta s-a

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 43


Modelarea numerică a vremii −Interviu cu...

datorat în primul rând lui Jean-François echipei este extrem de strânsă iar or-
Geleyn, personalitate stiințifică de prim ganizarea activității de cercetare/ dez-
rang care a fost “creierul” dar și “inima” voltare și de pregătire profesională este
proiectului , de o energie şi o generozi- mai facilă. Utilizarea în comun a unor
tate rar întâlnite. La început, centrul de aplicații operaționale ce reduce dupli-
dezvoltare a modelului a fost la Toulou- carea eforturilor la nivel operațional
se (unde recent se mutaseră majoritatea (Ansamblul Aladin de prognoze pe arie
departamentelor Météo-France, de la Pa- limitata - LAEF, baza de date de obser-
ris), loc de întâlnire a membrilor echipei. vaţii specifice modelului - OPLACE)
A fost o perioadă de muncă intensă, în precum și finanțarea stagiilor de cerce-
care noi “stagiarii” ( personalul nomina- tare, a participării la grupuri de lucru
lizat de țările membre pentru proiectul și workshop-uri anuale sunt extrem de
Aladin) duceam o viață de “studenți”. benefice.
Locuiam în căminele Şcolii de Meteoro-
Acumulăm în viaţa profesională
logie, mâncam la cantină, participam de
satisfacţii dar şi mâhniri. Ne poţi dez-
câte ori era cu putință la cursuri specifi-
vălui câte una din fiecare ?
ce, munceam până seara târziu, vizitam
des locul magic numit bibliotecă (foarte Cele mai mari satisfacții din activita-
bine dotată, care era deschisă și noap- tea mea sunt legate de modelul Aladin.
tea) și ne bucuram împreună de progre- Recunoașterea contribuției mele prin
sul făcut în dezvoltarea modelului. Din acordarea Diplomei Aladin cu ocazia
când în când organizam mici petreceri împlinirii a 10 ani de existenţă a proiec-
la care participau și colegii francezi din tului Aladin (Paris 2001) este una din-
Grupul de modelare si asimilare a date- tre ele. Am fost foarte emoționată când
lor pentru prognoza (GMAP). De regulă Directorul General Météo France, J.-P.
părăseam campusul Météo France doar Beysson mi-a înmânat diploma și care
in weekend când mergeam la filme, în printre altele a menționat devotamen-
mici excursii sau la .. cumpărături. S-au tul meu față de acest proiect. Cred într-
format prietenii durabile! In acești ani adevăr că am fost devotată proiectului
am învățat ce înseamnă cu adevărat co- (ca de altfel și institutului în care lucrez
laborarea și solidaritatea între membrii de aproape 39 de ani) în care am lucrat
unei echipe. continuu din 1992.
Cu timpul proiectul s-a maturizat și Din nefericire nu am avut şansa să
s-a descentralizat, numărul membrilor utilizez în cadrul institutului un cal-
a crescut și cred că relațiile interumane culator cu adevărat adecvat prognozei
au devenit mai puțin profunde/comple- numerice a vremii. Au fost mai multe
xe. S-a păstrat însă intact spiritul de co- tentative de a achiziționa un supercal-
laborare și solidaritate intre parteneri. culator (s-a realizat un studiu de fe-
Cooperarea în cadrul proiectului zabilitate și chiar și caietul de sarcini
RC-LACE, ce poate fi privit ca un sub- pentru licitație) care însă au eșuat. Sunt
proiect al proiectului Aladin, ocupă o convinsă că, profitând de diferitele sur-
poziţie aparte. Dat fiind numărul mic se existente de finanțare (inclusiv de la
de parteneri (7, in care este inclusă și Comunitatea Europeana), am fi putut
România) colaborarea între membrii avea un calculator adecvat, care să ne

44 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii −Interviu cu...

Doina Banciu (dreapta) şi Otilia Diaconu (stânga) în timpul interviului

permită să dezvoltam în continuare și numerice în ANM va trebui “modelat” 


să utilizăm modelele (și aplicațiile dez- în contextul progresului din acest do-
voltate pe baza lor) realizate în cadrul meniu la nivel mondial/european dar
Consorţiilor ALADIN si COSMO la ni- ținând cont de potențialul economic
velul lor real de performanță/complexi- din România.
tate și la nivelul expertizei profesionale Conform rapoartelor Organizației
dobândite în acest domeniu.   Mondiale Meteorologice (OMM) în
următorii 10 -15 ani în cele mai impor-
Cum vezi viitorul modelării nume-
tante Centre Meteorologice (mondiale
rice în ANM ?
și regionale în nomenclatura OMM) se
Modelarea  numerică trebuie privită vor integra modele globale de progno-
ca o componentă de baza atât pentru ză numerică a vremii, ne-hidrostatice
prognoza operațională cât și pentru ac- la rezoluții mai mici de 5 km (egale sau
tivitatea comercială a instituției. Con- chiar mai mici decât rezoluțiile modele-
sider că activitatea de cercetare și dez- lor operaționale actuale pe arie limitată),
voltare a modelării numerice a vremii se vor genera ansambluri de prognoze
la mezoscară ar trebui să capete o pon- la rezoluții mai mici de 20 km, în care
dere importantă în politica de dezvol- vor fi incorporate ansambluri la scara
tare a ANM. Evident, viitorul modelării convectivă. Modelele vor fi cuplate cu

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 45


Modelarea numerică a vremii −Interviu cu...

reprezentări adecvate ale celor mai re- dispensabile în sistemul de prognoză


levante procese de la suprafaţa pamân- numerică a vremii. Un astfel de sistem
tului și a oceanelor și vor beneficia de performant nu se poate realiza fără con-
sisteme de asimilare de date sofisticate tinuarea participării active a personalu-
ce vor utiliza o multitudine de sisteme lui cu expertiză din ANM la dezvolta-
de observații. rea modelelor din cadrul Consorțiilor
In mod evident creșterea rezoluției ALADIN și COSMO și fără asigurarea
spațiale duce la îmbunătățirea acurateței infrastructurii necesare. Fără o politică
numerice și a asimilării observațiilor, fermă de creștere a puterii de calcul și
necesitând însă, în afara de dezvolta- a expertizei specialiștilor ce lucrează
rea componentelor sistemului (nucle- în domeniul prevederii numerice a
ul dinamic, parametrizările fizice si a vremii, există riscul să rămânem doar
metodelor de asimilare a observațiilor) la nivelul utilizării ieșirilor modelelor
o putere de calcul mult crescută. Pe de globale cu consecințe importante asupra
altă parte problema adaptării codului perfomanțelor prognozei operaționale
modelelor la arhitectura în evoluție a și a nivelului de competivitate al ANM
super-calculatoarelor devine din ce în în acest domeniu.
ce mai acută. De exemplu, la Centrul
Cum s-ar putea efectua un transfer
European de Prognoză a Vremii pe Me-
mai rapid şi mai aprofundat de cunoş-
die Durată (ECMWF - European Centre
tinţe de la dinamicieni la sinopticieni
for Medium-Range Weather Forecasts)
şi invers ?
care are în vedere atingerea rezoluției
de 5 km în 2020, s-a început deja opti- Aș dori ca mai întâi să nuanțez un
mizarea sistemului software IFS/AR- pic termenii, din punctul de vedere al
PEGE pentru a putea să funcționeze activității mele. Pe de o parte, prognoza
eficient pe noile tipuri de super-calcula- numerică a vremii nu înseamnă dinami-
toare scalare. În mod implicit (utilizând ca „pură” a unui fluid ci și încercarea de
aceeași structură și blocuri comune de a simula cât mai realist complexele pro-
cod) modelele pe arie limitată ALADIN/ cese fizice din atmosferă cu puternice
ALARO/AROME sunt şi ele în curs de interacții non-liniare, utilizând algoritmi
optimizare. sofisticați și variate metode numerice. Pe
În acord cu perspectiva întrevăzută de altă parte meteorologii previzioniști
de OMM pentru serviciile meteorolo- emit în mod curent prognoze detaliate
gice naționale, consider că modelele pe la nivelul țării, regiunilor geografice,
arie limitată din ANM vor trebui să fie județe și chiar al localităților, deci la me-
integrate la rezoluții care să permită si- zoscară. Evident că pentru a face astfel
mularea explicită a convecției (în jur de de prognoze, cunoașterea structurii at-
1 km) și să poate aduce un plus de va- mosferei la scară mare (sinoptică) este
loare (informație) în raport cu modelele absolut necesară.
globale. In aceste condiții, asimilarea Desigur sesiunea stiințifică anua-
prin tehnici avansate a tuturor datelor lă a institutului este un mijloc de in-
observaționale disponibile și re-îm- formare dar este o singura dată pe an
prospătarea rapidă a prognozei pentru și timpul prezentărilor și mai ales al
nowcasting vor deveni componente in- discuțiilor este limitat. Cred că organi-

46 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Modelarea numerică a vremii −Interviu cu...

zarea de seminare regulate “previzio- previzionisti (și nu numai) ce își adu-


nisti - modelatori” (ideea nu este nouă) ce aportul la transferul de cunoștințe.
, cu prezentări despre modelele nume- Aș adăuga că scopul transferului de
rice de prognoză a vremii integrate în cunoștințe “previzioniști - modelato-
institut (conținut/structură, evoluție, ri” ar trebui să fie protecția populatiei
performanțe și limitări), analiza în co- față de fenomenele meteorologice cu
mun a scorurilor de verificare, reali- impact. Ar trebui să existe o colabo-
zarea de studii (în comun sau separat, rare eficientă care să se materializeze
pentru prognoze de eșec/succes, pen- în cadrul unor consilii de prognoză in
tru situații de vreme severă) și aloca- situații în care se anticipează fenomene 
rea unui timp suficient pentru discuții, de vreme severă, în care fiecare mem-
ar putea contribui la transferul de bru al consiliului să aibă responsabili-
cunoștințe, extrem de benefic ambelor tate concretă.
părți. Am asistat la Toulouse la astfel
Un mesaj pentru colegi ..atât cei
de întrunuri și am rămas impresiona-
din breasla modelării numerice cât şi
tă de dialogul real dintre previzioniști
pentru meteorologi.
si modelatori, de nivelul ridicat al
discuțiilor...... Atingerea unui astfel de Doresc tuturor colegilor mei să-și
nivel, care să permită un transfer de păstreze viu interesul pentru meteoro-
cunoștințe rapid și continuu, se poate logie. Îi îndemn să descopere şi să re-
atinge prin participare la cursuri, prin descopere frumusețea domeniului în
studiu individual sau prin propunerea care lucrează, să încerce să fie la curent
de teme de cercetare comune cu diferite cu ultimele dezvoltări în domeniu (să
surse de finanțare. Merită să fie menţio- citească cât mai mult), să fie exigenți în
nată colaborarea deja existentă în cadrul primul rând cu ei inşiși, să nu se lase
studiilor doctorale, dintre specialiștii copleșiți de dificultățile întâmpinate.
din modelarea numerică a vremii și Mult succes !

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 47


Caracterizarea meteorologică a primăverii 2015

Caracterizarea meteorologicĂ
a primăverii 2015
Zoltan Sipos, Şc. Gim. Ungheni (Mureş), profesor, membru SMR
Daniel-Robert Manta, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie, student, membru SMR
Cristinel Mihăiţă Huştiu, meteorolog, Administraţia Naţională de Meteorologie, membru SMR

Temperaturile medii ale anotimpu- • Precipitațiile abundente din sud-es-


lui au fost apropiate sau ușor peste cele tul țării la sfârsitul lunii martie
multianuale. Valorile abaterilor lunare, • Viscolul din nordul Moldovei, în pri-
atât cele pozitive cât și cele negative au mele zile ale lunii aprilie
depășit doar local 1,5 ⁰C. În prima par- • Temperaturile scăzute din 4 aprilie și
te a intervalului regimul precipitațiilor înghețul care a afectat regiuni întinse
a respectat tiparul caracteristic ultime- în dimineața zilei de 23
lor 12 luni, au fost excedentare în sud • Episoadele cu fenomene convective
și sud-est și deficitare în regiunile in- severe din luna mai
tracarpatice. O schimbare a regimului
pluviometric s-a produs în luna mai. Martie
Dacă în Moldova și nordul Dobrogei Vremea a fost mai caldă decât în mod
a fost secetă, în vest cantitățile de apă obișnuit în toată țara, mai ales în jumă-
acumulate au depășit normele clima- tatea nordică și estică a teritoriului, cu
tologice. anomalii termice de 1,1...1,5 ⁰C, pe alo-
Principalele evenimente ale ������
primă- curi peste 1,5 ⁰C. În sud-vestul Olteniei
verii 2015: abaterile au rămas sub 0,5 ⁰C. Sub as-
• Fenomenele convective timpurii din pect pluviometric regiunile extracarpa-
centrul Munteniei (descărcări elec- tice, parțial Transilvania și Banatul, s-au
trice, grindină) din 3 martie caracterizat prin anomalii pozitive. S-a

Anomalia termică (stânga). Abaterea cantităţii de precipitaţii faţă de media multianuală (dreapta).
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

48 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Caracterizarea meteorologică a primăverii 2015

03. 03. ora 14: cumulizări în Muntenia (stânga). Sursa NASA. 03. 03. ora 17: celulă convectivă la nord-est de
Bucureşti (dreapta). Foto: Kartal H.

Pe imaginile radar se putea observa că vârful norului Cumulonimbus a atins aproximativ 9,5 km (colorat cu verde,
iar reflectivitea sa maximă era semnificativă, de 64 dBz (maximul, colorat cu roşu, indicând prezenţa grindinei).

depășit 200% în estul Bărăganului, su- predominant vestic. Începând cu orele


dul Moldovei și nord-vestul Dobrogei. după-amiezii, în centrul Munteniei şi-
Deficit de precipitații s-a înregistrat în au făcut apariţia dezvoltări convective
Maramureș, centrul și sud-vestul Tran- liniare, iar prin nordul Moldovei s-a
silvaniei, Crișana și jumătatea nordică a declanșat pătrunderea pericarpatică de
Banatului, depășind izolat 75%. Durata aer rece. Cele două ramuri ale aerului
totală de strălucire a soarelui s-a situat rece din apropierea solului au generat
în apropierea valorilor normale pentru o zonă de convergență în Muntenia.
această lună a anului. În jurul orei 18, în sud-estul județului
În prima parte a zilei de 3 martie Dâmbovița se observau pe imaginile
2015, România a fost traversată de la satelitare, dezvoltări convective simple,
vest la est de un front rece, care după ce se deplasau către nord-estul județului
orele amiezii, a ajuns în bazinul vestic al Ilfov. În următoarea oră, o celulă singu-
Mării Negre. În Oltenia și vestul Mun- lară a ajuns la maturitate, iar pe raza
teniei, vântul se orientase din sector localităților Ștefăneștii de Jos, Volun-

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 49


Caracterizarea meteorologică a primăverii 2015

19.03.: Nor convectiv, Tărtăşeşti (Dâmboviţa). Foto: Daniel-Robert Manta (stânga). 30.03. ora 8: cantităţi de
precipitaţii acumulate în 72 ore (dreapta). Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

tari și local în estul Bucureștiului a fost pe 26 martie (⁰C): Deva 24,1 Alba Iulia
raportată grindină, iar de asemenea, în 24,0 Gurahonț. Blaj, Lugoj 23,6 Vărădia
extremitatea estică a Bucureștiului au de Mureș 23,5. În zonele aflate în ex-
căzut averse de măzăriche și lapoviță teriorul arcului carpatic, vremea a fost
la o temperatură de aproximativ 9...10 temporar instabilă cu averse de ploaie,
⁰C. S-a semnalat grindină și în zona lapoviță sau ninsoare (20.03, Slobozia).
localităților Ploiești și Oltenița și au fost În ultimele zile un ciclon aflat asupra
frecvente descărcări electrice. Mării Negre, cu mișcare retrogradă a
Vremea s-a răcit accentuat după adus ploi însemnate cantitativ peste
data de 3 martie. Deși zăpada s-a to- solul deja îmbibat cu apă.
pit în câteva zile, în mai multe zone ale
țării peisajul a devenit hibernal pentru Aprilie
scurt timp. Ninsorile au fost însemna- Cu excepția unor zone relativ re-
te, iar stratul nou de zăpadă depus în strânse din exteriorul arcului carpatic,
întervalul 05. 03, ora 8 – 06. 03. ora 14 temperaturile medii lunare au fost sub
(cm) avea următoarea grosime: Păltiniș cele multianuale, însă doar izolat s-au
27, Bisoca, Predeal 23, Vf. Omu 22, înregistrat anomalii mai mari de -2,0 ˚C,
Fundata 21, Penteleu 20, Petroșani 19, iar acolo unde vremea a fost mai caldă
Dedulești 19, Sinaia (1500 m) 19, Bâ- decât în mod normal, abaterile au fost
lea Lac 18, Câmpina 17, Băișoara 16, neînsemnate, în general sub 0,5 ˚C. În
Vf. Ceahlău 12, Lăcăuți 11, Sibiu 9, Se- cea mai mare parte a țării precipitațiile
menic 9, Piatra Neamț 7, Câmpulung au fost deficitare, cu peste 50% în sud-
Muscel 6, Videle 5, Curtea de Argeș 5, vestul Olteniei, sudul Crișanei și nordul
Brașov 5, Polovragi 4, Craiova 3, Fun- Banatului. Excedent s-a consemnat în
dulea 3, Calafat 2, Alexandria 2. În Dobrogea, sudul și centrul Munteniei și
ultima parte a lunii vremea a evoluat pe arii restrânse la munte. Abateri pozi-
diferențiat. În regiunile intracarpatice tive de peste 150% au fost în estul Del-
temperaturile au crescut și s-au apro- tei Dunării. Numărul zilelor cu ceață și
piat de limita caracteristică unei zile de nori stratiformi persistenți a fost mai
vară. Temperaturi maxime înregistrate mic decât în alți ani.

50 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Caracterizarea meteorologică a primăverii 2015

Anomalia termică (stânga). Abaterea cantităţii de precipitaţii faţă de media multianuală (dreapta).
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

În prima decadă a lunii o zonă de- minime (⁰C): Sighetu Marmației -0,1,
presionară de origine mediteraneană Satu Mare -1,7, Baia Mare -1,4, Ocna
s-a regenerat asupra Mării Negre, apoi Șugatag -0,2, Săcuieni -1,3, Supuru de
s-a deplasat către nord-est permițând Jos -2,4, Zalău -1,1, Poiana Stampei -4,7,
extinderea anticiclonului centrat asupra Tg. Neamț -0,6, Oradea -1,5, Dej -2,2,
Poloniei către sud și advecția unei mase Bistrița -1,2, Borod -1,1, Huedin -2,4,
de aer reci asupra României. Vântul s-a Toplița -2,1, Cluj Napoca -1,6, Sărmașu
intensificat în majoritatea zonelor și pe -1,3, Joseni -2,7, Dumbrăvița de Codru
alocuri a nins viscolit în Moldova. În -3,0, Turda -0,5, Tg, Mureș -2,5, Ștei -0,7,
diminețile următoare temperatura ae- Câmpeni -4,4, Odorheiu Secuiesc -0,1,
rului a scăzut pe arii extinse sub limita Miercurea Ciuc -2,1, Gurahonț -2,7,
înghețului. Roșia Montană -6,1, Dumbrăveni -1,2,
Pe 4 aprilie, la înălțimea de 2 m s-au Tg. Ocna -0,7, Sânnicolau Mare -2,0,
înregistrat următoarele temperaturi Arad -1,8, Vărădia de Mureș -3,8, Țebea

03. 04. Zăpadă troienită în zona subcarpatică a judeţului Suceava (stânga). Foto: Dănuţ Ionuţ. 03. 04. ora 18:
viteza vântului la rafală pe parcursul ultimei ore (km/h) (dreapta).
Sursa datelor: Administraţia Naţională de Meteorologie

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 51


Caracterizarea meteorologică a primăverii 2015

-2,2, Blaj -0,9, Tg. Secuiesc -1,1, Deva lat îngheț pe arii relativ extinse: Si-
-2,0, Timișoara -1,3, Întorsura Buzăului ghetu Marmației -0,2, Satu Mare -0,5,
-1,3, Lugoj -1,8, Boița -0,1, Banloc -3,3, Supuru de Jos -1,2, Dej -1,4, Târgu
Caransebeș -1,1, Petroșani -1,6, Brașov Lăpuș -3,8, Bistrița -1,3, Borod -0,2,
-0,3, Câmpulung -4,0, Oravița -1.2, Tg. Negrești -0,4, Holod -0,3, Cluj Napo-
Jiu -2,5, Polovragi -3,3, Dedulești -1,4, ca -0,6, Joseni -6,2, Chișineu Criș -0,3,
Râmnicu Vâlcea -1,6, Curtea de Argeș Târgu Mureș -3,3, Bacău -1,4, Odorhe-
-1,7, Bozovici -3,2, Băile Herculane -1,5, iu Secuiesc -2,6, Miercurea Ciuc -7,5,
Tg. Logrești -4,3, Pitești -0,5, Târgoviște Dumbrăveni -3,3, Bârlad -0,5, Arad
-3,5, Ploiești -1,4, Moldova Veche -0,8, -0,6, Vărădia de Mureș -2,0, Țebea -1,1,
Corugea -0,6, Jurilovca -0,4, Bâcleș -0,5, Blaj -1,5, Târgu Secuiesc -5,5, Sfântu
Stolnici -0,4, București Băneasa -1,9, Gheorghe (CV) -5,9, Adjud -0,1, Deva
Slobozia -0,1, Fetești -1,4, Roșiorii de -0,1, Sebeș -0,5, Făgăraș -0,6, Sibiu
Vede -0,9, Adamclisi -0,1, Giurgiu -1,1, -0,3, Tecuci -1,5, Banloc -0,7, Jimbo-
Bechet -0,5, Mangalia 1,9, Tg. Lăpuș lia -1,5, Brașov -5,1, Câmpulung -0,2,
-1,3, Bârnova -1,0, Batoș -1,8, Târnăveni Pătârlagele -3,5, Brăila -2,2, Câmpina
Bobohalma -1,4, Șiria -1,2, Jimbolia -3,2, -1,3, Bozovici -1,6, Târgoviște -0,6,
Reșița -1,4. Corugea -0,7, Toplița -6,2, Joseni -6,2,
În a doua decadă vremea a devenit Întorsura Buzăului -6,4.
caldă, pe alocuri deosebit de caldă. Ziua
de 12 aprilie este prima din acest an în Mai
care temperatura a atins sau a depășit Cu excepția unui areal de mici di-
pragul corespunzător unei zile de vară mensiuni din nordul Crișanei, unde
la câteva stații meteorologice: Drobe- temperaturile medii lunare au rămas
ta Turnu Severin, Pătârlagele, Oltenița ușor sub cele normale, vremea a fost
25,2 ⁰C, București-Filaret 25,1 ⁰C, Tecuci mai caldă decât în mod obișnuit, însă
25,0 ⁰C. abateri de peste 1,5 ⁰C s-au înregistrat
După 20 aprilie vremea a devenit doar izolat în nord-vestul Munteniei și
rece din nou. Pe 23 aprilie s-a semna- în sud-estul Transilvaniei. Vremea a de-

Anomalia termică (stânga). Abaterea cantităţii de precipitaţii faţă de media multianuală (dreapta). Sursa: Admi-
nistraţia Naţională de Meteorologie

52 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Caracterizarea meteorologică a primăverii 2015

07. 05. ora 8.40: bow echo la nord de capitală (stânga). 07. 05. ora 18.10: sistem convectiv liniar în nordul Mun-
teniei (dreapta). Imagini de reflectivitate radar. Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie.

24. 05. Golubac (Serbia), în apropierea localităţii Moldova Veche. Foto: Jelena Ilic. (stânga). 25. 05. imagini din
municipiul Satu Mare (dreapta). Sursa: romaniatv.net, szatmar.ro, Vocea Transilvaniei

07. 05. ora 17.50: imagine de reflectivitate radar (supercelulă în judeţul Satu Mare). Reflectivitatea maximă în
după-amiaza zilei de 25 mai (în colţul imaginii). Grindină de dimeniuni mari posibilă în zona colorată în maro
închis (stânga). Sursa: OMSZ. 28. 05. ora 8.30: cantităţi de precipitaţii acumulate în 72 ore (dreapta). Sursa:
Administraţia Naţională de Meteorologie

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 53


Caracterizarea meteorologică a primăverii 2015

venit secetoasă pe arii extinse din Mol- În cursul serii de 17 mai pe o linie de
dova cu deficite de peste 75%. Pe alocuri convergență din apropierea suprafeței
s-au cumulat mai puțin de 10 l/m2. În în condițiile atingerii temperaturii
vest, precipitațiile au fost excedentare, de convecție și a suprimării inhibiției
abaterile de peste 150% se datorându- convective, la 10 km vest de București
se precipitațiilor convective. Ziua de 5 convecția a avut o evoluție deosebit
mai a fost prima zi tropicală din acest de rapidă. Au fost descărcări electrice,
an. La stația meteorologică Bechet s-au căderi de grindină în vestul și sudul
înregistrat 30,6 ⁰C. capitalei, depunându-se un strat sem-
În seara zilei de 6 mai vremea a de- nificativ, intensificări ale vântului. La
venit instabilă în vestul țării. Zona de stația meteorologică Filaret în scurt
instabilitate a pătruns asupra regiuni- timp s-au acumulat 28,2 l/m2. Instabili-
lor vestice și nord-vestice în jurul orei tatea s-a accentuat din nou pe 24 mai, la
22 dinspre Câmpia Panonică. Al doilea început în sudul Banatului, apoi în ziua
episod, cu fenomene mult mai severe a următoare mai ales în nord-vestul țării.
debutat în a doua parte a nopții, culmi- O supercelulă a fost asociată cu feno-
nând cu formarea unui sistem convectiv mene deosebit de severe în județul Satu
mezoscalar (MCS) în nord-vestul Olte- Mare: grindină cu diametrul maxim de
niei, cu deplasare rapidă către est. Au 7,0 cm la stația meteo Supuru de Jos și
fost afectate zone extinse din Oltenia, 5,2 cm la Satu Mare, iar rafalele de vânt
Muntenia, Dobrogea, Carpații Meridio- au depăşit 100 km/h, inclusiv  în zona
nali, extremitatea sudică a Transilvaniei municipiului Satu Mare. Ploile torenţi-
și a Moldovei. Au fost frecvente descăr- ale au cumulat peste 40 l/m2.  Până în
cări electrice, averse și intensificări ale dimineața zilei de 28 mai pe alocuri
vântului cu aspect de vijelie. În județul cantitățile de apă au depășit 100 l/m2
Vâlcea a căzut grindină. și până la 149 l/m2 la Supuru de Jos.

54 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Pagini de nefologie

Norii cumulus,
nori convectivi foarte
frecvenţi în anotimpul cald
Marian Constantin, Institutul de Biologie Bucureşti, Academia Română, membru SMR

Cumulus sunt cei mai comuni nori mici, atât ca întindere, cât şi ca dezvol-
de pe bolta cerească, mai ales în timpul tare pe verticală, în cele din urmă fiind
anotimpului cald, în perioadele în care disipaţi întru totul.
presiunea este scăzută. Norii Cumulus au aspect de grămezi
Norii Cumulus apar în timpul zilei, de vată, cu bazele aplatizate, frecvent
fiind formaţi prin mişcări de convec- având culoare închisă, şi cu vârfurile
ţie  (care formează bule de convecţie), albe, strălucitoare, când sunt luminate
care ridică aerul umed şi încălzit pe direct de Soare.
unele porţiuni de pe suprafaţa terestră, În lumina apusului, când mai există
spre înălţimi. Odată cu ridicarea, aerul nori Cumulus, aceştia apar coloraţi în
este răcit, este expandat, iar capacitatea galben‑portocaliu, în portocaliu, apoi
în vapori de apă îi scade gradual, cres- în tente de roşu, de magenta şi, odată
cându‑i umezeala relativă, până când cu umbrirea lor, în vineţiu.
depăşeşte pragul de saturaţie. În funcţie de mărimea bulelor de
Pragul de saturaţie în vapori de apă convecţie, întinderea bazei norilor Cu-
al aerului este denumit nivel de conden- mulus este variabilă, întotdeauna mai
sare, deoarece, peste acest nivel, vaporii mare de 5˚ (aproximată la înălţimea de
de apă încep să condenseze sub forma 30˚ deasupra orizontului).
picăturilor fine de apă, care devin vi- În general, la latitudinile ţării noas-
zibile sub forma norilor diafani, apoi tre, norii Cumulus nu produc precipi-
sub forma norilor Cumulus. Nivelul de taţii, dar, în regiunile caracterizate prin
condensare depinde de încărcarea cu mişcări convective puternice şi susţinu-
vapori de apă a aerului şi de tempera- te, în tot timpul anului (în zona de con-
tura acestuia. Cu cât temperatura este vergenţă intertropicală), norii Cumulus
mai ridicată, cu atât aerul poate conţine sunt principala sursă a precipitaţiilor
o cantitate mai mare de vapori de apă, bogate care cad.
fără a atinge nivelul de condensare, iar În România, arareori, norii Cumulus
cu cât temperatura aerului este mai scă- produc averse lipsite de oraje (de exem-
zută, cu atât mai repede este atins nive- plu, în ziua de 01.07.2015, în jurul ore-
lul de condensare. lor 1905  –  1930, în zona cuprinsă între
De obicei, norii Cumulus apar către Spitalul Municipal şi Parcul Cişmigiu,
prânz, fiind cel mai dezvoltaţi după un nor Cumulus congestus a produs o
amiază, însă, odată cu reducerea inso- aversă bogată, lipsită de oraje sau de
laţiei şi a vigorii mişcărilor convective, alte manifestări comune norilor Cumu-
spre seară, norii Cumulus devin mai lonimbus).

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 55


Pagini de nefologie

Norii Cumulus produc, în mod frec- Stadiul următor este Cumulus hu-
vent, raze crepusculare şi, în mod cu to- milis, care are are o grosime de peste
tul excepţional iridescenţe. 150 m, până spre câteva sute de metri,
Primul stadiu în dezvoltarea nori- mult mai mică în comparaţie cu întin-
lor Cumulus îl constituie norul diafan, derea bazei. Dacă întâlnesc inversiuni
când umezeala relativă a aerului ajuns termice, norii Cumulus humilis pot de-
în apropierea nivelului de condensare veni foarte extinşi pe orizontală şi pot
atinge nivelul critic, iar vaporii de apă converge, formând nori Stratocumulus
încep să condenseze, fără a forma nor perlucidus (cumulogenitus). În prezen-
vizibil. Următorul stadiu este cel de ţa unor mişcări convective susţinute,
Cumulus fractus, care indică depăşirea norii Cumulus humilis evoluează spre
nivelului de condensare de aerul cald şi nori Cumulus mediocris, care au, în me-
formarea unui nor cu contururi zdren- die, înălţimi de 1 km, ajungând cu vâr-
ţuite, care, în lipsa mişcărilor susţinute furile spre înălţimea de 3 km de la sol,
de convecţie, poate fi disipat. Norii Cu- şi extinderi comparabile. În lipsa miş-
mulus fractus sunt asemănători norilor cărilor convective la nivelul vârfului,
Stratus fractus, cu menţiunea că primii norii Cumulus mediocris rămân ca ata-
sunt formaţi datorită mişcărilor convec- re o perioadă, după care sunt disipaţi,
tive, în condiţii de instabilitate atmosfe- dar, în prezenţa acestor mişcări, ei pot
rică, în timp ce norii Stratus fractus apar evolua rapid spre stadiul de Cumulus
prin condensarea vaporilor de apă, ca congestus, care ajung cu vârfurile pe la
urmare a răcirii păturii de aer în care înălţimea de 7 km de la nivelul solului.
are loc evaporarea precipitaţiilor. Aceştia pot avea înălţimea de 5 km.

56 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Pagini de nefologie

Nori Cumulus. A. Nori diafani (31.08.2014, la ora 1540,


în Bucureşti); B. Nori Cumulus fractus  (25.05.2014,
la ora  1232, în Bucureşti); C. Nori Cumulus humi-
lis (11.05.2014, la ora 1412, în Cocora, IL); D. Nori Cu-
mulus mediocris (01.06.2015, la ora 1340, în Cocora, IL);
E. Nori Cumulus congestus (18.08.2015, la ora 1245, în
Bucureşti); F. Raze crepusculare prin nori Cumulus con-
gestus (30.06.2015, la ora 1912, în Bucureşti).

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 57


vaRA....altfel

vara...altfel!
dr. Constanţa Boroneanţ

Vara este anotimpul excursiilor, al vacanţelor şi al conce-


diilor la munte sau la mare. Incursiunea noastră va fi, însă,
în universul artistic inspirat de acest anotimp…
Poezii inspirate de vară, de Lucian Blaga (1895-1961)
Vara
La orizont-departe-fulgere fără glas
zvâcnesc din când în cand
ca nişte lungi picioare de păianjen-smulse
din trupul care le purta. Ceas de vară
Dulcele, ce începu,
Dogoare. cantecul, l-auzi şi tu?
Într-un lan pe un colic
Pământu-ntreg e numai lan de grâu cântă singur un voinic.
şi cântec de lăcuste.
Pe sub zările fierbinţi
În soare spicele îşi ţin la sân grăunţele sună secerea din zimţi.
ca nişte prunci ce sug.
Iar timpul îşi întinde leneş clipele Humă s-a facut în zi
şi aţipeşte între flori de mac. ca din arse cicărlii,
La ureche-i ţârâie un greier. ce s-au mistuit, cântând,
http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/vara_lb.php înalţimile-ngândind.

În lan Vezi al ceasului străfund.


De prea mult aur crapă boabele de grâu. Aer curge. Suntem prund.
Ici-colo stropi de mac
şi-n lan Într-un lan pe un colnic
o fată cântă singur un voinic:
cu gene lungi ca spicele de orz. “Stă mandra la sărutat
Ea strânge cu privirea snopii de senin al cerului ca spicul la secerat.”
şi cântă.
Cântă sigur un voinic
Eu zac în umbra unor maci, într-un lan pe un colnic,
fără dorinţi, fără mustrări, fără căinţi şi nu ştie cât de-adânc
şi fără-ndemnuri, numai trup taie-n inimă pe câmp
şi numai lut. un cuvânt de unul spus -
Ea cântă altora pe vânt adus.
şi eu ascult. http://www.aboutromania.com/blaga190.html
Pe buzele ei calde mi se naşte sufletul.
http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/inlan.php

58 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


vaRA....altfel

Citate despre vară


În principiu, nu cred că există ceva mai O mulţime de părinti îsi pun la pachet
minunat ca o după-amiază de vară necazurile şi le trimit într-o tabară de
calmă, fără vânt, când nu se clatină nici vară.
o frunză, iar lumina se filtrează prin Raymond Duncan (1874 – 1966) – dansator,
artist, poet şi filosof american, fratele dansatoarei
crengi. Stai culcat în iarbă, ascultând Isadora Duncan.
zumzetul insectelor care ciuruie liniştea,
priveşti bucăţile de cer ce se văd prin Miezul verii este vremea când lenevia
frunzişul unui copac, simţi în nări mi- devine respectabilă.
rosuri ameţitoare, eşti fericit şi nu ştii Sam Keen (1931-)– profesor şi filosof american.
pentru ce. Nu-ţi mai trebuie nimic în
afară de ce eşti. Totul e extraordinar de Veri scurte vin lesne după o primăvară
simplu, într-un fel, vara m-a ajutat să timpurie. – replica lui Gloucester din
obţin prin simţuri ce nu mi-a fost dat să Richard al III-lea, Actul III, Scena 1
William Shakespeare (1564-1616) – poet, drama-
am prin credinţă. N-a fost nevoie să aflu turg şi actor englez
de la alţii că sacrul există în natură, că
divinul poate fi atins, uneori, cu dege- A privi cerul de vară
tele. Vara, până şi tristeţile mi se păreau Este Poezie, deşi nu este într-o carte
luminoase. scrisă.
Octavian Paler (1926-2007) – scriitor, jurnalist şi Adevaratele poeme sunt diafane.
om politic român Emily Dickinson (1830-1896) – poetă americană

Proverbe şi zicători despre vară

A tăcut cucu, a trecut vara. Dacă vara te plimbi o zi, iarna


– proverb românesc flămânzeşti zece.
– proverb chinezesc
Cine cântă vara, iarna oftează.
– proverb aromân

... în lumea muzicii cu Anotimpurile lui Joseph Haydn

Reamintim că Oratoriul Anotimpurile In partea a II- a, Vara, Muzica descrie


compus de Joseph Haydn are patru viaţa la ţară. Dimineaţa, ţăranul este
părți, una pentru fiecare anotimp în chemat la muncă de cântecul cocoşului
această ordine: primăvara, vara, toam- (oboiul este cel care îl trezeşte). Soarele
na şi iarna. Fiecare parte durează cel răsare, se înalţă şi străluceşte. Se adu-
puțin o jumătate de oră și este forma- ce slavă lui Dumnezeu pentru daru-
tă din recitative (care spun povestea), rile naturii. Până spre amiază se face
arii (cântece), cor și ansamblu. Soliștii foarte cald. Se aud bâzâitul insectelor
reprezintă trei personaje de la ţară: So- şi mai târziu cântecul ciobanului la flu-
prana numită Hanne, un tenor numit ier (oboiul). Totul este foarte uscat dar,
Lucas și un bas numit Simon. iată pe cer apare primul nor. Furtuna

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 59


vaRA....altfel

se apropie. Timpanul reproduce sune-


tul tunetului. Toată lumea este fericită
când furtuna se opreşte. Se aud păsările
cântând, broaştele orâcăind iar clopotul
anunţă ora opt seara. Ziua de lucru s-a
sfârşit.
Vă invit să ascultaţi partea a doua – Vara
din Oratoriul Anotimpurile de Joseph
Haydn în interpretarea corului Wiener
Singverein şi a orchestrei Wiener Symp-
honiker sub conducerea lui Karl Böhm.
Dirijorul corului, Kurt Rapf Cembalo,
solişti Gundula Janowitz (Hanne), Pe-
ter Schreier (Lukas) Martti Talvela (Si-
mon).
https://www.youtube.com/watch?v=iQT3vVS0jqY

… în pictură
Pictorul olandez Pieter Bruegel cel Bătrân (ca. 1525–1569), a pictat o
serie de şase tablouri reprezentând anotimpurile sau momente din an
corespunzătoare acestora. Tablourile au fost comandate de un comerciant
foarte bogat din Anvers (Belgia) – Niclaes Jongelinck - care a fost unul
dintre cei mai entuziaşti patroni ai artistului. Jongelinck a cumpărat nu
mai puţin de şaisprezece lucrări ale lui Bruegel.
Dintre cele şase tablouri doar cinci au supravieţuit timpului. Acestea sunt
Secerişul (Lobkowicz Collections, Prague), Culegătorii, (The Metropolitan
Museum of Art, New York), Zi mohorâtă, Întoarcerea turmelor, Vânători în
zăpadă, (toate la Kunsthistorisches Museum, Vienna).

Secerişul - Ulei pe lemn, datat 1565 drumului, un ţăran stă la umbră, pre-
Tabloul Secerişul reprezintă o cotitură în gătindu-şi coasa. În planul secund, băr-
istoria artei occidentale. Pretextul religi- baţi şi femei sunt implicaţi în activităţi
os pentru pictura de peisaj a fost înlocu- specifice secerişului, fac căpiţe, strâng
it cu o descriere neidealizată a scenelor recolta şi o încarcă în car. Ţăranii sunt
locale bazate pe observaţii naturale. prezentaţi într-o perfectă comuniune cu
Reprezerntând luna iulie, tabloul pre- natura, astfel încât viaţa şi activitatea
zintă în prim plan un grup de ţărani acestora pare a avea în acelaşi timp un
îndreptându-se spre piaţă, purtând pe caracter eroic şi idilic.
umeri coşuri pline cu recoltă. Trei femei
de vârste diferite se îndreapă în direcţie Culegătorii - Ulei pe lemn, datat 1565
opusă purtând greble pe umăr iar cea Tabloul Culegătorii, reprezintând luna
mai tânără duce un ulcior. La marginea august în contextul acestei serii, pre-

60 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


vaRA....altfel

zintă o armonioasă combinaţie între specific anotimpului de vară. Culoarea


personaje şi peisaj. Ţărani la munca dominantă a tabloului este galbenul au-
câmpului, unii trudesc din greu, alţii se riu al grâului bun pentru seceriş.
odihnesc la umbra relativă a unui co- Pe pagina Muzeului de Artă Metropo-
pac. Un lan de grâu copt a fost parţial litan, New York există o înregistrare vi-
cosit şi strâns în căpiţe. Munca este în deo cu explicaţii detaliate ale unui ghid
desfăşurare, unii cosesc alţii fac căpiţe. de specialitate.
În planul doi al tabloului peisajul este http://www.metmuseum.org/toah/works-of-art/19.164

Secerişul

Culegătorii

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 61


vaRA....altfel

Selecţie de fotografii inspirate de vară


prezentate la evenimentul MeteoFest organizat de Societatea Meteorologică Ro-
mână și Teatrul Masca în data de 20 iunie 2015.

Flori Jianu - Nori prietenoşi Camelia Damian - Zbor printre nori

Cristina Munteanu - Secetă Nancy Vajaianu - Nori la asfinţit

Daria Virbanescu - Furtuna Sorin Panait - Furtună în munţi

62 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Dicţionar meteorologic

Dicţionar Literele
meteorologic
dr. Constanţa Boroneanţ

Î Îngheţ de radiaţie – îngheţ provocat de răci-


Înălţime (en. height; fr. hauteur; es. altura) rea aerului în cursul nopţii, ca urmare a
– Distanţă verticală dintre suprafaţa Pă- radiaţiei efective intense.
mântului, nivelul mării sau alt nivel de Îngheţ la sol – îngheţ provocat de scăderea
referinţă şi un punct oarecare situat dea- temperaturii suprafeţei solului sub 0ºC în
supra acestora, exprimată în unităţi liniare timp ce temperatura în adăpostul mete-
(m, km etc.). orologic rămîne superioară celei de 0ºC.
Înălţimea (baza) norilor (en. cloud base; fr. Acest îngheţ se produce în general datori-
 KHLJJKW IU KDXWWHXU(d’un
base 
HV DOW WXUD  ±es.'LVW
nuage); WDQĠă
base de YHUWLFDDOă GLQWUH tă
una nube) V radiaţiei 3ă
VXSUDIDĠD ăPkQWXOXL
nocturne.
PăULLL VDX DOW QL LYHO GH
termen UHIH
IHULQĠă
folosit pentru úL aXQQ SXQFW
defeni RDUUHFDUH VLWXD
înălţimea DW GHDVXSUD
Înregistrator D DFHVWRUD
(en. recording instrument; fr.
DWăvQXXQLWăĠLOLQLD(nivelul)
DUH PNPH unde se află limita inferioară
HWF  instrument d’enregistrement; es. instru-
(baza) norilor. Este nivelul cel mai de jos mento de registro) - Instrument care înre-
D]D Q QRULORU HQ din atmosferă unde particulele de nori
FORXGEDVHHIUEDVH GG
XQQXDJH HV EDVHG
sunt vizibile.
 gistrează (în scris sau prin alte mijloace)
GHXQDQXEHH WHUPHQ
observaţiile unuia sau a mai multor ele-
SHQWUXXDGHIHQLvQ QăOĠLPHD QLY YHOXO XQGH VHDIOăOLPL
Înălţimea geopotenţialului (en. geopotential LWDLQIHULRDU Uă ED]D QR RULORU(VWH
mente meteorologice. Înregistrarea poate
FHOPDDLGHMRVGLQ QDWPRVIHUă
height; XQGHSDUWLF
fr. hauteur FXOHOHGHQRU
de géopotentiel; ULVXQWYL]LE
es. al- ELOH
fi continuă sau la intervale regulate. Trans-
tura geopotencial) - Înălţimea unui punct miterea variaţiilor de la partea sensibilă
dat din atmosferă exprimată în unităţi pro-
RSRWHHQĠLDOXOXL HQ JHRSRWWHQWLDO KHLJKKW IU KDXWWHXU GH JpR
porţionale cu energia potenţială a unităţii
(senzor) 
la dispozitivul
RSRWHQWLHO HV DOWXUDde înregistrare se
QFLDO   ÌQăOĠLPHdeD XQXLSXQF poate face mecanic
FW GDW GLQ DDWPRVIHUă H[[SULPDWă vQ XQLWăĠLSURSSRUĠLRQDOH prin intermediul unui
masă (geopotenţialul) aflat la această sistem de pârghii (barograf, termograf
JLD SRRWHQĠLDOă Dînălţime
XXQLWăĠLLrelativă
GH PDVă
P faţă JHRS de SRWHQĠLDOXO 
nivelul mării.DIODW DVWăelectric
Le- OD DFHetc), vQăOĠLP
PH UHODWLYă actinograf), optic
(anemograf,
QLYHOXXOPăULL/HJJăWXUDGLQWUHHvQăOĠLPHDJHRSRWHQĠLDDOXOXL=úLvQ
gătura dintre înălţimea geopotenţialului Z QăOĠLPHDJHR
(o RPHWULFă]
hîrtie sensibilă), direct prin ardere (heli-
ăGH şi înălţimea geometrică z este dată de ograf) sau electronic (staţie meteorologică
automată).

J
 Jacobian-(en. jacobian; fr. jacobian; es. jacobia-
no) – determinant alcătuit din n2 derivate par-
WH DFFHOHUDĠLD JU UDYLWDĠLRQDOă ă &HOH GRX Xă PăULPL V XQW LQWHUVFKKLPEDELOH vQQcu
SUDFWLFD
unde g este acceleraţia gravitaţională. Cele
RORJLFă0HWUXOJH HRSRWHQĠLDO
două mărimiHVWHHJDOFX XPHWUXXOGLQDPLF
sunt interschimbabile în
ţiale a n funcţii
-DFRELD
cărei funcţii ocupă
n variabile: Derivatele fie-
DQ HQMDFRE ELDQIUMDFR
un rând al RELDQHV M
determinantului. 
practica meteorologică. Metrul geopoten- Pentru cazul Da Q IXQFĠLL
două F
funcţiiX Q
f(x, YDULDEL
y) şi LOH
g(x, y),'HULYD
HH]HIUJHOHVK KHODGD )H
ţial este egalHQRPHQXOIL]
cu 0.98 metrul ]LFFDUHVHS
dinamic. SURGXFHFkQ jacobianul 3H
J(f,HQWUXFD]XOD
g)
QGWHPSHUDWXXUDDHUXOXLeste DGRXăIXQF FĠLLf x, y úL
XEž& Îngheţ (en. freeze; fr. gel; es. helada) - Fenome-
&ÌQDFHVWFFD]VHSURGXXFHWUDQVIRUUPDUHDYDSRRULORUGHDSăăVDXDDSHL OLFKLGHvQ
nul fizic care se produce când temperatura
VROLGHH GH JKHDĠă ă  ÌQ IXQFĠL
aerului scadeLH GH0ºC.
sub YDORUL
ÎnLOH UHDOH
acest caz DOH
seHpro-
WHPSHUDWXUULL PHGLXOXLL DPELHQW
WXUD SSXQFWXOXL Gduce
H URXă úL WHHPSHUDWXUD
transformarea GH OD
vaporilor deVXSUD
apă DIDĠD
sau a RELHFWH HORU VROLGH VXSUDIDĠD
vQJKHHĠXOSRDWHDS apei lichide în
SăUHDvQGLIH cristale solide
HULWHVLWXDĠLL L de gheaţă. În
funcţie de valorile reale ale temperaturii
WLY±vvQJKHĠSURYmediului
RFDWGHDGY ambient, temperatura
HFĠLDDHUXOX XLUHFH punctu- 
lui de rouă şi temperatura de la suprafaţa
obiectelor solide (suprafaţa solului) înghe- jet (en. jet; fr. jet;MHWIUMHWH
MHW HQ es. jet) – Abreviere folosită
HVMHW ±$E în
EUHYLHUHIRO
GLDĠLHH ± vQJKHĠţul
SSURYRFDW GHH UăFLUHD
poate apărea DHUUXOXL
în diferite situaţii. FD XUPDUH
vQ FXUUVXO QRSĠLLmeteorology DD UDGLDĠLHL
pentru curentul jet.
LQWHQQVH Îngheţ advectiv – îngheţ provocat de advec- jet stream (curentul jet) (en. Jet stream; fr. Jet
ţia aerului rece. MHWes.VWUH
stream; HDP
Jet FXUHQ
stream) QWXO MHW 
- Curent HQQ -HW VWUHD
atmosferic
 ± vQJJKHĠ SURYRFFDW GH VFăGHHUHD WHPSHUUDWXULL VXSUDDIHĠHL VROXOXXL VXE ž&RUvvQ UL]RQWDO D FăăUXL YLWH]ă SSRDWH YDULD
WLPS FH
WXUD vvQ DGăSRVWX XOSMRPHWHRUROR
Buletinul RJLF
| ANUL III | NR. UăPvQH
2 | August 2015H| VXSHULRDUă vQQDOWăDSUR[L
ă FHOHL GH ž& $FHVW
http://smr.meteoromania.ro vQJKHĠ VH LPDWLYvQMXUUXODOWLWXGLQ
63 Q
vQJHHQHUDOGDWRULLWăUDGLDĠLHLQRFWXUQH DHHUXO SRODU ú
úL DHUXO WUR
RSLFDO $FH
GLLIHUHQĠLD]ăGGRXăWLSXUL GH DVWIHOG
Dicţionar meteorologic

orizontal a cărui viteză poate varia între 90 cel mai puternic în largul coastei de est a
şi 400 km/h şi care se dezvoltă în atmosfera Asiei.
înaltă, aproximativ în jurul altitudinii de 10 Joule (en. Joule; fr. Joule; es. Joule) – unitatea
km, datorită diferenţelor de temperatură de energie egală (în sistemul de unităţi
dintre aerul polar şi aerul tropical. Aceşti mks) cu 107 ergs, 1 Watt/sec, sau 0.2389
curenţi jet au un rol major în timpul iernii. calorii. Constanta lui Joule – denumită şi
Se diferenţiază două tipuri de astfel de echivalentul mecanic al calorie, este nu-
curenţi jet: cel predominant, curentul jet al meric egală cu lucrul mecanic necesar
frontului polar, care este asociat cu frontul pentru a ridica temperature unităţii de
polar de la latitudinile medii şi înalte şi masă a apei cu 1° C, este egală cu 4186 J
curentul jet subtropical care se formează kg-1. Se mai numeşte şi capacitatea calo-
între latitudinile 20° and 30° şi care este rică a apei.

64 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Publicaţii recente

Publicaţii
recente

Publicaţii în reviste internaţionale cu sub-daily (6-hour) precipitation over Ro-


factor de impact Thomson Reuters mania for the period 1975-2010. Int. J. Cli-
2015 matol., doi: 10.1002/joc.4427.
Belda M., Skalák P., Farda A., Halenka T., Ionita, M. (2015), Interannual summer stream-
Deque M., Csima G., Bartholy J., Torma flow variability over Romania and its con-
C., Boroneant, C., Caian M., Spiridonov nection to large-scale atmospheric circula-
V. (2015). �����������������������������
CECILIA regionalclimate simu- tion. Int. J. Climatol.. doi: 10.1002/joc.4278.
lations for future climate - analysis of cli- Ionita, M., Boroneanţ, C., Chelcea, S. (2015)
mate change signal. Advances in Meteorolo- Seasonal modes of dryness and wetness
gy. Article ID 354727, 13pp, http://dx.doi. variability over Europe and their connec-
tions with large scale atmospheric circula-
org/10.1155/2015/3547272015.
tion and global sea surface temperature.
Birsan, M.V. (2015), Trends in Monthly Natu-
Climate Dynamics, DOI: 10.1007/s00382-
ral Streamflow in Romania and Linkages
015-2508-2.
to Atmospheric Circulation in the North
Maier N, (2015), Variations of air temperatu-
Atlantic. Water Resour. Manage., 29(9):
re at 850 hPa in North-West Romania. Air
3305-3313. doi: 10.1007/s11269-015-0999-6.
and Water Components of the Environment,
Busuioc, A., Dobrinescu, A., Birsan, M.-V.,
ISSN:2067-743X:187-192. DOI: 10.17378/
Dumitrescu, A. and Orzan, A. (2015), Spa-
AWC2015_25
tial and temporal variability of climate
Rimbu, N., S. Stefan, A. Busuioc , F. Georgescu,
extremes in Romania and associated lar-
(2015). Link between blocking circulation
ge-scale mechanisms. Int. J. Climatol., 35: and precipitation extreme over Romania
1278–1300. doi:10.1002/joc.4054. in summer. Int. J. Climatol. DOI:10.1002/
Dobrinescu, A., Busuioc, A., Birsan, M.V. and joc.4353.
Dumitrescu, A. (2015). Changes in ther- Sfîcă, L., Voiculescu, M., Huth, R. (2015), The
mal discomfort indices in Romania and influence of solar activity on action centres
responsible large-scale mechanisms. Clim. of atmospheric circulation in North Atlan-
Res. doi: 10.3354/cr01312. tic, Vol. 33, No. 2, pp. 207-215, Annales Ge-
Dumitrescu, A. and Birsan, M.V. (2015), RO- ophysicae, doi:10.5194/angeo-33-207-2015.
CADA: a gridded daily climatic dataset Spinoni, J., Szalai, S., Szentimrey, T., Laka-
over Romania (1961–2013) for nine me- tos, M., Bihari, Z., Nagy, A., Németh, Á.,
teorological variables. Nat. Hazards. doi: Kovács, T., Mihic, D., Dacic, M., Petrovic,
10.1007/s11069-015-1757-z. P., Kržič, A., Hiebl, J., Auer, I., Milkovic,
Dumitrescu, A., Birsan, M.V. and Manea, A. J., Štepánek, P., Zahradnícek, P., Kilar,
(2015), Spatio-temporal interpolation of P., Limanowka, D., Pyrc, R., Cheval, S.,

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 65


Publicaţii recente

Birsan, M.-V., Dumitrescu, A., Deak, G., culation, Journal of Hydrology, doi: http://
Matei, M., Antolovic, I., Nejedlík, P., Štast- dx.doi.org/10.1016/j.jhydrol.2014.09.024
ný, P., Kajaba, P., Bochnícek, O., Galo, D., Rimbu, N., Stefan, S., Necula, C. (2014) The
Mikulová, K., Nabyvanets, Y., Skrynyk, variability of winter high temperature
O., Krakovska, S., Gnatiuk, N., Tolasz, R., extremes in Romania and its relation-
Antofie, T. and Vogt, J. (2015), Climate of ship with large-scale atmospheric circu-
the Carpathian Region in the period 1961– lation. Theoretical and Applied Climatology,
2010: climatologies and trends of 10 vari- DOI:10.1007/s00704-014-1219-7
ables. Int. J. Climatol., 35: 1322–1341. doi: Skalák P, Déqué M, Belda M, Farda A, Ha-
10.1002/joc.4059. lenka T, Csima G, Bartholy J, Caian M and
Spiridonov V. (2014). CECILIA regional
Publicaţii în reviste internaţionale cu climate simulations for the present clima-
factor de impact Thomson Reuters te: validation and inter-comparison. Clim
2014 Res 60:1-12, doi:10.3354/cr01207
Barbu N., Cuculeanu V., Stefan S., (2014): Mo- Stefanescu, V., Stefan, S., Georgescu, F.,
deling the precipitation amounts dynamics (2014). Spatial distribution of heavy pre-
for different time scales in Romania using cipitation in Romania between 1980 and
multiple regression approach. Rom. Journ. 2009. Meteorological Application 21:684-694.
Phys., Vol. 59, Nos. 9–10, P. 1127–1149 DOI:10.1002/met.1391.
Barbu N., Georgescu F., Stefanescu V.E., Ste-
fan S., (2014). Large- scale mechanisms Lucrările Conferinţei “Aerul şi Apa
responsible to heat waves occurrence in – Componente ale mediului”, care a
Romania. Rom. Journ. Phys., Vol. 59, Nos. avut loc la Cluj, între 20 şi 22 martie
9–10, P. 1109–1126 2015 au fost publicate într-un volum
Birsan M-V., Dumitrescu A., 2014. Snow
����������
vari- ISSN: 2067-743X, indexat în baze de
ability in Romania in connection to large- date internaţionale.
scale atmospheric circulation. Int. J. Clima-
tol. DOI: 10.1002/joc.3671 (open access) Meteorologii din Centrul Naţional
Cheval S., Busuioc A., Dumitrescu A., Birsan, de Prognoză, Bucureşti şi din Centrele
M-V, (2014). Spatiotemporal variability of Regionale de Prognoza Vremii au avut
the meteorological drought in Romania contribuţii importante
using the Standardized Precipitation In-
dex (SPI). Climate Research vol 60:235-348. Bucureşti
DOI: 10.3354/cr01245 Ciurlău D., Sasu M. (2015), The comparison
Dumitrescu A, Bojariu R, Birsan MV, Marin L, between two early blizzard events occur-
Manea A., (2014). Recent climatic changes red in Romania during the time, AERAPA
in Romania from observational data (1961- 340-347. doi:10.17378/AWC2015_45
2013). Theoretical and Applied Climatology. Şchiopu C.-L., Ciurlău D. (2015), The blizzard
DOI: 10.1007/s00704-014-1290-0 from 25-26 October 2014 and its impact on
Ionita, M., Chelcea, S., Rimbu, N., Adler, M-J., air flights. AERAPA 478-483. doi:10.17378/
(2014). Spatial and temporal variability of AWC2015_62
winter streamflow over Romania and its Manta D. R., Huștiu M. C., Sipos Z. (2015),
relationship to large-scale atmospheric cir- Agravating factors in the blizzard situati-

66 Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro


Publicaţii recente

ons in the South-East of Romania. AERA- nia on the autumn of 2014. AERAPA 484-
PA 446- 453. doi:10.17378/AWC2015_58 491. doi:10.17378/AWC2015_63

CMR Oltenia, SRPV Craiova CMR Transilvania-Sud, SRPV Sibiu


Băcescu A., Colan M., Iordăchescu M., Mă- Milian, N. (2015), Synoptic conditions for
nescu C., Velea L. (2015), Hail episodes avalanche cases in Romania. AERAPA
at meteorological station Craiova du- 299-306. doi:10.17378/AWC2015_40
ring the warm season. AERAPA 362-370. Reckerth U.-D., (2015), Correlations between
doi:10.17378/AWC2015_48 hail events and radar echoes in Transy-
Greblă A., Roncea C., Iordăchescu Ş. (2015), lvania. AERAPA, 413-420. doi:10.17378/
Considerations on weather instability in AWC2015_54
Oltenia in the interval 27 – 31 July 2014. AE- Rusz O., (2015), Temperature inversions
RAPA 429-436. doi:10.17378/AWC2015_56 in Transylvania. AERAPA, 388-395;
Sfîrlează F., Băcescu M., Burada C., Brâncuș doi:1017378/AWC2015_51
M., Iordăchescu Ş. (2015), The influence
of Mediterranean cyclones on the wea- CMR Transilvania-Nord, SRPV Cluj
ther in Oltenia during the first month of Maier N. (2015), Variations of air temperature
summer. AERAPA 462-469. doi:10.17378/ at 850 hPa in North-West Romania. AER-
AWC2015_60 APA 187-192. doi:10.17378/AWC2015_25
Marinică A.-F., Marinică I. (2015), The drought Tudose T., Moldovan F. (2015), The role of
of the summer of 2012 in Oltenia - Clima- air advection and atmospheric stability
tic risk phenomenon. Social and economic indices for identifying heavy rain storms
impact. AERAPA 396-404. doi:10.17378/ in north-western Romania. AERAPA 133-
AWC2015_52 140. doi:10.17378/AWC2015_18
Marinică I., Marinică A.-F. (2015), Climatic
considerations in the south-west of Roma-

Buletinul SMR | ANUL III | NR. 2 | August 2015 | http://smr.meteoromania.ro 67


R om ână de Meteorologie v
a t ea ă dor Buletinul
ie t eş
c vară Societăţii Meteorologice Române
So

te
ANUL III, NR. 2, August 2015 APARE TRIMESTRIAL

frumoasă! http://smr.meteoromania.ro ISSN  2286 – 3915 ISSN–L 2286 – 3915

Climatologia
în serviciul
societăţii

Portret
Caracterizarea de climatolog:
meteorologică Din activitatea Climatologia
AristiŢa Busuioc
a iernii 2014/2015 SMR tornadelor din
România
Pagini
Dicţionar Alţii despre de nefologie
meteorologic – Primăvara...
climatologie altfel!
litera I