NTM SCG Comprimarea Gazelor SNT

NORME TEHNICE SPECIFICE SNT
MENTENANŢA STAȚ IILOR DE COMPRIMARE A GAZELOR NATURALE – NTMSCG
CUPRINS
Pag.
CAPITOLUL 1 Generalităţi privind mentenanţa staţiilor de comprimare a
gazelor naturale – SCG…………………………………………………………… 1
1.1.Scopul şi obiectivele normelor tehnice……………………………………….. 1
1.2.Domeniul de aplicare al normelor tehnice………………………………….. 2
1.3.Documentele de referinţă ale normelor tehnice……………………………… 2
1.4.Legislaţia utilizată la elaborarea normelor tehnice…………………………. 2
1.5.Terminologie, definiţii şi abrevieri utilizate în normele tehnice……………. 3
CAPITOLUL 2 Managementul şi organizarea activităţilor de mentenanţă la 3
staţiile de comprimare pentru gaze naturale…………………………………….
2.1.Sistemul de management şi responsabilităţile managementului……………… 3
2.2Proceduri şi instrucţiuni privind mentenanţa staţiilor de comprimare…………. 4
2.3.Categoriile de personal implicate în asigurarea mentenanţei sta ț iile de
comprimare a gazelor……………………………………………………………… 5
2.4.Instruirea personalului implicat în asigurarea mentenanţei staţiilor de
comprimare a gazelor…………………………………………………………….. 5
CAPITOLUL 3 Fundamentarea programelor de mentenanţă la staţiile de
comprimare a gazelor naturale ……………………………………………………… 6
3.1.Componentele staţiilor de comprimare gaze naturale aparț inând sistemului
naț ional de transport……………………………………………………………… 6
3.2.Evidenţa componentelor grupurilor de comprimare (GC)…………………… 6
3.3.Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a GC şi EAC………………………. 7
3.4.Categoriile de imperfecţiuni şi defecte ale GC şi EAC………………………. 8
CAPITOLUL 4 Mentenanţa staţiilor de comprimare a gazelor naturale ……… 9
4.1. Sistemul de mentenanţă planificată……………………………………….. 9
4.2.Categoriile de intervenţii ale sistemului de mentenanţă planificată…………. 9
4.3.Elaborarea programului de mentenanţă………………………………………… 22
4.4. Stabilirea tehnologiilor de realizare a lucrărilor de mentenanţă…………… 25
4.5. Elaborarea procedurilor de realizare a lucrărilor de mentenanţă şi eliberarea
autorizaţiilor de lucru……………………………………………………………… 27
4.6.Normarea lucrărilor de mentenanţă……………………………………………. 30
4.7. Costurile lucrărilor de mentenanţă……………………………………………. 30
4.8.Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de mentenanţă……………………….. 32
4.9. Realizarea lucrărilor de mentenanţă în cazul producerii unor incidente………. 32
4.10.Norme privind siguranţa şi sănătatea în muncă la realizarea lucrărilor de
mentenanţă la staț iile de comprimare a gazelor……………………………………….. 33
4.11. Conservarea staţiei şi încetarea activităţii în SCG……………………………… 36
4.12. Documentaţia sistemului de mentenanţă…………………………………………. 37
ANEXE………………………………………………………………………………….. 40
ANEXA 1. Documentele de referinţă ale normelor tehnice………………………….. 41
ANEXA 2. Bibliografia utilizată pentru elaborarea lucrării………………………….. 47
ANEXA 3. Documente legislative utilizate la elaborarea normelor tehnice…………. 49
ANEXA 4. Terminologia, definiţiile şi abrevierile utilizate în normele tehnice……. 53
ANEXA 5. Lista procedurilor pentru realizarea activităţilor din cadrul procesului de 76
mentenanţă a SNT……………………………………………………………………….
ANEXA 6. Elementele componente ale SCG………………………………………….. 77
ANEXA 7. Prescripţii privind protecţia mediului la efectuarea lucrărilor de
mentenanţă la SCG……………………………………………………………………… 80
NTMSCG pag. 80
ANEXA 8. Livret motor…………………………………………………………………. 81

ANEXA 9. Livret compresor…………………………………………………………… 104
ANEXA 10. Livret sistem de monitorizare şi control……………………………………. 115
ANEXA 11. Livret motocompresor……………………………………………………… 125
ANEXA 12. Clasificarea şi codificarea anomaliilor (imperfecţiunilor şi/sau
defectelor) elementelor din SCG………………………………………………………… 138
ANEXA 13. Metodele recomandate pentru detectarea tipurilor de imperfecţiuni şi
/sau defecte din SCG..................................................................................................... 143
ANEXA 14. Mărimile măsurate în timpul procesului de operare la grupurile de
comprimare ………………………………………………………………………………. 145
ANEXA 15. Modelul fişei de analiză a uleiului………………………………………… 153
ANEXA 16. Raportul tehnic de analiză a vibraţiilor………………………………….. 155
ANEXA 17. Fişa verificării termografice…………………………………………….. 157
ANEXA 18. Conţinutul procesului verbal de recepţie a lucrărilor de revizie şi
reparaţie………………………………………………………………………………… 160
ANEXA 19. Conţinutul fişei de constatare tehnică…………………………………… 162
ANEXA 20. Raportul de inspecţie vizuală (borescopare)……………………………… 164
ANEXA 21. Conţinutul fişei tehnice de echilibrare……………………………………. 166
ANEXA 22. Durata de serviciu şi normele tehnice pentru repararea GC şi EAC 169
ANEXA 23. Conţinutul propunerii de amânare a reparaţiei capitale / reparaţiei
curente………………………………………………………………………………….. 170
ANEXA 24. Procesul verbal de analiză a reparaţiilor capitale scadente……………… 172
ANEXA 25. Fişa tehnologică a lucrării de mentenanţă………………………………… 174
ANEXA 26. Conţinutul ordinului de lucru……………………………………………. 180
ANEXA 27. Conţinutul fişei de lucrări specifice de revizie……………………………... 182
ANEXA 28. Referatul de necesitate……………………………………………………. 184
ANEXA 29. Conţinutul actului de constatare a accidentării…………………………… 186
ANEXA 30. Permisul de lucru cu foc………………………………………………….. 188
ANEXA 31. Instrucț iuni de securitatea muncii specifice activităț ilor din SCG…….. 191
ANEXA 32. Conţinutul raportului tehnic de inspecţie a liniilor de măsură şi control.. 204
Cuprins …………………………………………………………………………………. 206
NTMSCG pag. 81
CAPITOLUL 1
Generalităţi privind mentenanţa staţiilor de comprimare a

gazelor naturale – SCG
1.1. Scopul şi obiectivele normelor tehnice
1.1.1. Normele tehnice au ca scop reglementarea tuturor activităţilor

privind mentenanţa staţiilor de comprimare a gazelor naturale, aparţinând
Sistemului Naţional de Transport – SNT, care potrivit prevederilor legale face
parte din proprietatea publică a statului, fiind de importanţă strategică.
1.1.2. Obiectivele urmărite prin elaborarea şi aplicarea acestor Norme
tehnice sunt:
a) definirea cerinţelor funcţionale şi de mentenanţă în staţiile de comprimare
a gazelor din Sistemului Naţional de Transport – SNT;
b) descrierea strategiei de elaborare şi implementare a programelor de
mentenanţă în staţiile de comprimare a gazelor din SNT, bazată pe
aplicarea conceptelor moderne privind asigurarea calităţii, evaluarea
capacităţii de funcţionare, evaluarea integrităţii şi managementul
riscului;
c) precizarea responsabilităţilor managementului privind realizarea
activităţilor de mentenanţă la SCG din cadrul SNT;
d) stabilirea categoriilor de personal implicate în realizarea activităţilor de
mentenanţă la SCG din cadrul SNT şi reglementarea cerinţelor privind
asigurarea nivelului de calificare a acestuia;
e) precizarea condiţiilor şi recomandarea metodelor privind monitorizarea
continuă şi verificarea periodică a stării tehnice a SCG;
f) definirea categoriile de imperfecţiuni şi defecte ale componentelor
utilajelor dinamice şi statice din cadrul SCG şi precizarea modalităţilor de
depistare a acestora şi de apreciere a gravităţii lor;
g) precizarea categoriilor de intervenţii ale sistemului de mentenanţă
predictiv – planificată şi specificarea conţinutului acestor intervenţii, a
cerinţelor privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de mentenanţă;
h) reglementarea realizării lucrărilor de mentenanţă în regim de urgenţă, în
cazul producerii unor evenimente de tipul accidentelor tehnice sau
avariilor la SCG;
i) precizarea cerinţelor privind documentarea sistemului de mentenanţă.
NTMSCG pag. 82
1.2. Domeniul de aplicare al normelor tehnice
1.2.1. Normele tehnice reglementează şi au ca domeniu de aplicare

realizarea activităţilor de mentenanţă la următoarele elemente ale staţiilor de
comprimare destinate gazelor naturale:
a) grupul de comprimare cu turbocompresoare (GTC): generatorul de gaz
(compresorul de aer, camera de ardere, turbina de putere); turbina de
putere liberă; compresorul centrifugal;
b) grupul de comprimare cu motocompresoare (GMC): compresorul cu
piston; motorul termic de antrenare acţionat cu gaz;
c) elementele auxiliare ale grupurilor de comprimare (EAC): sistemul de
alimentare cu energie electrică; sistemul de ungere; sistemul de etanşare;
sistemul de alimentare cu gaz combustie şi demaraj; sistemul de demaraj;
sistemul de răcire; sistemul de preîncălzire aer; sistemul de combustie;
sistemul de sistemul de monitorizare şi control (automatizare); sistemul de aer
de comandă; conducte tehnologice; conducte instrumentale; sisteme de
protecţie antiex.
1.3. Documentele de referinţă ale normelor tehnice

1.3.1.Normele tehnice au fost elaborate în conformitate cu prevederile din
codurile, normativele, specificaţiile, instrucţiunile sau prescripţiile tehnice şi
standardele prezentate în Anexa 1, care constituie documentele de referinţă ale
acestor Norme tehnice.
1.3.2. La elaborarea prevederilor şi prescripţiilor tehnice din Normele tehnice
s-au utilizat şi informaţiile din lucrările citate în lista bibliografică din Anexa 2.
1.3.3. La elaborarea documentaţiei privind realizarea activităţilor de
mentenanţă la SCG aparţinând SNT se pot utiliza, pentru informare şi
documentare, atât documentele de referinţă precizate în Anexa 1 şi lucrările din
lista bibliografică expusă în Anexa 2, dar şi alte lucrări de specialitate.
1.3.4. Citarea în documentaţia elaborată pentru efectuarea activităţilor de
mentenanţă a surselor de informare utilizate nu exonerează de răspundere pe
autorul documentaţiei, cu excepţia cazului în care sursa este un document
legislativ sau normativ cu aplicare obligatorie.
1.4. Legislaţia utilizată la elaborarea normelor tehnice
1.4.1. La elaborarea Normelor tehnice s-au avut în vedere prevederile din

documentele legislative prezentate în Anexa 3.
1.4.2.Revizuirea, modificarea sau abrogarea documentelor de referinţă şi/sau
documentelor legislative, nominalizate explicit în cadrul Normelor tehnice ca elemente de
justificare, motivare sau impunere a unor prescripţii, implică, după caz, modificarea sau
eliminarea prescripţiilor respective.
NTMSCG pag. 83
1.5. Terminologie, definiţii şi abrevieri utilizate în normele tehnice
1.5.1. Termenii utilizaţi în Normele tehnice sunt prezentaţi şi definiţi în

Anexa 4, în care sunt expuse şi semnificaţiile abrevierilor folosite în cadrul
Normelor tehnice, alături de scheme reprezentative.
CAPITOLUL 2
Managementul şi organizarea activităţilor de mentenanţă la staţiile
de comprimare pentru gaze naturale
2.1. Sistemul de management şi responsabilităţile managementului
2.1.1. Deoarece, potrivit prevederilor legale în vigoare, activitatea de

transport al gazelor naturale constituie serviciu public de interes naţional, iar
lucrările de realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare şi întreţinere a
obiectivelor/sistemelor de transport gaze naturale sunt lucrări de utilitate
publică, mentenanţa staţiilor de comprimare reprezintă un proces important în
ansamblul activităţilor Operatorului Sistemului de Transport – OST şi unul
dintre obiectivele managementului general al OST.
2.1.2. Organizarea şi desfăşurarea corespunzătoare a procesului de
mentenanţă în cadrul OST este impusă de respectarea obligaţiilor legale de a asigura:
a) operarea SNT şi asigurarea echilibrului fizic al acestuia, respectiv
programarea, dispecerizarea şi funcţionarea SNT în condiţii de siguranţă;
b) întreţinerea şi reabilitarea SNT în condiţii de siguranţă si continuitate,
eficienţă şi de protecţie a mediului;
c) elaborarea şi aplicarea regimurilor optime de transport şi livrare pentru
cantităţile de gaze naturale notificate de producători, furnizori, operatori
de înmagazinare şi/sau consumatori conform contractelor încheiate.
2.1.3. Sistemul calităţii procesului de mentenanţă al SCG se compune din:
a) reglementarea (prin norme tehnice, proceduri, instrucţiuni, decizii etc.) a
planificării, proiectării şi realizării activităţilor de mentenanţă în staţiile de
comprimare;
b) supravegherea comportării în exploatare şi a stării tehnice a utilajelor
statice şi dinamice din staţia de comprimare şi planificarea raţională a
lucrărilor de mentenanţă;
c) asigurarea calităţii materialelor, pieselor de schimb, dispozitivelor şi
tehnologiilor utilizate la mentenanţa elementelor din staţia de
comprimare;
d) conducerea şi asigurarea calităţii pentru lucrările de mentenanţă şi recepţie
a lucrărilor la utilajelor statice şi dinamice reparate.
2.1.4. (1) Politica în domeniul organizării şi desfăşurării activităţilor de
mentenanţă a SCG aparţinând SNT revine managementului la cel mai înalt nivel
NTMSCG pag. 84
al OST, iar responsabilitatea elaborării programelor de mentenanţă, coordonării

şi realizării tuturor activităţilor de mentenanţă în conformitate cu această politică
aparţine Departamentului de Exploatare – DE din cadrul OST.
(2) Deoarece toate procesele din cadrul OST sunt interconectate şi
interdependente, programele de mentenanţă elaborate de DE, în care sunt incluse
procedurile specifice, resursele şi activităţile adecvate realizării mentenanţei SCG,
pot cuprinde atribuţii şi responsabilităţi pentru toate entităţile funcţionale ale OST.
(3) Pentru fiecare entitate funcţională, atribuţiile şi responsabilităţile în
domeniul mentenanţei SCG, aprobate de managementul la cel mai înalt nivel, sunt
înscrise în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al OST.
2.2. Proceduri şi instrucţiuni privind mentenanţa staţiilor de comprimare
2.2.1. (1) Modul de realizare a activităţilor care trebuie desfăşurate în

cadrul procesului de mentenanţă a SCG din cadrul SNT trebuie documentat prin
proceduri şi instrucţiuni de lucru.
(2) Procedurile si instrucţiunile de lucru se elaborează în scris în
conformitate cu PP 01-Elaborarea documentelor sistemului de management
integrat calitate-mediu, în vigoare la OST.
(3) Fiecare procedură are în structură următoarele capitole: a) scop;
b) domeniu de aplicare; c) definiţii, prescurtări; d) documente de referinţă; e)
descriere; f) personal implicat şi responsabilităţi; g) înregistrări; h) anexe.
Capitolul descriere, este capitolul principal al procedurii, în care se prezintă clar,
într-o succesiune logică, secvenţele sau etapele activităţilor reglementate, cu
referire directă la modul de utilizare a elementelor de logistică implicate şi la
modalităţile de asigurare a calităţii rezultatelor activităţii, a securităţii şi sănătăţii
în muncă a personalului implicat şi a protecţiei mediului înconjurător.
(4) Proprietarii proceselor de mentenanţă a SNT trebuie să se
asigure că procedurile documentate sunt adecvate, cunoscute, înţelese şi
respectate de către întregul personalul implicat în procesul de mentenanţă.
(5) Proprietarii proceselor de mentenanţă a SNT răspund de
îndeplinirea indicatorilor de performanţă stabiliţi.
2.2.2. (1) Lista procedurilor care documentează activităţile din cadrul
procesului de mentenanţă a SCG, cu indicarea entităţilor funcţionale din cadrul
OST care răspund de elaborarea şi gestionarea acestora, se întocmeşte utilizând
formularul din Anexa 5, de către serviciul de specialitate din cadrul DE şi se
aprobă de către directorul DE.
(2) Instrucţiunile de lucru se elaborează ca documente conexe ale
fiecărei proceduri, de către entitatea din cadrul OST care a realizat procedura
respectivă; instrucţiuni de lucru se pot elabora şi în vederea sau cu ocazia realizării
unor lucrări de mentenanţă de mare complexitate şi/sau importanţă, de către persoana
sau entitatea funcţională desemnată să răspundă de efectuarea lucrărilor respective.
NTMSCG pag. 85
2.3. Categoriile de personal implicate în asigurarea mentenanţei staţiilor de comprimare
a gazelor
2.3.1. (1) Personalul implicat în procesul de mentenanţă a SCG aparţinând SNT este
cel precizat în Normele tehnice, procedurile şi celelalte documente care reglementează
acest proces.
(2) Atribuţiile şi responsabilităţile cu caracter permanent ale personalului implicat
în procesul de mentenanţă a SCG din SNT trebuie să fie precizate în Fişele posturilor
personalului respectiv, iar atribuţiile şi responsabilităţile cu caracter temporar, asociate cu
realizarea unor activităţi concrete vizând mentenanţa SCG, trebuie precizate în documentele de
management (decizii, ordine, autorizaţii etc.) prin care se dispune efectuarea activităţilor
respective.
(3) Personalul desemnat să participe la activităţile aferente procesului de
mentenanţă a SCG trebuie să posede pregătirea profesională, cunoştinţele, competenţele şi
toate atestările şi autorizările legale care să constituie premisele că va realiza la nivelul de
calitate cerut atribuţiile şi responsabilităţile primite.
2.4. Instruirea personalului implicat în asigurarea mentenanţei staţiilor de

comprimare a gazelor
2.4.1. (1) Pregătirea profesională şi competenţele personalului reprezintă factori

de importantă majoră pentru asigurarea calităţii procesului de mentenanţă a SCG.
(2) Personalul desemnat să coordoneze sau să execute activităţile
aferente desfăşurării procesului de mentenanţă la SCG trebuie să îndeplinească
cerinţele prevăzute de lege pentru autorizarea şi verificarea persoanelor fizice care
desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul gazelor naturale.
(3) Responsabilii tuturor activităţilor din procesul de mentenanţă a
SCG au obligaţia de a efectua instruirea şi verificarea periodică a personalului
din subordine privind cunoaşterea şi aplicarea procedurilor pe baza cărora îşi
desfăşoară activitate. Programul de instruire va fi bazat pe echipamentul folosit
şi toate informaţiile semnificative referitoare la realizarea cerinţelor de
NTMSCG pag. 86
mentenanţă în condiţii sigure. Acest program trebuie să includă procedurile de

întreţinere, metodele de realizare a lucrărilor în condiţii de siguranţă,
materialele, sculele şi dispozitivele implicate.
(4) Conducătorii formaţiilor, care realizează lucrări de mentenanţă la
SCG aparţinând SNT, trebuie să realizeze înainte de începerea lucrărilor instruirea
personalului din subordine pe baza procedurilor şi instrucţiunilor de lucru aferente
executării acestor lucrări. Accentul trebuie pus pe măsurile de siguranţă şi securitate
în muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi de protecţia mediului pentru
evitarea accidentelor, din zonele de risc datorate gazelor.
(5) Responsabilii tuturor activităţilor din procesul de mentenanţă a
SCG din cadrul SNT au obligaţia de a înainta anual la Direcţia resurse umane a OST
propuneri de programe de recalificare / reconversie profesională, specializare şi
perfecţionare pentru personalul din subordine şi propuneri de participare a
personalului la cursuri de instruire privind folosirea unor echipamente sau tehnologii
de reparare noi, la manifestări ştiinţifice şi expoziţii cu tematică din domeniul
mentenanţei staţiilor de comprimare gaze. Vor fi incluse de asemenea, cursuri de
protecţia muncii. Eficienţa pregătirii personalului va fi verificată şi reacţia la
condiţiile existente sau simulate trebuie să fie testată.
(6)Personalul din cadrul SCG care execută (participă) la executarea
lucrărilor de meentennaţă va fi autorizatră în baza prezentelor norme.
CAPITOLUL 3
Fundamentarea programelor de mentenanţă la staţiile de
comprimare a gazelor naturale
3.1. Componentele staţiilor de comprimare gaze naturale aparţinând SNT
3.1.1. Normele tehnice se referă la staţiile de comprimare destinate

gazelor naturale aparţinând SNT şi la elementele componente ale acestora,
precizate în Art. 1.2.1. şi Anexa 6.
3.1.2. Reglementările cu caracter general referitoare la prescripţiile de
protecţia mediului la efectuarea lucrărilor de mentenanţă la SCG sunt
prezentate în Anexa 7.
3.2. Evidenţa componentelor grupurilor de comprimare (GC)
3.2.1. (1)Tipurile constructive de grupuri de comprimare (GC) din dotarea
OST sunt: motocompresorul şi turbocompresorul (turbină de gaze cu compresor
centrifugal), v. Anexa 4 şi Anexa 6. Livretul reprezintă documentul de bază în care
se atestă că motocompresorul / turbocompresorul şi sistemul de monitorizare şi
control sunt în conformitate cu documentaţia tehnică şi condiţiile tehnice în vigoare
şi îndeplinesc condiţiile de calitate, fiind considerate bune pentru exploatare. În livret
se ţine evidenţa echipamentelor grupului de comprimare, a funcţionării, întreţinerii,
reparării şi păstrării agregatelor, de la data începerii exploatării.
NTMSCG pag. 87
(2) Livretul este emis de Şeful Serviciului Compresoare şi primit de

Şeful Staţiei de Comprimare.
3.2.2. Livretul însoţeşte în permanenţă turbocompresorul /
motocompresorul/ sistemul de monitorizare şi control, pe toată durata
exploatării, păstrării şi reparării în întreprinderile de reparaţii. El este destinat
pentru înscrierea:
a) principalelor caracteristici, date tehnice şi particularităţilor individuale
ale grupului de comprimare;
b) componenţei modulelor, agregatelor, echipamentelor şi a modificărilor în
componenţa grupului de comprimare;
c) evoluţiei (modificărilor) resurselor tehnice;
d) datelor despre predarea grupului de comprimare altor unităţi de
exploatare;
e) datelor despre verificarea funcţionalităţii şi controlul stărilor grupului de
comprimare;
f) evidenţa funcţionării grupului de comprimare şi a echipamentelor
acestuia;
g) evidenţa lucrărilor de reparaţie ce se execută la grupul de comprimare şi la
echipamentele acestuia, prevăzute în nomenclatoarele unice, instrucţiunile de
exploatare şi reparare, buletinele de modernizări şi indicaţii speciale.
3.2.3. Având în vedere specificul subansamblurilor constructive şi modul de
funcţionare al acestora, grupurile de comprimare de tip turbocompresor cuprind trei
părţi principale, pentru care se prevăd cicluri de lucrări de mentenanţă specifice;
aceste părţi sunt:
a) partea antrenantă sau motorul, care se compune din generatorul de gaz şi
turbina de putere liberă. Pentru această componentă există un document
numit LIVRET MOTOR, întocmit în conformitate cu prescripţiile din Anexa
8 ( Anexa 8.1 pentru generatorul de gaz şi Anexa 8.2 pentru turbina de putere
liberă), în care se vor consemna toate datele menţionate la Art. 3.2.2.
b) compresorul centrifugal care cuprinde pe lângă compresorul propriu-zis şi
toate accesoriile existente pe structura de susţinere a acestuia; pentru această
componentă va exista un document numit LIVRET COMPRESOR întocmit
în conformitate cu prescripţiile din Anexa 9, în care se vor consemna toate
datele menţionate la Art. 3.2.2;.
c) sistemul de monitorizare şi control; pentru această componentă va exista un
document numit LIVRET SISTEM DE MONITORIZARE ŞI CONTROL
întocmit în conformitate cu prescripţiile din Anexa 10, în care se vor
consemna toate datele menţionate la Art. 3.2.2.
3.2.4.Pentru agregatul de comprimare de tip motocompresor va exista un
singur document numit LIVRET MOTOCOMPRESOR, întocmit în conformitate cu
prescripţiile din Anexa 11, în care se vor trece toate datele menţionate la Art. 3.2.2.
3.2.5.Toate tipurile de livrete se vor completa de către Şeful Staţiei de
Comprimare astfel încât să oglindească în orice moment situaţia stării tehnice şi a
NTMSCG pag. 88
lucrărilor şi verificărilor efectuate. Modul de completare a livretului este menţionat în

secţiunea din Anexa 8.B (Anexa 8.1B şi Anexa 8.2 B), Anexa 9.B, Anexa 10.B
respectiv Anexa 11.B, pentru tipurile de livrete indicate în Art. 3.2.2 şi Art. 3.2.3.
Livretele vor fi păstrate în arhivă, la staţia de comprimare a gazelor, în condiţiile de
securitate stabilite prin aplicarea prevederilor legale, timp de 3 ani de la casarea
sistemului de comprimare,
3.3. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a GC şi EAC
3.3.1. Organizarea activităţilor de monitorizare a parametrilor şi
condiţiilor de funcţionare a GC şi EAC se asigură de către Serviciul
Compresoare iar realizarea acestor activităţi reprezintă o atribuţie a personalului
desemnat la nivelul fiecărei staţii de comprimare a gazelor.
3.3.2. Monitorizarea trebuie să vizeze parametrii şi condiţiile de care depind
integritatea structurală a GC şi EAC şi mărimea riscului asociat funcţionării
acestora, determinată de valoarea probabilităţii de apariţie a fenomenelor de cedare
a echipamentului şi de amploarea consecinţelor producerii unor astfel de fenomene.
3.3.3. (1) Parametrii şi condiţiile care trebuie monitorizate se pot preciza
considerând că pericolele care ameninţă integritatea GC şi EAC, având
potenţialul de a determina degradarea şi/sau cedarea acesteia în cursul
exploatării, sunt cele definite şi clasificate în Anexa 12.
(2) Parametrii şi condiţiile care trebuie să facă obiectul
monitorizării pe parcursul funcţionării GC şi EAC sunt :
a) presiunile de operare;
b) temperaturile: de operare; aerului preîncălzit; ulei; apă de răcire;
c) turaţiile de operare;
d) debitele: de gaz vehiculat; de combustibil; de aer de combustie;
e) puterea dezvoltată la maşina de forţă;
f) amplitudinile vibraţiilor în punctele caracteristice;
g) raportul de comprimare;
h) mărimile electrice: tensiunea, curentul, rezistenţele electrice, impedanţele
electrice;
i) căderile de presiune: pe filtre de aer şi de ulei; pe circuitul de ulei; pe
circuitul de apă de răcire;
j) mărimile caracteristice sistemului de protecţie antipompaj;
k) orele de funcţionare;
l) nivelul de ulei/calitatea uleiului/ prezenţa de particule metalice în ulei;
m) starea sistemelor de etanşare;
n) starea cilindrilor motori, compresori;
o) starea sistemului de comandă şi control al unităţii de comprimare.
3.4. Categoriile de imperfecţiuni şi defecte ale GC şi EAC
3.4.1. (1) Anomaliile (imperfecţiunile şi/sau defectele) care se
depistează pe EAC şi GC se pot clasifica folosind următoarele criterii: a) cauza
NTMSCG pag. 89
care a determinat apariţia anomaliei; b) localizarea şi natura anomaliei; c)

efectele anomaliei.
(2) Anomaliile (imperfecţiunile şi/ sau defectele) GC şi EAC se
clasifică în categoriile prezentate în Anexa 12.
(3) În documentaţia privind activităţile din cadrul procesului de
mentenanţă a GC şi EA se foloseşte sistemul de codificare a anomaliilor
(imperfecţiunilor şi/sau defectelor) prezentat în Anexa 12.
3.4.2. (1) În cadrul procesului de mentenanţă a SCG din SNT trebuie
prevăzută selectarea şi aplicarea unui set de metode pentru detectarea operativă
a existenţei sau a generării, pe GC şi EAC, a unor imperfecţiuni şi /sau defecte şi
prevenirea incidentelor produse de acestea.
(2) Metodele pentru detectarea existenţei sau apariţiei în SCG din
cadrul SNT a diferitelor categorii şi tipuri de imperfecţiuni şi /sau defecte şi
prevenirea incidentelor pe care acestea le pot produce sunt cele precizate în
Anexa 13 şi/sau alte metode cu eficacitate şi eficienţă de aplicare demonstrate.
CAPITOLUL 4
Mentenanţa staţiilor de comprimare a gazelor naturale

4.1. Sistemul de mentenanţă planificată
4.1.1. (1) Complexul de măsuri organizatorice, tehnice şi economice

privind întreţinerea (mentenanţa preventivă) şi repararea (mentenanţa corectivă)
a SCG aparţinând SNT defineşte sistemul de mentenanţă al OST.
(2) Sistemul de mentenanţă al OST trebuie să îndeplinească
următoarele cerinţe:
a) asigură că toate SCG aparţinând SNT sunt disponibile (la parametrii
proiectaţi, cu realizarea tuturor cerinţelor funcţionale) un timp îndelungat (la
nivelul durabilităţii lor economice), cu un nivel acceptabil (tolerabil) al riscului
de producere a incidentelor;
b) permite planificarea lucrărilor de mentenanţă în perspectiva apropiată
şi îndepărtată, astfel încât acestea să poată fi pregătite corespunzător, iar durata
lor să poată fi estimată;
c) permite evaluarea şi planificarea finanţării lucrărilor de mentenanţă şi
asigură un nivel minim al cheltuielilor legate de efectuarea lucrărilor de
mentenanţă.
(3) Sistemul de mentenanţă al OST, care îndeplineşte cerinţele de la
punctul (2), este un Sistem de mentenanţă preventiv planificată, cu planificare
controlată, care are la bază programe de mentenanţă elaborate riguros, cu
activităţi definite şi proiectate detaliat.
(4) Deoarece există posibilitatea ca în cursul exploatării SNT să
intervină şi cedări neprevăzute sau neaşteptate, este necesar ca sistemul de
mentenanţă al OST să îndeplinească în paralel şi cerinţele unui sistem de
NTMSCG pag. 90
reparaţii (neplanificate) după necesităţi, reglementând modul în care trebuie să

se intervină în regim de urgenţă, pentru efectuarea lucrărilor de mentenanţă
adecvate rezolvării incidentelor produse intempestiv (adică, limitarea amplorii
cedărilor, minimizarea consecinţelor incidentului şi repunerea în funcţiune, în
condiţii de deplină siguranţă tehnică a SCG).
4.2. Categoriile de intervenţii ale sistemului de mentenanţă planificată
4.2.1. (1) Sistemul de mentenanţă preventiv planificată, cu planificare

controlată organizat de OST prevede, programează şi realizează următoarele
categorii de intervenţii la SCG din compunerea SNT: activităţi de supraveghere /
monitorizare şi întreţinere; reviziile tehnice (Rt); reparaţiile curente (RC) şi
reparaţiile capitale (RK).
(2) Operaţiile de supraveghere şi întreţinere au ca scop controlul
modului de operare a elementelor din SCG, depistarea primelor semne ale
degradării şi apariţia anomaliilor. Operaţiunile zilnice de întreţinere: ungere,
curăţare, înregistrarea parametrilor, verificări etc., se execută de personalul de
întreţinere sau de operare, pe baza instrucţiunilor specifice fiecărui agregat.
Întreţinerea utilajelor şi a echipamentelor se execută în conformitate cu
prevederile din manualul de operare al instalaţiei şi din documentaţiile tehnice
ale furnizorilor acestora. Periodic se analizează conţinutul acestor manuale de
operare şi se completează cu prevederi noi pe baza experienţei obţinute de
personalul de exploatare. Răspund Şeful SCG şi Şeful Serviciului Compresoare.
(3) Reviziile tehnice – Rt sunt activităţi planificate prin care se
determină / verifică starea tehnică a elementelor din SCG şi pe această bază se
programează reparaţiile planificate (RC1, RC2 şi RK) şi principale lucrări ce
urmează a se executa în cadrul acestora. În timpul reviziei tehnice se execută
inspecţii vizuale, măsurători şi teste.
(4) În funcţie de starea tehnică constatată cu ocazia efectuării
reviziilor tehnice se stabileşte dacă maşina, utilajul sau instalaţia trebuie să intre
în reparaţie după realizarea numărului de ore de funcţionare prevăzut în norme
sau timpul de funcţionare mai poate fi prelungit după expirarea acestui termen,
cu un anumit număr de ore, printr-o propunere de amânare (Anexa 23) efectuată
de şeful SCG şi aprobată de conducerea OST.
(5) La expirarea duratei de prelungire se execută operaţia iniţială
amânată şi nu o altă reparaţie de un grad superior. De exemplu, dacă în normativ
se prevede ca la încheierea ciclului de funcţionare să se execute o reparaţie
curentă de gradul I (RC1), la expirarea termenului de prelungire nu se poate
executa o reparaţie curentă de gradul II (RC2).
(6) Reparaţiile curente – RC sunt intervenţii care se execută
periodic, planificat, având ca scop înlăturarea unei uzuri fizice sau a unor
deteriorări locale, prin repararea, recondiţionarea sau înlocuirea unor piese
NTMSCG pag. 91
componente sau înlocuirea parţială a unor subansambluri uzate, nereparabile,

din cadrul SCG.
(6.1) Principalele operaţii care pot fi executate în cadrul unei
reparaţii curente sunt: demontarea parţială a pieselor şi subansamblurilor cu un
nivel de uzură ridicat; repararea, recondiţionarea pieselor şi subansamblurilor cu
un nivel de uzură ridicat; înlocuirea pieselor şi subansamblurilor cu un nivel de
uzură ridicat; înlăturarea jocurilor care depăşesc limitele admisibile; strângerea
tuturor îmbinărilor; curăţirea şi gresarea utilajelor; verificarea funcţionării
tuturor subansamblurilor din lanţul cinematic al maşinii, sau instalaţiei; reglarea
şi repararea dispozitivelor de protecţie prin vopsirea suprafeţelor şi a părţilor
expuse acţiunii mediului sau diferiţilor agenţi chimici.
(6.2) În funcţie de mărimea intervalului de timp de funcţionare dintre
două reparaţii, de importanţa lucrărilor care se execută şi de valoarea pieselor sau
subansamblurilor reparate sau înlocuite, reparaţiile curente se împart în: reparaţii
curente de gradul I – RC1 şi reparaţii curente de gradul II – RC2.
(7) Reparaţiile capitale – RK sunt intervenţii care se execută în mod
planificat, după expirarea unui ciclu de funcţionare/de exploatare normală a unei
componente majore din SCG, precizate în Art. 3.2, în scopul restabilirii
caracteristicilor de calitate iniţiale ale acestora şi realizării duratei de utilizare
normate.
(7.1) În cadrul reparaţiei capitale se vor executa următoarele lucrări:
demontarea parţială/ totală a agregatului de comprimare; recondiţionarea sau
înlocuirea parţială/ totală a unor piese uzate respectiv a unuia sau mai multor
accesorii/ subansambluri ale mijlocului fix care nu mai pot funcţiona condiţii de
siguranţă şi precizie; remontarea agregatului de comprimare; vopsirea suprafeţelor
exterioare; efectuarea probelor şi a rodajului mecanic (dacă este cazul).
4.2.2. Având în vedere tipurile constructive de grupuri de comprimare din
dotarea OST descrise în Art. 3.2., intervenţiile la utilajele de tip turbocompresor
pentru categoriile de lucrări descrise în Art. 4.2.1 sunt:
(1) Operaţiile de supraveghere şi întreţinere la turbocompresor. În timpul
funcţionării stabile se urmăreşte orar încadrarea în parametrii de funcţionare şi se
consemnează datele în registrul de parametri, conform Anexei 13. Operaţiile care se
fac în timpul funcţionării stabile constau în măsurarea parametrilor compresorului
centrifugal / motorului de gaz şi verificări referitoare la operarea corectă şi
anticiparea unor defecte. Aceste lucrări sunt trecute în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1. Lucrările executate în timpul funcţionării stabile la utilajele de

tip turbocompresor
Mărimea urmărită Mediul / punctul care/ în care se
măsoară/verifică
Temperatura ulei, apă răcire, aer combustie, pe turbină
(T3,T4,T5), evacuare gaze arse, gaze
comprimate.
NTMSCG pag. 92
Presiunea ulei, apă răcire, aspiraţie compresor, refulare

compresor, gaz combustie, aer combustie, aer
instrumental.
Nivelul în rezervorul de ulei.
Volumul pierderi prin neetanşeitate de ulei, apă, gaz.
Tensiunea electrică la ventilatoarele de răcire, la compresoarele de
aer.
Tensiunea de comandă (24 V pentru echipamentele de protecţie şi
CC) automatizare.
(2) Revizia tehnică (Rt) la motor (generatorul de gaz şi turbina de

putere liberă). Categoriile cele mai cunoscute de operaţii de verificare au fost
prezentate în Anexa 13. Lucrările executate în cadrul reviziei tehnice din cadrul
OST, sunt cuprinse în tabelul 4. 2.
Tabelul 4.2. Lucrări executate la revizia tehnică la motorul de gaz care

include generatorul de gaz şi turbina liberă
1 Inspecţia filtrelor şi a celulelor de aspiraţie.
2 Inspecţia vizuală a cuplării difuzorului de aspiraţie aer al generatorului cu
celula de aspiraţie.
3 Inspecţia vizuală a manifoldului şi a conductelor de la instalaţia de
protecţie împotriva grivajului. Se verifică dacă nu sunt orificii înfundate şi
dacă nu există un nivel ridicat de rugină în interiorul acestor conducte.
4 Se inspectează sistemul de filtrare a aerului şi se verifică nivelul căderii de
presiune pe acesta. Dacă acesta nu este corespunzător se înlocuiesc filtrele
sau se curăţă dacă este cazul.
5 Inspecţia ventilatorului de răcire a capotajului.
6 Gresarea lagărelor ventilatoarelor şi a motoarelor electrice de la diferite
pompe şi agregate dacă este cazul.
7 Verificarea stării conductelor şi a racordurilor flexibile de alimentare cu
combustibil.
8 Verificarea stării conductelor şi a racordurilor flexibile din sistemul de
ulei de ungere.
9 Verificarea stării cablajelor corespunzătoare termocuplelor, senzorii de
vibraţie, senzori de turaţii şi electrovalve.
10 Întocmirea unui buletin de analiză a uleiului într-un laborator specializat,
cu întocmirea Fişei de analiză a uleiului, Anexa 15.
11 Verificarea filtrului de ungere de la generatorul de gaz.
12 Inspecţia vizuală a sistemului anti-pompaj la compresorul de aer (supape
de descărcare şi geometrie variabilă unde este cazul).
13 Inspecţia vizuală a volutei, verificarea etanşeităţii în zonele de cuplare cu
turbina şi în zonele de cuplare cu coşul de evacuare a gazelor arse, inspecţia
vizuală a carcasei turbinei şi a termoizolaţiei acolo unde este cazul.
NTMSCG pag. 93
14 Verificarea stării conductelor şi a etanşeităţii în sistemul de aer

instrumental.
15 Măsurarea şi analiza vibraţiilor, cu întocmirea Raportului tehnic de
analiză a vibraţiilor, Anexa 16.
16 Efectuarea unor analize termografice, cu întocmirea Fişei verificării
termografice Anexa 17.
17 Întocmirea unui Proces verbal de recepţie a lucrărilor de revizie şi
reparaţie Anexa 18, la care se ataşează o Fişă de constatare tehnică
Anexa 19 şi un Raport tehnic de analiză a vibraţiilor Anexa 16.
(3) Reparaţia curentă de gradul unu (RC1) la motor
(generatorul de gaz şi turbina de putere liberă). Lista lucrărilor incluse la
reparaţia curentă de gradul întâi este dată în tabelul 4.3.
Tabelul 4.3. Lucrări executate la reparaţia curentă de gradul întâi la motor
care include generatorul de gaz şi turbina liberă
1 Toate operaţiile executate la revizia tehnică, v. tabelul 4.2.
2 Verificarea jocurilor în lagărele ventilatoarelor şi în pompele auxiliare.
3 Verificarea vizuală a stării fizice şi a continuităţii termocuplelor şi
înlocuirea celor defecte.
4 Verificarea vizuală a stării fizice a funcţionării bujiilor de aprindere şi
înlocuirea celor defecte.
5 Verificarea şi ajustarea sistemului de ulei hidraulic.
6 Spălarea generatorului de gaz. După aplicarea procedurii de spălare şi
clătire, întotdeauna se va porni generatorul şi se va menţine la ralanti
timp de minim 5 minute. O simplă ventilare nu este suficientă pentru
evitarea coroziunilor.
7 Inspecţia vizuală prin metoda de borescopare, fişa Raport de inspecţie
vizuală (borescopare) Anexa 20, în vederea verificării: palelor
compresorului de aer; injectoarelor; a camerei de ardere; palele turbinei
de putere; palele turbinei de putere liberă.
8 Verificarea stării curelelor şi înlocuirea lor.
9 Înlocuirea filtrelor de ulei, în circuitul de ulei de ungere.
10 Verificarea stării de funcţionare a demarorului.
11 Verificarea nivelului de ulei şi completarea dacă este cazul.
12 Verificarea funcţionării electrovalvelor din instalaţia de gaze de
combustie şi de gaz demaraj.
13 Întocmirea unui buletin de verificare pentru uleiul de ungere, Fişa de
analiză a uleiului, din Anexa 15.
Anexa 19 , un Raport tehnic de analiză a vibraţiilor Anexa 16 şi un
Raport de inspecţie vizuală (borescopare) Anexa 20.
NTMSCG pag. 94
(4) Reparaţia curentă de gradul doi (RC2) la motor (generatorul

de gaz şi turbina de putere liberă). Lucrările executate la o reparaţie curentă de
gradul doi sunt date în tabelul 4.4.
Tabelul 4.4. Lucrări executate la reparaţia curentă de gradul doi la motor care
include generatorul de gaz şi turbina liberă
1 Toate operaţiile executate la reparaţia curentă de gradul întâi, v. tabelul 4.3.
2 Verificarea funcţionării agregatelor de pe generatorul de gaz (regulator ,
dozator etc.)
3 Demontarea, curăţirea şi reparaţia: ventilatoarelor; pompelor principale;
pompelor auxiliare; motoarelor electrice.
4 Demontarea şi recondiţionarea sistemului de răcire ulei.
5 Schimbarea uleiului dacă este cazul. Uleiul uzat se colectează şi se trimite
la rafinării, operaţie organizată de Serviciul Aprovizionare.
6 Verificarea jocurilor în lagărele turbinei de putere liberă şi ale
generatorului.
7 Verificarea etanşărilor mecanice (etanşări magnetice, labirinţi de etanşare
etc.) şi schimbarea lor în caz de defecţiune.
8 Schimbarea uleiului şi curăţarea rezervorului de ulei.
Anexa 19, un Raport tehnic de analiză a vibraţiilor Anexa 16 şi Raport de
inspecţie vizuală (borescopare) Anexa 20.
(5) Reparaţia capitală (RK) la motor (generatorul de gaz şi

turbina de putere liberă). Lista completă a lucrărilor executate este dată în tab.
4.5. Dacă componentele importante ale unui motor sunt defecte, o înlocuire a
acestora este recomandată.
Tabelul 4.5. Lucrări executate la reparaţia capitală la motorul de acţionare a

compresorului centrifugal
1 Toate operaţiile executate la reparaţia curentă de gradul doi, v. tabelul
4.4.
2 Reparaţia generatorului de gaz la o firmă specializată, după tehnologia
corespunzătoare.
3 Reparaţia turbinei libere de gaz la o firmă specializată, după tehnologia
corespunzătoare.
4 Se înlocuiesc furtunurile elastice de pe circuitele de ulei de ungere, ulei
de etanşare, gaz de combustie şi gaz demarare dacă este cazul.
5 După efectuarea unei reparaţii capitale la un generator de gaz, înainte de
efectuarea probei de 72 de ore de funcţionare continuă, se va face o
borescopare (Anexa 20) pentru a se verifica reparaţia făcută şi pentru a
avea o imagine interioară a motorului înainte de punerea în funcţiune.
NTMSCG pag. 95
6 Proba de 72 de ore de funcţionare. După efectuarea unei reparaţii capitale

se va face proba de 72 de ore de funcţionare continuă a generatorului de
gaz. Dacă din diferite motive este necesară întreruperea acestei probe, ea
se reia de la început şi se consideră încheiată atunci când agregatul a
funcţionat 72 de ore continuu. În timpul probei de 72 de ore se
înregistrează o serie de parametri de funcţionare: debitele; presiunile;
turaţiile; temperaturile; spectrele de vibraţii la interval de 8 ore. La
încheierea probei de 72 de ore, grupul de comprimare este oprit şi se
efectuează o nouă borescopare (Anexa 20) în vederea identificării unor
posibile defecte apărute în timpul probei.
reparaţie Anexa 18 cu specificări de efectuare a probei de 72 de ore de
funcţionare, la care se ataşează o Fişă de constatare tehnică Anexa 19,
un Raport tehnic de analiză a vibraţiilor Anexa 16 şi Raport de inspecţie
vizuală (borescopare) Anexa 20.
(6) Revizia tehnică (Rt) la compresorul centrifugal de gaz şi

instalaţiile auxiliare aferente. Lucrările executate în cadrul reviziei tehnice, la
compresorul centrifugal de gaz şi instalaţiile auxiliare aferente cuprinse în
tabelul 4.6.
Tabelul 4.6. Lucrări executate la revizia tehnică la compresorul centrifugal de

gaz şi instalaţiile auxiliare aferente
1 Verificarea stării conductelor şi a racordurilor flexibile din: sistemul de
ungere; sistemul de etanşare; sistemul hidraulic.
2 Verificarea stării cablajelor corespunzătoare termocuplelor, senzori de
vibraţie, senzori de turaţii.
3 Gresarea lagărelor de la pompele auxiliare şi la motoarele electrice de la
diferite pompe şi agregate.
4 Verificarea stării cuplajului elastic de la răcitoarele de ulei şi a
aliniamentului motorului cu ventilatorul.
5 Verificarea stării de curăţenie la răcitoarele de ulei şi spălarea lor dacă
este cazul.
6 Măsurarea şi analiza vibraţiilor.
7 Curăţirea capotajului.
(7) Reparaţia curentă de gradul unu (RC1) la compresorul

centrifugal de gaz şi instalaţiile auxiliare aferente. Principalele operaţii care pot fi
executate în cadrul unei reparaţii curente de gradul unu sunt trecute în tab. 4.7.
NTMSCG pag. 96
Tabelul 4.7. Lucrări executate la reparaţia curentă de gradul întâi compresorul

centrifugal de gaz şi instalaţiile auxiliare aferente
1 Toate operaţiile executate la revizia tehnică, v. tab. 4.6
2 Inspecţia şi eventual înlocuirea filtrelor de ulei în circuitul de ulei de
ungere
3 Verificarea nivelului de ulei la lubrificator şi completarea dacă este cazul
4 Verificarea sistemului de ungere auxiliar
5 şi ajustare sistem ulei hidraulic
Anexa 19şi un Raport tehnic de analiză a vibraţiilor Anexa 16.
(8) Reparaţia curentă de gradul doi (RC2) la compresorul

centrifugal de gaz şi instalaţiile auxiliare aferente. Principalele operaţii care pot fi
executate în cadrul unei reparaţii curente de gradul doi sunt trecute în tab. 4.8.
Tabelul 4.8. Lucrări executate la reparaţia curentă de gradul doi la

compresorul centrifugal de gaz şi instalaţiile auxiliare aferente
1 Toate operaţiile executate la revizia tehnică, v. tabelul 4.7.
2 Demontarea lagărelor, cuplajului, cutiilor de etanşare de la lagăre,
inspectarea lor şi înlocuirea diferitelor subansambluri uzate.
3 Verificarea aliniamentului şi refacerea lui în cazul în care se găsesc valori
necorespunzătoare.
4 Verificarea stării cablajelor, a termocuplelor (termorezistenţelor) şi a
mufelor de la liniile de măsură a temperaturilor din diferite zone ale
agregatului (lagăr, rezervor de ulei etc.) .
5 Verificarea liniilor de măsură a vibraţiilor şi calibrarea lor.
6 Verificarea cablajelor şi a stării fizice a detectoarelor de turaţie.
(9) Reparaţia capitală (RK ) compresorul centrifugal de gaz şi

instalaţiile auxiliare aferente. Lista cu principalele lucrări este dată în tabelul 4.9.
Tabelul 4.9. Lucrări executate la reparaţia capitală la compresorul centrifugal

de gaz şi instalaţiile auxiliare aferente
1 Toate operaţiile executate la reparaţia curentă de gradul doi, v. tab.4.8.
2 Demontarea compresorului centrifugal şi inspectarea părţilor componente
(cutii de etanşare, lagăre,ansamblu rotor –stator, pompe etc.).
3 Înlocuirea sau repararea subansamblurilor defecte ( lagăre, inele de
etanşare, labirinţi de etanşare, inele „O”, cuplajul dintre compresor şi
turbină etc.
NTMSCG pag. 97
4 Echilibrarea ansamblului rotoric şi a cuplajului. În urma echilibrării se

completează un buletin de echilibrare tipizat, Fişa tehnică de echilibrare,
Anexa 20.
5 Repararea diafragmelor statorice dacă este cazul.
6 Demontarea sistemului de ulei de baraj, inspecţie şi reparare în caz de
defect.
7 Demontarea, curăţirea, repararea şi reglarea regulatoarelor de presiune (
ulei de ungere ulei de etanşare).
8 Înlocuirea racordurilor defecte de ulei de ungere sau ulei de etanşare.
9 Curăţirea rezervorului de ulei.
10 Schimbarea uleiului dacă este cazul, în urma rezultatului analizei de ulei,
cu întocmirea Fişei de analiză a uleiului, Anexa 15.
11 Proba de 72 de ore de funcţionare. După efectuarea unei reparaţii capitale se
va face proba de 72 de ore de funcţionare continuă a compresorului de gaz.
Dacă din diferite motive este necesară întreruperea acestei probe, ea se reia de
la început şi se consideră încheiată atunci când agregatul a funcţionat 72 de
ore continuu. În timpul probei de 72 de ore se înregistrează o serie de
parametri de funcţionare: debitele; presiunile; turaţiile; temperaturile; şi se
determină spectrele de vibraţii la un interval de 8 ore.
(10) Inspecţii tehnice periodice ale componentelor liniilor de măsură şi
control la ansamblurile turbocompresoare. Lucrările care se execută în cadrul
acestor inspecţii sunt enumerate în tabelul 4.10. Descrierea în detaliu a
procedurilor de testare calibrare şi verificare precum şi echipamentele necesare
executării acestor lucrări este prezentată în manualele de mentenanţă, specifice
fiecărui grup de comprimare.
Tabelul 4.10. Inspecţii tehnice periodice ale componentelor liniilor de măsură
şi control la ansamblurile de tip turbocompresor
Tip Tip Lucrări executate în cadrul inspecţiei Descrierea
agregat inspecţie lucrării
Verificarea termocuplelor, Conform
Grup de comprimare
termorezistenţelor şi a circuitelor de manual

Inspecţie anuală
protecţie aferente; testarea şi calibrarea

unităţii de control temperatură.
Verificarea bobinelor de aprindere şi a Conform
circuitelor electrice aferente. manual
Verificarea şi calibrarea presostatelor şi a Conform
circuitelor din care fac parte. manual
NTMSCG pag. 98
Verificarea traductoarelor magnetice de Conform

turaţie şi a circuitelor electrice aferente; manual
testarea şi calibrarea unităţii de control
turaţie.
Testarea şi calibrarea sistemelor de Conform
măsură vibraţii. manual
Calibrarea tuturor pragurilor de alarmă şi Conform
declanşare pentru toţi parametrii: presiuni manual
temperaturi, vibraţii, turaţii.
Verificarea sistemului de protecţie anti- Conform
pompaj. manual
4.2.3. Având în vedere tipurile constructive de grupuri de comprimare din

dotarea OST descrise în Art. 3.2., intervenţiile la utilajele de tip motocompresor
pentru categoriile de lucrări descrise în Art. 4.2.1. sunt:
(1) Operaţiile de supraveghere şi întreţinere la motocompresoare.
Operaţiile care se fac în timpul funcţionării stabile constau în măsurarea
parametrilor compresorului / motorului termic şi verificări referitoare la operarea
corectă şi anticiparea unor defecte. Aceste lucrări sunt trecute în tabelul 4.11.
Tabelul 4.11. Măsurătorile executate în timpul funcţionării stabile la

motocompresoare
Mărimea urmărită Mediul / punctul care/ în care se măsoară/verifică
Temperatura ulei, apă de răcire, aer combustie, evacuare gaze arse,
evacuare turbosuflantă, gaze comprimate.
Presiunea ulei, apă de răcire, aspiraţie compresor, refulare compresor,
gaz combustie, aer combustie, aer instrumental; presiuni
diferenţiale pe filtrele de ulei şi de gaz.
Nivelul carter, rezervor pompa de ungere cilindri compresori şi
supape motor
Volumul pierderi prin neetanşeitate de: ulei, apă, gaz.
Tensiunea electrică la ventilatoarele de răcire.
Tensiunea de pentru echipamentele de protecţie şi automatizare.
comandă (24 V CC)
(2) Revizia tehnică la motocompresor (Rt). Lucrările executate în
cadrul reviziei tehnice la motocompresor şi instalaţiile auxiliare aferente
cuprinse în tabelul 4.12.
Tabelul 4.12. Lucrările executate în timpul reviziei tehnice la motocompresoare

Nr. Operaţia executată
1 Demontare capace chiulase şi verificare jocuri la cald.
2 Verificarea amănunţită a săpărilor de ulei, apă, gaz, aer.
3 Verificarea strângerilor şuruburilor la toate articulaţiile mobile: regulator
NTMSCG pag. 99
motor, regulator aer, clapete aer combustie.

4 Oprirea de scurtă durată a ventilatoarelor de răcire şi verificarea
temperaturii lagărelor.
5 Evacuarea completă a condensului din aerul de comandă - purjarea atentă
a filtrelor.
6 Verificarea stării de încărcare a bateriilor statice de comandă prin
măsurarea curentului de încărcare şi a tensiunii la borne.
7 Pornirea de scurtă durată a grupului electrogen.
8 Verificarea aprinderii bujiilor prin metode specifice.
9 Verificarea funcţionării regalatorului de putere şi a regulatorului de
combustie cu comanda de la tabloul de automatizare.
10 Controlul căderilor de presiune pe filtrele de gaz cu manometre etalon.
11 Verificarea stării instalaţiei de gaz combustie şi aer de comandă.
12 Controlul funcţionării presostatului de aer de comandă şi a regulatorului
din circuit.
13 Verificarea vizuală aerisirii la coş a carterului.
14 Controlul capacelor de la supapele de pe compresoare.
15 Controlul vizual al ungerii culbutorilor.
16 Manevra de închidere deschidere manuală a jaluzelelor de la răcitoarele
de apă.
17 Controlul „pânzei de ulei” în filtrul de aspiraţie aer combustie.
18 Efectuarea unei analize termografice, cu intocmirea Fişei verificării
19 Verificarea strângerii pe fundaţie a batiului şi oprirea motorului; dacă
este necesară strângerea şuruburilor de fixare.
Anexa 19 şi un raport de analiză termografică, Fişa verificării
(3) Reparaţia curentă de gradul unu (RC1) la motocompresor.

Principalele operaţii care pot fi executate în cadrul unei reparaţii curente de
gradul unu sunt trecute în tabelul 4.13.
Tabelul 4.13. Lucrările executate în timpul reparaţiei curentă de gradul unu la

motocompresoare
Nr. Operaţia executată
1 Toate lucrările executate la revizia tehnică, tab. 4.12.
2 Verificare şi reglare jocuri supape.
3 Verificare bujii şi verificarea distanţei dintre electrozi.
4 Purjare butelie gaz combustie.
5 Verificare acţionare demaror.
6 Verificarea automatizării instalaţiei de producere a aerului instrumental
NTMSCG pag. 100
(de comandă).
7 Verificarea şi strângerea batiului pe fundaţie.
8 Demontarea capacelor de pe carter şi inspecţia vizuala arborelui
principal.
9 Demontarea şi spălarea supapelor uni-sens de ungere a cilindrilor
compresori.
10 Demontarea capacelor pieselor de legătură între motor şi compresor şi
verificarea strângerii pieselor respective.
11 Verificarea şi rigidizarea suporţilor de compresor.
12 Verificarea nivelului de ulei la robineţii intersigma.
13 Verificarea funcţionării supapelor de siguranţă prin acţionarea lor
manuală.
14 Scurgerea separatoarelor verticale de ulei.
15 Verificarea acţionării protecţiilor de pe tabloul de automatizare.
16 Schimbarea uleiului de ungere, spălarea carterului şi înlocuirea filtrelor.
17 Pornirea de probă a grupului electrogen.
18 Verificarea instalaţiei de sesizare a acumulărilor de gaze în hala
compresorului.
Anexa 19 şi un raport de analiză termografică, Fişa verificării
(4) Reparaţia curentă de gradul doi (RC2) la motocompresor.

Principalele operaţii care pot fi executate în cadrul unei reparaţii curente de
gradul doi sunt trecute în tabelul 4.14.
Tabelul 4.14. Lucrările executate în timpul reparaţiei curentă de gradul doi la

motocompresoare
Nr. Denumirea operaţiei
1 Toate lucrările executate la reparaţia curentă de gradul unu, tab. 4.13.
2 Ȋ nlocuire supape – dacă este cazul.
3 Ȋ nlocuire scaun supape – dacă este cazul.
4 Ȋ nlocuire ghiduri supape – dacă este cazul.
5 Curăţire distribuitor ungere supape.
6 Boroscopare chiulase şi demontare în vederea remedierii defectelor
identificate - dacă este cazul.
7 Demontare capace cilindru compresor.
8 Verificarea strângerii pe tija pistonului.
9 Verificarea închiderii /deschiderii spaţiilor moarte în cilindri compresori.
10 Verificarea strângerii pe carter a cilindrilor motori
11 Curăţire filtre conice de pe butelia de aspiraţie gaz comprimat.
12 Verificarea manuală a acţionărilor tuturor robinetelor sferice din staţie.
NTMSCG pag. 101
13 Curăţirea diafragmelor de pe panoul de măsură.

14 Regenerare filtre orizontale de pe aspiraţie şi a filtrelor de pe fiecare grup.
15 Gresare lagăre ventilatoare.
16 Schimb ulei cater, după spălarea acestuia.
17 Ȋ nlocuire filtre ulei.
18 Spălare filtre gaz combustie şi drenaj.
19 Pornirea de probă a grupului.
20 Verificarea magnetoului .
21 Întinderea lanţurilor de distribuţie.
22 Spălarea schimbătoarelor de căldură de pe instalaţie de ungere.
23 Verificarea închiderii – deschiderii termostatului de pe instalaţia de răcire.
24 Probarea compresoarelor de aer.
25 Schimbarea uleiului la regulatoarele de putere, după spălarea acestora.
26 Demontare şi curăţire demaror.
27 Controlul vizual al cămăşilor cilindrilor motori prin carterul inferior.
28 Demontare pentru control a unei supape de pe cilindri compresori.
Anexa 19 şi Raport de inspecţie vizuală (borescopare) Anexa 20.
(5) Reparaţia capitală (RK) la motocompresor. Lista cu

principalele lucrări este dată în tabelul 4.15.
Tabelul 4.15. Lucrările executate în timpul reparaţiei capitale la

motocompresoare
Nr. Denumirea operaţiei executate
1 Toate operaţiile executate la reparaţia curentă de gradul doi v. tab. 4.14.
2 Verificare jocuri.
3 Ȋ nlocuire pistoane motor – dacă este cazul.
4 Ȋ nlocuire pistoane compresor – dacă este cazul.
5 Ȋ nlocuire segmenţi.
6 Ȋ nlocuire benzi portante.
7 Ȋ nlocuire regulatoare de putere.
8 Ȋ nlocuire bujii.
9 Ȋ nlocuire bobine de aprindere.
10 Ȋ nlocuire chiulase, supape, arcuri , culbutori, compensatori hidraulici.
11 Ȋ nlocuire presetupe pompa de apă.
12 Spălare integrală instalaţie de ungere.
13 Verificări panouri electrice de distribuţie, înlocuiri de echipament, dacă
este cazul.
NTMSCG pag. 102

Anexa 19.
4.2.4. Referitor la echipamentele/aparatura electrică şi neelectrică din

SCG pentru atmosfere potenţial explozive, se vor executa activităţile incluse în
tab. 4.16, la intervalele de timp precizate în acelaşi tabel.
Tabelul 4.16. Activităţile desfăşurate la echipamentele/aparatura electrică şi

neelectrică pentru atmosfere potenţial explozive
Nr. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII PERIODICITATEA
crt. ACTIVITĂŢII
S L A
1. Verificarea marcării şi semnalizării identificate în urma 
zonării Ex corespunzătoare a zonelor cu potenţial 1
pericol de explozie stabilite conform HG nr. 752 /2004
şi a normativului NEx 01-06 /2007
2. Inspecţia echipamentelor şi aparatelor Sumar
*
prevăzute în clasa de protecţie „i- (V)
3. intrinsecă” conform „Documentului Riguros *
privind protecţia impotriva exploziei” / (R) 3;6
4. „Documentaţiei de atestare” întocmite Detaliat *
pentru fiecare obiectiv S.N.T. (D) 3
*
prevăzute în clasa de protecţie „d- (V)
6. antideflagrantă” conform „Documentului Riguros *
privind protecţia împotriva exploziei ” / (R) 3;6
*
prevăzute în clasa de protecţie „e-siguranţă (V)
9. mărită” conform „Documentului privind Riguros *
protecţia împotriva exploziei” / (R) 3;6
11 Inspecţia echipamentelor şi dispozitivelor Sumar
*
neelectrice pentru atmosfere potenţial (V)
12 explozive, din staţiile de comprimare a Riguros *
gazelor conform „Documentului privind (R) 3;6
13 protecţia împotriva exploziei” /
Detaliat *
„Documentaţiei de atestare” întocmite
(D) 3
pentru fiecare staţie de comprimare.
* Se vor studia şi aplica prevederile documentului „Documentul privind protecţia împotriva
exploziei” realizat în baza H.G. nr.1058/08.09.2006 care include şi „Documentaţia de
atestare” elaborată cu respectarea normativului NEx 01-06 /2007. Documentele tehnice sunt
elaborate pentru fiecare obiectiv S.N.T supus riscului la explozie iar periodicitatea inspecţiilor
este adoptată în concordanţă cu aceste documente;
NOTĂ: Semnificaţia coloanelor în care se indică prin semnul  periodicitatea activităţilor
este următoarea: S – Săptămânal; L – La numărul de Luni specificat sub semn (3;6 între 3 şi
6 luni); A – La numărul de Ani specificat sub semn;  * - Precizări suplimentare.
NTMSCG pag. 103

4.3. Elaborarea programului de mentenanţă
4.3.1. Pentru elementele staţiilor de comprimare destinate gazelor naturale

precizate în Art. 1.2.1., va exista o descriere specifică privind lucrările de
mentenanţă, în acord cu prevederile din paragraful 4.2.
4.3.2. În timpul funcţionării stabile se urmăreşte orar încadrarea în
parametrii de funcţionare şi se consemnează datele în registrul de parametri,
organizat în conformitate cu prevederile din Anexa 14. Abaterile de la un regim
de funcţionare normal sunt raportate şi analizate de şeful de tură, care va lua
măsurile ce se impun pentru fiecare situaţie apărută.
4.3.3. (1) Operaţiunile care trebuie executate în cadrul intervenţiilor
planificate (RC1,RC2,RK) la maşinile, utilajele şi instalaţiile din SCG, se vor
stabili pe baza constatărilor efectuate cu ocazia executării reviziei tehnice, a
demontării mijlocului fix respectiv, în vederea executării reparaţiei, precum şi a
constatărilor consemnate în Fişa de constatare tehnică a maşinii, utilajului în
vederea reparaţiei, întocmite în conformitate cu cerinţele din Anexa 19.
(2) Comisia de analiză care execută constatarea tehnică este numită
de şeful SCG.
(3) Fişele de constatare întocmite (Anexa 19) vor fi păstrate în
arhivă la Staţia de Comprimare a Gazelor şi la Serviciul Compresoare timp de 1
an.
4.3.4. Operaţiile care se stabilesc a fi executate în cadrul supravegherii/
întreţinerii zilnice şi a unei intervenţii planificate trebuie să se încadreze în lista
de lucrări corespunzătoare tipului respectiv de intervenţie Rt, RC1, RC2, RK,
prezentată în Art. 4.2.2. şi 4.2.3.
4.3.5. Delimitarea intervenţiilor tehnice se face pe baza a doi indicatori:
a) intervalul (ciclul de funcţionare) dintre două reparaţii, conform datelor din
Anexa 21, care constituie limita minimă; executarea intervenţiei se poate
face numai după expirarea numărului de ore de funcţionare prevăzut
pentru acea intervenţie (se acceptă o abatere de ± 10 %). Orice intervenţie
care se face înainte de expirarea numărului de ore de funcţionare prevăzut
este o intervenţie accidentală.
b) costul reparaţiei, stabilit în normativ Anexa 22, în procente din valoarea
de înlocuire a mijlocului fix, care constituie limita maximă; prin valoarea
de înlocuire se înţelege suma cheltuielilor necesare la data reevaluării,
pentru înlocuirea mijlocului fix existent cu altul nou având caracteristici
tehnico - economice similare celui care se înlocuieşte.
4.3.6. Programarea agregatelor pentru reparaţia capitală se face în luna
noiembrie a anului curent pentru anul următor. Reparaţiile capitale se execută în
timpul unei opriri generale pentru revizie, corespunzător fiecărei staţii de
comprimare. Perioada de oprire pentru revizie se stabileşte pentru fiecare staţie
de comprimare şi se centralizează în cadrul Serviciului Compresoare în luna
NTMSCG pag. 104

noiembrie a anului curent, pentru anul următor. Programarea stabilită poate fi

revizuită, în luna martie a anului următor, pe baza constatărilor din timpul Rt.
4.3.7. Agregatele care echipează un generator de gaz (dozator , regulator
etc.) nu sunt reparate de către echipele/atelierele specializate ale OST. Atunci
când operatorii din SCG constată că funcţionarea lor este necorespunzătoare,
acestea sunt trimise la o firmă specializată, pentru diferite tipuri de intervenţii.
Tipul de intervenţie care se va aplica (curăţare, reglare, reparaţie) va fi în funcţie
de constatările care se fac la demontare, în prezenţa Şefului SCG.
4.3.8. Ţinându-se seama de gradul de uzură şi de starea tehnică a
agregatelor de comprimare, ciclul de funcţionare dintre două reparaţii capitale
poate fi micşorat în baza unui referat aprobat de conducerea OST, care are la
bază un raport tehnic sau o analiză efectuată de o comisie tehnică de specialitate.
4.3.9. Reducerea ciclului de reparaţie la repararea unui agregat de
comprimare se propune de către Şeful Staţiei de Comprimare şi se aprobă de
conducerea DE.
4.3.10. Pentru prevenirea întreruperilor în funcţionare a grupurilor de
comprimare şi a instalaţiilor tehnologice aferente, cauzate de accidente tehnice
ca urmare a unor reparaţii capitale neefectuate, amânările de reparaţii capitale
scadente se pot face în următoarele condiţii cumulative:
a) grupul de comprimare operează în limitele parametrilor de funcţionare
normală (temperaturi, vibraţii, etc.) şi nu prezintă uzuri inacceptabile,
care pot provoca oprirea agregatului sau mai rău pot duce la accidente
tehnice;
b) întocmirea unor documente tehnice de atestarea a stării de bună
funcţionare pentru fiecare grup de comprimare în parte şi anume: fişa de
constatare întocmită în cadrul staţiei de comprimare; raportul de
inspecţie şi după caz fişe de verificări: grosimi, jocuri, uzuri, absenţă
fisuri, vibraţii, deformaţii, termograma, etc., întocmite în cadrul
Serviciului Compresoare.
4.3.11.Procedurile de amânare a RK se fac în cadrul Serviciului
Compresoare se aprobă de către conducerea DE pe baza unui referat de
Propunere de Amânare a Reparaţiei Capitale întocmit pe formularul din Anexa
23. Pentru elaborarea referatului Şeful Serviciului Compresoare solicită,
analizează şi ia în considerare sugestiile şi propunerile specialiştilor cu atribuţii
în domeniul mentenanţei SCG.
4.3.12. (1) La nivelul DE în perioada 01 aprilie – 15 mai, se analizează
lucrările de reparaţii capitale şi se întocmeşte un Proces Verbal de Analiză a
Reparaţiilor Capitale Scadente în anul respectiv, prin care se hotărăşte:
a) executarea reparaţiei capitale la termenul scadent, sau
b) amânarea executării reparaţiei capitale, pe baza bunei funcţionări din
punct de vedere tehnologic cât şi pe baza documentelor de atestare a stării
tehnice bune, specificate în Art. 4.3.10.
NTMSCG pag. 105

(2) Procesul Verbal de Analiză a Reparaţiilor Capitale Scadente

Anexa 24, se analizează şi se semnează de o comisie numită de conducerea DE.
(3) Anexa la Procesul Verbal de Analiză a Reparaţiilor Capitale
Scadente va conţine următoarele date: denumirea staţiei de comprimare;
denumirea instalaţiei; numărul agregatului de comprimare; numărul de inventar;
numărul de cod de clasificare; ciclul de reparaţii din normativ; numărul de ore
de funcţionare de la punerea în funcţiune; numărul de ore de funcţionare de la
ultima reparaţie capitală; data reprogramată pentru reparaţia capitală; denumirea
documentelor de atestare a stării tehnice care au stat la baza analizei.
4.3.13. Amânarea unei reparaţii capitale presupune reprogramarea
acesteia pentru anul următor. Între timp, ciclul de reparaţii (Rt,RC1,RC2)
continuă ca şi cum s-ar fi desfăşurat RK.
4.3.14. Amânarea unei RK poate fi făcută ori de câte ori sunt îndeplinite
condiţiile enumerate în Art. 4.3.10. Procedurile de diagnoză şi de analiză a
agregatelor pentru care se hotărăşte amânarea RK sunt programate în intervale
de timp bine stabilite, funcţie de fiecare situaţie, astfel încât să se asigure
condiţiile de funcţionare în siguranţă. Intervalele de timp la care se stabileşte
programarea procedurilor de analiză şi diagnosticare sunt egale cu resursa de
timp care se acordă printr-un raport tehnic corespunzător şi se stabilesc în
Propunerea de Amânare a Reparaţiei Capitale conform Anexei 22.
4.3.15. În cazul în care din analiza condiţiilor de operare se evidenţiază
probleme care pun în pericol funcţionarea utilajului, se iau măsuri imediate de
finalizare a perioadei de amânare a reparaţiei, astfel încât să nu se ajungă la un
accident major (evoluţii necontrolabile în cursul exploatării unui utilaj, care
conduc la apariţia unor pericole grave asupra sănătăţii personalului/ populaţiei
şi/sau asupra mediului şi/sau la consecinţe economice importante: distrugerea
utilajului, a clădirilor, degradarea unor instalaţii/aparate etc.).
4.3.16. Sistemul de protecţie şi control, este supus unui ciclu anual de
verificări şi calibrări. Inspecţiile tehnice periodice ale liniilor de măsură şi
control cuprind lucrări de testare, verificări şi calibrări ale componentelor
acestor linii în locaţia proprie, sau demontate de pe maşină, precum şi controale
vizuale.
De asemenea, în timpul reviziilor tehnice, reparaţiilor curente sau reparaţiilor
capitale se fac inspecţii vizuale pentru depistarea unor eventuale probleme.
Controalele vizuale constau în inspectarea: componentelor din punct de vedere al
integrităţii; depistarea urmelor de coroziune; etanşărilor; fixărilor şi a conexiunilor
acestora. Lucrări de calibrare şi verificare, în plus faţă de cele anuale, se fac numai
în cazul în care sunt semnalate probleme în funcţionarea unor echipamente.
4.3.17. Inspecţiile tehnice în liniile de măsură se execută anual în timpul
sezonului cald, ţinând seama că aceste grupuri sunt puse în funcţiune în timpul
sezonului rece în majoritatea cazurilor. Aceste lucrări sunt executate de personal
specializat, împreună cu personalul din staţia de comprimare în care se
desfăşoară lucrarea.
NTMSCG pag. 106

4.3.18. Pentru asigurarea condiţiilor de întreţinere şi revizie, în magaziile

de piese de schimb existente în staţiile de comprimare, trebuie să fie un număr
suficient de piese, evitându-se pe cât posibil întreruperea procesului de
comprimare pe perioade lungi.
4.4. Stabilirea tehnologiilor de realizare a lucrărilor de mentenanţă
4.4.1. (1) Schema de execuţie care trebuie aplicată pentru efectuarea

oricărei lucrări de mentenanţă la elementele din SCG din cadrul SNT cuprinde
următoarea succesiune de etape tehnologice :
a) Etapa operaţiilor tehnologice de asigurare a accesului în locul / zona
din staţie care se efectuează lucrarea de mentenanţă; cuprinde, în funcţie de
modul cum se realizează lucrarea de mentenanţă operaţii tehnologice din
următoarea gamă: oprirea tuturor compresoarelor din staţie sau a unora dintre
acestea; evacuarea gazelor din instalaţiile tehnologice; izolarea prin blindare a
conductelor tehnologice de aspiraţie şi refulare a compresoarelor; blocarea unor
posibilităţii de pornire a utilajelor; asigurarea menţinerii robinetelor de evacuare
la coş în permanenţă pe poziţia deschis; verificarea prealabilă a etanşeităţii
robinetelor din instalaţia tehnologică aflate sub presiune de gaz; fixarea de
plăcuţe avertizoare, localizarea şi marcarea zonei în care se face reparaţia etc.
Acest aspect este cuprins în Fişa tehnologică a Lucrării de mentenanţă (Anexa
25, paragraful 2.1.)
b) Etapa operaţiilor tehnologice de pregătire locului / zonei pe care se
efectuează lucrarea de mentenanţă; cuprinde operaţii tehnologice din
următoarea gamă: aducerea unor dispozitive de ridicat şi a unor suporţi;
demontarea unor elemente (carcase, capace, protecţii) pentru asigurarea
accesului la zona de intervenţie; construcţia unor posibilităţi de acces şi a unor
dispozitive de protecţie la elementele dispuse la înălţime sau în zone cu acces
dificil; îndepărtarea învelişului / izolaţiei de protecţie anticorozivă şi curăţirea
tubulaturii la intervenţii pe conducte; aşezarea pieselor demontate în
conformitate cu instrucţiunile tehnice de exploatare; aerisirea continuă a
încăperilor în care urmează să se execute reparaţia etc. Acest aspect este cuprins
în Fişa tehnologică a Lucrării de mentenanţă (Anexa 25, paragraful 2.2.).
c) Etapa operaţiilor tehnologice de pregătire a pieselor de schimb şi a
materialelor cu care se efectuează lucrarea de mentenanţă; cuprinde operaţii
tehnologice din următoarea gamă: pregătirea unor substanţe pentru curăţare;
aprovizionarea cu: elemente din pachetul de etanşare la tija pistonului,
elementele de uzură la supape (discuri, arcuri, scaun , gardă), segmenţi de
piston, cuzineţi, elemente ale camerei de ardere (arzătoare, carcasă, duze de
combustibil, elemente ale sistemului de aprindere), elemente din sistemul de
control al unităţii de comprimare; fabricarea pieselor de adaos de tipul petecelor
şi manşoanelor folosite la repararea conductelor etc. Acest aspect este cuprins în
Fişa tehnologică a Lucrării de mentenanţă (Anexa 25, paragraful 2.3.).
NTMSCG pag. 107

d) Etapa operaţiilor tehnologice de verificare / înlocuire / reparare

efectivă a elementelor din SCG; majoritatea operaţiilor care se fac în timpul
reviziilor/reparaţiilor la SCG constau în verificări a stării funcţionale a
componentelor urmată de înlocuirea / repararea acestora (cu mijloace proprii sau
la terţi, pe baza tehnologiei acestora); verificările se referă la: măsurarea şi analiza
vibraţiilor; analiza tribologică a uleiului; inspecţia termografică; inspecţia prin
borescopare; măsurarea jocurilor; echilibrarea ansamblurilor în mişcare de rotaţie,
verificarea şi testarea termocuplelor, termorezistenţelor şi circuitelor de protecţie
aferente, verificarea traductoarelor etc.; înlocuirea cuprinde: schimbarea
furtunelor; filtrelor; a uleiului; a pompelor de ungere; a traductoarelor; a
presostatelor; a dispozitivelor de alarmare, etc.; repararea poate cuprinde operaţii
tehnologice din următoarea gamă: repararea lagărelor, refacerea sistemelor de
etanşare; repararea supapelor; repararea camerei de ardere; repararea cilindrilor;
aplicarea prin sudare a unor elemente de reparare (petece, manşoane etc.),
spălarea, îndepărtarea depunerilor etc. Acest aspect este cuprins în Fişa
tehnologică a Lucrării de mentenanţă (Anexa 25, paragraful 2.4.).
e) Etapa operaţiilor tehnologice de verificare a calităţii reparaţiilor;
poate cuprinde operaţii tehnologice din următoarea gamă: verificarea prin
metode nedistructive a îmbinărilor sudate; măsurarea dimensiunilor
caracteristice ale reparaţiilor; efectuarea unor probe de etanşeitate; determinarea
unor căderi de presiune; inspecţia termografică efectuată pe loc sau comparativ
cu situaţia anterioară reparaţiei; măsurarea vibraţiilor comparativ cu situaţia
anterioară reparaţiei etc. Acest aspect este cuprins în Fişa tehnologică a Lucrării
de mentenanţă (Anexa 25, paragraful 2.5.). După efectuarea unei reparaţii
capitale se va face proba de 72 de ore de funcţionare continuă a generatorului
de gaz. Dacă din diferite motive este necesară întreruperea acestei probe, ea se
reia de la început şi se consideră încheiată atunci când agregatul a funcţionat 72
de ore continuu. În timpul probei de 72 de ore se înregistrează o serie de
parametri de funcţionare: debitele; presiunile; turaţiile; temperaturile; spectrele
de vibraţii la interval de 8 ore. La încheierea probei de 72 de ore, grupul de
comprimare este oprit şi se efectuează o nouă borescopare (în cazul utilajului de
comprimare de tip turbocompresor) în vederea identificării unor posibile defecte
apărute în timpul probei. O parte din operaţiile de verificare se fac cu utilajul de
comprimare demontat, iar altele după montarea acestuia.
f) Etapa operaţiilor tehnologice de remontare/aducerea utilajului în starea
de funcţionare; poate cuprinde operaţii tehnologice din următoarea gamă:
montarea carcaselor, capacelor, camerelor de ardere; conectarea compresoarelor la
conducte prin înlăturarea blindajelor; montarea dispozitivelor de protecţie şi
aparatura de indicare şi înregistrare a parametrilor; refacerea izolaţiei anticorozive a
tubulaturii în zona afectată de lucrarea de mentenanţă; aplicarea de grunduri şi/sau
vopsele pe elemente din SCG etc. Acest aspect este cuprins în Fişa tehnologică a
Lucrării de mentenanţă (Anexa 25, paragraful 2.6.).
NTMSCG pag. 108

(2) La proiectarea tehnologiilor de realizare a lucrărilor de mentenanţă

trebuie să se examineze integral schema de execuţie, să se aleagă etapele care
trebuie parcurse şi să se stabilească conţinutul fiecărei etape, care este determinat
de natura, amploarea şi condiţiile de efectuare a fiecărei lucrări, precum şi de
particularităţile specifice procedeului tehnologic de inspecţie / reparare adoptat.
4.5. Elaborarea procedurilor de realizare a lucrărilor de mentenanţă şi

eliberarea autorizaţiilor de lucru
4.5.1. (1) Orice lucrare de mentenanţă la GC si EAC trebuie realizată pe

baza prescripţiilor din manualele /cărţile tehnice ale acestora.
(2) Tehnologiile de realizare a lucrărilor de mentenanţă la SCG din
SNT se concep şi se proiectează în sistem modular, modulele tehnologiei fiind
reprezentate de etapele schemei de execuţie a lucrărilor mentenanţă prezentate la
Art. 4.4.1. (1).
(3) Tehnologia de efectuare pentru orice lucrare de mentenanţă
trebuie să cuprindă:
a) datele iniţiale: descrierea conţinutului şi volumului lucrării, precizarea
condiţiilor de realizare a lucrării; prezentarea executantului şi a capabilităţii
acestuia;
b) elementele tehnologice pentru toate etapele de execuţie a lucrării ;
c) prescripţiile privind controlul calităţii pe parcursul execuţiei,
verificarea finală şi recepţia lucrării.
(4) Tehnologia utilizată pentru GC şi EAC trebuie să conţină:
a) succesiunea operaţiilor tehnologice care se execută (filmul tehnologic
de realizare a modulului /etapei din cadrul lucrării de mentenanţă);
b) prescripţiile de efectuare a fiecărei operaţii: procedeul tehnologic
aplicat (modul de lucru şi echipamentul de muncă necesar: scule, maşini,
dispozitive, instrumente de măsurare etc.); materialele tehnologice şi regimul de
lucru; verificarea calităţii după realizarea operaţiei; regulile care trebuie
respectate privind securitatea şi sănătatea în muncă; echipamentul de protecţie
care trebuie utilizat; componenţa şi calificarea echipei care realizează operaţia;
norma de timp pentru realizarea operaţiei; costul operaţiei.
(5) Operaţiile principale ale proceselor tehnologice de mentenanţă,
care influenţează esenţial calitatea reparaţiilor efectuate şi/sau a căror efectuare
poate implica riscuri privind securitatea şi sănătatea executanţilor sau privind
integritatea utilajelor/echipamentelor pe care se lucrează trebuie să fie executate
pe baza unor proceduri certificate; în această categorie sunt incluse:
a) verificarea alinierii şi fixării utilajelor;
b) verificarea jocurilor din utilajele dinamice: axial în lagăre, joc axial
total; jocuri radiale în lagăre; jocuri în etanşările mecanice; jocurile labirinţilor
dintre trepte; jocurile în bucşe;
c) echilibrarea rotorului la compresor sau turbină;
NTMSCG pag. 109

d) verificarea deformaţiilor la arborele cotit;

e) operaţiile de montare / demontare ale elementelor complexe: cuplaje;
carcasă; extragerea rotorului din carcasă; diafragme inferioară şi superioară;
cilindru motor; cilindru compresor; etanşări; supape;
e) efectuarea inspecţiei de borescopare;
f) inspectarea diferitelor componente: filtre şi determinarea căderii de
presiune pe acestea; ventilatoare; starea conductelor şi a racordurilor flexibile;
curelele de transmisie; demaror; electrovalve; suflantă; cilindri motori şi
compresori etc.
g) efectuarea analizei termografice;
h) efectuarea analizei tribologice;
i) verificarea nivelului de vibraţii, obţinerea spectrului de vibraţii şi
interpretarea acestora;
j) verificarea termocuplelor, termorezistenţelor şi a circuitelor de protecţie
aferente; testarea şi calibrarea unităţii de control temperatură; verificarea
bobinelor de aprindere şi a circuitelor electrice aferente; verificarea şi calibrarea
presostatelor şi a circuitelor din care fac parte;
k) înlocuirea unor elemente: înlocuire pistoane motor, pistoane
compresor; înlocuire segmenţi; înlocuire benzi portante; înlocuire regulatoare de
putere; înlocuire bujii; înlocuirea filtrelor de ulei; schimbarea uleiului etc.
l) curăţarea, spălarea unor elemente/circuite: filtre, supape, pale, labirinţi;
m) efectuarea unor probe la elementele componente ale staţiei de
comprimare: demaror; sistemul antipompaj; grupul electrogen; protecţiile
unităţii de comprimare; instalaţia de sesizare a prezenţei gazelor; compresoarele
de aer; aparate de măsură, indicatoare;
n) efectuarea unor intervenţii pe sistemul de conducte din staţie:
măsurarea grosimilor de perete ale tubulaturii; operaţiile de pregătire (curăţire,
sablare etc.) a în vederea efectuării de reparaţii; debitarea unor porţiuni de
tubulatură; operaţiile de sudare sau de încărcare prin sudare;
(6) Procedurile pentru operaţiile principale ale proceselor
tehnologice de mentenanţă a SCG din SNT se elaborează şi se certifică de către
personalul de specialitate al entităţilor funcţionale precizate în Lista procedurilor
care documentează activităţile din cadrul procesului de mentenanţă a SNT
(Anexa 5). Capitolul de descriere al oricărei proceduri trebuie conceput şi
elaborat ca document tipizat, care poate fi uşor şi rapid particularizat pentru
orice caz concret ale cărui condiţii se încadrează în domeniul de valabilitate al
procedurii respective.
4.5.2. (1) Tehnologia utilizată pentru orice lucrare de mentenanţă la SCG
din cadrul SNT se sintetizează într-o Fişă tehnologică a lucrării de mentenanţă
conform Anexei 25.
(2) Fişă tehnologică a lucrării de mentenanţă este documentul care
stă la baza activităţilor de efectuare, urmărire, verificare şi recepţie a oricărei
lucrări de mentenanţă.
NTMSCG pag. 110

(3) Orice lucrare de mentenanţă planificată poate fi realizată dacă:

a) tehnologia lucrării de mentenanţă, a fost avizată şi aprobată de Serviciul
Compresoare;
b) a fost desemnată entitatea din cadrul SCG care efectuează lucrarea şi/sau
au fost parcurse demersurile legale şi s-au semnat contractele de atribuire
a lucrărilor unor entităţi din afara OST.
c) au fost achiziţionate echipamentele, dispozitivele, piesele de schimb şi
materialele tehnologice pentru efectuarea lucrării.
d) Şeful Staţiei de Comprimare a emis Ordinul de Lucru, folosind formularul
prezentat în Anexa 26, pentru efectuarea lucrării sau pentru efectuarea
fiecărei etape sau fiecărui grup de etape din Fişa tehnologică a lucrării de
mentenanţă.
e) fiecare lucrarea pentru care s-a emis Ordinul de Lucru are desemnat, de
către Şeful SCG, o echipă de intervenţie condusă de un Responsabil de
Lucrare de Mentenanţă care efectuează lucrările trecute în Ordinul de
Lucru.
(4) Pe baza Fişei tehnologice a lucrării de mentenanţă, Responsabilul
Lucrării de Mentenanţă planificată urmăreşte încadrarea lucrărilor în termenele
prevăzute, supraveghează realizarea lucrărilor la nivelul cerut al parametrilor
tehnici şi economici, obţine eventualele derogări de la prevederile tehnologiei
proiectate, bine motivate şi care nu determină diminuării ale calităţii lucrării şi
decide dacă lucrarea efectuată îndeplineşte cerinţele calitative impuse prin
tehnologia proiectată şi poate fi recepţionată.
(5) La sfârşitul lucrărilor o Comisie de Recepţie formată din Şeful
Serviciului Compresoare şi Şeful SCG, inspectează lucrările executate, asistă la
probele finale, completând formularul din Anexa 18.
4.6. Normarea lucrărilor de mentenanţă
4.6.1. (1) Normarea oricărei lucrări de mentenanţă planificată se
efectuează la proiectarea procesului tehnologic al lucrării, stabilind pentru
fiecare operaţie din acest proces tehnologic:
a) componenţa (numărul membrilor) echipei / formaţiei care efectuează
operaţia şi nivelul necesar de competenţă / calificare al membrilor acesteia;
b) norma de timp alocată pentru pregătirea, executarea şi verificarea
calităţii rezultatului operaţiei; norma de timp a operaţiei se acordă pentru toţi
membrii echipei / formaţiei care o execută;
c) norma de consum de materiale tehnologice, piese sau componente de
schimb, combustibili şi energie electrică.
(2) Fişa Tehnologică a Lucrării de Mentenanţă din Anexa 25,
include toate aspectele prezentate la punctul (1). Responsabilul Lucrării de
Mentenanţă va justifica prin completarea Fişei de Lucrări de Revizie, Anexa 27,
modul de realizare a lucrării.
NTMSCG pag. 111

(3) Pentru normarea lucrărilor de mentenanţă se pot utiliza

normativele industriale disponibile agreate de conducerea OST sau normativele
elaborate de Serviciul mentenanţă – reabilitare din DE al OST, cu normele de
timp, de materiale şi de energie stabilite prin cronometrarea duratei operaţiilor şi
înregistrarea / măsurarea consumurilor la efectuarea supravegheată a operaţiei.
4.6.2. La normarea lucrărilor de mentenanţă pentru rezolvarea unor
incidente se aplică prevederile din Art. 4.7.7 – 4.7.8 al Normelor tehnice.
4.7. Costurile lucrărilor de mentenanţă
4.7.1. (1) Costurile lucrărilor de mentenanţă efectuate la SCG aparţinând

SNT se estimează pe baza prevederilor privind normele de personal, normele de
timp, consumurile de manoperă şi consumurile de materiale tehnologice şi de
piese, conţinute de tehnologiile de mentenanţă.
(2) În ultimul trimestru al fiecărui an, după elaborarea programului
de mentenanţă pentru anul următor, serviciul de specialitate din DE al OST
elaborează planul de achiziţii de materiale, echipamente şi piese pentru
efectuarea lucrărilor de mentenanţă şi planul de lucrări de mentenanţă care se
contractează cu terţi, care se avizează de directorul DE şi se aprobă de
managementul la cel mai înalt nivel al OST.
(3) Achiziţiile de materiale, echipamente şi piese pentru efectuarea
lucrărilor de mentenanţă şi atribuirea la terţi a lucrărilor de mentenanţă se va
face cu respectarea integrală şi riguroasă a tuturor prevederilor legale în vigoare
privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune
de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
(5) Contractele de achiziţie de materiale, echipamente şi piese
pentru efectuarea lucrărilor de mentenanţă şi contractele pentru atribuirea
lucrărilor de mentenanţă se vor încheia astfel încât să se respecte termenele de
realizare a lucrărilor prevăzute în programul anual de mentenanţă a SNT.
4.7.2. Cheltuielile efectuate cu executarea reviziei tehnice se vor suporta
din fondurile de producţie ale anului în care se va executa această intervenţie.
4.7.3. Cheltuielile efectuate cu executarea reparaţiei curente se asigură
din fondurile de producţie şi se includ în preţul de cost al producţiei din anul
calendaristic în care au fost executate.
4.7.4. Cheltuielile destinate operaţiei de reparaţie capitală se vor suporta
din fondurile de producţie destinate reparaţiilor capitale.
4.7.5. Majorarea valorii reparaţiei capitale peste cea prevăzuta in normativ
se aproba de Consiliul de Administraţie al OST pe baza unui referat întocmit de
DE.
4.7.6.Odată cu efectuarea reparaţiilor capitale se pot aduce agregatelor de
comprimare şi unele îmbunătăţiri şi modernizări.
NTMSCG pag. 112

Valoarea acestora se suporta din fondurile de investiţii care se aproba de

Consiliul de Administraţie al OST, aceasta mărind valoarea de intrare a
agregatului de comprimare si se va recupera pe calea amortizării.
Prin efectuarea unor astfel de lucrări valoarea prevăzuta in programul de
achiziţii publice pentru reparaţia capitala nu suferă modificări.
4.7.7. Acolo unde nu sunt prevăzute date referitoare la ciclul şi valoarea
reparaţiei, reparaţiile preventiv planificate nu pot fi executate. În acest caz
intervenţiile asupra componentei respective se fac pe baza unui Referat de
Necesitate, Anexa 28, întocmit de Şeful SCG, atunci când starea tehnică a
ansamblului respectiv impune luarea unor măsuri. Referatul va fi aprobat de
Directorul DE al OST.
4.7.8. Datorită caracterului de urgenţă, reparaţiile necesare remedierii unor
defecţiuni apărute accidental se vor executa asimilându-le cu una din
categoriile de reparaţii curente (RC1, RC2) prevăzute in graficul de revizii si
reparaţii in funcţie de costurile reparaţiei.
Graficul de revizii si reparaţii se va modifica doar ca programare si nu ca
valoare.
4.7.9. Lista cu piesele de schimb se va întocmi şi se va aproba separat
pentru fiecare staţie de comprimare, în urma unei analize anuale de Serviciul
Compresoare al OST. Achiziţionarea de piese de schimb la nivelul modulelor
complete este recomandată în cazul în care se consideră că producătorul nu este
capabil să livreze la timp aceste echipamente.
4.8. Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de mentenanţă
4.8.1. (1) Asigurarea calităţii lucrărilor de mentenanţă este un obiectiv

care se are în vedere încă din faza de proiectare a tehnologiilor de efectuare a
lucrărilor şi se atinge prin aplicarea riguroasă a tehnologiilor şi prin verificările
care se efectuează:
a) după fiecare operaţie şi după fiecare etapă din procesul tehnologic de
realizare a lucrărilor de mentenanţă, conform indicaţiilor din Fişa
Tehnologică a Lucrării de Mentenanţă, Anexa 25;
b) la finalizarea lucrărilor, pentru recepţia acestora şi repunerea în funcţiune a
utilajelor de comprimare, Procesul verbal de recepţie a lucrărilor de
revizie şi reparaţie, Anexa 18.
(2) Prescripţiile privind controlul calităţii pe parcursul execuţiei,
precum şi la verificarea finală şi recepţia oricărei lucrări de mentenanţă sunt
incluse în procedurile de realizare a operaţiilor.
4.8.2. Responsabilitatea pentru realizarea corectă a lucrărilor de
mentenanţă incluse în Ordinul de Lucru emis de Şeful SCG, revine
Responsabilului Lucrării de Mentenanţă. La sfârşitul unei lucrări de revizie
NTMSCG pag. 113

tehnică / reparaţie curentă / reparaţie capitală se completează un proces verbal

de recepţie a lucrărilor, conform Anexei 18. Confirmarea executării lucrărilor se
face de către o comisie formată din Şeful SCG şi de Şeful Serviciului
Compresoare. Comisia de analiză certifică obţinerea parametrilor de operare
conform cărţii tehnice / livretului maşinii şi verifică fiecare din operaţiile
executate.
4.8.3. Pe durata efectuării oricărei lucrări de mentenanţă, executantul are
obligaţia de a respecta toate prevederile legislaţiei în vigoare specifice protecţiei
muncii, înscrise în Ordinul de Lucru, formularul din Anexa 26.
4.8.4. În situaţia în care o lucrare de mentenanţă este executată de terţi,
firma contractantă îşi va asuma răspunderea pentru verificarea şi calitatea
lucrărilor executate. Documentele de recepţie a lucrării vor fi întocmite
conform legislaţiei in domeniu.
4.8.5. Toată documentaţia aferentă executării şi atestării calităţii lucrării
de mentenanţă efectuate trebuie finalizată corespunzător şi transmisă entităţilor
sau persoanelor desemnate cu gestionarea şi păstrarea acesteia.
4.9. Realizarea lucrărilor de mentenanţă în cazul producerii unor incidente
4.9.1. Pe parcursul exploatării unei SCG pot să apară următoarele categorii

de incidente:
a) defecţiuni tehnice care constau în modificarea caracteristicilor fizice şi
funcţionale ale unor utilaje statice şi dinamice / dispozitive de siguranţă,
determinând imposibilitatea funcţionării sau la funcţionarea în condiţii
necorespunzătoare, impunându-se oprirea şi repararea
ansamblului/elementului respectiv; în acest caz nu au fost consecinţe sau
amploarea acestora a fost redusă;
b) accidente tehnice care presupun: pagube materiale importante; rănirea sau
decesul unor persoane.
4.9.2. Pentru orice defecţiune tehnică/accident tehnic se va întocmi un Act de
constatare a accidentării, în urma unei analize la faţa locului, conform Anexei 29.
Pe baza propunerilor Comisiei de Analiză a Incidentelor, enumerate în Anexa 29,
se realizează repararea elementelor implicate din SCG, pentru readucerea
acesteia la starea tehnică corespunzătoare operării în siguranţă.
4.9.3. Comisia de Analiză a Incidentelor va fi o comisie permanentă la nivelul
Departamentului de Exploatare al OST, numită prin decizia Directorului DE.
4.9.4. Orice defecţiune trebuie raportată la DE în cel mai scurt timp de la
apariţie.
4.9.5. Pentru asigurarea continuităţii procesului de comprimare în cazul
apariţiei unei defecţiuni accidentale, este recomandat ca în fiecare staţie de
comprimare să existe cel puţin un grup de rezervă, gata de funcţionare.
4.9.6. (1) In cadrul Planului General de Urgenţă elaborat şi avizat de DE şi
aprobat de managementul la cel mai înalt nivel al OST, va fi introdus un capitol cu
NTMSCG pag. 114

procedurile care trebuie urmate în cazul producerii unor astfel de incidente.

(2) Vor fi specificate următoarele aspecte:
a) lista persoanelor interne şi externe, a organismelor şi firmelor de
intervenţie sau service care vor fi anunţate / notificate în caz de incident;
b) procedurile care definesc responsabilităţile în caz de incident;
c) procedurile pentru limitarea efectelor scăpărilor de gaze şi privind
conduita / modul de acţiune în cazul unui incident şi la eliminarea oricărei
cauze de deteriorare a echipamentului din SCG;
d) procedurile de alertare a personalului de intervenţie şi de mobilizare a
echipamentului şi materialelor pentru intervenţiile în cazul unui incident;
e) o listă a echipamentului, materialelor şi pieselor disponibile pentru
intervenţiile de urgenţă, în scopul limitării distrugerilor şi efectuării
reparaţiilor.
(3) Capitolul din Planul General de Urgenţă la nivelul OST referitor
la SCG se supune anual revizuirii, completării, modificării şi modernizării, pe
baza propunerilor Serviciului de Compresoare, astfel încât operativitatea,
eficacitatea şi eficienţa intervenţiilor în cazul producerii unor incidente să se
îmbunătăţească continuu.
4.10. Norme privind siguranţa şi sănătatea în muncă la realizarea lucrărilor

de mentenanţă la staţiile de comprimare a gazelor
4.10.1. (1) La organizarea şi realizarea procesului de mentenanţă la SCG
din SNT, OST, în calitate de angajator, are obligaţia să ia măsurile necesare
pentru:
a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi mijloacelor necesare securităţii şi
sănătăţii în muncă, apărării împotriva incendiilor şi exploziilor.
(2) Faţă de personalul care efectuează lucrări de mentenanţă la
SCG din cadrul SNT, OST, în calitate de angajator, are următoarele obligaţii:
a) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor ;
b) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în
ceea ce priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi
pompieri.
(3) Măsurile privind siguranţa şi sănătatea în muncă – SSM,
prevenirea şi stingerea incendiilor – PSI, echipamentele de protecţie care trebuie
folosite în procesul de muncă, conţinutul instructajelor SSM şi PSI care trebuie
efectuate înainte de începerea lucrărilor de mentenanţă sunt precizate detaliat la
proiectarea tehnologiilor pentru lucrările de mentenanţă, sunt prevăzute în
NTMSCG pag. 115

procedurile de realizare a operaţiilor sau etapelor din cadrul acestor lucrări şi

sunt înscrise în Ordinul de Lucru.
4.10.2. (1)Nicio operaţie de întreţinere nu va fi efectuată fără aprobarea
prealabilă a DE. DE îşi va da acceptul atunci când este sigur că lucrarea se va
face în condiţii de siguranţă.
(2)Pentru a asigura siguranţa maximă Ordinul de Lucru va fi
eliberat de o persoană autorizată. Va fi stabilită de asemenea, responsabilitatea
personalului implicat într-o lucrare de întreţinere pentru a asigura condiţii de
lucru nepericuloase şi executarea lucrării într-o manieră sigură.
(3) În cadrul lucrărilor de mentenanţă, când activitatea programată
solicită acest lucru se va completa un document numit „Permis de lucru cu foc”,
expus în Anexa 30.
4.10.3. În timpul activităţilor de întreţinere vor fi aplicate următoarele
măsuri:
a) prevenirea pătrunderii gazului prin izolarea echipamentului cu mijloace
adecvate;
b) evitarea curgerii inverse spre unitatea de comprimare dacă o ieşire de
evacuare comună este folosită; măsuri specifice ar putea fi necesare acolo
unde supapele de siguranţă sunt părţi ale echipamentului izolat;
c) evitarea pornirii maşinii de forţă când lucrările de întreţinere sunt în
desfăşurare;
d) izolarea surselor de alimentare cu energie electrică şi a dispozitivelor
electrice.
4.10.4. Echipamentul va fi repus în funcţiune în mod sigur şi ordonat. In
afara cazului în care se impune controlul atmosferei, următoarele măsuri vor fi
luate în zonele de risc:
a) utilizarea sculelor care produc scântei nu este permisă;
b) utilizarea arzătoarelor, a aparatelor de tăiere cu flacără, sculele alimentate
cu energie electrică, a cablurilor de legătură este interzisă; la fel se
interzice utilizarea oricărui dispozitiv care nu este certificat pentru
folosirea în zonele de risc;
c) operarea motoarelor cu ardere internă, a compresoarelor de aer, pompe,
generatoare electrice sau alte dispozitive de întreţinere, în atmosferă cu
pericol de explozie nu va fi permisă decât dacă acestea sunt prevăzute cu
dispozitive speciale pentru o astfel de atmosferă;
d) sudarea sau realizarea altor lucrări care produc scântei nu va fi permisă;
e) în toate situaţiile de mai sus stingătoarele de incendiu trebuie să fie
disponibile.
4.10.5. Dispozitivele de siguranţă, instrumentele şi echipamentele asociate
cu operarea sigură a staţiei vor fi examinate periodic şi întreţinute; de asemenea,
vor fi testate periodic pentru a se vedea dacă: sunt potrivite pentru funcţia lor;
funcţionează la valorile cerute; sunt protejate de influenţele externe care ar putea
deprecia buna lor funcţionare. Aceste dispozitive includ, dar nu se limitează la:
NTMSCG pag. 116

detectoare de gaz; detectoare de flacără; sisteme de protecţie la suprapresiune;

sisteme de protecţie la temperatură ridicată; echipamente de oprire comandate de
la distanţă; sisteme de oprire în caz de pericol.
4.10.6. Pentru prevenirea exploziilor de gaz şi a incendiului în zonele în
care o atmosferă periculoasă ar putea să apară, fumatul, utilizarea flăcării
deschise şi a evacuărilor din motoare neprotejate vor fi interzise. Indicatoare
corespunzătoare vor fi amplasate. Toate echipamentele portabile electrice vor fi
în acord cu principalele reglementări şi vor fi utilizate numai în zonele de risc în
care clasificarea acestora o permite.
4.10.7. Mici cantităţi de materiale inflamabile sau combustibile pentru
utilizarea zilnică pot fi admise în camera compresoarelor. Cantităţile mai mari
vor fi depozitate în zone separate la distanţă de compresor, astfel încât să nu
existe un pericol de foc. Depozitele de petrol sau gazolină vor îndeplini
prescripţiile impuse pentru stocarea acestor produse. Rezervoarele vor fi marcate
cu numele produsului conţinut şi cu punctul de aprindere al produsului.
4.10.8. Măsuri speciale pentru aerisire vor fi luate când se vehiculează
cantităţi mari de gaze. În cazul ventilaţiei naturală oricare sursă de aprindere va
fi îndepărtată din zonă şi stingătoarele de incendiu vor fi asigurate. Aerisirea
naturală în timpul condiţiilor atmosferice defavorabile va fi evitată. Pentru
sistemele de ventilaţie automată zona deservită va fi considerată ca o zonă cu
acces restrâns.
4.10.9. Indiferent de tipul agregatului de comprimare, pentru orice fel de
intervenţie în cadrul procesului de mentenanţă, se vor respecta cu stricteţe
următoarele trei reguli:
a) înainte de începerea oricărui tip acţiune în vederea executării procesului de
mentenanţă se vor asigura condiţiile de siguranţă şi securitatea muncii
(izolarea gazului şi a tensiunii electrice la locul intervenţiei etc.);
b) în procesul de intervenţie a oricărei lucrări de mentenanţă, ordinea de
intervenţie este următoarea:
 la demontare:1. Electricieni; 2. Automatişti; 3. Mecanici;
 la montare: 1. Mecanici; 2. Automatişti; 3. Electricieni.
c) nu se vor executa în aceiaşi locaţie concomitent două sau mai multe lucrări
de natură diferită.
4.10.10. Grupurile de comprimare nu vor fi pornite, dacă nu sunt
îndeplinite toate condiţiile de pornire care asigură siguranţa în funcţionare.
Anularea oricărei protecţii în vederea operării, la un agregat de comprimare în
afara parametrilor de lucru proiectaţi este inacceptabilă.
4.10.11.Instrucţiunile detaliate referitoare la tehnica securităţii muncii în
staţiile de comprimare, în acord cu structura acestora precizată în Art. 1.2.1 sunt
prezentate în Anexa 31.
4.10.12. În perioada în care într-o staţie de comprimare funcţionează cel
puţin un grup de comprimare, Şeful Staţiei de Comprimare va raporta zilnic
parametrii de funcţionare la Serviciul Compresoare.
NTMSCG pag. 117

4.10.13. În cazul executării lucrărilor cu terţi, se va completa în mod

obligatoriu o convenţie cadru privind Securitatea şi Sănătatea în Muncă – SSM
(document tipizat la OST) care va responsabiliza prestatorul asupra condiţiilor
specifice de lucru în cadrul obiectivelor SNT inclusiv în zonele cu potenţial
pericol de explozie.
4.11. Conservarea staţiei şi încetarea activităţii în SCG
4.11.1. Dacă lucrări importante sunt executate în exteriorul staţiei,

implicând aşchierea, polizarea, sudarea, găurirea sau alte activităţi cu grad de
risc, conductele staţiei vor fi golite de gaz; pentru a evita golirea la lucrări
minore, proceduri şi echipamente adecvate vor fi folosite.
4.11.2. Dacă o parte a staţiei este dezafectată următoarele măsuri de
siguranţă vor fi luate: zona va fi izolată de conductele de transport şi de restul
instalaţiilor din staţie; capetele conductelor vor fi bine izolate; secţiunea va fi
golită de gaz prin metode adecvate.
4.11.3. Dacă staţia urmează să fie dezafectată, acesta va fi izolată de
conducte de transport, prin închiderea şi blocarea robinetelor staţiei astfel încât
acestea să nu se poată deschide accidental. Ar putea fi necesară izolarea prin
blindarea conductelor. Măsuri speciale de siguranţă pot fi necesare dacă
hidrocarburi lichide sunt prezente în conducte.
4.11.4. La dezafectarea staţiei se vor lua măsurile expuse în Art. 4.11.1.-
4.11.3. Tot echipamentul va fi îndepărtat. Se va acorda atenţie izolării sigure a
oricărui serviciu extern spre staţie. Aceste servicii sunt alimentarea cu energie
electrică, cu apă şi colectarea deşeurilor. Toate lucrările vor fi executate în acord
cu legislaţia naţională în vigoare şi cu prescripţiile de mediu.
4.12. Documentaţia sistemului de mentenanţă
4.12.1. (1)Documentaţia sistemului de mentenanţă a SCG din cadrul SNT

cuprinde elementele precizate în cadrul Normelor tehnice:
a) procedurile şi instrucţiunile de lucru pentru organizarea activităţilor de
mentenanţă;
b) livretele principalelor utilaje dinamice din SCG;
c) fişele de constatare a stării tehnice, fişele de lucrări specifice, autorizaţiile
de lucru şi fişele de recepţie ale lucrărilor executate;
d) fişele specifice ale diferitelor metode de investigare a stării tehnice;
e) referatele de necesitate;
f) programarea reparaţilor capitale şi amânarea acestora însoţită de
documentele justificative;
g) programele de mentenanţă anuale;
h) documentele referitoare la operaţiile executate în regim de service;
NTMSCG pag. 118

i) documentele necesare rezolvării defecţiunilor şi accidentelor tehnice.

(2) Modul de înregistrare, evidenţă, gestionare şi păstrare a
documentaţiei sistemului de mentenanţă va fi stabilit de Serviciul Compresoare
prin întocmirea unei liste în care se va indica:
a) numele documentului;
b) cine emite documentul;
c) unde se trimite documentul;
d) cine arhivează documentul şi durata de păstrare a documentului.
Se recomandă ca aceste elemente să fie înscrise pe fiecare document
utilizat în cadrul procesului de mentenanţă
4.12.2. În cadrul funcţionării curente se urmăreşte orar încadrarea în
parametrii de funcţionare şi se consemnează în registrul de parametrii, în acord
cu tipul utilajului din staţia de comprimare. Fişele de înregistrare a parametrilor
utilajelor de comprimare folosite în prezent în SCG ale OST sunt indicate în
Anexa 13. Documentul este emis de SCG şi păstrat în SCG timp de un an de la
data completării.
4.12.3. O lucrare de revizie tehnică / reparaţie curentă / reparaţie capitală
se desfăşoară pe baza unui plan de acţiune, în acord cu problemele apărute expus
în fişă de constatare conform Anexei 19. Anexa este emisă de o Comisie numită
de Şeful SCG, fiind transmisă la SCG şi SC. Anexa se arhivează timp de 1 an.
4.12.4. În cadrul unei lucrări de revizie tehnică / reparaţie curentă /
reparaţie capitală sunt urmărite lucrările specifice pe zile şi pe formaţii de lucru,
conform datelor din Anexa 27. Acest document este emis de Responsabilul
Lucrării de Mentenanţă şi este primit de Şeful SCG. Documentul se arhivează 1
an de la data lucrării, la SCG unde s-a efectuat lucrarea.
4.12.5. Lucrările din cadrul de reviziei tehnice / reparaţiei curente /
reparaţiei capitale se desfăşoară pe baza unui Ordin de Lucru, conform Anexei
26. Documentul este emis de Şeful SCG şi este primit de Responsabilul Lucrării
de Mentenanţă. Documentul se păstrează la SCG timp de 1 an de la data
efectuării lucrării.
4.12.6. În cadrul lucrărilor de mentenanţă când activitatea programată
solicita acest lucru se va completa un document numit „Permis de lucru cu foc”,
Anexa 30. Acest document se va păstra împreună cu Ordinul de lucru la SCG
timp de 1 an de la data efectuării lucrării.
4.12.7. La sfârşitul unei lucrări de revizie tehnică / reparaţie curentă /
reparaţie capitală se completează un Proces Verbal de Recepţie a Lucrărilor,
conform Anexei 18. Comisia permanentă de recepţie este formată din Şeful SCG
şi Şeful Serviciului de Compresoare. Documentul se arhivează la SCG şi SC,
timp de 2 ani de la data efectuării recepţiei.
4.12.8. În cazul unei reparaţii care se impune după producerea unui
defect/accident tehnic se va proceda conform Art. 4.9.2-4.9.4, completându-se
Anexa 29. Această anexa se păstrează la SCG şi la SC timp de 3 ani de la data
incidentului.
NTMSCG pag. 119

4.12.9. O reparaţie capitală poate fi amânată în condiţiile prevăzute în Art.

4.3.10 – 4.3.14. Se vor completa documentul corespunzător Propunere de
Amânare a Reparaţiei Capitale, Anexa 23, care se păstrează 2 ani la SC şi SCG
şi Procesul Verbal de Analiză a Reparaţiilor Capitale, Anexa 24 (se păstrează 1
an la SC).
4.12.10. Evidenţa lucrărilor regulamentare, de reparaţie şi a tuturor
lucrărilor ce se execută la grupul de comprimare şi la echipamentele acestuia,
prevăzute în nomenclatoarele unice, instrucţiunile de exploatare şi reparare,
buletinele de modernizări şi indicaţii speciale se vor trece în Livretele
corespunzătoare, caracterizate în Art. 3.2, respectiv: Livret Motor, Anexa 8
(structurat în două părţi Livret Generator de Gaz Anexa 8.1 şi Livret Turbină de
Putere Liberă Anexa 8.2); Livret Compresor Anexa 9; Livret Sistem
Monitorizare şi Control Anexa 10; Livret Motocompresor, Anexa 11.
4.12.11. În urma inspecţiilor tehnice la liniile de control şi protecţie a unui
grup de comprimare, se întocmeşte un raport tehnic de inspecţie, formularul
tipizat din Anexa 32 (se păstrează 2 ani la SC şi SCG), de către Serviciul de
Compresoare, care va fi vizat de Directorul DE din cadrul OST.
4.12.12. În cadrul unei lucrări de revizie tehnică / reparaţie curentă /
reparaţie capitală se pot executa operaţii de:
(a) analiză vibraţii, formular Anexa 16 (se păstrează 5 ani la SC şi SCG);
(b) inspecţie vizuală (borescopare), formular Anexa 20 (se păstrează 2 ani la
SC şi SCG);
(c) echilibrarea ansamblurilor în mişcare de rotaţie, formular Anexa 21 (se
păstrează 5 ani la SC şi SCG);
(d) analiza tribologică, formular Anexa 15 (se păstrează 1 ani la SCG);
(e) analiză termografică, formular Anexa 17 (se păstrează 5 ani la SC şi
SCG).
4.12.13. Pentru lucrările care nu sunt planificate Art. 4.7.6. (nu sunt
prevăzute date referitoare la ciclul şi valoarea reparaţiei) intervenţiile asupra
componentei respective se fac pe baza unui referat de necesitate, Anexa 28 ( se
păstrează 2 ani la SC).
4.12.14.(1) Propunerile privind completarea, modificarea, îmbunătăţirea,
actualizarea şi modernizarea Normele tehnice se depun, se analizează şi se
avizează de către Serviciului de Compresoare al OST. Propunerile admise se
aprobă de către managementul la cel mai înalt nivel al OST şi devin anexe ale
Normelor tehnice.
(2) Revizuirea şi reeditarea Normelor tehnice se face o dată la
trei ani şi este organizată şi coordonată de către DE al OST.
NTMSCG pag. 120

ANEXA 1
Documentele de referinţă ale normelor tehnice*
Descriere pe scurt: sunt enumerate toate documentele de referinţă ale lucrării.
Cod SCG A1/Ed01.
1) API Recommended Practice 684, Standard Paragraphs Rotor dynamic

Tutorial: Lateral Critical Speeds, Unbalance Response, Stability, Train
Torsionals and Rotor Balancing.
2) API Recommended Practice 687, Rotor Repair.
3) API Specification 5L (American Petroleum Institute – API), Specification for
pipeline.
4) API Specification 6D, Pipeline valves.
5) API Standard 1164, Pipeline SCADA security.
6) API Standard 579-1 / ASME FFS-1, Fitness for Service.
7) API Standard 616, Gas Turbines for the Petroleum, Chemical, and Gas
Industry Services Manufacturing, Distribution and Marketing Department.
8) API Standard 617, Axial and Centrifugal Compressors and Expander-
compressors for Petroleum, Chemical and Gas Industry Services Downstream
Segment.
9) API Standard 618, Reciprocating Compressors for Petroleum,
Chemical, and Gas Industry Services.
10) API Standard 672 Packaged, Integrally Geared, Centrifugal Air
Compressors for Petroleum, Chemical, and Gas Industry Services.
11) ASME B31.8, Gas Transmission & Distribution Piping Systems, ASME Code for
pressure piping.
12) ASME B31.8S, Managing system integrity of gas pipelines, ASME Code for
pressure piping, Supplement to ASME B31.8.
13) BS EN 12007-1 (SR EN 12007-1), Gas Supply Systems – Pipelines for maximum
operating pressure up to and including 16 bar – Part 1: General functional
recommendations
14) BS EN 12007-2 (SR EN 12007-2), Gas supply systems – Pipelines for maximum
operating pressure up to and including 16 bar – Part 2: Specific functional recommendations for
polyethylene (MOP up to and including 10 bar)
operating pressure up to and including 16 bar – Part 3: Specific functional
recommendations for steel
operating pressure up to and including 16 bar – Part 4: Specific functional
recommendations for renovation
17) BS EN 12583, Gas supply systems, Compressor stations, Functional
requirements.
NTMSCG pag. 121

18) BS EN 1594 (SR EN 1594), Gas supply systems – Pipelines for maximum
operating pressure over 16 bar – Functional requirements.
19) BS EN ISO 14224, Petroleum, petrochemical and natural gas industries –
Collection and exchange of reliability and maintenance data for equipment.
20) BS EN ISO 15663-1, Petroleum and natural gas industries – Life cycle costing –
Part 1: Methodology.
Part 2: Guidance on application of methodology and calculation methods.
Part 3: Implementation guidelines.
23) BS EN ISO 16708, Petroleum and natural gas industries – Pipeline transportation
systems – Reliability-based limit state methods.
24) Directiva 2002/49/EC a Parlamentului European şi a Consiliului,referitoare la
evaluarea şi managementul zgomotului ambiental.
25) EN 1127-1, Atmosfere explozive - Prevenirea şi protecţia la explozii, Partea 1:
Concepte fundamentale şi metodologie.
26) EN 1012-1 Compressors and vacuum pumps - Safety requirements -
Part 1: Compressors.
27) EN 12186 Gas supply systems - Gas pressure regulating stations for
transmission and distribution – Functional requirements.
28) EN 12327 Gas supply systems – Pressure testing, commissioning and
decommissioning procedures- Functional requirements.
29) EN 12732 Gas supply systems - Welding steel pipe work - Functional
requirements.
30) EN 1594 Gas supply systems - Pipelines for maximum operating
pressure over 16 bar - Functional requirements.
31) EN 20014 Electrical apparatus for potentially explosives atmospheres –
General requirements pr. EN 50154 Electrical installations in potentially
explosive gas atmospheres (other than mines).
32) EN 21680-1 Acoustics – Test code for the measurement of airborne
noise emitted by rotating electrical machinery – Part 1: Engineering methods
for free field conditions over a reflecting plane (ISO 1680).
33) EN 21680-2 Acoustics – Test code for the measurement of airborne
noise emitted by rotating electrical machinery – Part 2: Survey method
(identical with ISO 1680).
34) EN 50081-2 Electromagnetic compatibility - Generic emission standard
- Part 2: Industrial environment.
35) EN 50082-2 Electromagnetic compatibility - Generic immunity
standard - Part 2: Industrial environment.
36) EN 60079-10 Electrical apparatus for explosive gas atmospheres - Part
10: Classification of hazardous areas (IEC 60079-1).
37) EN 954-1.Safety of machinery - Safety-related parts of control systems
- Part 1: General principles for design.
38) EN ISO 9004-1 Quality management and quality system elements -
Part 1: Guidelines (ISO 9004-1).
NTMSCG pag. 122

39) EN ISO 9000-1 Quality management and quality assurance standards -

Part 1: Guidelines for selection and use (ISO 9000-1).
40) EN ISO 9001 Quality systems - Model for quality assurance in
design/development, production, installation and servicing (ISO 9001).
41) EN ISO 9002 Quality systems - Model for quality assurance in
production, installation and servicing (ISO 9002).
42) EN ISO 9003 Quality systems - Model for quality assurance in final
inspection and test (ISO 9003).
43) Instrucţiuni pentru executarea lucrărilor de întreţinere, revizii şi reparaţii curente la
conductele, utilajele şi instalaţiile tehnologice aferente S.C.M.G.N., ROMGAZ R.A.,
Exploatarea Conductelor Magistrale de Gaze Naturale Mediaş, 1993.
44) Instrucţiuni proprii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă specifice
activităţilor de extracţie a gazelor naturale, Societatea Naţională de Gaze
Naturale, TRANSGAZ S.A., Mediaş, 2010.
45) Instrucţiuni tehnice privind reviziile tehnice, reparaţiile curente la S.R.M.
- uri şi modul de lucru pe ocolitoarele acestora, ROMGAZ S.A., Exploatarea
Conductelor Magistrale de Gaze Naturale, Mediaş, 1998.
46) IPS-E-PR-750, Engineering Standard for Process Design of
Compressors.
47) ISO 10437. Petroleum and natural gas industries - Special-purpose
steam turbines for refinery service.
48) ISO 10494. Gas turbines and turbines set –Measurement of emitted
airborne noise – Engineering survey method.
49) ISO 11042-1 Gas turbines – Exhaust gas emission – Part 1:
Measurement and evaluation.
50) ISO 11042-2. Gas turbines – Exhaust gas emission – Part 2: Automated
emission monitoring.
51) ISO 2314. Gas turbines –Acceptances tests.
52) ISO 31000, Risk management – Guidelines on principles and
implementation of risk management.
53) ISO 3977-1. Gas turbines - Procurement - Part 1: General introduction
and definitions.
54) ISO 3977-2. Gas turbines - Procurement - Part 2: Standard reference
conditions and ratings.
55) ISO/DIS 10439. Centrifugal compressors for general refinery service in
the petroleum and natural gas industries.
56) ISO/DIS 13707. Reciprocating compressors for the petroleum and
natural gas industries.
57) ISO/DIS 3977-11. Gas turbines - Procurement - Part 11: Reliability,
availability, maintainability and safety.
58) Normativ NEx 01-06, din 2 mai 2007, privind prevenirea exploziilor pentru
proiectarea, montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea
instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explosive.
NTMSCG pag. 123

59) Reparaţii, revizii şi exploatarea agregatelor de comprimare, normă

internă, SNTGN TRANSGAZ S.A. Mediaş, 1.06.2005.
60) SR EN 12954, Protecţia catodică a structurilor metalice îngropate sau imersate.
Principii generale şi aplicaţie pentru canalizare.
61) SR EN 13980, Atmosfere potenţial explozive, Aplicarea sistemelor calităţii.
62) SR EN 24869-3, Acustică. Protectori individuali împotriva zgomotului. Partea 3:
Metodă simplificată pentru măsurarea atenuării acustice a protectorilor de tip antifon extern
în scopul controlului de calitate.
63) SR EN 27726. Ambiante termice. Aparate si metode de măsurare.
64) SR EN 60721-3-0, Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3: Clasificarea grupelor
de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora. Introducere.
65) SR EN 60079-0, Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase; Partea 0:
Condiţii generale.
66) SR EN 60079-1, Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase; Partea
1:Capsulare antideflagrantă ”d”.
2:Capsulări presurizate “p”.
10: Clasificarea ariilor periculoase.
17:Inspecţia şi întreţinerea instalaţiilor electrice în arii periculoase (altele decât minele).
70) SR EN ISO 9000, Sisteme de management al calităţii. Aspecte fundamentale şi
vocabular.
71) SR EN ISO 9001 , Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.
72) SR EN ISO 9004 , Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru
îmbunătăţirea performanţelor.
73) SR EN ISO 10438-1 - Industriile petrolului, petrochimiei şi gazelor
naturale. Sisteme de ungere, de etanşare, de reglare a debitului de ulei şi
sistemele auxiliare acestora. Partea 1: Cerinţe generale.
sistemele auxiliare acestora. Partea 2: Sisteme de ulei pentru aplicaţii
speciale.
sistemele auxiliare acestora. Partea 3: Sisteme de ungere pentru aplicaţii
speciale.
sistemele auxiliare acestora. Partea 4: Sisteme de susţinere pentru etanşările
automate cu gaz.
77) SR EN ISO 10440-1- Industriile petrolului şi gazelor naturale.
Compresoare volumetrice de tip rotativ. Partea 1: Compresoare de proces (fără
ungere).
78) SR EN ISO 19011, Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii
şi/sau de mediu.
NTMSCG pag. 124

79) SR ISO 1999. Acustică. Determinarea expunerii la zgomot profesional ș i

estimarea deteriorării auzului.
80) SR ISO 2398. Furtun de cauciuc de uz industrial pentru aer comprimat (până la 2,5
MPa).
81) SR ISO 14001, Sisteme de management de mediu. Cerinţe şi ghid de utilizare.
82) STAS 185/1. Instalaț ii sanitare, de încălzire centrala, de ventilare si de gaze
naturale. Conducte pentru fluide. Semne ș i culori convenț ionale.
83) STAS 297/2. Culori si indicatoare de securitate. Reprezentări.
84) STAS 1195. Uleiuri neaditivate pentru compresoare.
85) STAS 3428, Compresoare de aer cu piston. Parametri principali.
86) STAS 5737. Compresoare cu piston. Reguli si metode pentru verificarea calităț ii.
87) STAS 6161/3. Acustică în construcț ii. Determinarea nivelului de zgomot în
localităț ile urbane.
88) STAS 7641. Armaturi industriale. Armaturi pentru eliminat condensatul.
89) STAS 10 009– Acustică urbană. Limitele admisibile ale domeniului de zgomot.
90) STAS 11336/1. Acustica psihofiziologica. Evaluarea încadrării în limita admisibila
a nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului.
91) STAS 11711. Compresoare volumice alternative. Compresoare de aer cu piston.
Tipizare.
92) STAS 11336/2. Acustica psihofiziologica. Evaluarea încadrării în limita admisibila
a nivelului de zgomot pentru activităţi cu diferite grade de solicitare a atenţiei.
93) STAS 11713. Agregate motor-compresor volumic. Tipizare.
94) STAS 12879. Compresoare cu piston. Metoda de măsurare a nivelurilor de zgomot.
95) Z 662-03 (Canadian Standards Association – CSA), Oil and gas pipeline systems.
*) Se vor utiliza ediţiile documentelor de referinţă aflate în vigoare la data consultării. De asemenea, se va
avea în vedere că, în general, standardele au caracter de recomandare, aplicarea prevederilor acestora fiind
voluntară, facultativă.
NTMSCG pag. 125

ANEXA 2
Bibliografia utilizată pentru elaborarea lucrării
Descriere pe scurt: sunt enumerate toate sursele bibliografice folosite la redactarea lucrării.
Cod SCG A2/Ed01.
1. ARNOLD, Ken, STEWART Maurice. Design of Gas-Handling Systems

and Facilities (2nd Ed.). (Surface Production Operations; vol. 2).
Boston, MA: Butterworth-Heinemann, an imprint of Elsevier Science
Originally published by Gulf Publishing Company, Houston, TX. ISBN:
0-88415-822-5. 584p, 1999.
2. BLOCH, Heinz P. Improving Machinery Reliability (3rd Ed.). (Practical
Machinery Management for Process Plants; vol. 1). Boston, MA: Gulf
Professional Publishing, an imprint of Elsevier Science, Houston. ISBN:
0-88415-661-3. 710p, 1998.
3. BLOCH, Heinz P., GEITNER Fred K.. Major Process Equipment
Maintenance and Repair (2nd Ed.). Practical Machinery Management for
Process Plants; vol. 4, Houston, TX: Gulf Publishing Company. ISBN:
0-88415-663-X. 718p, 1996.
4. BLOCH, Heinz P., HOEFNER John J. Reciprocating Compressors -
Operation and Maintenance. Boston, MA: Gulf Professional Publishing,
an imprint of Butterworth-Heinemann, Houston, TX, ISBN: 0-88415-
525-0. 433p, 1996.
5. BOYCE, Meherwan P. Gas Turbine Engineering Handbook (2nd Ed.).
Boston, MA: Gulf Professional Publishing, an imprint of Butterworth-
Heinemann. ISBN: 0-88415-732-6. 816p, 2001.
6. BROWN, Royce N. Compressors - Selection and Sizing (2nd Ed.).
Boston, MA: Gulf Professional Publishing, Houston, TX, an imprint of
Butterworth-Heinemann. ISBN: 0-88415-164-6. 569p, 1997.
7. BURGHERR P., HIRSCHBERG S., Comparative Assessment of Natural
Gas Accident Risks, Paul Scherrer Institut – PSI, January 2005.
8. BURNS, Thomas E. Serious Incident Prevention - How to Achieve and
Sustain Accident-Free Operations in Your Plant or Company (2nd Ed.).
Boston, MA: Gulf Professional Publishing, an imprint of Elsevier
Science. ISBN: 0-7506-7521-7. 213p, 2002.
9. CALDEIRA, Duarte J. A. Optimization of the Preventive Maintenance
Plan of a Series Components System, International Journal of Pressure
Vessels and Piping, 83 (2006), p. 244–248.
10. GIRDHAR, P. Practical machinery vibration analysis and predictive
maintenance, an imprint of Elsevier Linacre House, Jordan Hill, Oxford
NTMSCG pag. 126

OX2 8DP 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, ISBN 0 7506

6275 12004.
11. GOETTSCH L.D. ş.a. Maintenance of Instruments and Systems,
American Technical Publishers 1/512 – 4, 1996.
12. HASEGAWA, H., ş.a.An Analysis on European and U.S. Gas Industry
Deregulation – From the Viewpoints of Market Liquidity and
Transportation Services, IEES, February, 2007.
13. LYONS, William C. Standard Handbook of Petroleum and Natural Gas
Engineering (2 vols.). Boston, MA: Gulf Professional Publishing, an
imprint of Butterworth-Heinemann, Houston, TX, ISBN: 0-88415-642-7
(vol. 1). 1456p, ISBN: 0-88415-643-5 (vol. 2). 1090p, 1996.
14. MCMILLAN, Robert B. Rotating machinery: practical solutions to
unbalance and misalignment, The Fairmont Press, Inc. ISBN 0-88173-
466-7 (print), ISBN 0-88173-467-5 (electronic), 2004.
15. MOBLEY, R. Keith. An Introduction to Predictive Maintenance (2nd
Ed.). Boston, MA: Butterworth-Heinemann, an imprint of Elsevier
Science. ISBN: 0-7506-7531-4. 459p, 2002.
16. MOBLEY, R. Keith. Root Cause Failure Analysis. (Plant Engineering
Maintenance Series). Boston, MA: Newness, an imprint of Butterworth-
Heinemann, a member of the Reed Elsevier group. ISBN: 0-7506-7158-
0. 325p, 1999.
17. MOBLEY, R. Keith. Vibration Fundamentals. (Plant Engineering
Maintenance Series). Boston, MA: Newness, an imprint of Butterworth-
Heinemann, a member of the Reed Elsevier group. ISBN: 0-7506-7150-
5. 302p, 1999.
18. MUHLBAUER, W. Kent. Pipeline Risk Management Manual - Ideas,
Techniques, and Resources (3rd Ed.). Boston, MA: Gulf Professional
Publishing, an imprint of Elsevier Science, ISBN: 0-7506-7579-9. 422p,
2004.
19. OSAGE, D.A. and PRAGER, M., Status and Unresolved Technical Issues
of Fitness-For-Service Assessment Procedures for the Petroleum Industry,
ASME PVP-Vol. 359, American Society of Mechanical Engineers, New
York, 1997, p. 117-128.
20. POPESCU D., PAVEL A. Risc tehnic/tehnologic. Editura Briliant,
Bucureşti, 1998.
21. RIDLEY, John, CHANNING John. Safety at Work (6th Ed.). Oxford,
UK: Butterworth-Heinemann, an imprint of Elsevier Science. ISBN: 0-
7506-5493-7. 1090p, 2002.
22. ***. Manual metodologic - reglementări, instrucţiuni şi prescripţii
tehnice, specifice proiectării, construirii, exploatării, întreţinerii, reparării
şi abandonării sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei,
etanului şi condensatului, S.C.CONPET S.A., Ploieşti, 2000.
NTMSCG pag. 127

ANEXA 3
Documente legislative utilizate la elaborarea normelor tehnice
Descriere pe scurt: sunt enumerate toate documentele legislative de care s-a ţinut seama la
redactarea lucrării.
Cod SCG A3/Ed01.
1. Acordul tehnic privind exploatarea punctelor de redare/preluare comercială a

gazelor naturale (elaborat de TRANSGAZ), aprobat prin Decizia ANRGN nr.
260/03.08.2001 (M.O. 491/23.08.2001).
2. Codul tehnic al sectorului gazelor naturale, aprobat prin Decizia ANRGN nr.
616/10.06.2002 (M.O. 438/24.06.2002).
3. Condiţiile de valabilitate a licenţei pentru transportul gazelor naturale, aprobate
prin Decizia ANRGN nr. 1362/13.12.2006 (M/O/ 27/16.01.2007).
4. Decizia preşedintelui ANRGN nr. 52/23.01.2001 privind aprobarea
Regulamentului de programare, funcţionare şi dispecerizare a sistemului
naţional de transport gaze naturale (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
45 bis/26.01.2001)
5. Decizia preşedintelui ANRGN nr. 260/03.08.2001 pentru aprobarea Acordului
tehnic privind exploatarea punctelor de predare/preluare comercială a gazelor
naturale (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491/23.08.2001).
6. Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1361/13.12.2006 privind aprobarea
Standardului de performanţă pentru serviciul de transport al gazelor naturale şi a
Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 bis/16.01.2007).
7. Directiva 90/377/CEEE din 13.05.1991 privind Tranzitul gazelor naturale prin reţelele
magistrale.
8. HG nr. 170/2004 privind Gestionarea anvelopelor uzate.
9. HG nr. 235/2007 privind Gestiunea uleiurilor uzate HGR nr. 493/2006 privind Cerinț ele
minime expunere risc zgomot.
10. HG nr. 448/2005 privind Deș eurile de echipamente electrice ș i electronice.
11. HG nr. 493/2006 privind cerinț ele minime – expunere risc zgomot.
12. HG nr.621/2005 privind Gestionarea ambalajelor ș i deș eurilor de ambalaje.
13. HG nr. 752 din 14/05/2004, privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a
echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explosive.
14. HG nr. 804/2007 privind Controlul asupra pericolului de accident major în care sunt implicate
substanț ele periculoase.
15. HG nr. 856/ 2002 privind Evidenț a folosirii deș eurilor ș i aprobarea listei cuprinzând
deș eurile, inclusiv deș eurile periculoase.
16.HG nr. 1043/2004 (M.O. 693/02.08.2004) privind aprobarea Regulamentului de
acces la sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi a Regulamentului
privind accesul la sistemul de distribuţie a gazelor naturale.
17. HG 1058/2006 privind Cerinț ele minime pentru îmbunătăț irea securităț ii ș i protecț iei
sănătăț ii lucrătorilor care pot fi expuș i unui potenț ial ridicat datorat atmosferelor
explozive.
NTMSCG pag. 128
18. HG nr. 1061/2008 privind transportul deș eurilor periculoase ș i nepericuloase pe teritoriul
României.
19. HG 1132/2008 privind regimul bateriilor ș i acumulatorilor, al deș eurilor de baterii ș i
acumulatori.
20. HG nr.1408/2008 privind Clasificarea, ambalarea ș i etichetarea substanț elor periculoase.
21. HG nr. 2199/2004 privind modificarea şi completarea HGR nr. 1043/2004 privind aprobarea
Regulamentului de acces la sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi a
Regulamentului privind accesul la sistemul de distribuţie a gazelor naturale.
22.Legea 107/1997 Legea apelor, cu modificările ș i completările ulterioare.
23.Legea nr. 309/2007 privind Apărarea împotriva incendiilor.
24. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr. 319/2006 şi HG 1425/06 Normele metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, nr. 319/2006.
25.Legea nr. 346/03.12.2007 privind măsuri pentru asigurarea siguranţei în
aprovizionarea cu gaze naturale (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
838/07.12.2007).
26. Legea nr. 351/2004. Legea gazelor, modificată de Legea nr 288/2005 (M.O. 922/17.10.2005)
privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului – OUG nr. 116/2005 privind
modificarea şi completarea Legii gazelor nr. 351/2004.
27. Legea nr. 481/2004 privind Protecț ia civilă.
28. Norme tehnice de timp şi de personal pentru exploatarea in siguranţă a sistemului naţional de
transport al gazelor naturale, aprobate prin Decizia ANRGN nr. 891/25.10.2002 (M.O.
793/31.10.2002).
29. Normele tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale, aprobate prin Ordinul Ministrului Economiei şi Comerţului nr. 58/2004 (M.O.
173/27.02.04).
30. OMS nr. 536/1997 Norme de igienă ș i recomandări privind mediul de viaț ă al populaț iei.
31. Ordinul nr. 4 /2009 al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul
Energiei pentru aprobarea Regulamentului de stabilire a cerinţelor tehnice minime de realizare
şi exploatare a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale de înaltă presiune (Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 97 /18.02.2008).
32. Ordinul nr. 78/2000 Regimul deș eurilor.
33. Ordinul nr. 278/1997 privind Aprobarea metodologiei cadru de elaborare a planurilor de
prevenire ș i combatere a poluărilor accidentale la folosinț ele de apă potenț ial poluatoare.
34. Ordinul nr. 462/1993 Condiț ii tehnice privind protecț ia atmosferei.
35. Ordinul nr. 592/2002 privind Aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită, a
valorilor de prag ș i criteriilor ș i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, azot, pulberi în
suspensie, plumbului, monoxidului de carbon ș i ozonului în aerul înconjurător.
36. Ordinul nr. 662/2006 privind Procedura de emitere a avizelor ș i autorizaț iilor de
gospodărire a apelor.
37.Ordinul nr. 860/2002 privind Aprobarea procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului ș i emitere a acordului de mediu.
38.Ordinul nr. 1798/2007 privind Aprobarea procedurii de emitere a autorizaț iei
de mediu.
39. Ordinul MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor.
40. Ordinul MAI nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziț iilor generale privind instruirea în
domeniul situaț iilor de urgenț ă.
NTMSCG pag. 129

41.Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr 1.830/2007 Ghid pentru

evaluarea hărţilor strategice de zgomot (Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 864 din 18 decembrie 2007).
42.Ordinul preşedintelui ANRE nr. 45/24.04.2008 privind modificarea Standardului
de performanţă pentru serviciul de transport al gazelor naturale, aprobat prin
Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul
Gazelor Naturale nr. 1.361/2006 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
351/07.05.2008).
43.Ordinul preşedintelui ANRE nr. 56/13.12.2007 pentru aprobarea
Regulamentului de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la
reglementările emise în domeniul energiei electrice şi în domeniul gazelor
naturale (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900/28.12.2007).
44.OUG nr. 16/2001 privind Gestionarea deș eurilor industriale reciclabile.
45.OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea ș i
repararea prejudiciului asupra mediului.
46.OUG nr. 195/2005 (M.O. 1196/3012.2005) privind Protecţia mediului,
modificată ș i aprobată de Legea 265/2006, completată cu OUG 57/2007 ș i
OUG 114/2007.
47. Procedura de emitere a avizului în vederea autorizării executării construcţiilor amplasate in
vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol şi gaze naturale, aprobată prin Ordinul
Ministrului Industriilor şi Resurselor nr. 47/2003.
48.Regulamentul (CE) nr. 1775/2005 din 28 septembrie 2005 privind condiţiile de
acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale (J.O. nr. L 289/03.11.2005).
49. Regulamentul de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la
reglementările emise in sectorul gazelor naturale, aprobat prin Decizia ANRGN nr.
1231/24.09.2004 (M.O. 892/30.09.2004) cu modificările aprobate prin Decizia
ANRGN nr. 307/30.03.2005 (M.O. 292/07.04.2005) şi prin Decizia ANRGN nr.
848/12.07.2006 (M.O. 649/20.07.2006).
50.Regulamentul de programare, funcţionare şi dispecerizare a sistemului naţional
de transport gaze naturale (elaborat de TRANSGAZ), aprobat prin Decizia
ANRGN nr. 52/23.01.2001 (M.O. 45/12.02.2001).
51.Standardul de performanţă pentru serviciul de transport al gazelor naturale şi
Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale,
aprobate prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în
domeniul Gazelor Naturale – ANRGN nr. 1361/13.12.2006 (M.O.
27/16.01.2007).
NTMSCG pag. 130

ANEXA 4
Terminologia, definiţiile şi abrevierile utilizate în normele tehnice
Descriere pe scurt: conţine definiţiile principalilor termeni folosiţi în cadrul normelor

tehnice.
Cod SCG A4/Ed.01
1) Accident ecologic: eveniment produs ca urmare a unor mari şi

neprevăzute deversări/emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante,
sub formă de vapori sau de energie rezultate din desfăşurarea unor activităţi
antropice necontrolate/bruşte, prin care se deteriorează sau se distrug
ecosistemele naturale şi antropice.
2) Accident major: orice eveniment survenit cum ar fi o emisie de gaze, un
incendiu sau o explozie, care rezultă din evoluţii necontrolate în cursul
exploatării unui /unei utilaj/ conducte şi care conduce la apariţia imediată sau
întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului
şi/sau la consecinţe economice importante (distrugerea utilajului, a clădirilor,
degradarea unor instalaţii/aparate etc.).
3) Acţiune corectivă: acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităţi
detectate sau a altei situaţii nedorite apărute.
4) Acţiune preventivă: acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităţi
potenţiale sau a altei situaţii nedorite posibile.
5) Alarmă: un semnal transmis spre un operator care arată apropierea sau
prezenţa unui eveniment nedorit.
6) Analiză pasivă: este o parte din simularea acustică care impune la un
sistem o variaţie cu amplitudine constantă a debitului, într-un domeniu arbitrar
de frecvenţe, pe direcţia supapelor compresorului. Funcţia de transfer rezultantă
defineşte frecvenţele acustice şi modurile proprii pentru un domeniu de
frecvenţe care interesează.
7) Analiză de stabilitate: determinarea frecvenţelor naturale şi a
amortizărilor logaritmice corespunzătore la rotor şi la sistemul de susţinere,
utilizând o analiză complexă a valorilor proprii.
8) Angrenare: o transmisie între pinion şi roata dinţată condusă; o roată
dinţată poate angrena cu unul sau mai multe pinioane şi prin urmare poate face
parte din mai multe angrenări.
9) Atenuare: limitare sau reducere a probabilităţii de producere sau a
consecinţelor aşteptate ale unui eveniment particular.
10) Autoprotecţie: abilitatea unui sistem sau a unei componente ca în
cazul unui eveniment de funcţionare necorespunzătoare să restabilească automat
unitatea de comprimare şi/sau staţia, fără generator auxiliar, la o stare sigură.
NTMSCG pag. 131

11) Avarie: eveniment sau incident care nu generează efecte majore asupra
sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, dar care are potenţial să producă un
accident major.
12) Blocare (limita de şoc): situaţie funcţională la care, datorită creşterii
debitul volumetric, un compresor axial/centrifugal nu mai poate trimite gaz spre
sistemul de transport. Aceasta este cauzată de creşterea frecărilor pe pale şi de
unghiurile de incidenţă necorespunzătoare.
13) Cameră de control: o clădire care include sistemul de control, de la
care personalul staţiei poate să acţioneze asupra procesului, dacă este necesar.
14) Capacitate limită prognozată: valoarea maximă a debitului (la capătul
caracteristicii) la care producătorul garantează performanţele. Aceasta ar putea fi
sau nu limita reală de şoc.
15) Carcasă sub presiune: ansamblul tuturor părţilor staţionare sub
presiune ale unităţii de comprimare, incluzând toate paletele fixe şi alte părţi
ataşate.
16) Cedare: termen general utilizat pentru a sugera că un echipament aflat
în funcţiune a devenit complet inoperabil, este operabil dar este incapabil să
realizeze performanţe funcţionale satisfăcătoare sau este serios deteriorat şi a
devenit nefiabil sau nesigur pentru a fi utilizat în continuare.
17) Centru de control de la distanţă: un centru de operare deservit 24 de
ore din 24, de la care sistemul de alimentare cu gaz, inclusiv staţiile, sunt
supravegheate de la distanţă şi /sau controlate.
18) Ciclu deschis: cel la care mediul de lucru întră în turbina de gaz din
atmosferă şi este eliminat tot în atmosferă fie direct sau indirect printr-un
recuperator de căldură. Când mediul de lucru trece succesiv prin compresor,
camera de combustie, turbină atmosferă, avem un ciclu deschis simplu; când
gazul de la ieşirea turbinei este folosit la preîncălzirea (prin schimb de căldură) a
aerului pentru compresor, el este numit ciclu deschis regenerativ.
19) Citire totală indicată (CTI), numită de asemenea bătaie totală
indicată: diferenţa dintre citirile maximă şi minimă la un indicator cu cadran sau
la un dispozitiv similar măsurând o suprafaţă plată sau cilindrică (în timpul unei
rotaţii complete a suprafeţei măsurate). Pentru o suprafaţă perfect cilindrică
citirea indicată, dă o excentricitate egală cu jumătate din citire. Pentru o
suprafaţă perfect plată citirea indicată dă factorul de nerectangularitate egal cu
citirea. Dacă diametrul în discuţie nu este perfect cilindric sau plat, interpretarea
CTI este mult mai complexă şi poate reprezenta ovalitatea sau forma de lob.
20) Condiţii nominale de operare: starea în care operarea obişnuită este
aș teptată şi un randament maxim este dorit. Această condiţie este în mod
obişnuit punctul la care producătorul certifică performanț ele în toleranţele
impuse în standardele în vigoare.
21) Condiţii nominale pentru staţie: valorile: (specificate la flanşa de
intrare a generatorului de gaz) temperatura maximă la intrare a aerului,
presiunea minimă a aerului la intrare şi presiunea maximă la ieşire, la care
NTMSCG pag. 132

puterea nominală a locaţiei este asigurată. Canalele de intrare şi de ieşire şi alte

facilităţi, variaţiile barometrice şi domeniile temperaturii ambientale ar trebui
considerate când se specifică condiţiile nominale pentru locaţie.
22) Condiţie inacceptabilă: o condiţie sau stare a unei echipament/utilaj
care necesită întreprinderea unor acţiuni, cum ar fi, de exemplu, o lucrare de
mentenanţă.
23) Conductă de aspiraţie: conductă din amonte de compresor, prin care
se introduce gazul în compresor.
24) Conducte instrumentale: conductele prin care circulă alte fluide decât
gazele transportate (exemple aer, ulei, apă, abur).
25) Conformitate/Neconformitate: îndeplinirea/neîndeplinirea unei
cerinţe.
26) Consecinţă (a cedării conductei): impactul pe care cedarea unui
element al SCG îl poate avea asupra publicului, salariaţilor, proprietăţilor şi
mediului înconjurător.
27) Corecţie: acţiune de eliminare a unei neconformităţi detectate.
28) Coroziune: deteriorarea materialului metalic al unei element al SCG
prin acţiunea chimică sau electrochimică a fluidului transportat sau a mediului în
care este amplasat acesta.
29) Culbutor: element al mecanismului de distribuţie, format dintr-o
pârghie articulată care transmite miș carea de la arborele cu came la supapele
unui motor cu ardere internă.
30) Debit la intrare: valoarea debitului este exprimată în unităț i de volum
în condiţiile de presiune, temperatură şi compresibilitate şi de compoziț ia
gazului, incluzând conţinutul de umiditate, la flanşa de intrare în compresor.
Pentru a determina debitul de intrare la un compresor cu piston, trebuie să ţinem
seama de căderea de presiune în dispozitivele de eliminare a pulsaţiilor de debit
şi de cea necesară pentru eliminarea acumulărilor de lichid la trecerea dintre
etajele compresorului.
31) Debit necesar: este debitul nominal specificat de cumpărător pentru a
îndeplini cerinţele de proces fără toleranţe negative. Producătorul are o toleranţă
de ± 3 % la indicarea puterii nominale.
32) Debit de proiectare: este debitul folosit de producător pentru a
dimensiona compresorul. Debitul de proiectare se calculează împărţind debitul
impus la 0,97. Acest rezultat se adaptează la precizia normală de execuţie astfel
încât, la precizia minimă admisă debitul să nu fie niciodată mai mic decât
valoarea impusă. Referiri suplimentare în API Std 618.
33) Debit standard: valoarea debitului exprimată în unităţi de volum, în
condiţii standard după cum urmează: a) Condiţii standard ISO: debitul metri
cubi pe oră m3/h sau metri cubi pe minut m3/min; presiunea 1,013 bar (14,7 psi);
temperatura 0 °C (32 º F ); b) condiţii USA debitul picioare standard cubice pe
minut scfm, sau milioane de picioare cubice pe zi mmscfs ; presiunea 14,7 psi;
temperatura 60 º F.
NTMSCG pag. 133

34) Defect: (1) imperfecţiune care nu respectă criteriile specificate de

acceptabilitate; (2) neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la o utilizare
intenţionată sau specificată a unui produs.
35) Degradare produsă de o terţă parte: deteriorare sau degradare produsă
la un element al SCG de către o entitate străină (care nu lucrează pentru
operatorul sistemului de transport).
36) Deteriorarea mediului: alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi
structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea
diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate,
afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal,
de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea
şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a
teritoriului.
37) Dezafectarea: activităţile care vor fi efectuate asupra componentelor
staţiei de comprimare după ieşirea din funcţiune.
38) Dimensiune nominală: un număr convenţional, fără dimensiuni,
aproximativ egal cu diametrul exterior al ţevilor / tubulaturii unei conductei
(exprimat în in sau în mm), care serveşte la indicarea univocă a mărimii ţevilor /
conductei. Este denumită şi diametru nominal al ţevilor / conductei.
39) Dispozitiv de protecţie la suprapresiune : v. Echipament de protecţie
la suprapresiune.
40) Distribuţie spectru de frecvenţe: este descrierea amplitudinii
pulsaţiilor de presiune în funcţie de frecvenţă în punctele selecţionate pentru o
analiză acustică activă sau pasivă.
41) Echipament auxiliar staţie: toate echipamentele care susţin maşina de
forţă (motorul) şi compresorul (exemple: alimentarea cu energie, iluminatul,
staţia de tratare a gazelor).
42) Echipament de diminuare a presiunii: echipamentul instalat pentru
eliminarea / evacuarea gazului dintr-un sistem protejat pentru a preveni ca
presiunea acestuia să depăşească o limită prescrisă / prestabilită. Gazul poate fi
evacuate în atmosferă sau într-un sistem cu presiunea mai joasă, capabil să preia
în siguranţă gazul descărcat. Echipamentul include ţevile şi dispozitivele
auxiliare, cum sunt supapele, instrumentele de control, anexele şi echipamentele
de ventilare.
43) Echipament de limitare a presiunii: echipamentul care, în condiţii de
funcţionare anormale, va reduce, limita sau întrerupe curgerea gazului în sistem
pentru ca presiunea gazului să nu depăşească o valoare prestabilită. Când
condiţiile de presiune normală sunt îndeplinite, echipamentul de limitare a
presiunii poate exercita un anumit grad de control al curgerii gazelor sau poate
fi menţinute în poziţia complet deschis. Echipamentul include ţevile şi
dispozitivele auxiliare, cum sunt supapele, instrumentele de control, anexele şi
echipamentele de ventilare.
44) Echipament de protecţie la suprapresiune : echipament sau dispozitiv
NTMSCG pag. 134

instalat pe o conductă sau o reţea de transport pentru a asigura că presiunea în

acestea sau în părţi ale acestora nu depăşeşte o valoare prescrisă.
45) Echipament de reglare a presiunii: echipamentul instalat pentru
reducerea şi reglarea automate a presiunii în avalul unei conducte sau în
conducta cu care aceasta este conectată. Echipamentul include ţevile şi
dispozitivele auxiliare, cum sunt supapele, instrumentele de control, anexele şi
echipamentele de ventilare.
46) Eficacitate: măsura în care sunt realizate activităţile planificate şi sunt
obţinute rezultatele scontate.
47) Eficienţă: relaţia între rezultatul obţinut şi resursele utilizate.
48) Element normativ: o cerinţă din standard.
49) Eroziune: deteriorarea materialului (la o supapă, garnitură, tijă, etc.)
prin acţiunea mecanică abrazivă a unui fluid.
50) Etaj de filtrare: secţiunea sistemului de filtrare care este proiectat să
înlăture impurităţile la o cădere de presiune şi o eficienţă prescrise. Un etaj poate
fi un anumit mediu, un separator inerţial, un separator de lichid sau o secţiune cu
auto-curăţare. Filtrele cu mai multe etaje sunt o combinaţie de diferite filtre.
Ecranele şi sitele nu sunt considerate filtre.
51) Etanşarea de capăt a arborelui: etanşarea gazului de proces la capătul
arborelui, care restricţionează pierderea gazului de proces în atmosferă.
52) Evaluare a riscului : proces sistematic prin care sunt identificate
potenţialele pericole, se estimează probabilitatea materializării acestora prin avarii
sau accidente tehnice şi se evaluează consecinţele producerii unor astfel de
evenimente nedorite. Evaluarea riscului poate avea diverse scopuri şi se poate realiza
la diferite niveluri de detaliere, depinzând de obiectivele operatorului staţiei.
53) Examinare nedistructivă: categorie de metode sau tehnici de
examinare care nu produc nici o deteriorare a elementelor verificate. In această
categorie sunt incluse metodele de examinare vizuală, cu radiaţii penetrante, cu
ultrasunete, electromagnetică şi cu lichide penetrante.
54) Executant şi/sau constructor: persoană fizică sau juridică ce poartă
responsabilitatea fabricării şi/sau instalării unei SCG, în conformitate cu
proiectul ingineresc şi cu cerinţele normativelor şi standardelor în vigoare.
55) Expert în materie : persoane care au expertiză într-un domeniu
specific al operării sau ingineriei.
56) Fisură : o separare sau discontinuitate fizică în interiorul materialului
unui element al echipamentului din SCG, produsă prin acţiunea unei stări de
tensiuni mecanice, care nu este suficient de extinsă pentru a cauza ruperea
completă a acestuia. Fisurile sunt considerate imperfecţiuni sau defecte plane,
având feţele practic coincidente şi sunt periculoase deoarece pot creşte, prin
oboseală sau coroziune sub tensiune, până la o mărime critică, la care se produce
ruperea elementului afectat.
57) Fluid inflamabil: ce produce, la o temperatură relativ joasă, gaze sau
vapori care împreună cu aerul atmosferic pot da un amestec combustibil.
NTMSCG pag. 135

58) Funcţionare stabilă: domeniul de operare de la punctul de funcţionare

nominal al compresorului la punctul de apariţie a pompajului, la o turaţie
constantă exprimată procentual din turaţia nominală. În timpul funcţionării
stabile se urmăreşte orar încadrarea în parametrii de funcţionare şi se
consemnează datele în registrul de parametri.
59) Furnizor al setului de reparare: firma (compania) care furnizează şi
instalează setul de reparare pentru un echipament al SCG.
60) Generatoarele de gaz: dispozitiv în care se produce gazul necesar
pentru acţionarea turbinei de putere liberă. Energia necesară pentru a acţiona
etajele compresorului de aer, este preluată prin etajele turbinei de putere, tot de
la generatorul de gaz şi posibil şi cea pentru unele dispozitive auxiliare.
61) Grup de comprimare: complexul de piese cu toate dispozitivele şi
accesoriile necesare, destinat să îndeplinească în mod independent, în totalitatea
lui, funcţia de creştere a presiunii gazelor din conducta de transport.
62) Ieşirea din funcţiune: activităţile care necesită oprirea conductei, a
staţiilor, echipamentului şi ansamblurilor umplute cu gaz şi deconectarea lor de
la sistem.
63) Impunerea netă: practica limitării puterii motorului de tip turbină cu
gaze la un nivel de putere constantă pentru întreaga locaţie la operarea în
domeniul temperaturilor ambiante. Impunerea netă a unui motor permite ca
motorul să opereze la o temperatură ambiantă mai mare, la temperatură de
ardere crescută şi la temperaturi ambiante mai scăzute prin reducerea
temperaturii de ardere. Efectul global la temperaturi de ardere mai mari asupra
vieţii părţilor calde ale motorului este prin urmare redus.
64) Incident: o întâmplare neaşteptată, care poate conduce la o situaţie de
urgenţă. Exemple: o scăpare (pierdere) neintenţionată de gaze; o blocare a unui
dispozitiv; ruperea unui arbore; blocarea circuitului de ungere.
65) Indicaţie (a unei examinări): informaţie sau semnalizare furnizată
prin aplicarea unei tehnici (metode) de examinare nedistructivă, care poate să
indice sau nu prezenţa unui defect.
66) Indice de risc: aprecierea numerică a riscului tehnic în staţia de
comprimare a gazului.
67) Inspecţie: activitate de evaluare a conformităţii prin observare şi
judecare, însoţite după caz de operaţii de măsurare, încercare sau comparare
efectuate cu echipamente adecvate.
68) Intrare în funcţiune: activităţile care necesită umplerea conductei, a
echipamentului şi a maşinilor cu gaz, pentru prima dată şi desfăşurarea testelor
de verificare a integrităţii sistemului.
69) Instrucţiuni de aplicare: un adaos la standarde în care este prevăzut
pentru informare şi este menit să ajute la înţelegerea şi utilizarea standardului.
Conformitatea cu un adaos informativ nu este mandatată. O anexă poate fi
informativă sau normativă după cum se indică.
NTMSCG pag. 136

70) Inversare a sensului la tijă: este modificarea sensului forţei din tija
pistonului din compresiune în întindere şi invers, care rezultă în timpul
funcţionării.
71) Îmbinare axială: o îmbinare care este paralelă cu axa arborelui.
72) Îmbinare radială: o îmbinare care este perpendiculară pe axa
arborelui.
73) Îmbunătăţire a calităţii: partea managementului calităţii concentrată
pe creşterea abilităţii de a îndeplini cerinţele care definesc calitatea produselor.
74) Încărcare maximă admisibilă continuă datorată gazului: este cea
mai mare forţă, pe care producătorul o va permite pentru operarea continuă,
asupra componentelor statice ale compresorului ca: carcasă, element de
separare, cilindru, bolţuri.
75) Încărcare maximă admisibilă continuă a tijei compresorului: este
cea mai mare forţă la care producătorul va permite operarea continuă a tuturor
elementelor mobile (piston, tijă, cap de cruce, bielă, arbore cotit, lagăre).
76) Încărcare combinată a tijei: este suma algebrică a încărcărilor date de
sarcină şi de forţa de inerţie. Sarcina este impusă de forţă dată de diferenţa de
presiune ce acţionează pe suprafaţa pistonului. Forţa de inerţie corespunde
accelerării maselor în mişcare de translaţie legate de tijă.
77) Încercare: determinarea uneia sau mai multor caracteristici în
conformitate cu o procedură.
78) Înregistrare: document de tip special, prin care se declară rezultatele
obţinute sau se furnizează dovezi ale activităţilor realizate.
79) Lagăre hidrodinamice: lagărele care folosesc principiul ungerii
hidrodinamice; suprafaţa lagărelor este orientată astfel încât mişcarea relativă
formează o pană/pene de ulei pentru a susţine sarcina, fără ca arborele să aibă contact
cu lagărul.
80) Limită minimă de explozie: cea mai mică proporţie a unui gaz
inflamabil într-un amestec cu aerul care conduce la ardere când vine în contact
cu o sursă de aprindere.
81) Linie de recirculare: o porţiune de conductă care conduce gazul din
zona de refulare în zona de aspiraţie a staţiei sau a compresorului.
82) Magnetou: un mic generator electric de curent alternativ, folosit
pentru producerea scânteilor electrice necesare aprinderii amestecului
combustibil la motoarele cu aprindere electrică.
83) Management al calităţii: activităţile coordonate pentru a orienta şi
controla o organizaţie în ceea ce priveşte calitatea. Realizarea calităţii dorite
implică angajarea şi participarea tuturor membrilor organizaţiei, în timp ce
responsabilitatea managementului calităţii aparţine managementului de la cel
mai înalt nivel. Managementul calităţii comportă stabilirea politicii referitoare
la calitate şi a obiectivelor calităţii, planificarea calităţii, controlul calităţii,
asigurarea calităţii şi îmbunătăţirea calităţii.
NTMSCG pag. 137

84) Management al schimbării: proces de management care identifică şi

comunică părţilor interesate schimbările de natură tehnică, fizică, organizatorică
şi procedurală care pot influenţa integritatea unui sistem.
85) Management al riscului: program global care constă în identificarea
pericolelor potenţiale privind o locaţie sau un echipament, evaluarea riscului
asociat cu aceste pericole în termenii probabilităţii de producere şi consecinţelor
incidentelor, diminuarea riscului prin reducerea probabilităţii şi/sau
consecinţelor acestora şi măsurarea diminuării riscului datorită acestor acţiuni.
86) Manual al calităţii: documentul care descrie sistemul de management
al calităţii unei organizaţii. Organizaţiile care implementează un sistem de
management al calităţii (SMC) trebuie să elaboreze şi să menţină un manual al
calităţii care să includă: a) domeniul de aplicare al SMC, inclusiv detalii şi
justificări ale oricăror excluderi; b) procedurile documentate stabilite pentru
SMC sau o referire la acestea; c) o descriere a interacţiunii dintre procesele
SMC.
87) Maşină de forţă: turbina de putere liberă, motorul termic, turbina cu
abur, orice motor folosit la acţionarea unui compresor.
88) Mecanism de deteriorare / degradare: un fenomen care induce
modificări dăunătoare ale compoziţiei, structurii şi proprietăţilor materialului din
care este realizat un element al utilajelor dinamice şi statice din SCG.
Mecanismele de degradare au acţiune cumulativă şi ireversibilă. Mecanismele
obişnuite de degradare ale elementelor sau componentelor (cilindri, tije, pale ,
supape, segmenţi, învelişuri de protecţie etc.) unei SCG sunt: coroziunea,
fluajul, eroziunea, oboseala, fisurarea sau îmbătrânirea termică.
89) Mentenanţă: complexul de activităţi efectuat pentru a menţine
elementele SCG în starea corespunzătoare asigurării cerinţelor funcţionale.
Activităţile pot fi de inspectare, supraveghere, încercare, întreţinere, înlocuire,
remediere şi reparare.
90) Mod propriu: al unei rezonanţe acustice defineşte relaţia dintre
amplitudinile pulsaţiilor şi unghiurile de fază în diferite puncte ale sistemului de
conducte. Cunoştinţele despre modurile proprii permit analistului să înţeleagă
aspectul pulsaţiilor din sistemul de conducte.
91) Normal deschis şi normal închis: ambele se referă atât la o stare de
păstrare cât şi la starea instalată fără aport de energie a dispozitivelor, ca
întrerupătoare comandate electric şi robinete. Condiţiile normale de operare la
astfel de dispozitive nu sunt necesar aceleaşi ca ale dispozitivului în stare de
păstrare.
92) Oboseală: degradarea unei element al SCG prin acţiunea solicitărilor
mecanice variabile în timp, caracterizate prin cicluri sau blocuri de solicitare
repetate, cu intensităţi ale tensiunilor mecanice inferioare rezistenţei la rupere a
materialului conductei.
NTMSCG pag. 138

93) Operator al sistemului de transport (OST): persoană juridică titulară

a licenţei de transport, în condiţiile Legii 351, având ca obiect de activitate
transportul gazelor naturale.
94) Oprire: o secvenţă de punere în afara funcţionării şi de izolare.
Evacuarea gazelor ar putea urma.
95) Oprire de urgenţă: acţiunile în situaţia unui eveniment de urgenţă,
pentru a aduce staţia şi/sau compresorul (compresoarele) într-o stare sigură, care
necesită reconectarea manuală locală.
96) Pale de ghidare (fixe şi reglabile): sunt palele fixe/reglabile care
dirijează gazul spre rotor.
97) Pale: elemente ale rotorului la turbocompresoare / turbine, care ajută
la creşterea energiei gazului prin creşterea vitezei acestuia / sau transmit energia
gazului la arborele rotorului, exceptând cazul în care înţelesul este modificat
printr-un adjectiv.
98) Panou / Panou cu instrumente: o consolă sau un platou sau un spaţiu
închis folosit pentru a monta, afişa şi proteja mijloacele de măsurare, sisteme de
comutare şi alte instrumente.
99) Persoană autorizată: persoană competentă desemnată pentru a
îndeplini o anumită sarcină privind o reţea de transport.
100) Persoană competentă: persoană care are pregătirea, experienţa şi
aprobarea necesare pentru a realiza activităţi privind elementele unei reţele de
transport.
101) Pinion: roata dinţată cu cea mai mare turaţie într-o cutie de viteze.
102) Poluant: orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă
sau sub formă de vapori ori de energie radiaţie electromagnetică, ionizantă,
termică, fonică sau vibraţii care, introdusă în mediu, modifică echilibrul
constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale.
103) Poluare: introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate
aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, poate dăuna bunurilor
materiale ori poate cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în
scop recreativ sau în alte scopuri legitime.
104) Pompaj: o instabilitate a debitului şi/sau presiunii în interiorul maşinii.
Se referă la compresoarele axiale şi centrifugale.
105) Posesor: persoana care conduce şi controlează lucrările din staţia de
comprimare. Aceasta poate fi o companie, un manager sau proprietarul.
106) Presiune instalată la oprire: v. Presiunea de izolare.
107) Presiune absolută: presiunea, exprimată în bara sau MPa, determinată
adăugând presiunea atmosferică la presiunea manometrică.
108) Presiune de calcul: v. Presiune de proiectare.
109) Presiune de izolare: presiunea rezultată în conducte şi echipament
după ce staţia de comprimare sau compresorul (compresoarele) sunt izolate, fără
depresurizare.
110) Presiune maximă de aspiraţie: cea mai mare presiune la intrare la care
NTMSCG pag. 139

echipamentul va fi în funcţiune.
111) Presiune minimă admisibilă pe aspiraţie (la compresorul cu piston):
pentru fiecare etaj al compresorului cu piston, este cea mai mică presiune
(măsurată la flanşa de intrare în cilindru) sub care încărcarea combinată a tijei,
sau temperatura de refulare, sau momentul la arborele cotit, va depăşi valoarea
maximă admisibilă în timpul lucrului, la valoarea presiunii fixată de supapa de
siguranţă de pe refulare şi la restul condiţiilor specificate pentru etaj.
112) Presiune maximă de refulare: (la compresorul centrifugal) presiunea
maximă pe aspiraţie plus presiunea maximă diferenţială la care compresorul este
capabil să o dezvolte, când lucrează cu toate rotoarele şi fluidul cu greutatea
specifică sau greutatea moleculară maximă, la limita de blocaj a compresorului,
la turaţia de declanşare.
113) Presiune maximă la ieşire: cea mai mare presiune la ieşire la care
turbina este necesar să opereze în mod continuu.
114) Presiune maximă de etanşare: cea mai mare presiune la care
etanș ările sunt solicitate să etanşeze, în timpul oricărei condiţii specificate
statică sau de operare şi în timpul pornirii sau opririi.
115) Presiune maximă de operare: presiunea maximă la care sistemul
poate fi exploatat în mod continuu în condiţii normale. Prin condiţii normale se
înţeleg condiţiile fără defecte la oricare sistem sau flux.
116) Presiune maximă temporară de operare: presiunea pe care un sistem
de alimentare cu gaze, o poate suporta un timp scurt, limitată de dispozitivele de
siguranţă.
117) Presiune de operare: presiunea care apare în sistem în condiţii
normale de operare.
118) Presiune temporară de operare: presiunea la care un sistem poate
lucra un scurt timp, sub controlul dispozitivelor de reglare/siguranţă.
119) Presiunea de probă / testare: presiunea la care sistemul de
comprimare este supus, pentru a ne asigura că el lucrează în condiţii sigure.
120) Presiune de proiectare: presiunea pe care sunt bazate calculele de
proiectare.
121) Presiune maximă admisibilă de proiectare: presiunea maximă
continuă pentru care producătorul a proiectat echipamentul (sau orice altă parte
la care se referă termenul) când vehiculăm un fluid specificat la temperatura
maximă specificată de lucru. Se referă la temperatura maximă admisibilă.
122) Presiune manometrică: presiunea, exprimată în bar sau MPa,
determinată cu manometrul sau cu un instrument similar, corespunzătoare
suprapresiunii înregistrate în raport cu presiunea atmosferică. Dacă nu se
precizează altfel, termenul presiune se referă la presiunea manometrică.
123) Proces: ansamblu de activităţi corelate sau în interacţiune, care
transformă anumite elemente de intrare în anumite elemente de ieşire.
124) Produs: rezultatul unui proces. Se consideră că există patru categorii
generice de produse: a) serviciile; b) software-ul (produsele informatice);
NTMSCG pag. 140

c) hardware-ul (produsele materiale sau produsele propriu-zise); d) materialele

procesate.
125) Producător: persoană fizică sau juridică ce poartă responsabilitatea
realizării unei SCG sau al unui echipament al acesteia în conformitate cu
proiectul ingineresc şi cu cerinţele normativelor şi standardelor în vigoare. Dacă
un producător angajează subcontractori sau executanţi şi/sau constructori,
trebuie să aibă un control total al activităţii acestora.
126) Program de management al integrităţii bazat pe performanţă: proces
de management al integrităţii care utilizează principiile managementului riscului
şi evaluările de risc pentru a stabili acţiunile de prevenire, identificare şi
ameliorare şi programarea lor în timp.
127) Program de management al integrităţii bazat pe prescripţii: proces
de management al integrităţii care respectă condiţii prestabilite la stabilirea
activităţilor de inspectare şi ameliorare şi a oportunităţii acestora.
128) Proprietar: persoană fizică sau juridică responsabilă pentru stabilirea
cerinţelor de proiectare şi pentru construirea, examinarea, inspecţia şi testarea
tuturor elementelor unei SCG. Proprietarul este în mod normal deţinătorul SCG
şi/sau responsabilul cu operarea acestuia.
129) Punere în funcţiune: activităţi efectuate în vederea începerii operării
unei SCG în conformitate cu proiectul.
130) Punct de alarmare: o valoare prestabilită a unui parametru măsurat,
la care o alarmă este acţionată să avertizeze, despre o situaţie care necesită o
acţiune corectivă.
131) Punct de funcţionare nominal al compresorului: este punctul de pe
caracteristica corespunzătoare turaţiei nominale, la cea mai mare valoare a
debitului, la funcţionarea stabilă, v. fig. 4.2.
132) Punct de oprire: o valoare prestabilită a unui parametru măsurat la
care în mod automat sau manual oprirea sistemului sau echipamentului este
necesară.
133) Punct normal de operare: punctul la care operarea obişnuită este
aşteptată şi eficienţa optimă este dorită. Acest punct este uzual punctul în care
vânzătorul certifică că randamentul încălzirii este în toleranţele stabilite de
standardele în vigoare. Parametrii utilizaţi pentru a determina punctul normal de
operare includ: viteza, poziţia, condiţiile, emisiile şi compoziţia combustibilului
v. fig. 4.2.
134) Putere maximă potenţială: valoarea puterii aşteptată când turbina cu
gaz este acţionată la temperatura maximă admisibilă de ardere, turaţia nominală
sau în alte condiţii limită aşa cum sunt definite de producător şi în domeniul de
valori specifice locaţiei.
135) Putere nominală (stabilită) a locaţiei: puterea dezvoltată la arbore
când turbina este utilizată la temperatura de ardere impusă, la turaţia impusă şi
în condiţiile staţiei referitoare la temperatura de intrare, presiunea de intrare,
presiunea de ieşire şi compoziţia normală a combustibilului.
NTMSCG pag. 141

136) Putere nominală: a compresorului este puterea maximă pe care

compresorul plus restul elementelor antrenate de arbore o necesită în orice
condiţii de operare. Puterea nominală include efectul unor echipamente ca
dispozitivele de suprimare a pulsaţiilor, conductele de proces, răritoarele
intermediare şi finale,separatoarele. Efectele echipamentului exterior, altul decât
cel furnizat de vânzător va fi specificat de cumpărător. Pierderile în motorul de
acţionare (maşina de forţă ) vor fi considerate separat.
137) Randament termic: raportul dintre energia de ieşire la arborele
turbinei (sau elementelor de ieşire din generator) şi energia de intrare (bazată pe
cea mai mică capacitate calorică a combustibilului) exprimate în aceleaşi unităţi.
(Elementele externe auxiliare care nu sunt direct antrenate nu sunt incluse în
pierderile parazite.)
138) Randament încălzire: v. Randament termic.
139) Recepţie a lucrărilor de mentenanţă: componentă a sistemului
calităţii, reprezentată de actul prin care OST declară că acceptă, preia lucrarea cu
sau fără rezerve şi că aceasta poate fi dată în folosinţă; prin actul de recepţie se
certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu
sarcinile de serviciu sau cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de
realizare a lucrărilor de mentenanţă la SCG din SNT.
140) Reducere de debit: modificarea de debit (raportată la valoarea
nominală şi exprimată în procente) între capacitatea nominală (debitul nominal)
şi debitul corespunzător pompajului, la înălţimea nominală când unitatea
lucrează la temperatura de aspiraţie nominală şi la compoziţia prescrisă a
gazului.
141) Regulator de lucru: un regulator instalat pe o conductă de gaze aflată
în exploatare pentru a ţine sub control presiunea gazului livrat consumatorului.
142) Regulator de monitorizare: un regulator de presiune instalat în serie
cu un alt regulator de presiune şi care, în caz de urgenţă, când presiunea
depăşeşte o valoare setată, preia automat controlul presiunii în aval.
143) Reînnoire: activitate prin care se îndepărtează o componentă existentă şi
se înlocuieşte cu una nouă, de aceeaşi calitate sau mai bună ca a componentei
originale.
144) Remediere: o activitate care transformă într-o entitate acceptabilă un
defect sau o condiţie inacceptabilă. Remedierea poate include repararea,
reducerea presiunii sau alte acţiuni menite să împiedice ca un defect să producă o
cedare.
145) Reparare: (1) proces de remediere a unui defect din materialul de
bază sau îmbinări la un element al SCG; (2) acţiune asupra unui produs
neconform, pentru a-l face acceptabil pentru utilizarea intenţionată (spre
deosebire de reprelucrare, repararea poate afecta sau schimba părţi ale
produsului neconform; repararea include şi acţiunile de remediere întreprinse
asupra unui produs, anterior conform, pentru a-l repune în uz).
146) Reparaţie: rezultatul unui proces de reparare.
NTMSCG pag. 142

147) Reparaţie permanentă: o reparaţie care se prevede să reziste pe

întreaga durată de viaţă a SCG.
148) Reparaţie temporară: o reparaţie efectuată la un element al SCG în
scopul de a restabili integritatea acestuia la nivel suficient pentru a putea
funcţiona până la o reparaţie permanentă, care este programată şi se va realiza
într-o perioadă de timp admisă.
149) Repunere în funcţiune: activităţi necesare pentru a pune în funcţiune
o SCG, un echipament sau un ansamblu de echipamente din acesta, scoase din
funcţiune.
150) Reţea de transport: ansamblul de conducte conectate între ele,
inclusiv instalaţiile şi echipamentele aferente pentru vehicularea gazelor naturale
în regimul de presiune al SNT.
151) Responsabilitatea unităţii: se referă la responsabilitatea pentru
coordonarea aspectelor tehnice ale echipamentului SCG incluse în aceste
prescripţii. Aceasta include, dar nu este limitată la: responsabilitatea pentru
necesităţile de putere, turaţii, montajul general, cuplare, solicitări dinamice,
zgomot, ungere, etanşare, rapoartele de testare a materialelor, aparatură,
conducte şi încercările componentelor.
152) Revizie tehnică (Rt): constituie o intervenţie care se face asupra
utilajului, ce cuprinde operaţiile ce se execută preventiv planificat în scopul
determinării stării tehnice a agregatului şi a principalelor lucrări ce urmează a se
executa cu ocazia reparaţiilor planificate (RC1, RC2 şi RK), pentru a se asigura
în continuare funcţionarea normală a acestuia.
153) Reparaţie curentă (RC): reprezintă intervenţia ce se execută periodic,
în mod planificat, având ca scop înlăturarea unei uzuri fizice sau a unor
deteriorări locale, prin repararea, recondiţionarea sau înlocuirea unor piese
componente sau înlocuirea parţială a unor subansambluri uzate, nereparabile. În
funcţie de mărimea intervalului de timp de funcţionare dintre două reparaţii, de
importanţa lucrărilor care se execută şi de valoarea pieselor sau
subansamblurilor reparate sau înlocuite, reparaţiile prevăzute în normativ se
împart în: reparaţia curentă de gradul întâi RC1 şi reparaţia curentă de gradul
doi RC2.
154) Reparaţie capitală (RK): constituie intervenţia ce se execută în mod
planificat după expirarea ciclului de funcţionare prevăzut în prezentul normativ,
în scopul restabilirii caracteristicilor tehnice iniţiale ale utilajelor pentru a putea
asigura realizarea duratei de serviciu normate.
155) Risc tehnic: o modalitate de apreciere a modului în care: condiţiile
locale, condiţiile externe, modul de proiectare, modul de operare, determină o
situaţie nedorită în STG. Riscul tehnic exprimă atât probabilitatea producerii
unui incident, cât şi mărimea consecinţelor acestuia. Riscul tehnic se poate
aprecia prin mai multe metode: matricială, probabilistică, a indicelui tehnic.
Aprecierea riscul tehnic constituie un indicator important al siguranţei de
funcţionare într-o staţie de comprimare.
NTMSCG pag. 143

156) Robinete de izolare: un sistem de robinete care permit separarea unei

părţi a staţiei sau a întregii staţii.
157) Roată dinţată condusă: roata dinţată cu cea mai mică turaţie din
angrenare.
158) Scoatere din funcţiune: activităţi necesare pentru încetarea operării
unei SCG, unui echipament sau unui ansamblu de echipamente şi izolarea
acestora de sistemul din care fac parte. Aceste activităţi nu implică în mod
necesar abandonarea elementelor oprite.
159) Scurgere: pierdere (scăpare) neintenţionată de gaze dintr-un element al
SCG. Scurgerilor pot fi cauzate de existenţa unor orificii sau fisuri, de pierderea
contactului sau strângerii dintre elementele de etanşare, deconectarea
elementelor sau degradarea îmbinărilor dintre acestea etc.
160) Secț iune de comprimare sau destindere: o serie de trepte de
comprimare sau destindere între care nu există răcire sau încălzire, câştig sau
pierdere de debit (de exemplu prin curenţi laterali: injecţie sau recirculare) şi a
căror turaţie este aceeaș i pentru toate elementele incluse.
161) Separare: o secvenţă de oprire şi izolare a unei părţi din unitatea de
comprimare sau din staţia de comprimare.
162) Sistem de alimentare cu gaz: include conductele şi staţiile/instalaţiile
asociate pentru transportul şi distribuţia gazelor.
163) Sistem de control al staţiei: un sistem de monitorizare, control şi
protecţie a staţiei de comprimare şi de supraveghere a sistemului de control al
unităţilor. În plus el poate interacţiona cu sistemul de control de la distanţă.
164) Sistem de control al unităţii de comprimare: un sistem pentru
pornirea, oprirea, monitorizarea, controlul şi protecţia unităţii de comprimare.
165) Sistem de transport: v. Reţea de transport.
166) Sistem de circulaţie a uleiului: include retragerea uleiului din camera
rulmentului/lagărului/etanşării, echipată eventual cu inele de ungere şi
posibilităţi de răcire, într-un răcitor de ulei extern, înainte de a fi reintrodus în
circuit.
167) Sistem de comprimare:include unitatea de comprimare ș i instalaț ia
tehnologică dintre magistrală ș i unitatea de comprimare.
168) Sistem naţional de transport: reţeaua de transport al gazelor naturale,
respectiv ansamblul de conducte magistrale, precum şi instalaţiile,
echipamentele şi dotările aferente acestora, care funcţionează la presiune mai
mare de 6 bari, prin care se asigură preluarea gazelor naturale extrase din
perimetrele de exploatare sau a celor provenite din import şi transportul acestora
în vederea livrării către distribuitori, către consumatorii direcţi, la înmagazinare,
la export şi către beneficiarii din terţe ţări.
169) Sistem SCADA: sistem care asigură supravegherea şi achiziţionarea
datelor privind funcţionarea unei conducte, staţii de comprimare sau unei reţele
de transport.
170) Sistem de evacuare: un sistem incluzând conducte, robinete,
NTMSCG pag. 144

amortizoare de zgomot, coşuri, facle, care conduc gazul într-o locaţie sigură.
171) Sistem de gaz de combustie: un sistem care asigură condiţiile
corespunzătoare gazului folosit la combustie, înainte de intrarea în maşina de
forţă. Acesta poate fi alcătuit din: elemente de filtrare, purificare, încălzire,
reglare a presiunii, măsurare şi comprimare.
172) Situaţie de urgenţă: situaţie care ar putea să afecteze operarea în
condiţii de siguranţă a unei SCG şi/sau sănătatea sau securitatea oamenilor sau
mediul înconjurător şi care impune realizarea imediată (în regim de urgenţă) a
unor acţiuni.
173) Staţie de comprimare a gazelor SCG: o instalaţie utilizată pentru:
transportul gazului prin conducte; comprimarea gazului dintr-o conductă la un
sistem de stocare sau invers, sau către un anumit proces, fig.23.3. Aceste funcţii
pot fi îndeplinite simultan sau alternativ.
174) Sudare : realizarea unei îmbinări nedemontabile a două sau mai multe
piese, prin încălzire, presare sau încălzire şi presare. Se poate utiliza la sudare un
material de adaos având temperatura de topire similară cu a materialului
pieselor care se îmbină (materialului de baza).
175) Supapă de oprire: o supapă instalată pentru a opri curgerea gazului
într-o conductă.
176) Supapă de sens: o supapă care permite curgerea numai într-o anumită
direcţie şi care se închide automat pentru a preveni curgerea în direcţia opusă.
177) Temperatură nominală a locaţiei / temperatura nominală pe ciclu a
locaţiei: temperatura la intrarea în turbină, măsurată în amonte imediat lângă
paletele fixe ale primului etaj de turbină, necesară pentru a atinge condiţiile de
putere nominală (stabilită) pentru locaţie.
178) Temperatură ambiantă: temperatura mediului înconjurător, în mod
uzual temperatura aerului în zona de amplasare sau de operare a unei conducte
sau unui element de conductă.
179) Temperatură maximă admisibilă: temperatura maximă, la exploatarea
continuă pentru care producătorul a proiectat echipamentul (sau orice altă parte
la care se referă termenul), când se vehiculează un anumit fluid la presiunea
maximă de lucru. Temperatura maximă admisibilă este în mod obişnuit stabilită
din condiţii de material. Acesta poate fi materialul carcasei sau materialul
garniturilor sau a inelelor „O”. Limita de elasticitate a materialului, limita de
curgere, limita de rupere sunt dependente de temperatură. Nivelul eforturilor
dintr-un element poate depinde de presiunea de operare. Prin urmare diferenţa
dintre rezistenţa admisibilă a materialului şi eforturile din timpul lucrului depind
atât de temperatură cât şi de eforturile din componente. Dacă temperatura este
mai coborâtă, rezistenţa materialului creşte şi nivelul eforturilor în fiecare
component poate creşte. De aceea asociem temperatura maximă admisibilă cu
valoarea maximă a presiunii de lucru.
180) Temperatură minimă admisibilă: cea mai mică temperatură pentru
care producătorul care a proiectat echipamentul, sau la orice parte la care
NTMSCG pag. 145

termenul se aplică. Specificaţia în mod continuu, nu s-a aplicat la această

definiţie deoarece ruperea fragilă poate să apară în scurtul timp în care
componentul este la temperaturi scăzute.
181) Temperatură de proiectare: temperatura pe care se bazează calculele
de proiectare.
182) Temperatură temporară maximă: temperatura maximă la care un
sistem poate lucra un scurt timp, limitată de dispozitivele de siguranţă.
183) Transport al gazelor naturale: (1) activitatea organizată pentru
vehicularea gazelor naturale prin sistemul naţional de transport; (2)
transportul gazelor naturale printr-o reţea, constituită din gazoducte de înaltă
presiune, alta decât reţeaua de gazoducte din amonte şi decât acea parte din
gazoductele de înaltă presiune care este folosită în principal pentru distribuţia
de gaze naturale la nivel local, în vederea furnizării către clienţi, dar
neincluzând aprovizionarea.
184) Teste şi inspecţii anunţate: acelea pentru care cumpărătorul va fi
înştiinţat de momentul desfăşurării lor. Inspecţiile sau testele vor fi efectuate
după program, dacă cumpărătorul sau reprezentantul său nu sunt prezenţi (deşi
au fost anunţaţi) şi vânzătorul va trece la o nouă etapă. Cumpărătorul trebuie să
se aştepte să fie în şantier mai mult decât pentru un test la care să fie martor.
185) Turaţia critică: o turaţie a arborelui în mişcare de rotaţie la care
rotorul sprijinit pe lagăre este în stare de rezonanţă. a. Când frecvenţa unei
excitaţii forţate periodice aplicate la un rotor susţinut pe lagăre corespunde
frecvenţei acestui sistem, sistemul poate fi în stare de rezonanţă. b. Un rotor
susţinut pe lagăre la rezonanţă va avea deplasarea normală corespunzătoare
vibraţiilor, amplificată. Mărimea amplificării şi schimbarea valorii unghiului de
defazaj sunt legate de efectul de amortizare din sistem şi de modul de deformare
al ansamblului care se roteşte. Modurile de deformare sunt cunoscute ca primul
rigid (de translaţie sau împingere), al doilea rigid (conic sau basculant) şi
(primul, al doilea, al n - lea ) mod de încovoiere. c. Când factorul de amplificare
faţă de valoarea vibraţiei de probă este mai mare sau egal cu 2,5 acea frecvenţă
este numită critică şi în mod corespunzător frecvenţa de rotaţie este numită
turaţie critică. Pentru scopurile acestui normativ, un sistem critic amortizat este
unul la care factorul de amplificare este mai mic decât 2,5. ,v. fig. 20.1.
186) Turaţie de decuplare: este turaţia la care un dispozitiv independent de
siguranţă la supra - turaţie acţionează pentru a opri o maşină de forţă cu turaţie
variabilă.
187) Turaţie maximă la funcţionarea continuă: cea mai mare viteză de
rotaţie (exprimată în rot/min) la care maşina construită şi testată este capabilă să
funcţioneze continuu. Pentru compresorul cu motoare (maşini de forţă) cu
turaţie variabilă, această viteză este 105 % din turaţia nominală. Pentru
compresoarele acţionate cu motoare electrice cu turaţia fixă, această viteză se
bazează pe turaţia de sincronism a motorului, v. fig. 20.2.
188) Turaţie minimă admisibilă (în rotaţii pe minut): cea mai mică turaţie
NTMSCG pag. 146

(în rotaţii pe minut) la care prescripţiile proiectantului permit funcţionarea

continuă.
189) Turaţie nominală: turaţia (în rotaţii pe minut) la arborele de ieşire al
turbinei cu gaz la care puterea nominală a locaţiei este dezvoltată. Această
mărime este cunoscută şi sub denumirea de turaţie de 100 % , fiind definită ca
cea mai mare viteză de rotaţie necesară pentru a atinge orice condiţii specificate
de operare.
190) Turaţie normală: turaţia corespunzătoare cerinţelor la condiţia de
operare normală.
191) Turbină de putere liberă: o turbină având un arbore separat de la care
se ia priza de putere pentru compresorul de gaz.
192) Unitate de comprimare: un set format dintr-o maşină de forţă, un
compresor, sistemul de control şi echipamentul auxiliar care include robinetele
care servesc la secvenț a automată de pornire a compresorului şi conductele
asociate, utilizat la comprimarea gazului.
193) Urgenţă: o situaţie care poate afecta siguranţa de operare a sistemului
de alimentare cu gaze şi/sau a zonei înconjurătoare, necesitând o acţiune de
rapidă.
194) Utilizator de reţea: partener contractual al operatorului sistemului de
transport, în baza contractelor de transport, precum şi al furnizorilor,
producătorilor, importatorilor, consumatorilor, distribuitorilor, operatorilor
instalaţiilor de înmagazinare, în baza contactelor încheiate.
195) Verificare: confirmarea, prin furnizare de dovezi obiective, a
îndeplinirii cerinţelor specificate.
196) Valoare impusă a presiunii pe refulare: este cea mai mare valoare a
presiunii necesară pentru a îndeplini condiţiile specificate de cumpărător pentru
aplicaţia avută în vedere.
197) Valoare impusă a temperaturii pe refulare: este cea mai mare
temperatură de operare rezultată din orice condiţie de operare.
198) Valoare ISO a puterii: este puterea dezvoltată în mod continuu de
turbina cu gaz, când operăm la valoarea ISO a temperaturii de ardere şi la o
turaţie asociată, conforme următoarelor condiţii standard de operare (v. ISO
2314) : temperatura la intrare 15°C (59°F); presiunea (totală) la intrare 1,0133
bar (14,696 psia); umiditatea relativă la intrare 60 %; presiunea la ieşire (statică)
1,0133 bar (14,696 psia). Această putere şi turaţie sunt măsurate la arborele de
ieşire al turbinei de gaze lăsând de o parte orice reductor sau piesă a unui
echipament de acţionare. Valorile ISO asigură numai valoarea unor informaţii
generale şi nu trebuie să fie confundate cu valorile de putere ale locaţiei.
199) Valoare ISO a temperaturii de ardere: valoarea stabilită (calculată) de
vânzător a temperaturii la intrarea în turbină, în amonte şi în apropierea
ajutajelor primului etaj de turbină, pentru o funcţionare continuă la valoarea
ISO a puterii de ieşire.
200) Valoare ISO a temperaturii pe ciclu: valoarea stabilită (calculată) de
NTMSCG pag. 147

vânzător a temperaturii la intrarea în turbină, în amonte şi în apropierea paletelor

primului etaj de turbină, pentru o funcţionare continuă la valoarea ISO a puterii
de ieşire.
201) Valoare stabilită a presiunii de descărcare: presiunea la care supapa
de siguranţă începe să se deschidă.
202) Zgârietură: o mică amprentă / urmă liniară pe suprafaţa unei element
(cilindru, tijă, disc,conductă), cauzată de trecerea unui obiect ascuţit în lungul
acestei suprafeţe sau prezenţa impurităţilor între două suprafeţe în contact.
203) Zonă de risc: o suprafaţă în care sunt prezente sau ar putea exista,
substanţe explozive şi/sau inflamabile în atmosferă, în cantităţi care necesită
măsuri speciale.
204) Zone protejate: teritoriile delimitate geografic, în cuprinsul cărora se
află elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare
deosebită.
205) Zonă a unităţii de comprimare: o structură care conţine unitatea de
comprimare, ce constă în clădirea pentru compresor, împrejmuirea sau o
combinaţie a acestora.
Principalele abrevieri folosite în cuprinsul Normelor tehnice

ANRE Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei;
ANRGN Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale;
DE Departamentul de Exploatare
EAC Elementele auxiliare ale grupurilor de comprimare
GC Grupul de comprimare
GTC Grupul de comprimare cu turbocompresoare
GMC Grupul de comprimare cu motocompresoare
GIS Sistem de informaţii geografice;
GPS Sistem de poziţionare globală;
Organizaţia Internaţională de Standardizare (International Organization for
ISO Standardization / Organisation Internationale de Normalisation).
NDE Examinare nedistructivă;
OST Operator al sistemului de transport;
PI Presiunea de izolare
PMO Presiunea maximă de operare
PMTO Presiunea maximă temporară de operare
PO Presiunea de operare
PP Presiunea de proiectare / de calcul
PT Presiunea de testare/probă
PTO Presiunea temporară de operare
RC Reparaţie curentă
RK Reparaţie capitală
Rt Revizia tehnică
SCG Staţia de comprimare a gazelor
SCS Sistemul de control al staţiei
NTMSCG pag. 148
SCU Sistemul de control al unităţii de comprimare

SMC Sistem de management al calităţii;
SMICM Sistem de management integrat calitate – mediu;
SNT Sistem naţional de transport al gazelor naturale;
UR Utilizator de reţea (de transport al gazelor naturale);
Figuri referitoare la terminologia, definiţiile şi abrevierile utilizate în normele

tehnice
Fig. 4.1. Caracterizarea turaţiilor critice: Nc1– prima turaţie critică a rotorului, rotaţii pe minut; Ncn–
turaţie critică de ordinul n; Nmc–turaţia maximă la funcţionarea continuă, 105 % ;N1–turaţia (mai
mică) la amplitudinea de 0,707 din cea maximă (critică); N2–turaţia (mai mare) la amplitudinea de
0,707 din cea maximă(critică); N2-N1– lăţimea intervalului de vârf la punctul de semi-putere. AF–
factorul de amplificare ; SM– regiune de separare; CRE – înfăşurătoarea răspunsului
critic; Ac1 – amplitudinea la Nc1; Acn – amplitudinea la Ncn; Notă: reprezentarea este ilustrativă şi nu
reprezintă o anumită înregistrare la un arbore.
Fig. 4.2. Definiţii utilizate la compresoarele centrifugale: turaţia 100 % este stabilită de
NTMSCG pag. 149
punctul de lucru la cea mai mare înălţime de comprimare, punctul A.
Fig. 4.3. Principalele părţi componente ale unui grup de comprimare de tip turbocompresor.
Fig. 4.4. Schema grupului de comprimare tip motocompresor.
NTMSCG pag. 150

Fig.4.5. Principalele denumiri utilizate la descrierea motorului pentru turbocompresor

(turbinei cu gaz).
NTMSCG pag. 151

b
Fig.4.6. Sistemul de comprimare cu compresorul centrifugal: a) principalele denumiri
utilizate la descrierea compresorului centrifugal; b)schema grupului de comprimare.
NTMSCG pag. 152

b
Fig. 4.7. Elemente definitorii pentru compresorul cu piston.
NTMSCG pag. 153

ANEXA 5
Lista procedurilor pentru realizarea activităţilor din
cadrul procesului de mentenanţă a SNT *
Descriere pe scurt: conţine un model de organizare şi control al procedurilor elaborate în
cadrul procesului de mentenanţă.
Cod SCG A5/Ed01.
AVIZAT, APROBAT,
CODUL PROCEDURII
RESPONSABILUL
NR. DENUMIREA
PROPRIETARUL
EDITIA REVIZIA
CRT. PROCEDURII
DE PROCES
DE PROCES
1 2 3 4 5 6 7
* Lista procedurilor pentru realizarea activităţilor din cadrul procesului de mentenanţă a SNT se
aprobă de către directorul Departamentului Exploatare al OST. Lista trebuie să corespundă
prevederilor procedurii PG 01 – Controlul Documentelor Sistemului de Management Integrat
Calitate-Mediu în vigoare la OST.
NTMSCG pag. 154

ANEXA 6
Elementele componente ale staţiilor de comprimare a gazelor*

Descriere pe scurt: conţine schemele bloc şi tehnologice unei SCG cu denumirea
componentelor principale.
Cod SCG A6/Ed01.
Fig. 6.1. Schema tehnologică pentru un sistem de comprimare cu turbocompresor.
Fig. 6.2. Schema tehnologică pentru un sistem de comprimare cu motocompresor.
NTMSCG pag. 155

Fig. 6.3.Schema bloc a staț iei de comprimare gaze cu grup turbocompresor.
NTMSCG pag. 156

Fig. 6.4.Schema bloc a staț iei de comprimare gaze cu grup motocompresor.
NTMSCG pag. 157

ANEXA 7
Prescripţii privind protecţia mediului la efectuarea

lucrărilor de mentenanţă la SCG
Descriere pe scurt: conţine un extras referitor la normele de protecţia mediului asociate
lucrărilor de mentenanţă la SCG.
Cod SCG A7/Ed01.
La efectuarea lucrărilor de mentenanţă se vor respecta cu stricteţe

prevederile legale privind protecţia mediului înconjurător astfel încât să fie
evitate accidentele de mediu ș i implicit poluarea acestuia. Se vor avea în
vedere următoarele cerinţe principale:
a) La efectuarea lucrărilor de mentenanţă care prevăd: spălarea sau
curăţirea elementelor care prezintă depuneri (supape, filtre, pale, cilindrii);
curăţirea la interior, probarea sau înlocuirea filtrelor; curăţarea rezervorului de
ulei; schimbarea uleiului; izolarea, montarea/demontarea sau repararea
robinetelor şi dispozitivelor/ aparatelor de măsură siguranţă şi reglare spălarea
răcitoarelor de ulei; dezafectare grupuri; probele de la pornirea grupurilor de
comprimare etc., este necesar ca:
 deşeurile rezultate să fie colectate ș i depozitate temporar
corespunzător, până la transportul către agenț ii economici specializaț i în
valorificarea deș eurilor;
 deşeurile generate să nu fie aruncate, incinerate, depozitate pe sol
şi/sau îngropate;
 deşeurile să fie depozitate separat pe categorii (ulei uzat; deș euri de
ambalaje; deș euri metalice, deș euri de echipamente electrice ș i electronice,
lavete impregnate cu produse petroliere, deș euri de lichide inflamabile de la
curăț irea pieselor) în recipiente (rezervoare) închise ermetic sau containere
(etichetate corespunzător) destinate colectării acestora;
 personalul implicat în lucrările de mentenanț ă va fi instruit
corespunzător privind impactul acestora asupra mediului.
 monitorizarea nivelului de zgomot al staț iilor de comprimare se face
prin măsurători periodice, urmărindu-se încadrarea parametrilor în limitele
impuse de cerinț ele reglementare în vigoare.
 problematica protecț iei mediului revine în sarcina personalului
desemnat.
NTMSCG pag. 158

ANEXA 7
Prescripţii privind protecţia mediului la efectuarea

lucrărilor de mentenanţă la SCG
Descriere pe scurt: conţine un extras referitor la normele de protecţia mediului asociate
lucrărilor de mentenanţă la SCG.
Cod SCG A7/Ed01.
La efectuarea lucrărilor de mentenanţă se vor respecta cu stricteţe

prevederile legale privind protecţia mediului înconjurător astfel încât să fie
evitate accidentele de mediu ș i implicit poluarea acestuia. Se vor avea în
vedere următoarele cerinţe principale:
a) La efectuarea lucrărilor de mentenanţă care prevăd: spălarea sau
curăţirea elementelor care prezintă depuneri (supape, filtre, pale, cilindrii);
curăţirea la interior, probarea sau înlocuirea filtrelor; curăţarea rezervorului de
ulei; schimbarea uleiului; izolarea, montarea/demontarea sau repararea
robinetelor şi dispozitivelor/ aparatelor de măsură siguranţă şi reglare spălarea
răcitoarelor de ulei; dezafectare grupuri; probele de la pornirea grupurilor de
comprimare etc., este necesar ca:
 deşeurile rezultate să fie colectate ș i depozitate temporar
corespunzător, până la transportul către agenț ii economici specializaț i în
valorificarea deș eurilor;
 deşeurile generate să nu fie aruncate, incinerate, depozitate pe sol
şi/sau îngropate;
 deşeurile să fie depozitate separat pe categorii (ulei uzat; deș euri de
ambalaje; deș euri metalice, deș euri de echipamente electrice ș i electronice,
lavete impregnate cu produse petroliere, deș euri de lichide inflamabile de la
curăț irea pieselor) în recipiente (rezervoare) închise ermetic sau containere
(etichetate corespunzător) destinate colectării acestora;
 personalul implicat în lucrările de mentenanț ă va fi instruit
corespunzător privind impactul acestora asupra mediului.
 monitorizarea nivelului de zgomot al staț iilor de comprimare se face
prin măsurători periodice, urmărindu-se încadrarea parametrilor în limitele
impuse de cerinț ele reglementare în vigoare.
 problematica protecț iei mediului revine în sarcina personalului
desemnat.
NTMSCG pag. 159

NTMSCG pag. 160

ANEXA 8 Livret motor
Descrierea pe scurt: document în care se ţine evidenţa funcţionării, întreţinerii, reparării şi păstrării motorului de gaz, a agregatelor şi a
echipamentelor acestuia. Motorul de gaz include generatorul de gaz ș i turbina de putere liberă; deoarece lucrările curente de mentenanț ă se
fac separat la cele două subansambluri, această anexă este împărț ită în două părț i: 8.1. utilizată pentru înregistrarea datelor referitoare la
generatorul de gaz ș i 8.2 utilizată pentru înregistrarea datelor referitoare la turbina de putere liberă (v. Anexa 4, fig. 4.3.).
ANEXA 8.1 Livret generator de gaz
NUMELE OST LIVRET GENERATOR DE GAZ Anexa 8.1
Cod: SCG A8.1/Ed.01 Arhivare la SCG , 3 ani de la casare
Emite documentul Şef Serviciu Compresoare Primeşte documentul Şef Staţie Comprimare
INDICAȚ II GENERALE
A. DESTINAȚ IA LIVRETULUI
1. Acest livret reprezintă documentul de bază în care se atestă că generatorul de gaz şi echipamentul care-l echipează
este în conformitate cu documentaţia tehnică şi condiţiile tehnice în vigoare şi îndeplineşte condiţiile de calitate,
fiind dat BUN PENTRU EXPLOATARE.
2. Livretul generatorului de gaz este principalul document în care se ţine evidenţa funcţionării, întreţinerii, reparării şi
păstrării generatorului de gaz, agregatelor şi a echipamentelor acestuia, de la data începerii exploatării.
3. Acest livret însoţeşte în permanenţă generatorul de gaz pe toată durata exploatării, păstrării şi reparării în
întreprinderile (bazele) de reparaţii. El este destinat pentru înscrierea:
h) Principalelor caracteristici, date tehnice şi particularităţilor individuale ale generatorului de gaz;
i) Componenţei modulelor, agregatelor şi echipamentelor şi a modificărilor în componenţa generatorului de gaz;
j) Evoluţiei (modificărilor) resurselor tehnice;
k) Datele despre predarea generatorului de gaz altor unităț i de exploatare;
NTMSCG pag. 81
l) Datelor despre verificarea funcț ionalităț ii şi controlul stărilor generatorului de gaz;

m) Evidenț a funcţionării generatorului de gaz şi a echipamentelor acestuia;
n) Evidenţa lucrărilor regulamentare, de reparaţie şi a tuturor lucrărilor ce se execută la generatorul de gaz şi la
echipamentele acestuia, prevăzute în nomenclatoarele unice, instrucţiunile de exploatare şi reparare, buletinele
de modernizări şi indicaţii speciale.
B. COMPLETAREA LIVRETULUI
1. Înscrierea datelor în livret începe de la întreprinderea constructoare a generatorului de gaz, atunci când se
completează toate rubricile corespunzătoare prevăzute în cap. 1, cap. 2 şi cap. 3. (§ 3.1 şi 3.2) şi se iniţiază cap. 6.
Aceste rubrici se certifică de întreprindere prin ştampila CTC.
2. Evidenţa consumului resursei tehnice începe de la data recepţiei generatorului de gaz în întreprinderea
constructoare. Se consideră ca dată a începerii exploatării generatorului de gaz ziua primei porniri şi încercări a
acestuia. Această dată se specifică pe pagina de titlu a livretului.
3. Răspunderea pentru starea, completarea corectă şi la zi a livretului o poartă Şeful Staţiei în care este pus în
funcţiune generatorul de gaz. Persoanele care răspund de exploatarea generatorului de gaz şi a echipamentului
montat pe el, trebuie să cunoască bine descrierea tehnică şi instrucţiunile de montaj şi exploatare ale generatorului
de gaz şi echipamentului acestuia.
4. În livret se completează toate rubricile corespunzătoare operaţiilor prevăzute. Fiecare operaţie consemnată va fi
certificată prin semnătura, funcţia şi numele celui care semnează, precum şi data completării rubricilor respective.
În fiecare capitol al livretului trebuie înscrise numai date referitoare la capitolul respectiv. Toate înscrierile în livret
trebuie făcute cu cerneală sau cu pastă, citeţ şi fără ştersături. Eventualele corecturi se certifică prin semnătura
persoanei împuternicite să completeze livretul. Nu se admit înscrieri cu creionul.
5. La completarea livretului se vor anula rubricile şi menţiunile inutile.
6. Livretul generatorului de gaz trebuie să fie însoţit permanent de fişele matricole sau fişele de însoţire a modulelor,
agregatelor şi echipamentelor montate pe acesta, livrate de întreprinderea furnizoare, fie iniţial împreună cu
NTMSCG pag. 82
motorul, fie separat împreună cu modulul, agregatul sau echipamentul respectiv. Completarea acestora trebuie să se
facă de către specialiştii care deservesc aceste agregate sau persoanele împuternicite să le completeze.
7. Prelungirea termenelor de serviciu/funcţionare a generatorului de gaz (în livret) şi /sau a agregatelor se execută de
reprezentanţii autorizaţi ai furnizorului sau de persoane împuternicite ale beneficiarului pe baza normelor stabilite.
8. În livretul generatorului de gaz se vor totaliza lunar numărul orelor de funcţionare. Exactitatea acestor date se va
certifica prin semnătura organului tehnic autorizat şi anume Şeful Staţiei de Comprimare.
9. Livretul se sigilează de către Şeful Serviciului Compresoare. În cazul în care s-au terminat paginile prevăzute
pentru unele capitole, evidenţa se continuă pe alte pagini care se ataşează, având forma şi conţinutul identice cu
cele ale livretului original. Ataşarea se face prin desigilarea livretului în prezenţa Şeful Serviciului Compresoare şi
resigilarea de către acesta.
10. În urma reviziilor generale (reparaţii capitale) întreprinderea (baza de reparaţii) înscrie în livretul primit pentru
lucrările efectuate şi textul complet al actului tehnic de reparaţie şi performanţele generatorului de gaz după
încercarea pe banc.
11. Livretul generatorului de gaz se distruge numai după 3 (trei) ani de la casarea generatorului de gaz.
12. În livretele generatoarelor de gaz care se află deja în exploatare, rubricile care trebuiau completate de către
producător ( cap1,2,3.1, 3.2, 6) se vor completa de către Şeful Staţiei de Comprimare (în limita posibilităţilor) şi
vor fi verificate de Şeful Serviciului Compresoare.
13. Completarea corectă a acestor livrete este verificată de către Şeful Serviciului Compresoare.
NTMSCG pag. 83
NUMELE CAP.1. PRINCIPALELE DATE TEHNICE ŞI CARACTERISTICI FUNCȚ IONALE ALE

OST GENERATORULUI DE GAZ
TIP GENERATOR DE GAZ: SERIA:
Se completează cu o scurtă descriere a părţilor constructive principale şi parametrii proiectaţi de funcţionare
(funcţionare normală, alarme, declanşări)
1.1.CARACTERISTICI FUNCȚ IONALE LA PROBA DE RECEPȚ IE A MOTORULUI (MOTOR DE GAZ + TURBINA

DE PUTERE LIBERĂ)
*Performanţele motorului sunt calculate în condiţiile standard
Regim de Turaţie Putere Consum ulei Consum
funcţionare (rot/min) (kW) Temperatura (ºC) Presiunea (l/h) carburant
(bar) (m3N/zi)
Mediu ambiant
Gaze intrare în
Gaze ieşire din
Ulei de ungere
N1 generator
Combustibil
N2 turbina
Măsurat
Măsurat
Măsurat
Normal
Normal
turbină
turbină
Impus
de gaz
liberă
Ulei
Maxim continuu
Intermediar
NTMSCG pag. 84
Ralanti
*REGLAJE GENERATOR DE GAZ
Reglaje verificate la:

P0……………… mbar
T0………………. ºC
*GREUTATE ŞI CENTRUL DE GREUTATE
Greutate generator de gaz Poz. C.G. generator de gaz echipat

echipat (kg) (mm,mm,mm)
Combustibil utilizat Ulei utilizat
Certificare caracteristici funcţionale ale SEF SERVICIU CTC REPREZENTANT BENEFICIAR Data
generator de gaz
1.2. RECEPȚ IA GENERATORULUI DE GAZ

1. Generatorul de gaz tip ………………. nr. serie ……………….. a fost reparat de ……………………………………
……………….. în conformitate cu documentaţia tehnică şi condiţiile tehnice în vigoare la data de …………………
Generatorul de gaz a trecut probele de recepţie cu rezultate corespunzătoare prevederilor caietului de sarcini şi/sau
contractului cu beneficiarul şi este declarat BUN PENTRU EXPLOATARE.
Certificatul de calitate nr. ……….. din …….. şi Actul de recepţie nr …………………….. din ……………………
se anexează la prezentul livret.
NTMSCG pag. 85
2. Resursa tehnică a generatorului de gaz până la prima revizie generală (reparaţie capitală) este de ………….. ore de
funcţionare sau de ………… ani de la data începerii exploatării cu respectarea restricţiilor şi/sau resurselor
componentelor indicate în cap. 3.1., 3.2 şi cap 3.3 din prezentul livret.
3. Garanţia generatorului de gaz este de 1000 ore de funcţionare dar nu mai mult de 18 luni de la data recepţiei.
4. Durata de păstrare a generatorului de gaz stocat la data de …………. (în ambalajul furnizorului) este de …………..
luni cu condiţia efectuării verificărilor periodice conform documentaţiei de întreţinere a generatorului de gaz.
ŞEF SERVICIU CTC REPREZENTANT BENEFICIAR
NUMELE CAP 2. PARTICULARITĂȚ ILE INDIVIDUALE ALE GENERATORULUI DE GAZ

OST
NTMSCG pag. 86
NOTĂ: se specifică particularităţile şi restricţiile de care trebuie să se ţină seama în procesele de exploatare şi de reparaţie.
NUMELE CAP.3. MODULE , SUBANSAMBLE, AGREGATE , ECHIPAMENTE ŞI PIESE
OST
3.1. MODULE , AGREGATE ŞI ECHIPAMENTE MONTATE INIȚ IAL PE GENERATORUL DE GAZ
Nr. Denumire modul, agregat sau Reper Seria Cantitate Data de montării Cauza înlocuirii
crt. echipament
Notă: resursele tehnice, garanţia, durata de păstrare, sunt înscrise în Fişele Matricole Echipament sau/şi în Fişele de Însoţire
SEF CTC…………………………. Data…………………………………….
3.2. PIESE ŞI SUBANSAMBLECU REGIM SPECIAL DE URMĂRIRE MONTATE INIȚ IAL PE
GENERATORUL DE GAZ
Nr. Denumire piese sau subansamble Cantitate Reper Seria Particularităţi individuale
crt.
NTMSCG pag. 87
SEF CTC………………………………. ……………………… Data…………………………………………………………

3.3. MODIFICĂRILE INTERVENITE ÎN SETUL DE AGREGATE ŞI ECHIPAMENTE MONTATE INIȚ IAL PE
GENERATORUL DE GAZ
Nr. Data Cauza înlocuirii Cine a făcut
crt. Denumire modul, agregat sau Reper Seria Montării Demontării înlocuirea
echipament
NUMELE CAP. 4. MODIFICĂRI PRIVIND RESURSELE TEHNICE ŞI TERMENELE DE PĂSTRARE ALE
Nr. Data Denumire resursă/ termen de păstrare Resursa consumată Resursa rămasă Documentul în Semnătura celui
crt. baza căruia se care a completat
modifică resursa noua resursă
NOTĂ: Denumirea resursă se completează cu: Resursa RK 10000 de funcţionare, sau Resursa prelungită 500 ore sau 1000 ore, etc.
NTMSCG pag. 88
Aceste completări se fac la fiecare 500 ore de funcţionare.

Termenul de păstrare se referă la stocarea motorului care poate fi de 1 an după care este necesară o probă de funcţionare.
NUMELE CAP. 5. DATE DESPRE PREDAREA - PRIMIREA GENERATORULUI DE GAZ
OST
Data Act de bază Starea generatorului de gaz Unitatea , funcţia, numele Unitatea , funcţia, numele
şi prenumele celui care şi prenumele celui care
predă şi ştampila primeşte şi ştampila
NTMSCG pag. 89
NUMELE CAP. 6. EVIDENȚ A FUNCȚ IONĂRII

Durata funcţionării Timpul total însumat de
funcţionare a generatorului
de gaz
Semnătura persoanei
Numărul de porniri
care a completat
Data De la ultima De la
Pornit Oprit RK punerea în
funcţiune
Nr. crt.
ore min ore min ore min ore min
NORMATIV MENTENANȚ Ă SCG pag. 90

NUMELE CAP.7. DATE PRIVIND VERIFICĂRILE CAPACITĂȚ II DE FUNCȚ IONARE A

Turaţia Parametrii verificaţi Metoda de diagnoză Semnătur
a
persoanei
Temperatura ambiantă
Presiunea atmosferică
Regim de funcţionare Presiuni Temperaturi
care a completat
Gaze combustie
care a verificat
Gaz comb.
Rezultatul
Gaze arse
livretul
Data
ulei
ulei
N1
N2
mbar ºC % sau % sau kgf/cm kgf/cm ºC ºC ºC

(mm rot/min rot/min 2 2
Hg)

NUMELE CAP. 8. EXECUTAREA LUCRĂRILOR PERIODICE

OST
Nr. Data Denumirea lucrărilor periodice Ore Documentele în Funcţia şi semnătura
crt. funcţionate baza cărora
Executat Controlat
(PIF/RK) s-au executat
lucrările
NUMELE OST CAP.9. LUCRĂRI ŞI REPARAȚ II MICI EXECUTATE LA GENERATORUL DE GAZ Ȋ N

PROCESUL DE EXPLOATARE
Nr. Data Denumirea pe scurt a lucrărilor Motivele care au necesitat Funcţia şi semnătura
crt. periodice efectuarea lucrărilor
Executat Controlat

NUMELE OST CAP. 10. LUCRĂRI ŞI VERIFICĂRI EFECTUATE Ȋ N CONFORMITATE CU BULETINELE

DE MODERNIZĂRI, BULETINELE SERVICE ŞI RAPOARTELE DE DIAGNOSTICARE
Nr. Data Documentul în baza căruia Denumirea lucrărilor efectuate Funcţia şi semnătura
crt. s-au executat lucrările
Executat Controlat
NUMELE OST CAP. 11. REPARAȚ IA GENERATORULUI DE GAZ Ȋ N UNITĂȚ ILE DE REPARAȚ II

NUMELE OST CAP. 12. CONTROLUL STĂRII GENERATORULUI DE GAZ

Nr. Funcţia şi semnătura
crt. Data Scurtă descriere a stării generatorului de gaz
Executat Controlat
Notă: având în vedere faptul că elementele generatorului de gaz şi lucrările de întreţinere la generatorului de gaz sunt numeroase, cap. 3 (3.1,3.2,
3.3) şi cap.4 - 12 se vor tipări fiecare pe o pagină întreagă sau pe mai multe pagini.

ANEXA 8.2
Livret turbina de putere liberă
NUMELE OST LIVRET TURBINA DE PUTERE LIBERĂ Anexa 8.2

Cod: SCG A8.2/Ed.01 Arhivare la SCG , 3 ani de la casare
B. DESTINAȚ IA LIVRETULUI
1. Acest livret reprezintă documentul de bază în care se atestă că turbina de putere liberă şi echipamentul care-o
echipează este în conformitate cu documentaţia tehnică şi condiţiile tehnice în vigoare şi îndeplineşte condiţiile de
calitate, fiind dat BUNĂ PENTRU EXPLOATARE.
2. Livretul turbinei de putere liberă este principalul document în care se ţine evidenţa funcţionării, întreţinerii,
reparării şi păstrării turbinei de putere liberă, agregatelor şi a echipamentelor acestuia, de la data începerii
exploatării.
3. Acest livret însoţeşte în permanenţă turbina de putere liberă pe toată durata exploatării, păstrării şi reparării în
o) Principalelor caracteristici, date tehnice şi particularităţilor individuale ale turbinei de putere liberă;
p) Componenţei modulelor, agregatelor şi echipamentelor şi a modificărilor în componenţa turbinei de putere
liberă;
q) Evoluţiei (modificărilor) resurselor tehnice;

r) Datele despre predarea turbinei de putere liberă altor unităț i de exploatare;

s) Datelor despre verificarea funcț ionalităț ii şi controlul stărilor turbinei de putere liberă;
t) Evidenț a funcţionării turbinei de putere liberă şi a echipamentelor acestuia;
u) Evidenţa lucrărilor regulamentare, de reparaţie şi a tuturor lucrărilor ce se execută la turbina de putere liberă şi
la echipamentele acestuia, prevăzute în nomenclatoarele unice, instrucţiunile de exploatare şi reparare,
buletinele de modernizări şi indicaţii speciale.
1. Completarea datelor în livret începe de la întreprinderea constructoare a turbinei de putere liberă, atunci când se
completează toate rubricile corespunzătoare prevăzute în cap. 1, cap. 2 şi cap. 3. (§ 3.1 şi 3.2) şi se iniţiază cap. 6.
2. Evidenţa consumului resursei tehnice începe de la data recepţiei turbinei de putere liberă în întreprinderea
constructoare. Se consideră ca dată a începerii exploatării turbinei de putere liberă ziua primei porniri şi încercări a
acestuia. Această dată se specifică pe pagina de titlu a livretului.
3. Răspunderea pentru starea, completarea corectă şi la zi a livretului o poartă Şeful Staţiei în care este pusă în
funcţiune turbina de putere liberă. Persoanele care răspund de exploatarea turbinei de putere liberă şi a
echipamentului montat pe ea, trebuie să cunoască bine descrierea tehnică şi instrucţiunile de montaj şi exploatare
ale turbinei de putere liberă şi echipamentului acestuia.
6. Livretul turbinei de putere liberă trebuie să fie însoţit permanent de fişele matricole sau fişele de însoţire a

modulelor, agregatelor şi echipamentelor montate pe acesta, livrate de întreprinderea furnizoare, fie iniţial
împreună cu motorul, fie separat împreună cu modulul, agregatul sau echipamentul respectiv. Completarea acestora
trebuie să se facă de către specialiştii care deservesc aceste agregate sau persoanele împuternicite să le completeze.
7. Prelungirea termenelor de serviciu/funcţionare a turbinei de putere liberă (în livret) şi /sau a agregatelor se execută
de reprezentanţii autorizaţi ai furnizorului sau de persoane împuternicite ale beneficiarului pe baza normelor
stabilite.
8. În livretul turbinei de putere liberă se vor totaliza lunar numărul orelor de funcţionare. Exactitatea acestor date se
va certifica prin semnătura organului tehnic autorizat şi anume Şeful Staţiei de Comprimare.
9. Livretul se sigilează de către Şeful Serviciului Compresoare. În cazul în care s-au terminat paginile prevăzute
cele ale livretului original. Ataşarea se face prin desigilarea livretului în prezenţa Şeful Serviciului Compresoare şi
lucrările efectuate şi textul complet al actului tehnic de reparaţie şi performanţele turbinei de putere liberă după
încercarea pe banc.
11. Livretul turbinei de putere liberă se distruge numai după 3 (trei) ani de la casarea turbinei de putere liberă.
12. În livretele turbinelor de putere liberă care se află deja în exploatare, rubricile care trebuiau completate de către
producător ( cap1,2,3.1, 3.2, 6) se vor completa de către Şeful Staţiei de Comprimare (în limita posibilităţilor) şi


OST TURBINEI DE PUTERE LIBERĂ
TIP TURBINĂ DE PUTERE LIBERĂ: SERIA:
1.1.CARACTERISTICI FUNCȚ IONALE LA PROBA DE RECEPȚ IE A MOTORULUI (MOTOR DE GAZ + TURBINA

DE PUTERE LIBERĂ)
*Performanţele motorului sunt calculate în condiţiile standard
Regim de Turaţie Putere Consum ulei Consum
funcţionare (rot/min) (kW) Temperatura (ºC) Presiunea (l/h) carburant
(bar) (m3N/zi)
Mediu ambiant
Gaze intrare în
Gaze ieşire din
Ulei de ungere
N1 generator
Combustibil
N2 turbina
Măsurat
Măsurat
Măsurat
Normal
Normal
turbină
turbină
Impus
de gaz
liberă
Ulei
Maxim continuu
Intermediar

Ralanti
*REGLAJE GENERATOR DE GAZ

P0……………… mbar
T0………………. ºC
Greutate turbină de putere Poz. C.G. turbină de putere liberă echipată

liberă echipat (kg) (mm,mm,mm)
Certificare caracteristici funcţionale ale SEF SERVICIU CTC REPREZENTANT BENEFICIAR Data
turbinei de putere liberă
1.2. RECEPȚ IA TURBINEI DE PUTERE LIBERĂ

5. Turbină de putere liberă tip ………………. nr. serie ……………….. a fost reparat de
……………………………………
Turbină de putere liberă a trecut probele de recepţie cu rezultate corespunzătoare prevederilor caietului de sarcini
şi/sau contractului cu beneficiarul şi este declarat BUNĂ PENTRU EXPLOATARE.
Certificatul de calitate nr. ……….. din …….. şi Actul de recepţie nr …………………….. din ……………………

se anexează la prezentul livret.

6. Resursa tehnică a turbinei de putere liberă până la prima revizie generală (reparaţie capitală) este de ………….. ore
de funcţionare sau de ………… ani de la data începerii exploatării cu respectarea restricţiilor şi/sau resurselor
7. Garanţia turbinei de putere liberă este de 1000 ore de funcţionare dar nu mai mult de 18 luni de la data recepţiei.
8. Durata de păstrare a turbinei de putere liberă stocată la data de …………. (în ambalajul furnizorului) este de
………….. luni cu condiţia efectuării verificărilor periodice conform documentaţiei de întreţinere a turbina de putere
liberă.
NUMELE CAP 2. PARTICULARITĂȚ ILE INDIVIDUALE ALE TURBINEI DE PUTERE LIBERĂ

OST

OST
a. MODULE , AGREGATE ŞI ECHIPAMENTE MONTATE INIȚ IAL PE TURBINA DE PUTERE LIBERĂ
Nr. Denumire modul, agregat sau Reper Seria Cantitate Data de montării Cauza înlocuirii
crt. echipament
SEF CTC…………………………. Data…………………………………….
b. PIESE ŞI SUBANSAMBLECU REGIM SPECIAL DE URMĂRIRE MONTATE INIȚ IAL PE TURBINA
DEPUTERE LIBERĂ
Nr. Denumire piese sau subansamble Cantitate Reper Seria Particularităţi individuale
crt.

SEF CTC………………………………. ……………………… Data…………………………………………………………

c. MODIFICĂRILE INTERVENITE ÎN SETUL DE AGREGATE ŞI ECHIPAMENTE MONTATE INIȚ IAL
PE TURBINA DE PUTERE LIBERĂ
Nr. Data Cauza înlocuirii Cine a făcut
crt. Denumire modul, agregat sau Reper Seria Montării Demontării înlocuirea
echipament


OST TURBINEI DE PUTERE LIBERĂ
Nr. Data Denumire resursă/ termen de păstrare Resursa consumată Resursa rămasă Documentul în Semnătura celui
crt. baza căruia se care a completat

NUMELE CAP. 5. DATE DESPRE PREDAREA - PRIMIREA TURBINEI DE PUTERE LIBERĂ

OST
Data Act de bază Starea turbina de putere liberă Unitatea , funcţia, numele Unitatea , funcţia, numele

NUMELE CAP. 6. EVIDENȚ A FUNCȚ IONĂRII TURBINEI DE

OST PUTERE LIBERĂ
funcţionare a turbinei de
putere liberă
Numărul de porniri
care a completat
funcţiune
Nr. crt.

NUMELE CAP.7. DATE PRIVIND VERIFICĂRILE CAPACITĂȚ II DE FUNCȚ IONARE A TURBINEI

OST DE PUTERE LIBERĂ
Turaţia Parametrii verificaţi Metoda de diagnoză Semnătur
a
persoanei
Temperatura ambiantă
Presiunea atmosferică
Regim de funcţionare Presiuni Temperaturi
care a completat
Gaze combustie
care a verificat
Gaz comb.
Rezultatul
Gaze arse
livretul
Data
ulei
ulei
N1
N2
mbar ºC % sau % sau kgf/cm kgf/cm ºC ºC ºC

(mm rot/min rot/min 2 2
Hg)


OST
Executat Controlat
lucrările
NUMELE OST CAP.9. LUCRĂRI ŞI REPARAȚ II MICI EXECUTATE LA TURBINA DE PUTERE LIBERĂ
Ȋ N PROCESUL DE EXPLOATARE
Executat Controlat


Executat Controlat
NUMELE OST CAP. 11. REPARAȚ IA TURBINEI DE PUTERE LIBERĂ Ȋ N UNITĂȚ ILE DE REPARAȚ II

NUMELE OST CAP. 12. CONTROLUL STĂRII TURBINEI DE PUTERE LIBERĂ

crt. Data Scurtă descriere a stării turbinei de putere liberă
Executat Controlat
Notă: având în vedere faptul că elementele turbina de putere liberă şi lucrările de întreţinere la turbina de putere liberă sunt numeroase, cap. 3
(3.1,3.2, 3.3) şi cap.4 - 12 se vor tipări fiecare pe o pagină întreagă sau pe mai multe pagini.

ANEXA 9
Livret compresor
Descrierea pe scurt: document în care se ţine evidenţa funcţionării, întreţinerii, reparării şi păstrării compresorului de tip centrifugal, a
agregatelor şi a echipamentelor acestuia.
NUMELE OST LIVRET COMPRESOR Anexa 9

Cod: SCG A9/Ed.01 Arhivare la SCG , 3 ani de la casare
C. DESTINAȚ IA LIVRETULUI
4. Livretul compresorului reprezintă documentul de bază în care se atestă că acesta şi echipamentul care-l echipează
5. Livretul compresorului este principalul document în care se ţine evidenţa funcţionării, întreţinerii, reparării şi
păstrării compresorului, agregatelor şi a echipamentelor acestuia, de la data începerii exploatării.
6. Acest livret însoţeşte în permanenţă compresorul pe toată durata exploatării, păstrării şi reparării în întreprinderile
(bazele) de reparaţii. El este destinat pentru înscrierea:
v) principalelor caracteristici, datelor tehnice şi a particularităţilor individuale ale compresorului;
w) componenţei modulelor, agregatelor şi echipamentelor şi a modificărilor în componenţa compresorului;
x) evoluţiei (modificărilor) resurselor tehnice;
y) datele despre predarea compresorului altor unităț i de exploatare;
z) datelor despre verificarea funcț ionalităț ii şi controlul stărilor compresorului;
aa) evidenț a funcţionării compresorului şi a echipamentelor acestuia;
NTMSCG pag. 104

bb) evidenţa lucrărilor regulamentare, de reparaţie şi a tuturor lucrărilor ce se execută la compresor şi la

echipamentele acestuia, prevăzute în nomenclatoarele unice, instrucţiunile de exploatare şi reparare, buletinele
de modernizări şi indicaţii speciale.
14. Înscrierea datelor în livret începe de la întreprinderea constructoare a compresorului, atunci când se completează
toate rubricile corespunzătoare prevăzute în cap. 1, cap. 2 şi cap. 3. (§ 3.1 şi 3.2) şi se iniţiază cap. 6. Aceste rubrici
se certifică de întreprindere prin ştampila controlului tehnic de calitate CTC.
15. Evidenţa consumului resursei tehnice începe de la data recepţiei compresorului în întreprinderea constructoare. Se
consideră ca dată a începerii exploatării compresorului ziua primei porniri şi încercări a acestuia. Această dată se
specifică pe pagina de titlu a livretului.
16. Răspunderea pentru starea, completarea corectă şi la zi a livretului o poartă şeful staţiei în care este pus în
funcţiune compresorul. Persoanele care răspund de exploatarea compresorului şi a echipamentului montat pe el,
trebuie să cunoască bine descrierea tehnică şi instrucţiunile de montaj şi exploatare ale compresorului şi
echipamentului acestuia.
19. Livretul compresorului trebuie să fie însoţit permanent de fişele matricole sau fişele de însoţire a modulelor,
agregatelor şi echipamentelor montate pe acesta, livrate de întreprinderea furnizoare, fie iniţial împreună cu
compresorul, fie separat împreună cu modulul, agregatul sau echipamentul respectiv. Completarea acestora trebuie
să se facă de către specialiştii care deservesc aceste agregate sau persoanele împuternicite să le completeze.
NTMSCG pag. 105

20. Prelungirea termenelor de serviciu/funcţionare a compresorului (în livret) şi /sau a agregatelor se execută de
21. În livretul compresorului se vor totaliza lunar numărul orelor de funcţionare. Exactitatea acestor date se va
certifica prin semnătura organului tehnic autorizat şi anume şeful staţiei de comprimare.
22. Livretul se sigilează de către Şeful Serviciului de Compresoare. În cazul în care s-au terminat paginile prevăzute
cele ale livretului original. Ataşarea se face prin desigilarea livretului în prezenţa Şefului Serviciului Compresoare
şi resigilarea de către acesta.
23. În urma reviziilor generale (reparaţii capitale) întreprinderea (atelierul) înscrie în livretul primit pentru lucrările
efectuate şi textul complet al actului tehnic de reparaţie şi performanţele compresorului după încercarea pe banc.
24. Livretul compresorului se distruge numai după 3 (trei) ani de la casarea compresorului.
25. În livretele compresoarelor care se află deja în exploatare, rubricile care trebuiau completate de către producător (
cap1,2,3.1, 3.2, 6) se vor completa de către şeful staţiei de comprimare (în limita posibilităţilor) şi vor fi verificate
de Şeful Serviciului Compresoare.
NTMSCG pag. 106


OST COMPRESORULUI
TIP COMPRESOR: SERIA: ANUL FABRICAȚ IEI: PIF:
NUMELE CAP 2. PARTICULARITĂȚ ILE INDIVIDUALE ALE COMPRESORULUI

OST
NTMSCG pag. 107


OST
6.1. MODULE , AGREGATE ŞI ECHIPAMENTE MONTATE INIȚ IAL PE COMPRESOR
Nr.crt Denumire modul, agregat sau Reper Seria Cantitate Data de montării Cauza înlocuirii
. echipament
SEF CTC…………………………. Data…………………………………….
6.2. PIESE ŞI SUBANSAMBLE CU REGIM SPECIAL DE URMĂRIRE MONTATE INIȚ IAL PE COMPRESOR
Nr.crt Denumire piese sau Cantitate Reper Seria Particularităţi individuale
. subansamble
NTMSCG pag. 108

SEF CTC………………………………. ……………………… Data…………………………………………………………

6.3. MODIFICĂRILE INTERVENITE ÎN SETUL DE AGREGATE ŞI ECHIPAMENTE MONTATE INIȚ IAL PE
COMPRESOR
Nr.crt Denumire modul, agregat sau Data Cauza înlocuirii Cine a făcut
. echipament Reper Seria Montării Demontării înlocuirea
OST COMPRESORULUI
Nr.crt Data Denumire resursă/ termen de păstrare Resursa consumată Resursa rămasă Documentul în Semnătura celui
. baza căruia se care a completat
NTMSCG pag. 109


Termenul de păstrare se referă la stocarea compresorului care poate fi de 1 an după care este necesară o probă de funcţionare.
NUMELE CAP. 5. DATE DESPRE PREDAREA PRIMIREA–COMPRESORULUI
OST
Data Act de bază Starea compresorului Unitatea , funcţia, numele Unitatea , funcţia, numele
NTMSCG pag. 110


OST COMPRESORULUI
funcţionare a
compresorului
Numărul de porniri
care a completat
funcţiune
Nr. crt.
NORMATIV MENTENANȚ Ă SCG pag.

111
NUMELE OST CAP. 7. CENTRALIZATORUL ORELOR DE FUNCȚ IONARE

LUNA Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
TOTAL
NUMELE OST CAP. 8. EXECUTAREA LUCRĂRILOR PERIODICE

Nr. Data Data Denumirea lucrărilor periodice Ore Documentele în baza Funcţia şi semnătura
crt. intrării ieşirii funcţionate cărora
Executat Controlat
(PIF/RK) s-au executat lucrările
NUMELE OST CAP.9. LUCRĂRI ŞI REPARAȚ II MICI EXECUTATE LA COMPRESOR Ȋ N PROCESUL
NTMSCG pag. 115

DE EXPLOATARE
Nr. Data Denumirea pe scurt a lucrărilor executate Motivele care au necesitat Funcţia şi semnătura
crt. efectuarea lucrărilor
Executat Controlat

Executat Controlat
NUMELE OST CAP. 11. REPARAȚ IA COMPRESORULUI Ȋ N UNITĂȚ ILE DE REPARAȚ II
NTMSCG pag. 116

NUMELE OST CAP. 12. CONTROLUL STĂRII COMPRESORULUI

crt. Data Scurtă descriere a stării compresorului
Executat Controlat
NUMELE OST CAP. 13. CONTROLUL UNGERII COMPRESORULUI

Nr. punctului de Denumirea Nr. locurilor ce se Sistemul de Felul Regimul ungerii Capacitatea băii
ungere de schemă pieselor ce se ung ungere lubrifiantului (periodicitatea) de ulei
ung
Notă: un extras va fi afişat la utilaj lângă schema de ungere spre a servi ungătorului
Notă: având în vedere faptul că elementele compresorului şi lucrările de întreţinere la compresor sunt numeroase, cap. 3 (3.1,3.2, 3.3) şi cap.4 -
13 se vor tipări fiecare pe o pagină întreagă sau pe mai multe pagini.
OST – operatorul sistemului de transport.
NTMSCG pag. 117

ANEXA 10
Conţinutul şi modul de completare a livretului de la sistemul de monitorizare si control
Descrierea pe scurt a documentului: document în care se ţine evidenţa funcţionării, întreţinerii, reparării şi păstrării
sistemului de monitorizare şi control.
NUMELE OST LIVRET SISTEM DE MONITORIZARE SI CONTROL Anexa 10

INDICAŢII GENERALE
D. DESTINAŢIA LIVRETULUI
7. Livretul sistemului de monitorizare şi control reprezintă documentul de bază în care se atestă că acesta este în
conformitate cu documentaţia tehnică şi condiţiile tehnice în vigoare şi îndeplineşte condiţiile de calitate, fiind dat
BUN PENTRU EXPLOATARE.
8. Livretul sistemului de monitorizare şi control este principalul document în care se ţine evidenţa funcţionării,
întreţinerii, reparării şi păstrării sistemului de monitorizare şi control şi a echipamentelor acestuia, de la data începerii
exploatării.
9. Acest livret însoţeşte în permanenţă sistemul de monitorizare şi control pe toată durata exploatării.
10. El este destinat pentru înscrierea:
cc) principalelor caracteristici, datelor tehnice şi a particularităţilor individuale ale sistemului de monitorizare şi
control;
dd) componenţei modulelor, şi echipamentelor şi a modificărilor în componenţa sistemului de monitorizare şi
control;
ee) evoluţiei (modificărilor) resurselor tehnice;
NTMSCG pag. 118

ff) datelor despre verificarea funcŢionalităŢii şi controlul stărilor sistemului de monitorizare şi control ;
gg) evidenta funcţionării sistemului de monitorizare şi control şi a echipamentelor acestuia;
hh) evidenţa lucrărilor regulamentare, de verificare şi a tuturor lucrărilor ce se execută la sistemului de
monitorizare si control şi la echipamentele acestuia, prevăzute în nomenclatoarele unice, instrucţiunile de
exploatare şi reparare, buletinele de modernizări şi indicaţii speciale.
27. Înscrierea datelor în livret începe de la întreprinderea constructoare a sistemului de monitorizare si control, atunci
când se completează toate rubricile corespunzătoare prevăzute în cap. 1, cap. 2 şi cap. 3. (§ 3.1 şi 3.2) şi se iniţiază
cap. 6. Aceste rubrici se certifică de întreprindere prin ştampila controlului tehnic de calitate CTC.
28. Evidenţa consumului resursei tehnice începe de la data recepţiei sistemului de monitorizare şi control în
întreprinderea constructoare. Se consideră ca dată a începerii exploatării sistemului de monitorizare şi control ziua
primei porniri şi încercări a acestuia. Această dată se specifică pe pagina de titlu a livretului.
29. Răspunderea pentru starea, completarea corectă şi la zi a livretului o poartă şeful staţiei în care este pus în funcţiune
sistemului de monitorizare şi control. Persoanele care răspund de exploatarea sistemului de monitorizare şi control şi
a echipamentului montat pe el, trebuie să cunoască bine descrierea tehnică şi instrucţiunile de montaj şi exploatare
ale sistemului de monitorizare şi control şi echipamentului acestuia.
certificată prin semnătura, funcţia şi numele celui care semnează, precum şi data completării rubricilor respective. În
fiecare capitol al livretului trebuie înscrise numai date referitoare la capitolul respectiv. Toate înscrierile în livret
32. Prelungirea termenelor de serviciu/funcţionare a sistemului de monitorizare şi control (în livret) se execută de
NTMSCG pag. 119

33. În livretul sistemului de monitorizare şi control se vor totaliza lunar numărul orelor de funcţionare. Exactitatea
acestor date se va certifica prin semnătura organului tehnic autorizat şi anume Şeful Staţiei de Comprimare.
34. Livretul se sigilează de către Şeful Serviciului Compresoare. În cazul în care s-au terminat paginile prevăzute pentru
unele capitole, evidenţa se continuă pe alte pagini care se ataşează, având forma şi conţinutul identice cu cele ale
livretului original. Ataşarea se face prin desigilarea livretului în prezenţa Şefului Serviciului Compresoare şi
35. Livretul sistemului de monitorizare şi control se distruge numai după 3 (trei) ani de la casarea compresorului.
36. În livretele sistemului de monitorizare şi control care se află deja în exploatare, rubricile care trebuiau completate de
către producător ( cap1,2,3.1, 3.2, 6) se vor completa de către şeful staţiei de comprimare (în limita posibilităţilor) şi
NTMSCG pag. 120

NUMELE CAP.1. PRINCIPALELE DATE TEHNICE ŞI CARACTERISTICI FUNCŢIONALE ALE

OST SISTEMULUI DE MONITORIZARE ŞI CONTROL
TIP: ANUL FABRICAŢIEI: PIF:
NUMELE CAP 2. PARTICULARITĂŢILE INDIVIDUALE ALE SISTEMULUI DE MONITORIZARE ŞI

OST CONTROL
NTMSCG pag. 121

OST
10.1. MODULE , AGREGATE ŞI ECHIPAMENTE MONTATE INIŢIAL PE SISTEMULUI DE MONITORIZARE
ŞI CONTROL
Nr.crt Denumire modul, agregat sau Reper Seria Cantitate Data de montării Cauza înlocuirii
. echipament
SEF CTC…………………………. Data…………………………………….
10.2. PIESE ŞI SUBANSAMBLE CU REGIM SPECIAL DE URMĂRIRE MONTATE INIŢIAL PE SISTEMULUI
DE MONITORIZARE ŞI CONTROL
Nr.crt Denumire piese sau Cantitate Reper Seria Particularităţi individuale
. subansamble
NTMSCG pag. 122

SEF CTC………………………………. ……………………… Data…………………………………………………………

10.3. MODIFICĂRILE INTERVENITE ÎN SETUL DE AGREGATE ŞI ECHIPAMENTE MONTATE INIŢIAL PE
SISTEMULUI DE MONITORIZARE ŞI CONTROL
Nr.crt Denumire modul, agregat sau Data Cauza înlocuirii Cine a făcut
. echipament Reper Seria Montării Demontării înlocuirea
NTMSCG pag. 123

OST SISTEMULUI DE MONITORIZARE ŞI CONTROL

Nr.crt Data Denumire resursă/ termen de păstrare Resursa consumată Resursa rămasă Documentul în Semnătura celui
. baza căruia se care a completat
Aceste completări se fac la fiecare 500 ore de funcţionare. Termenul de păstrare se referă la stocarea sistemului de monitorizare şi control care
poate fi de 1 an după care este necesară o probă de funcţionare.
NUMELE CAP. 5. DATE DESPRE PREDAREA PRIMIREA– SISTEMULUI DE MONITORIZARE ŞI
OST CONTROL
Data Act de bază Starea compresorului Unitatea , funcţia, numele Unitatea , funcţia, numele
NTMSCG pag. 124

NUMELE CAP. 6. EVIDENŢA FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI DE

OST MONITORIZARE ŞI CONTROL
funcţionare a sistemului
de monitorizare şi
control
Numărul de porniri
care a completat
Data
De la De la
Pornit Oprit ultima punerea în
funcţiune
Nr. crt.
REVIZIE
NTMSCG
NUMELE OST CAP. 8. EXECUTAREA LUCRĂRILOR PERIODICE

Nr. Data Data Denumirea lucrărilor periodice Ore Documentele în baza Funcţia şi semnătura
crt. intrării ieşirii funcţionate cărora
Executat Controlat
(PIF) s-au executat lucrările
NUMELE OST CAP.9. LUCRĂRI ŞI REPARAŢII MICI EXECUTATE LA SISTEMUL DE MONITORIZARE

ŞI CONROL Ȋ N PROCESUL DE EXPLOATARE
crt. executate efectuarea lucrărilor
Executat Controlat
NTMSCG pag. 125


Executat Controlat
NTMSCG pag. 126

ANEXA 11
Livret motocompresor
Descrierea pe scurt: document în care se ţine evidenţa funcţionării, întreţinerii, reparării şi păstrării grupului de comprimare de tip
motocompresor, a agregatelor şi a echipamentelor acestuia.
NUMELE OST LIVRET MOTOCOMPRESOR Anexa 11

A. DESTINAȚ IA LIVRETULUI
1. Acest livret reprezintă documentul de bază în care se atestă că motocompresorul şi echipamentul care-l echipează
2. Livretul motocompresorului este principalul document în care se ţine evidenţa funcţionării, întreţinerii, reparării şi
păstrării agregatelor şi echipamentelor acestuia, de la data începerii exploatării.
3. Acest livret însoţeşte în permanenţă motocompresorul pe toată durata exploatării, păstrării şi reparării în
a) Principalelor caracteristici, date tehnice şi particularităţilor individuale ale motocompresorului;
b) Componenţei modulelor, agregatelor şi echipamentelor şi a modificărilor în componentele motocompresorului;
c) Evoluţiei ( modificărilor) resurselor tehnice;
d) Datele despre predarea motocompresorului altor unităț i de exploatare;
e) Datelor despre verificarea funcț ionalităț ii şi controlul stărilor motocompresorului;
NTMSCG pag. 127

f) Evidenț a funcţionării motocompresorului şi a echipamentelor acestuia;

g) Evidenţa lucrărilor regulamentare, de reparaţi e şi a tuturor lucrărilor ce se execută la motocompresor şi la
echipamentele acestuia, prevăzute în nomenclatoarele unice, instrucţiunile d exploatare şi reparare, buletinele de
modernizări şi indicaţii speciale.
1. Înscrierea datelor în livret începe de la întreprinderea constructoare a motocompresorului, atunci când se
completează toate rubricile corespunzătoare prevăzute în cap. 1., cap. 2 şi cap. 3. (§ 3.1 şi 3.2) şi se iniţiază cap. 6.
2. Evidenţa consumului resursei tehnice începe de la data recepţiei motocompresorului în întreprinderea constructoare.
Se consideră ca dată a începerii exploatării motocompresorului ziua primei porniri şi încercări a acestuia. Această
dată se specifică pe pagina de titlu a livretului.
3. Răspunderea pentru starea, completarea corectă şi la zi a livretului o poartă şeful staţiei în care este pus în funcţiune
motocompresorul. Persoanele care răspund de exploatarea motocompresorului şi a echipamentului montat pe el,
trebuie să cunoască bine descrierea tehnică şi instrucţiunile de montaj şi exploatare ale acestora.
certificată prin semnătură, funcţia şi numele celui care semnează, precum şi data completării rubricilor respective. În
fiecare capitol ala livretului trebuie înscrise numai date referitoare la capitolul respectiv. Toate înscrierile în livret
6. Livretul motocompresorului trebuie să fie însoţit permanent de fişele matricole sau fişele de însoţire a modulelor,
agregatelor şi echipamentelor montate pe acesta, livrate de întreprinderea furnizoare. Completarea acestora trebuie
să se facă de către specialiştii care deservesc aceste agregate sau persoanele împuternicite să le completeze.
7. Prelungirea termenelor de serviciu/funcţionare a motocompresorului (în livret) şi /sau a agregatelor se execută de
NTMSCG pag. 128

8. În livretul motocompresorului se vor totaliza lunar numărul orelor de funcţionare. Exactitatea acestor date se va
certifica prin semnătura organului tehnic autorizat şi anume şeful staţiei de comprimare.
9. Livretul se sigilează de către Şeful Serviciului Compresoare. În cazul în care s-au terminat paginile prevăzute pentru
unele capitole, evidenţa se continuă pe alte pagini care se ataşează, având forma şi conţinutul identice cu cele ale
livretului original. Ataşarea se face prin desigilarea livretului în prezenţa Şefului Serviciului Compresoare şi
lucrările efectuate şi textul complet al actului tehnic de reparaţie şi performanţele motocompresorului după
încercare.
11. Livretul motocompresorului se distruge numai după 3 (trei) ani de la casarea motocompresorului.
12. În livretele motocompresoarelor care se află deja în exploatare, rubricile care trebuiau completate de către
producător ( cap1,2,3.1, 3.2, 6) se vor completa de către şeful staţiei de comprimare (în limita posibilităţilor) şi vor fi
verificate de Şeful Serviciului Compresoare.
NTMSCG pag. 129


OST MOTOCOMPRESORULUI
TIP MOTOCOMPRESOR: SERIA:
1.1.CARACTERISTICI FUNCȚ IONALE LA PROBA DE RECEPȚ IE A MOTOCOMPRESORULUI

*Performanţele motocompresorului sunt calculate în condiţiile standard
Regim de Turaţie Putere Temperatura (ºC) Presiunea (bar) Consum Consum
funcţionare (rot/min) (kW) Ulei Apă Ulei ulei (l/h) carburant
(m3N/zi)
Cilindri compresori
Cilindri motori
Gaz combustie
Aer combustie
Turbosuflantă
Turbosuflantă
Turbosuflantă
Lubrificator
Aspiraţie
Refulare
Măsurat
Măsurat
Filtru E
Normal
Filtru I
Intrare
Intrare
Pompa
Carter
Motor
Impus
Lagăr
Ieşire
Ieşire
Maxim
NTMSCG pag. 130

continuu
Intermediar
Ralanti
*REGLAJE
P0……………… mbar
T0………………. ºC
Greutate motocompresor echipat (kg)

Certificare caracteristici funcţionale ale motorului SEF SERVICIU TEHNIC REPREZENTANT BENEFICIAR Data
1.2. RECEPȚ IA MOTOCOMPRESORULUI

9. Motocompresorul tip ………………. nr. serie ……………….. a fost reparat de ……………………………………
Motocompresorul a trecut probele de recepţie cu rezultate corespunzătoare prevederilor caietului de sarcini şi/sau
contractului cu beneficiarul şi este declarat BUN PENTRU EXPLOATARE.
Certificatul de calitate nr. ……….. din …….. şi Proces verbal de recepţie nr …………………….. din
…………………… se anexează la prezentul livret.
10. Resursa tehnică a motocompresorul până la prima revizie generală (reparaţie capitală) este de ………….. ore de
funcţionare sau de ………… ani de la data începerii exploatării cu respectarea restricţiilor şi/sau resurselor
11. Garanţia motocompresorului este de …… ore de funcţionare dar nu mai mult de …………. luni de la data recepţiei.
12. Durata de păstrare a motocompresorului stocat la data de …………. (în ambalajul furnizorului) este de …………..
luni cu condiţia efectuării verificărilor periodice conform documentaţiei de întreţinere a motocompresorului.
NTMSCG pag. 131

NUMELE CAP 2. PARTICULARITĂȚ ILE INDIVIDUALE ALE MOTOCOMPRESORULUI

OST
OST
3.1.MODULE , AGREGATE ŞI ECHIPAMENTE MONTATE INIȚ IAL PE MOTOCOMPRESOR
Nr. Denumire modul , agregat sau Reper Seria Cantitate Data de montării Cauza înlocuirii
crt. echipament
NTMSCG pag. 132

SEF CTC…………………………. Data …………………………………….
3.2.PIESE ŞI SUBANSAMBLECU REGIM SPECIAL DE URMRIRE MONTATE INIȚ IAL PE MOTOCOMPRESOR
Nr. Denumire modul , agregat sau Reper Seria Cantitate Particularităţi individuale
crt. echipament
SEF CTC………………………………. Data …………………………………………

3.3.MODIFICĂRILE INTERVENITE ÎN SETUL DE AGREGATE ŞI ECHIPAMENTE MONTATE INIȚ IAL PE
MOTOCOMPRESOR
Nr. Denumire modul , agregat sau Reper Seria Data Cauza înlocuirii Cine a făcut
crt. echipament Montării Demontării înlocuirea
NTMSCG pag. 133

Nr. Denumire resursă/ termen de Resursa Resursa rămasă Documentul în baza căruia se modifică Semnătura celui
crt. păstrare consumată resursa care a completat
noua resursă
NUMELE CAP. 5. DATE DESPRE PREDAREA – PRIMIREA MOTOCOMPRESORULUI
OST
Data Act de bază Starea motocompresorului Unitatea , funcţia, numele Unitatea , funcţia, numele
NTMSCG pag. 134


funcţionare a
Numărul de porniri
motocompresorului
care a completat
Data
De la De la
Pornit Oprit ultima RK punerea în
Nr. crt.
funcţiune
NORMATIV MENTENANȚ Ă SCG pag.

135
Data
OST
mbar Presiunea atmosferică
(mm Hg)
NTMSCG
NUMELE
ºC Temperatura ambiantă
Regim de funcţionare
rot/min Motor
Turaţia
rot/min Turbosuflantă
bar ulei
Presiuni
bar Aer comb.
bar Gaz comb.

MOTOCOMPRESORULUI
CAP.7. DATE PRIVIND
bar aspiraţie
Parametrii verificaţi
bar refulare
ºC Cilindri motori
ºC Cilindri
compresori
VERIFICĂRILE
Temperaturi
ºC turbosuflantă
ºC apă
ºC ulei
CAPACITĂȚ II
DE
Metoda de diagnoză
Rezultatul
a
care a completat
pag.
FUNCȚ IONARE
livretul
care a verificat
persoanei
Semnătur
136
A

OST
Executat Controlat
lucrările
NUMELE OST CAP.9. LUCRĂRI ŞI REPARAȚ II MICI EXECUTATE LA MOTOCOMPRESOR Ȋ N

PROCESUL DE EXPLOATARE
Executat Controlat
NTMSCG pag. 137


Executat Controlat
NUMELE OST CAP. 11. REPARAȚ IA MOTOCOMPRESORULUI Ȋ N UNITĂȚ ILE DE REPARAȚ II
NTMSCG pag. 138

NUMELE OST CAP. 12. CONTROLUL STĂRII MOTOCOMPRESORULUI

crt. Data Scurtă descriere a stării motocompresorului
Executat Controlat
Notă: având în vedere faptul că elementele motocompresoarelor şi lucrările de întreţinere la motocompresoare sunt numeroase, cap. 3 (3.1,3.2,
3.3) şi cap.4 - 12 se vor tipări fiecare pe o pagină întreagă sau pe mai multe pagini.
NTMSCG pag. 139

ANEXA 12
Clasificarea şi codificarea anomaliilor (imperfecţiunilor şi/sau defectelor)
elementelor GC şi EAC din SCG
Descriere pe scurt: conţine clasificarea şi codificarea defectelor care apar la grupurile de

comprimare (GC) şi elementele auxiliare (EAC) ale grupurilor de comprimare din SCG.
Cod SCG A12/Ed.01
12.1.Clasificarea folosind criteriul cauzei care a determinat apariţia anomaliei
Cauzele defectelor dintr-o GC şi EAC sunt redate în tabelul 12.1.

Localizarea defectelor este descrisă în tabelul 12.2, iar natura acestora în tabelul
12.3.
Tabel 12.1. Cauzele defectelor la GC şi EAC din SCG

Clasa Categoria Tipul Denumirea
1 a coroziune exterioară
2 a coroziune interioară
3 depuneri de produse (murdărie)
a blocarea circuitelor
b depunere pe suprafeţele de lucru
A. Factori c colmatarea filtrelor
dependenţi de timp 4 uzarea
a mecanică: jocuri mari, degradare etanşări,segmenţi tociţi
îmbătrânirea unor componente /circuite, electrice /
b
electronice
c degradare ulei
eroziune: pale avariate, etanşări distruse, arcuri,discuri
5 a
rupte
1 defecte de fabricare
a defecte în elementele sistemului mecanic
b defecte în elementele sistemului electric
c defecte în elementele sistemului electronic
d instrumente defecte
2 defecte de construcţie
a defecte la îmbinări
b defecte la elementele de susţinere
B. Factori c elemente montate greşit
stabili (intrinseci) d materiale necorespunzătoare
e lipsă echilibrare
3 defecte care apar în timpul funcţionării
funcţionarea necorespunătoare a sistemelor de măsură şi
a control (traductoare, indicatoare, sisteme de transmitere a
datelor)
funcţionare necorespunzătoare a robinetelor/sistemelor de
b
purjare/ supapelor montate pe conducte
c dezechilibrarea ansamblurilor în mişcarea de rotaţie (rotor,
NTMSCG pag. 138

arbore cotit, suflante)

îndoituri/deformaţii/fisuri din cauza contactului mecanic /
d
răcirii sau încălzirii
e vibraţii excesive
f alte tipuri de defecte
deteriorare mecanică / deteriorare produsă de o terţă
1
parte
deteriorare cauzată de prima, secunda sau terţa parte (cu
a
cedare instantanee sau imediată)
b deteriorare prin vandalism
2 modul de operare incorrect
a procedură de operare incorectă
b nerespectarea parametrilor de operare
c operare în domeniul turaţiilor critice
d operare în domeniul de pompaj
arderea necorespunzătoare în cilindrii motori/ camera de
e
ardere la turbină
C. Factori f vibraţii în rezonanţă
independenţi de g alimentare cu ulei neconformă (excesivă/redusă)
timp
h reglare incorectă: supape, strangere, ventilaţie, relee
3 parametrii din staţia de comprimare
a temperatura gazelor prea mare/mică
b presiunea gazelor prea mare/mică
c turaţii prea mari
d pulsaţii de presiune pe conductele de aspiraţie / refulare
e cerere prea mare de debit
4 forţe exterioare sau legate de intemperii
a vreme rece / cu temperaturi scăzute
b trăsnete
c ploi torenţiale sau inundaţii/ umezeală excesivă
d mişcări seismice / cutremure/alunecări de teren
e vreme caldă / cu temperaturi ridicate
12.2.Clasificarea folosind criteriul localizării şi naturii anomaliei
Tabelul 12.2. Localizarea defectelor în CG şi EAC

Nr. Locul defectului Cod
1 Compresor centrifugal gaz TC
2 Generator de gaz GG
3 Turbina de putere liberă TPL
4 Skid (suport) grup SK
5 Compresor cu piston CP
6 Motor termic cu piston MT
7 Conducte tehnologice CT
8 Conducte instrumentale CI
9 Instalatie masurare gaze IMG
10 Instalatie aer comanda IAC
11 Instalatie tehnologica: Aspiratie - Refulare IT
NTMSCG pag. 139

12 Sistem etanș are SE

13 Sistem ungere SU
14 Sistem răcire SR
15 Sistem demaraj SD
16 Sistem preîncălzire aer SP
17 Sistem alimentare cu gaz combustie/demaraj SAG
18 Sistem combustie SC
19 Sistem comandă şi monitorizare SCM
20 Sistem alimentare cu energie electrică SAE
21 Sistem protecţie antiex SPE
Tabelul 12.3. Natura defectelor din GC şi EAC

Nr. Natura defectului Cod
1 Mecanice: fisuri sau crăpături FC
2 Mecanice: zone de subţiere locală ZS
3 Mecanice: jocuri excesive JE
4 Mecanice: ciupituri, zgârieturi CU
5 Mecanice: interstiţii mari IM
6 Mecanice: desprindere de bucăţi din piese DB
7 Mecanice: defecte geometrice produse prin deformaţie DL
plastică locală
8 Mecanic: defect montaj DM
9 Termice: blocarea unor elemente, arderea unor DT
elemente, modificarea caracteristicilor fizico-mecanice
10 Electrice: tensiuni de alimentare necorespunzătoare, DE
izolaţii distruse, contacte imperfecte, sistem de
protecţie antiex defect
11 Electronice: traductoare neconforme, unităţi de control EL
defecte, sisteme de detecţie necorespunzătoare
12 Software: secvenţe de programe utilizate la SW
pornire/oprire incorecte; instrucţiuni de comandă a
regulatoarelor incorecte/inadecvate
13 Combinat: defect monitorizare şi control DMC
14 Alte defecte: de fabricare, la etanşări, racorduri, AD
conexiuni electrice, slăbirea elementelor de fixare etc.
12.3.Clasificarea folosind criteriul efectelor anomaliei
Efectele defectelor într-o SCG este descrisă în tablul 12.4.
Tabelul 12.4. Efectul defectelor asupra SCG
NTMSCG pag. 140

Nr. Natura defectului Cod

1 Pericol de explozie PE
2 Pericol de incendiu PI
3 Scăderea performanţelor funcţionale SPF
4 Întreruperea funcţionării IF
5 Distrugerea elementelor funcţionale/ utilajelor/ clădirilor DBM
6 Pericol de vătămare corporală PV
7 Blocarea unor faze funcţionale: pornirea/oprirea, aprinderea BF
etc.
8 Nu prezintă pericol NP
12.4.Codificarea alfanumerică a anomaliilor din SCG
Codul alfanumeric al unei anomalii este alcătuit din zone, fiecare zonă
este alcătuită din unul sau mai multe câmpuri, iar fiecare câmp are unul / două
sau trei semne sau cifre.
Zonele unui cod sunt delimitate prin cratimă, iar câmpurile aceleiaşi zone
sunt delimitate prin puncte. Zonele codului se definesc astfel:
 ZONA 1 se utilizează pentru definirea cauzei anomaliei şi are trei
câmpuri cu câte o literă sau cifră: primul câmp indică clasa anomaliei, al doilea
câmp – categoria anomaliei, iar al treilea câmp – tipul anomaliei;
 ZONA 2 se utilizează pentru definirea locului şi naturii anomaliei şi
are două câmpuri cu câte două litere sau trei litere: primul câmp indică locul
anomaliei, iar al doilea câmp – natura anomaliei;
 ZONA 3 se utilizează pentru a defini efectul anomaliei asupra SCG şi
are un singur câmp cu două litere sau trei litere;
Modul de marcare a câmpurilor codului anomaliei ţinând seama de
clasificările anomaliilor este dat în tabelul 12.5.
Tabelul 12.5. Codificarea defectelor din SCG

Zona 1 Zona 2 Zona 3
Câmpul 1 Câmpul 2 Câmpul 3 Câmpul 1 Câmpul 2 Câmpul 1
A 1 a CI AD BF
B 2 b CP CU DBM
C 3 c CT DB IF
4 d GG DE NP
5 e IAC DL PE
f IMG DMC PI
g IT DT PV
h MT EL SPF
SC FC
SD IM
NTMSCG pag. 141

SE JE
SP SW
SR ZS
SU
SAG
SAE
SCM
SK
SPE
TC
TPL
Exemple:
 O anomalie referitoare la un segment de piston, produsă prin uzare mecanică,
amplasat într-un cilindru compresor, caracterizată prin jocuri excesive şi care duce la
scăderea performanţelor funcţionale se codifică astfel:
codul alfanumeric: A.4.a – CP.JE – SPF
 O anomalie de tip lipsă de echilibrare, la turbocompresor, care a deteminat ruperea
unei bucăţi din rotor urmată de blocarea maşinii:
codul alfanumeric : B.2.e. – TC.DB – IF
NTMSCG pag. 142

NTMSCG pag. 143

ANEXA 13
Metodele recomandate pentru detectarea tipurilor de imperfecţiuni şi /sau defecte din SCG
Descriere pe scurt: sunt enumerate metodele tehnice uzuale folosite la detectarea defectelor la GC şi EAC din SCG.
COD SCG A13/Ed.01

Tabelul 13.1. Metoda de detectare şi tipurile anomaliilor care pot fi depistate
Clasa, categoria şi tipul anomaliei
Metoda de detectare a anomaliilor A B C
şi de prevenire a incidentelor 1 2 3 4 5 1 2 3 1 2 3 4
a a a b a b c a a b c d a b c d e a b c d e f a b a b c d e f g a b c d e a b c d e
Inspecţie vizuală
Borescopare
Inspecţia cu substanţe penetrante
Inspecţia cu particule magnetice
Inspecţia cu curenţi turbionari
Inspecţia cu ultrasunete
Monitorizarea vibraţiilor
Termografierea
Sistemul de control al unităţii
Sistemul de control al staţiei
Analiza tribologică a uleiului
Testele electrice
Verificarea liniei de aerisire
Verificarea zgomotelor
Verificări/măsurători mecanice
Inspecţia cilindrilor motori
Echilibrarea dinamică
Sincronizarea cilindrilor motori
Testul de oprire a suflantei
Măsurarea turaţiei
NTMSCG pag. 143

Clasa, categoria şi tipul anomaliei

Metoda de detectare a anomaliilor A B C
şi de prevenire a incidentelor 1 2 3 4 5 1 2 3 1 2 3 4
a a a b a b c a a b c d a b c d e a b c d e f a b a b c d e f g a b c d e a b c d e
Măsurarea presiunii
Măsurarea temperaturii
Măsurarea debitului
Măsurarea concentraţiei de gaze
Sistem de protecţie la incendiu
Audit de conformitate
Specificaţii de proiectare
Specificaţii de material
Verificare în cursul fabricării
Verificare în cursul transportului
Verificare în cursul construirii
Verificarea băii de ulei
Filtrare aer/ulei/combustibil
Probă de presiune înainte de exploatare
Educarea publicului
Proceduri operare şi mentenanţă
Instruire operatori
Creştere frecvenţă marcaje
Monitorizare deformaţii
Protejare exterioară
Creştere grosime de perete
Monitorizare protecţie catodică
Curăţire interioară
Măsuri de control al scăpărilor de gaze
Reducere solicitări exterioare
Reducere umiditate gaze transportate
* clasele, categoriile şi tipurile de imperfecţiuni şi/sau defecte sunt codificate în conformitate cu precizările din Anexa 12.
NTMSCG pag. 144

ANEXA 14
Mărimile măsurate în timpul procesului de operare la compresoare
Descrierea pe scurt: se trec parametrii de operare ai compresoarelor: temperaturi, presiuni, debite, turaţii, nivele de ulei, vibraţii, etc.
Parametrii de funcţionare sunt înregistraţi în camera de comandă/ pe panoul local, înregistrarea se va face în tabele
specializate pe tipuri de agregate de comprimare. Parametrii vor fi urmăriţi de operatorul din STC şi se înscriu în din oră în
oră în tabelele corespunzătoare tipului de agregat de comprimare din Anexa 14:
Nr. Locul şi denumirea agregatului de comprimare Anexa /Cod

1 Parametrii urmăriţi în camera de comandă grupul Ingersoll Rand 14.1/SCG A14.1/Ed.01
2 Parametrii urmăriţi în camera de comandă grupul Solar 14.2/SCG A14.2/Ed.01
3 Parametrii urmăriţi pe panoul local la grupul Solar 14.3/SCG A14.3/Ed.01
4 Parametrii urmăriţi în camera de comandă grupul Sultzer 14.4/SCG A14.4/Ed.01
5 Parametrii urmăriţi în camera de comandă grupul 36 KVSR 14.5/SCG A14.5/Ed.01
Documentul este emis de SCG şi se păstrează în SCG timp de 1 an de la data înregistrării parametrilor
NTMSCG pag. 145

0 UM Data şi ora
1 Grupul în marş
2 [rpm] Reglaj manual turaţie ralanti
NTMSCG
3 [rpm] Turaţie generator de gaz
Turaţii
4 [rpm] Turaţie turbina de putere

5 [º C] Temperatura intrare turbină generator de gaz
6 [º C] Temperatura palier radial faţă turbina de putere
7 [º C] Temperatura palier axial spate turbina de putere
8 [º C] Temperatura palier radial spate turbina de putere

9 [º C] Temperatura intrare baleiaj generator de gaz
Temperaturi
Numele OST
10 [º C] Temperatura palier radial faţă compresor
Numele OST
11 [º C] Temperatura palier axial spate compresor
12 [º C] Temperatura palier radial spate compresor
13 [º C] Temperatura ulei gresaj
14 [mils] Amplitudinea vibraţiei la generatorul de gaz
15 [mils] Amplitudinea vibraţiei la turbina de putere

16 [mils] Amplitudinea vibraţiei la compresor gaz lagăr
Parametrii urmăriţi în camera de comandă grupul Ingersoll Rand
0,0254 mm]
radial
Vibraţii [1 mils =
17 [mils] Amplitudinea vibraţiei la compresor gaz lagăr axial

18 [-] Numărul de porniri
19 [ore] Total ore de funcţionare

20 [bar] Aspiraţie compresor
Presiuni
21 [bar] Refulare compresor

22 [-] Raport de comprimare
Anexa 14.1
23
[Nm3 Debit gaz aspiraţie x 10-3

/zi]
24 [kW] Putere linie diagramă
25 [V] Tensiune
Curent
redresor
26
continuu
[A] Intensitate
Staţia de compresoare
27 [bar] Suprapresiune camera de comandă
28 [ºC] Temperatura exterioară

29 [mm] Nivel ulei
30 [bar] Presiune barometrică

pag.
Cod: SCG A14.1/Ed.01
31 Observaţii
146
32 Semnături
UM
0
şi
ora
Data
[%] Turaţie generator de gaz
NTMSCG
[%] Turaţie turbina de putere
2
Turaţii
3
[%] Valoare prescrisă generator de gaz
4
[mils/s] Amplitudinea vitezei de vibraţie la motor de gaz
5
[mils/s] Amplitudinea vitezei vibraţie la turbina de putere
mm]
6
Vibraţii
[mils/s] Amplitudinea vitezei vibraţie la compr. gaz lagăr faţă

[1 mils = 0,0254
7
[mils/s] Amplitudinea vitezei vibraţie la compr. gaz lagăr spate
8
[º C] Temperatura intrare gaz în turbină
[%] Valoare prescrisă
9
[%] Valoare extinsă
10
Antipompaj
[%] Poziţie robinet antipompaj
11
12
[º C] Temperatura conducta de aspiraţie
Parametrii urmăriţi în camera de comandă grupul Solar
13 [%] sau [Nm3 /zi] Static

Debit
calculat
14
[%] sau [Nm3 /zi] Diferenţial

15
[Nm3] Debit pe oră
[Nm3] Debit pe zi
16
[-] Raport de comprimare

17
18
[bar] Presiune refulare compresor axial aer
[bar] Presiune ulei de ungere

19
Anexa 14.2
[ºC] Temperatura exterioară

20
[mm col.Hg] Presiune barometrică

21
22
[bar] Aspiraţie
etalon
[bar] Refulare
Presiune
23
[inch col. apă] Căderea de presiune pe filtru

24
[º C] Aspiraţie
25
pag.
[º C] Refulare
Temperaturi
26
147
UM
0
Data
şi ora
[bar] Presiune refulare compresor axial aer
NTMSCG
[bar] Presiune ulei de ungere
2
[psi] Presiune diferenţială ulei etanşare
3
Presiuni
[bar] Presiune aspiraţie compresor centrifugal
4
gaze
[bar] Presiune refulare compresor centrifugal
5
gaze
[psi] Presiune diferenţială gaz de etanşare - ulei
Numele OST
Numele OST
etanşare
[º C] Gaz la aspiraţie paralel
7
[º C] Gaz la aspiraţie serie
8
[º C] Gaz la refulare paralel
9
Parametrii urmăriţi pe panoul local la grupul Solar
Parametrii urmăriţi în camera de comandă grupul Sultzer

[º C] Gaz la refulare serie
10
Temperaturi gaz
[º C] Temperatura uleiului de ungere în filtrul de

11
ulei
[º C] Temperatura conducta de aspiraţie
12
0 – 1/1 Nivel ulei în rezervor

13
Da/Nu Indicator filtru ulei etanşare

14
Anexa 14.4
Da/Nu Retur ulei etanşare

15
Da/Nu Indicator gaz etanşare (curat)

16
[º C] Temperatura gaz combustie

17
[bar] Presiune gaz combustie

18
[%] Presiune statică (albastru)

19
[%] Presiune diferenţială (roşu)

Debitmetru
20
pag.
[mm col. Presiune diferenţială filtru aer aspiraţie

21
148
apă]
UM
0
şi
ora
Data
1
Grupul în marş
2
[V] Tensiunea alternativă 380/220 V
NTMSCG
3
[kW] Consum total
4
[V] Tensiune curent continuu 110 V
5
[A] Intensitate curent continuu 110 V
6
[kgf/cm2] Presiune gaz combustibil
7
[kgf/cm2] Diferenţa de presiune ulei baraj /gaz
8
[º C] Temperatura ulei ungere
Numele OST
9
[º C] Temperatura ulei baraj
[kgf/cm2] Presiune ulei ungere
10
[kgf/cm2] Presiune ulei reglaj
11
12 [kgf/cm2] Presiune de aer reglaj
[º C] Temperatura maximă lagăr turbină

13
Parametrii urmăriţi în camera de comandă grupul Sultzer

[rot/min] Turbină încărcare
14
Turaţia
15
[rot/min] Turbină putere

16
[kgf/cm2] Reglaj de mână

17
[kgf/cm2] Reglaj automat

Viteza nominală (automat)

18
[m/s]
Viteza existentă
19
[m/s]
Anexa 14.4
Viteza nominală (manual)

20
[m/s]
21
[ºC] Temperatura existentă

22
[ºC] Temperatura nominală

23
[ºC] Diferenţa de temperatura camera de ardere
[ºC] Camera I (stânga)

24
ardere
[ºC] Camera II (dreapta)

camera de
25
Temperaturi
26
[µm] Axul I turbină putere

Vibraţii
27
[µm] Axul turbină încărcare

28
[kgf/cm2] Presiune camera de ardere

pag.
[kgf/cm2] Presiune ulei siguranţă

29
149
UM
Ora
Data
şi ora
[kgf/cm2]
30
Data
NTMSCG
[kgf/cm2]
31
Sc
[kgf/cm2]
32
hi
m
Or [kgf/cm2] Aspiraţie staţie compresoare
33
bu
el
[kgf/cm2] Refulare staţie compresoare
34
de
nr.
fu
[kgf/cm2]
35
nc
ţio [kgf/cm2]
36
na
[kgf/cm2]
37
re
Numele OST
Presiune gaz comprimat şi pe sistemul de transport
[kgf/cm2]
38
[-] Raport de compresie
39
[kgf/cm2] Anti-pompare valoare existentă
40
[kgf/cm2] Anti-pompare valoare nominală
41
Temperaturi
[ºC] Temperatura gaze aspiraţie
42
Parametrii urmăriţi în camera de comandă grupul 36 KVSR

[ºC] Temperatura gaze refulare
43
[ºC] Temperatura exterioară

44
[%] Debit refulat

45
[Nm3 /zi] Debit refulat

46
[Nm3 /h] Consum gaz metan

47
Te
48
m [kgf/cm2] Cota impusă

Anexa 14.5
pe
Te [kgf/cm2] Cota existentă
49
rat
m
ur
pe [mm col.apă] Depresiune filtru de aer

50
a
rat
tur
ur [-] Randament adiabatic
51
bo
a
su [kW] Putere
52
ae
fla
r
nt [ore] Total ore funcţionare de la punerea în funcţiune
53
co
Temperaturi
ă
m
[ore] Ore funcţionare de la ultima revizie generală

54
bu
sti
e [bar] Presiunea barometrică
55
Semnătură tehnician dispecer

56
pag.
Presiune ulei
Observaţii funcţionare agregate

57
150
UM
NTMSCG
1
[-]
[ore]
2
[º C] Temperatura cilindrul motor 1
3
Numele OST
5
6
Cilindri motori

7
Parametrii urmăriţi în camera de comandă grupul 36 KVSR

8
[º C] Temperatura cilindrul compresor 1

9

10
Cilindri
compresori

11
Anexa 14.5
[º C]
12
[º C]
13
[º C] Temperatura apă răcire intrare

14
răcire
Apă de
[º C] Temperatura apă răcire ieşire

15
[º C] Temperatura ulei răcire intrare

16
răcire
Ulei de
[º C] Temperatura ulei răcire ieşire

17
[bar] Pompa
18
pag.
ungere
[bar] Lagăr
19
151
Presiune ulei ungere Presiune CH4 Completare ulei Debit CH4 Debit CH4 Turaţii Presiuni aer Defecte,
aspiraţie- combustie cauza opririi
refulare
Gaz combustie
Turbosuflantă
Turbosuflantă
Lubrificator
Diferenţial
Diferenţial
Combustie
Comandă
Aspiraţie
Refulare
Filtru E
Filtru I
Motor
Carter
Static
Static
[rot/min]
[rot/min]
[bar]
[bar]
[bar]
[bar]
[bar]
[bar]
[bar]
[bar]
UM
[%]
[%]
[%]
[%]
[l]
[l]
0 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
NTMSCG pag. 152

NTMSCG pag. 153

ANEXA 15
Modelul fişei de analiză a uleiului*

Descrierea pe scurt: se trec datele referitoare la analiza uleiului, comentariile şi
recomandările.
Anexa 15
Cod: SCG A15/Ed.01 Arhivare la SCG timp de 1 an
Emite documentul Laborator de Analiză
Primeşte documentul SCG a OST
Data: Nr:
RAPORT DE ANALIZĂ ULEI
Beneficiar: Numele OST
Executant:
Echipamentul utilizat:
Proba prelevată de:
Descrierea locului de unde au fost luate
probele:
UTILAJUL TESTAT:
SERIA:
LOCAȚ IE:
GRUP NR:
Data primirii probei:
Data finalizării analizelor:
Nr.crt. Caracteristica Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Reproduc- Metoda

tibilitate de
încercare
1. Descriere
2. Ore de funcţionare
3. Aspect
4. Viscozitatea cinematică
la 100 ºC, cSt
5. Punct de inflamabilitate,
ºC
6. Cifra de aciditate KOH/g
7. Cifra de bazicitate
KOH/g
8. Conţinutul de apă, %
Comentarii şi observaţii:
NTMSCG pag. 153

Notă: descrierea va include: ulei recuperat sau gradul; reproductibilitatea este dată de
metoda de încercare/analiză; raportul se referă numai la proba supusă încercării; reproducerea
parţială a raportului de încercări şi /sau analize este interzisă.
ŞEF DE LABORATOR
Numele şi prenumele Semnătura
Notă: se recomandă ca analiza uleiului să fie completată cu o analiză a particulelor de metal
existente în ulei pentru evidenţierea eventualelor probleme de uzură. Analiza presupune
separarea particulelor, studiul formei particulelor, a compoziţiei, mărimii şi cantităţii.
*Analiza uleiului se face la un laborator specializat desemnat de OST.
NTMSCG pag. 154

ANEXA 16
Raportul tehnic de analiză a vibraţiilor
Descriere pe scurt: sunt indicate măsurătorile de vibraţii şi spectrele de frecvenţe, analiza

acestora şi recomandări.
Numele OST Anexa 16

Cod: SCG A16/Ed.01 Arhivare la SCG şi SC, 5 ani de la
data înregistrării
Emite documentul SC
Primeşte documentul SC, SCG
Numărul fişei: Vizat
Data: Director Departament Exploatare:
RAPORT TEHNIC DE ANALIZĂ A VIBRAȚ IILOR

Executant:
Echipamentul utilizat: Colector/analizor de vibraţii
UTILAJUL TESTAT:
SERIA:
LOCAȚ IE:
GRUP NR:
Denumirea maşinii, utilajului:

Ore de funcţionare de la PIF:
Ore de funcţionare de la ultimul RK:
Ore de funcţionare de la ultima
intervenţie:
Tipul reparaţiei scadente:
măsurătoare de vibraţii:
Raport întocmit în baza:
Programului de mentenanţă predictivă
Solicitării şefului STC
Necesităţii diagnosticării unei avarii
Este ataşată lista măsurătorile de vibraţii şi spectrele de frecvenţe
Din analiza spectrelor de vibraţii s-au constatat următoarele aspecte:
Punctul de măsură nr. 1:
Punctul de măsură nr. 2:

NTMSCG pag. 155
Recomandări:
Parametrii de funcţionare măsuraţi în staţie:

Nr. Q Pa Pr Ngg Ntpl Vgg Vtpl Vcf Vcs T4
grup m3N/h bar bar rot/min rot/min mils mils mils mils ºC
Turaţiile măsurate cu ajutorul spectrelor de vibraţii (reale) sunt:

Ngg= Ntpl=
SEF SERVICIU COMPRESOARE:
Q – debitul la compresor
Pa – presiunea de aspiraţie la compresor
Pr – presiunea de refulare la compresor
Ngg– turaţia la generatorul de gaz
Ntpl– turaţia la turbina de putere liberă
Vgg– amplitudinea vitezei de vibraţie la generatorul de gaz
Vtpl– amplitudinea vitezei de vibraţie la turbina de putere liberă
Vcf– amplitudinea vitezei de vibraţie la compresorul centrifugal lagăr faţă
Vcs– amplitudinea vitezei de vibraţie la compresorul centrifugal lagăr spate
T4– temperatura la intrare gaz turbină
[1 mils = 0,0254 mm]
NTMSCG pag. 156

ANEXA 17
Fişa verificării termografice
Descrierea pe scurt: documentul utilizează imaginilor termografice făcând analiza acestora,
însoţită de recomandările referitoare la procedurile de mentenanţă necesare.
Numele OST Anexa 17
Cod: SCG A17/Ed.01 Arhivare la SC, SCG timp de 5 ani
Emite documentul SC
Primeşte documentul SCG, SC
Data: Vizat
Nr: Director DE
RAPORT TEHNIC DE INSPECȚ IE TERMOGRAFICĂ

Beneficiar:
Tipul inspecţiei:
Executant:
UTILAJUL TESTAT:
SERIA:
LOCAȚ IE:
GRUP NR:

intervenţie:
măsurătoare de termografiere:
Starea tehnică:
Diagnostic:
Sunt ataşate imaginile folosite la analiza termografică, după cum urmează:
Imaginile de bază (elementele de comparaţie) folosite:
1.Imaginea din SCG (locul, data, condiţiile de mediu):
2.Imaginea din SCG ( locul, data, condiţiile de mediu):
………
NTMSCG pag. 157
Comentarii şi recomandări:
SEF SERVICIU COMPRESOARE:

Şef de echipă analiză termografică:
PIF– punere în funcţiune; RK – reparaţie capitală; SCG – staţie comprimare gaze
Recomandări la procedura de termografiere
- Se face o listă a echipamentului existent inclus în cadrul activităţii de

mentenanţă.
- Se elimină elementele care nu sunt potrivite pentru inspecţia termografică.
- Se trec în revistă înregistrările de mentenanţă şi din producţie. Se vor
supune inspecţiei echipamentele care sunt în apropierea cedării şi cele
care pot produce oprirea fluxului tehnologic.
- Se grupează echipamentele din aceiaşi zonă / care îndeplinesc funcţii
similare pentru inspecţii termografice de 2-3 ore.
- Se utilizează sistemul de prelevare a imaginilor termografice pentru a
obţine imaginile de bază, care vor fi folosite ca elemente de comparaţie.
Unele piese/echipamente necesită capturarea periodică a acestor imagini.
- Se introduc aceste imagini de bază într-o bază de date, în format
electronic. Acestea vor fi însoţite de o descriere adecvată: a locului/
condiţiilor de lucru/ note de inspecţie/ caracterizarea emisivităţii/ a
nivelurilor de alarmare etc.
- Când se face următoarea inspecţie, se încarcă imaginile din baza de date şi
se urmează instrucţiunile de pe ecranul aparatului. În principiu sistemul
software compară imaginile de referinţă cu cele curente punând în
evidenţă anomalii şi sugerând anumite acţiuni.
- Unele analiza termografice se pot face direct fără a fi nevoie de elemente de
comparaţie, punând în evidentă anumite defecte/anomalii: contacte imperfecte,
blocarea unor circuite, scăpări de gaze, existenţa unor depuneri, etc.
Observaţii la prelevarea imaginilor
Următoarele practici asigură cele mai bune imagini termice:

- Se verifică dacă sistemul operează la minimum 40 % din încărcare,
încărcările uşoare nu oferă suficientă energie termică pentru a putea
detecta problemele.
- Se merge aproape de ţină şi se evită prezenţa ecranelor între camera de
inspecţie şi elementul inspectat (în special geamul trebuie evitat). Dacă
sistemul de protecţie o permite, închiderile cu acţionare electrică trebuie să fie
NTMSCG pag. 158
deschise; se vor utiliza deschiderile/ferestrele de termografiere dacă sunt

prevăzute de proiectant.
- Se va ţine seama de vânt şi curenţii de aer. Aceste forţe convective de răcire
determină imagini termografice nerealiste, sau imposibilitatea detecţiei.
- Se va ţine seama de temperatura mediului înconjurător, în special la
măsurătorile din afara clădirilor. Astfel răcirea/ încălzirea echipamentului
poate fi datorată mediului ambiant.
- Se va acorda atenţie şi problemelor de răcire care pot indica o funcţionare
necorespunzătoare, de exemplu analiza la sistemele de răcire a uleiului, a
cilindrilor motori.
- Se vor considera posibilele acţiuni de reflexie pentru radiaţiile infraroşii.
Elementele care au suprafeţe strălucitoare vor reflecta energia infraroşie de la
corpurile învecinate, inclusiv de la soare. Aceasta poate interfera cu energia
radiată de ţintă.
- Metalele nevopsite sunt dificil de măsurat. Pentru a îmbunătăţi precizia
măsurătorii, se pot adăuga zone de vopsea, acoperiri cu hârtie pe aceste
suprafeţe.
- Se măsoară temperatura, unde este posibil, simultan cu prelevarea
imaginilor termice, pentru a facilita analizele ulterioare.
- La întocmirea bazei de date, alcătuită dintr-o colecţie de imagini de bază,
se va asocia un nivel de alarmare pentru fiecare dintre acestea. Se încărcă
cele mai recente versiuni în camera de luat vederi înainte de fiecare
inspecţie. Dacă se constată apropierea de nivelul de alarmare, această
schimbare de temperatură ar trebui investigată;
- Analiza imaginilor şi recomandările constituie partea cea mai importantă a
termografierii, recomandându-se formarea unei echipe de experţi la nivelul
OST pentru exploatarea eficientă a acestei modalităţi de investigaţie.
NTMSCG pag. 159

ANEXA 18
Procesul verbal de recepţie a lucrărilor de revizie şi reparaţie
Descriere pe scurt: documentul conţine analiza calităț ii lucrărilor executate şi verificarea

parametrilor din SCG, după executarea lucrării.
Numele OST Anexa 18

data efectuării lucrării
Emite documentul Comisia de analiză lucrare
Data: Vizat Director Departament de
Nr. Exploatare
PROCES VERBAL DE RECEPȚ IE A LUCRĂRILOR DE REVIZIE ŞI
REPARAȚ IE
SCG
Denumirea maşinii, utilajului,echipamentului
Nr. de inventar
Denumirea lucrării
Comisia tehnică a procedat la recepţia lucrărilor scadente, executate de
____________________ în conformitate cu reglementările în vigoare şi fişa de
constatare tehnică ___________________ pe baza fişelor tehnologice
__________________________________________________________ .
La data scadentă de efectuare a _________________ grupul turbocompresor/
motocompresor/ se găsea în starea de ___________________________ .
Lucrările au constat în:
Parametrii înregistraţi după lucrările _______________sunt:
Comisia constată că parametrii se încadrează în prevederile cărţii tehnice a

utilajului
NTMSCG pag. 160
Comisia
Sef Serviciu Compresoare
Sef SCG
SCG – staţia comprimare gaze;
OST – operatorul sistemului de transport;
SC – serviciul compresoare.
NTMSCG pag. 161

ANEXA 19
Fişa de constatare tehnică
Descrierea pe scurt: prezintă starea tehnică / denumirea defecţiunilor constatate la ansamblul

sau piesa/echipamentul inspectate şi propunerile pentru efectuarea reparaţiei.
Numele OST Anexa 19

Cod: SCG A19/Ed.01 Arhivare la SCG şi SC timp de 1 an
Emite documentul Comisia de analiză
Primeşte documentul Serviciul de compresoare, Staţia de
comprimare gaze
Data: Vizat
Nr. Director Departament Exploatare:
FISA DE CONSTATARE TEHNICĂ
SCG
Denumirea maşinii, utilajului, echipamentului
Nr. de inventar
Ore de funcţionare de la PIF
Ore de funcţionare de la ultima RK
Ore de funcţionare de la ultima intervenţie
Tipul reparaţiei scadente
Constatări
Nr. Subansamblul, piesa sau Starea tehnică / denumirea
echipamentul, inspectate defecţiunilor constatate
Propuneri pentru efectuarea reparaţiei
NTMSCG pag. 162

SEF SERVICIU COMPRESOARE

ŞEF STAȚ IE DE COMPRIMARE
COMISIA DE ANALIZĂ
Nr. Numele şi prenumele Semnătura
*OST operatorul sistemului de transport; PIF punere în funcţiune;

SCG staţia comprimare gaze; RK reparaţie capitală; SC serviciul compresoare
NTMSCG pag. 163

ANEXA 20
Raport de inspecţie vizuală (borescopare)

Descriere pe scurt: document care prezintă rezultatele inspecţiei vizuale (borescopare) a
diferitelor componente ale utilajelor; se face o listă cu piesele inspectate, incluzând imaginile
luate şi se fac recomandări.
Beneficiar: numele OST Anexa 20.1

Cod: SCG A20.1/Ed.01 Arhivare la SCG, SC timp de 2 ani
Emite documentul SC
Data: Vizat
Nr: Director DE
RAPORT TEHNIC DE INSPECȚ IE VIZUALĂ
Tipul inspecţiei: Inspecţie vizuală la distanţă
Metoda: Borescopare
Executant:
UTILAJUL TESTAT:
SERIA:
LOCAȚ IE:
GRUP NR:

intervenţie:
Starea tehnică:
Diagnostic:
Este ataşată lista cu subansamblelor inspectate şi rezultatele obţinute
NTMSCG pag. 164


Şeful echipei care a executat inspecţia

Cod: SCG A20.2/Ed.01 Arhivare la SCG, SC timp de 2 ani
Emite documentul SC
Lista cu subansamblele inspectate şi rezultatele obţinute
DATA
TIP AGREGAT SERIA
ORE DE FUNCŢIONARE DE LA RK: INSPECŢIA NR.
LOCAŢIE
DIAGNOSTIC
Nr. COMPONENTA NIVEL DE STAREA TIP NR. RECOMANDARI,

INSPECŢIE TEHNICĂ DEFECTE IMAGINII COMENTARII
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
ŞEF SERVICIU COMPRESOARE
Şeful echipei care a executat inspecţia
NTMSCG pag. 165

ANEXA 21
Fişa tehnică de echilibrare
Descrierea pe scurt: documentul prezintă modul în care s-a făcut echilibrarea la compresorul
centrifugal şi la motorul de gaz.

Cod: SCG A21.1/Ed.01 Arhivare la SC, SCG timp de 5 ani
Emite documentul Şeful echipei de echilibrare
Data: Executant:
Nr:
Beneficiar: Numele OST
Ȋ ntocmit: funcţia, numele şi prenumele: Semnătura
FIŞA TEHNICĂ DE ECHILIBRARE

STC:
UTILAJ
CONFIGURAȚ IE ROTOR
b=
l=
r
c=
r=
l
masa rotor =
b
TURAȚ IA NOMINALĂ: rot/min GRAD DE ECHILIBRARE G =
BĂTĂI RADIALE
BĂTĂI FRONTALE
CALCULUL DEZECHILIBRULUI MAXIM ADMISIBIL TOTAL
DEZECHILIBRULUI MAXIM ADMISIBIL TOTAL Uadm = g mm
9549 x G x m/n
DEZECHILIBRU STATIC
USadm= (Uadm/2)x (l/2c) g mm
USadm (gr) = USadm1/r grame
USinitial = g mm
NTMSCG pag. 166

USfinal= g mm
DEZECHILIBRU DE CUPLU
UCadm= (Uadm/2)x (3 l/ 4 b) g mm
UCadm (gr) = USadm1/r grame
UCinitial = g mm
UCfinal= g mm
Metoda de echilibrare Adaos de masă Îndepărtare de
masă
OBSERVAȚ II:

Cod: SCG A21.2/Ed.01 Arhivare la SC, SCG timp de 5 ani
Emite documentul Şeful echipei de echilibrare
Data: Executant:
Nr:
FIŞA TEHNICĂ DE ECHILIBRARE

SCG
UTILAJ
CONFIGURAȚ IE ROTOR
b=
r1 r2
S h1 =
h2 =
h1 h2
r1 =
b
l r2 =
l=
masa rotor =
TURAȚ IA NOMINALĂ: GRAD DE ECHILIBRARE G =
rot/min
TURAȚ IA DE ECHILIBRARE:
rot/min
BĂTĂI RADIALE
BĂTĂI FRONTALE
NTMSCG pag. 167
CALCULUL DEZECHILIBRULUI MAXIM ADMISIBIL TOTAL

DEZECHILIBRULUI MAXIM ADMISIBIL TOTAL Uadm = g mm
9549 x G x m/n
PLAN 1
Uadm1= Uadm x h2/b g mm
Uadm1 (gr) = Uadm1/r1 grame
Uinitial,1= g mm
Ufinal,1= g mm
PLAN 2
Uadm2= Uadm x h1/b g mm
Uadm (gr) = Uadm2/r2 grame
Uinitial,2 = g mm
Ufinal,2= g mm
Metoda de echilibrare Adaos de masă Îndepărtare de
masă
OBSERVAȚ II:
NTMSCG pag. 168

ANEXA 22
Durata de serviciu şi normele tehnice pentru repararea GC şi EAC
Descriere pe scurt: duratele de exploatare şi intervalele de efectuare a lucrărilor de

mentenanţă.
Cod SCG A22/Ed.01
Tabelul 22.1. Normele tehnice pentru repararea agregatelor de comprimare

Ciclul de reparaţie Timpul de staţionare, Costul maxima al
[ore de funcţionare] [zile*] reparaţiei
Durata de serviciu
[% din valoarea de
înlocuire]
Denumire
[ani]
RC1
RC2
RC1
RC2
RC1
RC2
RK
RK
RK
Rt
Rt
Rt
Generator 25
de gaz şi
turbina de
12000
3000
6000
putere
750
1**
40
20
40
60
3
5
Compresor 30
centrifugal
de gaz
12000
3000
6000
750
1**
40
20
40
40
3
5
Moto- 30
compresor
20000
1250
2500
5000
40
20
40
50
0
Sistem de 15 Se execută verificări şi 10 20

protecţie şi calibrări anuale în timpul
control reviziei generale
*1 zi = 8 ore de lucru, zilele sunt calendaristice;
**în cadrul lucrărilor de Rt oprirea nu este obligatorie;
Timpii de oprire specificaţi în tabel sunt maximali;
Toate intervalele de timp pot suporta o abatere de ± 10 %
Rt revizie tehnică; RC1 reparaţie curentă de gradul 1; RC2 reparaţie curentă de gradul 2; RK reparaţie capitală.
NTMSCG pag. 169

ANEXA 23
Conţinutul propunerii de amânare a reparaţiei capitale / reparaţiei curente
Descrierea pe scurt: document în care se propune amânarea reparaţiei curente (RC1/RC2)

sau a reparaţiei capitale (RK) pe baza unor rapoarte tehnice. Se indică lucrările de verificare a
stării bune de funcţionare.
Numele OST Anexa 23

Cod: SCG A23/Ed.01 Arhivare la SCG şi SC , 2 ani de la
data efectuării propunerii
Emite documentul Şeful Staţiei de Comprimare
Primeşte documentul Şeful Serviciului de Compresoare
Data: Vizat
Nr. Directorul Departamentului de
Exploatare
PROPUNERE DE AMÂNARE REPARAȚ IE CAPITALĂ / REPARAȚ IE
CURENTĂ1
Subansamblul
care face parte din grupul de comprimare
existent în staţia de comprimare
a fost pus în funcţiune în anul şi a cumulat un număr de
ore de funcţionare. Ultima reparaţie capitală/curentă1 a fost
executată în anul
cumulând un număr de ore de funcţionare.
Având în vedere parametrii normali de funcţionare şi rapoartele tehnice
de diagnosticare
care oglindesc starea de bună funcţionare, propunem amânarea reparaţiei

capitale / curente1 pentru anul următor conform normativului în vigoare. În tot
acest interval de timp, pe parcursul funcţionării se vor face următoarele lucrări
de verificare a bunei stări de funcţionare, lucrări necesare procedeului de
mentenanţă predictivă:
1.Analiza de vibraţii la un interval de ore de funcţionare.
2.Borescopare la un interval de ore de funcţionare.
3.Analiza uleiului la un interval de ore de funcţionare.
4.Termografie la un interval de ore de funcţionare.
În cazul în care din analiza măsurătorilor necesare mentenanţei predictive se
conturează o disfuncţionalitate, agregatul va fi oprit şi se va trece la remedierea
NTMSCG pag. 170
defectului semnalat. În cazuri extreme se poate executa chiar o reparaţie

capitală/curentă1 înainte de epuizarea resursei alocate.
ŞEF STAȚ IE DE COMPRIMARE SEF SERVICIU COMPRESOARE

Numele şi prenumele: Numele şi prenumele:
Semnătura: Semnătura:
OST- operatorul sistemului de transport;
SCG – staţia de comprimare gaze;
SC – serviciul de compresoare;
1- Se va tăia reparaţie curentă dacă se propune amânarea unei reparaţii capitale; se va tăia
reparaţie capitală dacă se propune amânarea unei reparaţii curente.
NTMSCG pag. 171

ANEXA 24
Procesul verbal analiză a reparaţiilor capitale scadente

Descrierea pe scurt: documentul în care se face analiza lucrărilor de reparaţii capitale pentru
fiecare SCG.
Numele OST Anexa 24

Cod: SCG A24/Ed.01 Arhivare la SC, timp de 1an
Emite documentul Serviciul de Compresoare
Primeşte documentul Staţia de Compresoare
PROCESUL VERBAL ANALIZĂ A REPARAŢIILOR CAPITALE
SCADENTE
În urma analizei lucrărilor de reparaţii capitale scadente din anul curent se
fac următoarele propuneri:
1) Denumirea SCG:
2) Pe baza Referatului de Propunere de Amânare a Reparaţiei Capitale
(Anexa 22) nr: din data de :
3) Se acceptă amânarea reparaţiei capitale conform datelor din Anexa 23.1
ataşată la prezentul proces verbal sau
4) Reparaţia capitală se va executa la termenul scadent:
5) Denumirea SCG:
7) Se acceptă amânarea reparaţiei capitale conform datelor din anexa 23.2
9) Denumirea SCG:
11) Se acceptă amânarea reparaţiei capitale conform datelor din anexa 23.3
Comisia de analiză
Numele şi prenumele Funcţia Semnătura
Director DE
Şef Serviciu Compresoare
Şef Staţie Compresoare
Şef Staţie Compresoare
NTMSCG pag. 172
Anexa la procesul verbal analiză a reparaţiilor capitale scadente

Numele OST Anexa 24.1
Data Vizat
Director DE:
Nr.
ANEXA LA PROCESUL VERBAL ANALIZĂ A REPARAŢIILOR
CAPITALE SCADENTE1
denumirea staţiei de comprimare:
denumirea instalaţiei:
numărul agregatului de comprimare:
numărul de inventar:
numărul de cod de clasificare:
ciclul de reparaţii din normativ:
numărul de ore de funcţionare de la punerea în funcţiune:
numărul de ore de funcţionare de la ultima reparaţie capitală:
data reprogramată pentru reparaţia capitală:
denumirea documentelor de atestare a stării tehnice care au stat la baza
analizei:
Comisia de analiză propune amânarea reparaţiei acesteia cu ore

Şef Serviciu Compresoare Şef Staţie Compresoare
OST- operatorul sistemului de transport; SC- serviciul de compresoare; DE – Departament de

exploatare;
1
se va face câte o anexă pentru fiecare SCG analizată, la care s-a acceptat amânarea reparaţiei
capitale, notată în ordinea cronologică 24.1, 24.2, …
NTMSCG pag. 173

ANEXA 25
Fişa tehnologică a lucrării de mentenanţă
Descriere pe scurt: conţine tehnologia necesară pentru executarea lucrării de
mentenanţă incluzând : operaţii, materiale, echipamente de protecţie, norma de timp,
necesarul de personal, verificări.
Numele OST Anexa 25

Cod: SCG A25/Ed.01 Arhivare la SCG şi SC, 2 ani de la data
efectuării lucrării
Emite documentul Proiectantul Tehnologiei
Primeşte documentul Responsabilul Lucrării de Mentenanţă
Numărul fişei Data întocmirii
1. DATE INITIALE FOLOSITE LA PROIECTAREA TEHNOLOGIEI
1.1. DATE PRIVIND LOCALIZAREA LUCRARII DE MENTENANTA

Denumirea staţiei de comprimare gaze:
Denumirea agregatului de comprimare pe care se
efectuează lucrarea :
Nr. de inventar al agregatului:
1.2. DESCRIEREA CONTINUTULUI SI VOLUMULUI LUCRARII :
......................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
1.3. CODUL TEHNOLOGIEI DE REPARARE EFECTIVA:
.....................................................
2. TEHNOLOGIILE PROIECTATE PENTRU ETAPELE DE EXECUTIE A
LUCRARII
2.1. ASIGURAREA ACCESULUI LA LOCUL LUCRARII DE MENTENANTA
Data începerii etapei ............................................... Termenul de finalizare
................................
Volumul Procedura de Norma de
Operaţia Conţinutul operaţiei
operaţiei efectuare * timp
* pentru operaţiile la care nu există o procedură calificată se completează tabelele următoare
NTMSCG pag. 174

Materialele
Componenţa
Echipamentul tehnologice si Parametri Verificarea Costul
Operaţia formaţiei de
de muncă piesele de regim calităţii operaţiei
lucru
necesare
Conţinutul instructajului privind

Operaţia Echipamentul de protecţie necesar
siguranţa şi sănătatea în muncă
Prescripţii, menţiuni şi măsuri speciale privind realizarea operaţiilor

.................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor etapei

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
2.2. PREGĂTIREA LOCULUI/ ZONEI LUCRĂRII DE MENTENANŢĂ

................................
Materialele
Componenţa
lucru
necesare
NTMSCG pag. 175



.................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
2.3. PREGĂTIREA PIESELOR DE SCHIMB ŞI A MATERIALELOR
................................
Materialele
Componenţa
lucru
necesare

NTMSCG pag. 176


..................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
2.4. VERIFICAREA, Ȋ NLOCUIREA, REPARAREA EFECTIVĂ A ELEMENTELOR
DIN SCG
................................
Materialele
Componenţa
lucru
necesare


.................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................
NTMSCG pag. 177

.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
2.5. VERIFICAREA FINALA A CALITĂŢII REPARAŢIILOR

................................
Materialele
Componenţa
lucru
necesare


...................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
2.6. MONTAREA, ADUCEREA UTILAJULUI ÎN STAREA DE FUNCȚ IONARE
NTMSCG pag. 178


................................
Materialele
Componenţa
lucru
necesare


.................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
Numele, prenumele şi funcţia persoanei care a întocmit Fişa:
Semnătura persoanei care a întocmit Fişa:
NTMSCG pag. 179

ANEXA 26
Conţinutul ordinului de lucru1
Descrierea pe scurt: document care conţine descrierea lucrării de mentenanţă, a instructajelor

de protecţia muncii efectuate şi a măsurilor speciale necesare pentru efectuarea lucrării.
Numele OST Anexa 26

Cod: SCG A26/Ed.01 Arhivare la SCG, 1 an de la data
efectuării lucrării
Emite documentul Şef SCG
Numărul Data întocmirii
ORDIN DE LUCRU
SCG
I. Echipa de întreţinere, revizii şi
reparaţii din SCG
sub conducerea şef echipă de
întreţinere
se va deplasa la obiectivul
pentru efectuarea următoarelor lucrări (verificări , înlocuiri, reparaţii):

Nr Descriere
1
2
3
4
5
6
II. Personalul echipei a fost instruit cu prevederi din normele de protecţia
muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor în vigoare, specifice lucrărilor
amintite mai sus şi anume:
Se vor completa numele şi numărul reglementărilor în vigoare referitoare la
protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor în vigoare
NTMSCG pag. 180

Alte acte normative şi/sau instrucţiuni specifice interne utilizate la instructaj:
Echipamentul de protecţie necesar:
III. Au fost stabilite măsurile, dotările (dispozitive, materiale, piesele de

schimb) şi precizate toate manevrele necesare executării lucrărilor din
prezentul ordin de lucru, în condiţii de siguranţă şi anume:
Măsuri speciale pentru executarea lucrărilor:
IV. Au fost executate toate operaţiile necesare pentru repunerea utilajului în

starea normală de funcţionare şi anume:
Componenţa echipei – au luat la cunoştinţă sub semnătură:

Nr. Numele şi prenumele Semnătura
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Responsabil de lucrare mentenanţă Şef SCG
Numele şi prenumele Numele şi prenumele:
Semnătura: Semnătura:
1
Ordinul de lucru va fi însoţit de Fişa Tehnologică a Lucrării de Mentenanţă, Anexa 25
NTMSCG pag. 181

ANEXA 27
Fişa de lucrări specifice de revizie
Descriere pe scurt: documentul include normarea lucrărilor executate: denumirea lucrării,

distribuţia pe zile, necesarul de personal pentru execuţie.
Numele OST Anexa 27

Cod: SCG A27/Ed.01 Arhivare la SCG , 1 an de la data efectuării
lucrării
Emite documentul Responsabilul Lucrării de Mentenanţă
Primeşte documentul Şef SCG
Numărul fişei Data întocmirii
FISA DE LUCRĂRI SPECIFICE DE REVIZIE
LOCAȚ IE
Tipul reparaţiei
TIPUL COMPRESORULUI
SERIA COMPRESORULUI
Nr. Ziua de 1 2 3 4 5 6 7 .. .. .. .. 31
revizie
Lucrarea Executat L Ma Mi J V S D Mi
Necesarul de ingineri
personal muncitori
Şef SCG /Şef Punct de Lucru din SCG
Responsabilul Lucrării de Mentenanţă
Observaţii:
- la executant se va trece B pentru beneficiar sau S pentru service;
- denumirea lucrării se va trece în coloana corespunzătoare (Lucrarea); o
listă cu lucrări posibile este dată în continuare;
- ziua/zilele în care se desfăşoară lucrarea va fi marcată cu un X în coloana
corespunzătoare zilei calendaristice respective.
Exemple de lucrări de revizie specifice

Nr. Lucrarea
NTMSCG pag. 182
1 Demontarea aparaturii de măsură şi control şi alte anexe

2 Demontare conducte ulei
3 Demontare capac cuplaj
4 Demontare intermediar cuplaj
5 Verificarea alinierii şi înregistrarea ei
6 Verificarea joc axial în lagăre şi joc axial total şi înregistrare date
7 Demontare semi-cuplă
8 Verificarea jocuri radiale în lagăre şi înregistrare date
9 Demontare capace lagăre şi AMC-uri aferente
10 Demontarea etanşărilor
11 Verificare jocuri etanşări mecanice şi înregistrarea lor
12 Demontare carcasă compresor
13 Verificarea jocurilor labirinţilor dintre trepte şi înregistrarea datelor
14 Extragerea rotorului din carcasă
15 Echilibrarea rotorului
16 Demontarea şi curăţirea diafragmelor inferioară şi superioară
17 Verificarea nedistructivă a diafragmelor şi montarea lor
18 Curăţarea şi verificarea vizuală a tuturor componentelor demontate ale carcasei
19 Montarea labirinţilor rotorici , statorici şi a discului pentru lagărul axial
20 Montarea lagărelor radiale
21 Montarea rotorului în maşină
22 Verificarea jocurilor radiale în labirinţi
23 Verificarea alinierii diafragmei de intrare cu prima treaptă
24 Poziţionarea axială a rotorului în maşină şi înregistrarea jocurilor axiale de
referinţă
25 Fixarea capacelor superioare ale carcasei
26 Strângerea controlată hidraulic a piuliţelor de la planul de separaţie
27 Montarea lagărelor radiale şi axiale, a capacelor, a conductelor de ulei şi AMC-
urilor echivalente
28 Verificarea finală a jocurilor în lagăre şi înregistrarea lor
29 Montarea semi-cuplelor pe ax şi înregistrarea punctului final de fretaj
30 Montarea conductelor de ulei şi pregătirea de spălare a circuitelor
31 Remontarea AMC-urilor şi a anexelor
32 Verificarea alinierii maşinii, a alinierii dacă este cazul şi înregistrarea valorilor
finale de aliniere.
33 Montarea cuplajului şi capacului de cuplaj
34 Curăţarea locului de muncă şi pregătirea pentru pornire.
AMC aparate de măsură şi control
NTMSCG pag. 183

ANEXA 28
Referat de necesitate
Descrierea pe scurt: documentul se întocmeşte pentru lucrările care nu sunt planificate Art.
4.7.6. (nu sunt prevăzute date referitoare la ciclul şi valoarea reparaţiei) conţinând justificarea
intervenţiei, echipamentele şi materiale necesare, estimarea costurilor asociate.
Numele OST Anexa 28

Cod: SCG A28/Ed.01 Arhivare la SC timp de 2 ani
Emite documentul Şeful SCG
Primeşte documentul Şef SC, Director DE, Director
General
Data: Aprobat Director General
Nr: Vizat Director DE
REFERAT DE NECESITATE
SCG
Denumirea maşinii, utilajului
Nr. de inventar
Încheiat astăzi
Justificarea necesităţii intervenţiei
Echipamente şi materiale necesare:
Estimarea costurilor asociate:
Director Departament Economic

NTMSCG pag. 184

Şef Serviciu Compresoare

Şeful Staţiei de Comprimare

NTMSCG pag. 185

ANEXA 29
Conţinutul actului de constatare a accidentării
Descrierea pe scurt: documentul menţionează când a apărut accidentul, cine a fost implicat,
care au fost cauzele probabile, ce acţiuni corective au fost luate în primă urgenţă, dacă au fost
persoane rănite, pagube suferite prin deteriorarea pieselor / maşinilor, propunerile de
remediere.
Numele OST Anexa 29

data incidentului
Emite documentul Comisia de analiză
Numărul fişei Vizat
Director Departament Exploatare:
ACT DE CONSTATARE A ACCIDENTĂRII

STC
Denumirea maşinii, utilajului
Nr. de inventar
Încheiat astăzi ora
DESCRIEREA DEFECŢIUNII SAU ACCIDENTULUI
CAND A APĂRUT ACCIDENTUL
CINE A FOST IMPLICAT
CARE A FOST CAUZA
PROBABILĂ
CE ACŢIUNI CORECTIVE AU
FOST LUATE ÎN PRIMĂ URGENŢĂ
AU FOST PERSOANE RĂNITE
PAGUBE SUFERITE PRIN
DETERIORAREA
URMĂTOARELOR PIESE ŞI
ORGANE DE MAŞINI (lei)
Alte detalii privind descrierea defecţiunii sau accidentului
CLASIFICAREA INCIDENTULUI
CEDAREA ECHIPAMENTULUI
RANIRE
DEFECTIUNI SISTEM DE
NTMSCG pag. 186

REGLARE/CONTROL
ABATERI ALE PARAMETRILOR DE LUCRU
PROPUNERI
Întruniţi în comisia pentru cercetarea cauzelor care au produs accidentarea

maşinii, utilajului ______________________________________________
am constatat cele arătate mai sus.
Comisia:
NTMSCG pag. 187

ANEXA 30
Permisul de lucru cu foc
Descriere pe scurt: documentul care permite executarea lucrărilor cu foc; este ataș at
Ordinului de Lucru (Anexa 26) în cazul lucrărilor cu foc.
Numele OST Anexa 30

Cod: SCG A30/Ed.01 Arhivare la SCG, 1 an de la data efectuării
lucrării
Emite documentul Şef SCG
Numărul Data întocmirii
PERMIS DE LUCRU CU FOC
SCG
Se eliberează prezentul permis de lucru cu foc doamnei/domnului
.................................................................................................................................
..........., ajutat de doamna/domnul ...................................................., care
urmează să execute................................., folosind ................................... la (în)
....................... . Lucrările încep la data de ................... ora ........, şi se încheie
la data de .................. ora ....................... .
Premergător, pe timpul şi la terminarea lucrărilor cu foc se vor lua următoarele

măsuri:
1. Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de executare a
lucrărilor şi din apropierea acesteia, pe o rază de .............. metri, astfel:
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalaţiilor,
prin:
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
................................................................................................................................
3. Ventilarea spaţiilor în care se execută lucrările se realizează astfel:
…………………………………………………………………………………….
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
4. Verificarea zonei de lucru ș i a vecinătăţilor acesteia, înlăturarea surselor de
aprindere ș i a condiț iilor care favorizează producerea incendiilor si a
exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zona.
5. Începerea lucrărilor cu foc s-a făcut în baza buletinului de analiză nr.
................ din ................................., eliberat de ..............................................
NTMSCG pag. 188
(acolo unde este cazul) .

6. Respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, specifice tehnologiei
de lucru:
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
................................................................................................................................
7. În zona de lucru se asigură următoarele mijloace de stingere a incendiilor:
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
8. Lucrările cu foc deschis nu se execută dacă sunt condiţii de
vânt……………………………………………………………………………….
.................................................................................................................................
................................................................................................................................
9. Pe timpul lucrărilor se asigură supravegherea acestora de către
doamna/domnul
.................................................................................................................................
........... …………………………………………………………………………….
10. Şeful serviciului public voluntar/privat pentru situaţii de urgenţă este
anunţat despre începerea, întreruperea şi încheierea lucrării
……………………………………... ……………………………………………
…………………………………………………………………………………….
11. Controlul măsurilor de apărare împotriva incendiilor se asigură de | către
doamna/domnul
.................................................................................................................................
................................................................................................................................
12. Supravegherea lucrărilor cu foc se asigură de către doamna/domnul
.................................................................................................................................
................................................................................................................................
13. Incendiul sau orice alt eveniment se anunţă la…………………………….
................................................., prin .................................................................
14. Alte măsuri specifice de apărare împotriva incendiului
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
................................................................................................................................
15. Personalul de execuţie, control ș i supraveghere a fost instruit asupra
măsurilor de apărare împotriva incendiului ……………………………………
.................................................................................................................................
.........................................................................................................................
.................................................................................................................................
Responsabili Numele şi prenumele Semnătura
Emitentul
Ș eful sectorului în care
NTMSCG pag. 189
se execută lucrările
Executanţii lucrărilor cu foc
Serviciul public
voluntar/privat
pentru situaţii de urgenţă
NTMSCG pag. 190

ANEXA 31
Instrucț iuni de securitatea muncii specifice activităț ilor din staț iile de
comprimare gaze
Descriere pe scurt: sunt enumerate instrucț iunile de securitate ș i sănătate în muncă utilizate
în SCG.
Cod SCG A31/Ed.01
31.1.Generalităţi
Prescripţiile de securitatea muncii ș i sănătate în muncă expuse în continuare

în cadrul acestui paragraf, au un caracter general, nefiind influenţate de tipul
generatorului sau motorului folosit la acţionarea acestuia.
31.1.1.Staţiile de comprimare gaze sunt instalaţii utilizate pentru: transportul
gazului prin conducte; comprimarea gazului dintr-o conductă la un sistem de
stocare sau invers. Aceste funcţii pot fi îndeplinite simultan sau alternativ. Ȋ n
acest scop fiecare staţie este dotată cu instalaţii complexe incluzând agregate de
comprimare, linii electrice, sisteme de automatizare şi telecomandă, centrală
termică, complex energetic, S.R.M., reţele de apă, de gaze, etc., care trebuie să
asigure o funcţionare sigură şi continuă. Staţiile de comprimare gaze vor fi
conduse de un şef de staţie numit de Departamentul de Exploatare. Răspunde:
Directorul Departamentului Exploatare.
31.1.2. O condiţie necesară a lucrului în condiţii de deplină securitate în staţiile
de comprimare gaze este înalta disciplină în producţie, cunoaşterea
caracteristicilor utilajului şi a modului lor de funcț ionare, reglementarea precisă
a atribuț iilor de serviciu, cunoaș terea şi respectarea regulilor generale şi
specifice de tehnică a securităţii. Răspunde: şeful staţiei din subordinea
Departamentului Exploatare.
31.1.3. La staț iile de comprimare gaze se vor respecta în mod obligatoriu pe
lângă prezentele instrucț iuni de securitate ș i sănătate în muncă la instalaţiile
electrice din şantierele de petrol şi gaze, reglementările privind exploatarea
tehnică a instalaț iilor electrice din întreprinderile industriale, instrucţiunile de
exploatare elaborate de constructorii utilajelor din dotare şi instrucţiunile proprii
de securitatea muncii specifice fiecărei întreprinderi care deţine staţiile
respective. Răspunde: şeful staţiei din subordinea Departamentului Exploatare.
31.1.4.Căile de acces în şi spre incinta staţiilor vor fi astfel amenajate încât să
permită intervenţia rapidă a echipelor de depanare sau a formaţilor de pompieri.
Răspunde: şeful staţiei din subordinea Departamentului Exploatare.
31.1.5.La intrarea în staţiile de compresoare vor fi fixate plăcuţe avertizoare cu
inscripţiile „Intrarea strict oprită”, „ Nu umblaţi cu foc”, „Pericol de explozie”.
De asemenea la intrarea în celelalte clădiri industriale ale staţiei şi la locurile de
NTMSCG pag. 191
muncă se vor fixa plăcuţe cu un conţinut adecvat. Răspunde: şeful staţiei din
subordinea Departamentului Exploatare.
31.1.6.Accesul persoanelor străine şi/sau a angajaţilor unităţii fără interes de
serviciu în staţiile de compresoare este interzis. Salariaţii care au acces
permanent în staţiile de compresoare vor fi înscrişi pe un tabel întocmit în
unitate, iar celelalte persoane care vin în interes de serviciu vor intra pe bază de
delegaţie sau legitimaţie. Răspunde: şeful staţiei din subordinea
31.1.7. Introducerea sau posesia ţigărilor, chibriturilor sau a oricăror surse de foc
şi fumatul în incinta staţiilor de compresoare sunt interzise. Ȋ n acest scop la
intrarea în staţiile de compresoare, se va amenaja o cutie specială, destinată
depunerii ţigărilor, chibriturilor, brichetelor etc. Răspunde: şeful staţiei din
31.1.8. Afişarea instrucţiunilor de securitate ș i sănătate în muncă şi PSI se va
face în mod obligatoriu în toate halele şi încăperile componente ale staţiilor de
comprimare gaze SCG. Răspunde: şeful staţiei din subordinea Departamentului
Exploatare.
31.1.9. Iluminatul staţilor de compresoare este admis numai electric, instalaţiile
urmând a se realiza în conformitate cu legislaţia în vigoare, în funcţie de pericolul
de explozie pe care îl prezintă încăperile staţiilor. Este interzisă cu desăvârşire
modificarea instalaţiilor electrice de iluminat, utilizarea improvizaţiilor, sau
folosirea celor care sunt incomplete sau prezintă defecţiuni tehnice. Răspunde :
şeful staţiei din subordinea Departamentului Exploatare.
31.1.10. Aerisirea şi ventilaţia naturală a încăperilor tehnologice din incinta
SCG, se va asigura în permanenţă , astfel ca eventualele emanaţii de gaze să nu
formeze amestecuri explozive. Răspunde: şeful staţiei din subordinea
31.1.11. Operaţiunile legate de încercările la rece, rodajul mecanic, probele
tehnologice, probele de funcţionare neîntreruptă şi determinarea punctelor
nominale, vor fi executate numai pe baza dispoziţiei, supravegherii şi conducerii
delegaţilor firmei constructoare a agregatelor. Răspund : şeful staţiei din
31.1.12. Punerea în funcţiune a unui agregat de comprimare va fi admisă numai
după îndeplinirea lucrărilor prevăzute în documentaţia legal aprobată şi după
completarea cu toate dispozitivele de protecţie, de siguranţă măsurare şi control.
Răspunde : şeful staţiei din subordinea Departamentului Exploatare.
31.1.13. Operaţiile de curăţire aer, apă şi impurităţile solide a circuitelor
tehnologice, vor precede în mod obligatoriu punerea în funcţiune a oricărui agregat
de comprimare şi vor fi efectuate cu o atenţie deosebită. Răspunde: şeful staţiei din
31.1.14 Manevrele legate de punerea în funcţiune a SCG se vor executa de către
personalul calificat şi numai la dispoziţia şefului de secţie. Răspunde: şeful
staţiei din subordinea Departamentului Exploatare.
NTMSCG pag. 192

31.1.15. Indiferent de tipul agregatului de comprimare, pentru orice fel de

intervenţie în cadrul procesului de mentenanţă, se vor respecta cu stricteţe
următoarele două reguli: înainte de începerea oricărui tip acţiune în vederea
executării procesului de mentenanţă se vor asigura condiţiile de siguranţa şi
securitatea muncii (izolarea gazului şi a tensiunii electrice la locul intervenţiei
etc.); în procesul de intervenţie a oricărei lucrări de mentenanţă, ordinea de
intervenţie este următoarea:
- la demontare:1. Electricieni; 2. Automatişti; 3. Mecanici;
- la montare: 1. Mecanici; 2. Automatişti; 3. Electricieni.
Nu se vor executa în aceiaşi locaţie concomitent două sau mai multe lucrări de
natură diferită. Răspund: şeful staţiei din subordinea Departamentului
Exploatare, conducătorul de formaţie.
31.1.Instrucţiuni de securitatea muncii ș i sănătate în muncă proprii

staţiilor de moto-compresoare
În cadrul staţiilor de moto - compresoare se vor respecta în plus faţă de

paragraful 31.1., următoarele reguli referitoare la securitatea muncii ș i sănătate
în muncă.
31.2.1. La proiectarea şi exploatarea SCG se vor respecta următoarele:
- asigurarea permanentă a ventilaţiei naturale în hală prin deschideri
prevăzute în partea inferioară şi superioară a halei;
- colectarea scăpărilor de gaze şi a celor evacuate şi dirijarea lor la coşuri
amplasate într-o zonă sigură;
- dotarea cu dispozitive şi instalaţii de ridicare de capacitate
corespunzătoare greutăț ii celei mai mari care va fi manevrată;
- izolarea termică a conductelor de eşapare şi a părţilor agregatului de
comprimare cu temperatura peste 70 º C;
- prevederea de apărători la piesele în miș care şi la îmbinările cu flanşe
pentru fluide calde şi sub presiune;
- montarea aparatelor de măsură şi control necesare unei exploatări sigure
a agregatelor şi instalaţiilor tehnologice;
- montarea de scări şi platforme cu balustrade pentru accesul la părţile
superioare ale agregatului de comprimare;
- montarea pe conductele de aspiraţie a separatoarelor de impurităţi , în
conformitate cu indicaţiile furnizorului agregatelor, prevăzute cu
dispozitive de evacuare a lichidelor (automat sau manual);
- montarea pe conductele de refulare a separatoarelor de ulei;
- montarea instalaţiei de captare a uleiului ars şi a pierderilor de ulei;
- montarea instalaţiei de purificare şi reglare a gazului combustibil la
parametrii indicaţi de furnizorul agregatului de comprimare;
- montarea colectoarelor şi a conductelor de gaze la 0,5 m de sol;
prevederea de podeţe de acces peste conducte;
NTMSCG pag. 193

- montarea aparaturii de pornire a motoarelor electrice la cel puț in 0,5 m

de piesele în mişcare, în construcţie antiexplozivă;
- montarea supapelor de siguranţă şi a clapetelor de reţinere pe conductele
de refulare ale agregatelor;
- montarea unor plăci de cauciuc între conducte şi suporţi pentru evita
contactului direct;
- izolarea anticorozivă a conductelor până la 0,3 m de sol şi prevederea
unei zone de cel puţin 0,15 m în exteriorul conductei la ieşirea din
pământ, în care să nu se utilizeze materiale abrazive ca dale din beton.
Răspund: proiectantul, directorul Departamentului Exploatare, şeful staţiei din
subordinea Departamentului Exploatare, conducătorul de formaţie.
31.2.2. Ȋ n interiorul halei de compresoare, la conductele de gaze naturale, se
vor folosi de preferinţă îmbinările sudate; în cazul îmbinărilor prin flanşe sau
filetate etanşeitatea acestora va fi detectată zilnic cu detectorul de gaze.
Răspund: proiectantul, şeful staţiei din subordinea Departamentului Exploatare,
conducătorul de formaţie.
31.2.3. Sistemul de aprindere prin scânteie la motoarele cu gaze va fi în
construcţie antiexplozivă. Intervenţiile la organele acestui sistem se vor executa
numai cu motorul oprit. Fişele, bujiile, bobinele de inducţie şi magnetourile vor
fi verificate pe standuri speciale, montate în atelierul de întreţinere. Răspunde:
31.2.4. Pentru pornirea agregatului de comprimare se vor verifica următoarele :
- Montajul corect al tuturor conductelor, accesoriilor, capacelor ,
apărătorilor;
- Existenţa şi funcţionarea corectă a aparatelor de măsură şi control;
- Funcţionarea corectă a tuturor protecţiilor;
- Nivelul uleiului şi a lichidului de răcire;
- Poziţia corectă a armăturilor tuturor sistemelor funcţionale;
- Poziţia corectă a armăturilor instalaţiei tehnologice;
- Funcţionarea instalaţiei de reglare a gazului combustibil;
- Funcţionarea instalaţiei de aer comprimat;
- Refularea conductelor şi a buteliilor de aer şi a separatoarelor de lichide
de pe conductele de aspiraţie;
- Evacuarea personalului care nu are legătură directă cu pornirea din zona
demarorului;
- Montajul corect al demarorului, funcţionarea corectă a sistemului de
antrenare şi starea corespunzătoare a angrenajelor.
Răspunde: conducătorul de formaţie.
31.2.5. Pornirea motorului se va face numai cu sistemul prevăzut de furnizorul
agregatului. Este interzisă utilizarea oxigenului, acetilenei, combustibililor
lichizi pentru pornire. Răspunde: conducătorul de formaţie.
31.2.6. Repornirea motorului se va face numai după evacuarea gazelor din
cilindri motor şi din galeria de evacuare. Răspunde: conducătorul de formaţie.
NTMSCG pag. 194

31.2.7. Rotirea motoarelor termice pentru pornire sau reglaj se execută cu

ajutorul dispozitivelor prevăzute de furnizor. Este interzisă utilizarea oricărei
alte metode de rotire a motorului. Răspunde: conducătorul de formaţie.
31.2.8. Funcţionarea compresoarelor va fi supravegheată permanent urmărindu-
se:
- încadrarea în limitele prescrise a tuturor parametrilor funcţionali;
- completarea cu lichide la nivelul prevăzut în instrucţiunile de
exploatare;
- starea îmbinărilor conductei şi a îmbinărilor de etanşare;
- nivelul vibraţiilor motorului;
- funcţionarea uniformă şi silenţioasă a motorului; la apariţia oricărui
zgomot suspect motorul se va opri pentru remedierea defecţiunii;
- starea conductelor exterioare, a suporţilor , a supapelor de siguranţă ,
a armăturilor.
Răspund: şeful staţiei din subordinea Departamentului Exploatare,
31.2.9. Înainte de pornirea motorului acesta va fi scos din sarcină prin
executarea manevrelor prevăzute în instrucţiunile de exploatare. Răspunde:
31.2.10. Agregatul de comprimare se opreşte în mod obligatoriu în următoarele
cazuri:
- spargerea unei conducte;
- vibraţii mari ale conductelor datorate pierderii stabilităţii fundaţiei;
- creşterea presiunii de refulare peste limita maximă admisă;
- scăderea presiunii de aspiraţie sub limita minimă admisă;
- creşterea temperaturii cilindrilor compresori peste limita admisă;
- bătăi sau zgomote anormale ale agregatului;
- vibraţii excesive la agregatului de comprimare sau ale radiatorului;
- defecţiuni la sistemul de ungere;
- defecţiuni la sistemul de răcire;
- defecţiuni la sistemul de aprindere;
- defecţiuni la sistemul de transmisii;
- încălzirea excesivă a unor părţi ale motoarelor cu gaze;
- pierderea etanşeităţii în îmbinări sau la sistemele de etanşare ale
organelor în mişcare;
- întreruperea alimentării cu energie electrică, aer comprimat sau gaz
combustibil;
- creşterea excesivă a căderii de presiune în filtrele de ulei, praf sau în
separatoarele de lichide. Răspunde: conducătorul de formaţie.
31.2.11. Instalaţia de aer comprimat (compresor, butelii filtre) se va monta în
afara halei compresoarelor, într-o încăpere separată, amplasată la 50 de m de
acesta. Buteliile de aer comprimat, fiind recipiente sub presiune, vor fi
construite, echipate şi amplasate şi exploatate conform prescripţiilor tehnice
NTMSCG pag. 195

ISCIR. Răspund: proiectantul, şeful staţiei din subordinea Departamentului

Exploatare, conducătorul de formaţie.
31.2.12. Pornirea unui compresor cu piston în condiţii normale de funcţionare se
va face numai din dispoziţia şi sub supravegherea şefului de tură al staţie de
compresoare. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.13.Instrucţiunile tehnice specifice privind pregătirea compresoarelor pentru
pornire şi succesiunea operaţiilor ce trebuie executate în perioada pornirii,
funcţionării şi opririi compresoarelor trebuie consultate şi respectate întocmai de
personalul de schimb. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.14. În perioada de pregătire a pornirii se vor verifica:
- nivelul uleiului în compresor; funcţionarea pompei de ungere;
- circulaţia apei de răcire;
- dacă dispozitivele de protecţie şi siguranţă sunt montate sau fixate la loc
şi dacă sunt în bună stare de funcţionare;
- dacă aparatele de măsură si control, comandă şi reglare funcţionează;
- dacă compresorul a fost scos din sarcină. Răspunde: conducătorul
formaţiei.
31.2.15. Ȋ n cazul apariţiei unor defecţiuni tehnice grave care ar putea periclita
securitatea instalaţiei, se va proceda imediat la oprirea compresorului.
Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.16. Se interzice cu desăvârşire depăşirea presiunii maxime admise la
refularea staţiei de compresoare. Limitele admise vor fi marcate atât pe
manometre cât şi pe plăcuţele avertizoare, ce se vor afişa în staţie. Răspunde:
conducătorul formaţiei.
31.2.17. Înainte de pornirea instalaţiei după un timp îndelungat de staţionare,
operaţiile de punere sub presiune a instalaţiilor tehnologice interioare şi
exterioare ale compresoarelor cu gaze, vor fi însoţite în mod obligatoriu de
verificarea etanşeităţii acestora. Verificarea etanşeităţii este admisă numai prin
controlul vizual, auditiv şi prin folosirea emulsiei de apă cu săpun sau a
detectorului portabil de gaze. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.18. Ȋ n timpul funcţionării staţiei, se va efectua în fiecare schimb controlul
vizual auditiv privind etanşeitatea instalaţiei şi a compresoarelor de gaze
naturale. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.19.Verificările de etanşeitate se vor consemna în procesul verbal de predare
– primire a serviciului, iar defecţiunile vor fi aduse la cunoştinţa maistrului de la
unitatea de compresoare, care va lua măsurile necesare remedierilor. Răspunde:
31.2.20.Este interzisă încercarea eliminării neetanşeităţilor prin strângerea
şuruburilor sau a buloanelor îmbinărilor mecanice. Răspunde: conducătorul
formaţiei.
31.2.21. Înlăturarea oricărei defecţiuni se va face numai sub conducerea şefului
de tură. În cazuri excepţionale când defecţiunile depăşesc competenţa şefului de
tură şi pot genera situaţii care periclitează securitatea instalaţiei, acesta va lua
NTMSCG pag. 196

măsuri imediate de oprire din funcţiune a staţiei şi va fi anunţat imediat maistrul

de la unitatea de compresoare. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.22. Este interzisă funcţionarea compresoarelor dacă nu este asigurată
ungerea şi răcirea lor. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.23. Obligatoriu vor fi consemnaţi în registru, parametri principali de
funcţionare a fiecărui compresor, conform instrucţiunilor de exploatare. De
asemenea, se vor înscrie în procesul verbal de predare primire parametri de
funcţionare la sfârşitul fiecărui schimb. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.24. Ȋ n cazul opririi accidentale a unui compresor, se vor lua măsuri de
izolare a acestuia, prin închiderea în ordine a robinetelor de refulare şi aspiraţie
şi deschiderea robinetului de evacuare la coş. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.25.Accesul la diferitele organe ale compresoarelor nu se admite decât după
oprirea acestora. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.26. Operaţiile care generează scântei sau flacără, (sudări, ajustări) generate
de lucrările de reparaţii la utilaje sau instalaţii, nu se vor executa decât în baza
permisului de lucru cu foc, sub directa supraveghere a maistrului şi după
efectuarea măsurătorilor cu detectorul de gaze. Răspunde: conducătorul
formaţiei.
31.2.27. Lucrările de reparaţii descrise în articolul precedent se vor executa
numai după luarea următoarelor măsuri:
- efectuarea de instruiri cu personalul echipei şi al staţiei;
- oprirea tuturor compresoarelor din staţie;
- evacuarea gazelor din instalaţiile tehnologice;
- menţinerea robinetelor de evacuare la coş în permanenţă pe poziţia
„deschis”;
- verificarea prealabilă a etanşeităţii robinetelor din instalaţia
tehnologică aflate sub presiune de gaz;
- izolarea prin blindare a conductelor tehnologice de aspiraţie şi
refulare a compresoarelor;
- fixarea de plăcuţe avertizoare, pe tabloul aparaturii electrice de
pornire a compresoarelor „Atenţie !Nu porniţi! – Se lucrează la
compresor”;
- aerisirea continuă a încăperilor în care urmează să se execute
reparaţia. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.28. Ȋ n cazul efectuării unor lucrări de reparaţii sau revizii la un compresor
aflat în staţionare, în timpul funcţionării celorlalte compresoare se vor lua
următoarele măsuri speciale:
- efectuarea de instruiri speciale cu personalul echipei şi al staţiei de
compresoare;
- refularea gazelor din instalaţia tehnologică a compresorului respectiv;
- robinetele de pe conductele de aspiraţie şi refulare se vor menţine
închise iar cel de pe conducta de evacuare la coş în permanenţă pe
poziţia „deschis”;
NTMSCG pag. 197

- verificarea etanşeităţii robinetelor din instalaţia tehnologică a

compresorului oprit;
- izolarea prin blindare a conductelor tehnologice de aspiraţie şi
refulare a compresorului;
- fixarea de plăcuţe avertizoare, pe tabloul aparaturii electrice de
pornire a compresoarelor „Atenţie! Nu porniţi! – Se lucrează la
compresor”. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.29. Ȋ n cazul executării unor lucrări de revizie a armăturilor din cadrul
instalaţiei tehnologice exterioare se vor lua următoarele măsuri:
- efectuarea de instruiri speciale cu personalul echipei de revizie şi al
staţiei de compresoare;
- refularea gazelor din porţiunea selecţionată;
- izolarea instalaţiei prin închiderea robinetelor de secţionare;
- robinetele de pe conducta de evacuare la coş se vor menţine pe
poziţia „deschis”;
- verificarea etanşeităţii robinetelor aflate sub presiune;
- fixarea de plăcuţe avertizoare, pe robinetele de secţionare şi coş
„Atenţie !Nu acţionaţi robinetele! – Se lucrează la instalaţia
tehnologică exterioară”. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.30. La efectuarea oricărei lucrări de revizii şi reparaţii piesele demontate se
vor aşeza în conformitate cu instrucţiunile tehnice de exploatare. Răspunde:
31.2.31. Operaţiile de gresare şi degresare cu detergenţi precum şi curăţirea
pieselor, se vor realiza în afara încăperilor tehnologice, în locuri fixate în
prealabil. Spălarea cu benzină , motorină , naftalină sau alte produse inflamabile
este interzisă. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.32. Repunerea în funcţiune a compresorului după fiecare lucrare de revizie
/reparaţie nu se va putea face, nici chiar pentru probe, decât după ce s-au montat
şi verificat dispozitivele de protecţie şi aparatura de indicare şi înregistrare a
parametrilor. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.2.Instrucţiuni de securitate ș i sănătate în muncă specifice staţiilor

de turbo –compresoare
În cadrul staţiilor de turbo - compresoare se vor respecta în plus faţă de

paragraful 31.1., următoarele reguli referitoare la securitatea ș i sănătatea în
muncă.
31.3.1.Ventilaţia naturală în hala turbinelor cu gaze, în sala compresoarelor
centrifugale, în sala grupurilor electrogene de rezervă, în centrala termică şi în
S.RM. se va asigura în mod eficient, astfel ca eventualele emanaţii de gaze să nu
formeze cu aerul amestecuri explozive. Răspund: şeful staţiei din subordinea
Departamentului Exploatare,conducătorul de formaţie.
NTMSCG pag. 198

31.3.2. Păstrarea lichidelor inflamabile în halele în care se află turbinele,

compresoarele grupurile electrogene de rezervă şi centrala termică este interzisă.
De asemenea, este interzisă păstrarea diverselor materiale, ambalaje, haine, etc.
sau instalarea de mobilier inflamabil în aceste încăperi. Bumbacul sau cârpele
pentru şters se vor păstra într-o cutie metalică. Răspunde: şeful staţiei din
31.3.3.Curăţirea cu materiale uşor inflamabile (petrol gazolină motorină etc.) a
podelei, a capacelor de canale, a carcaselor a podeţelor metalice, a covoarelor
din PVC etc. este interzisă cu desăvârşire. Răspunde: conducătorul de formaţie.
31.3.4.Toate canalele din pardoseală din incinta staţiei vor fi acoperite cu grătare
sau capace din materiale adecvate încăperilor respective, bine fixate pe suporţi.
Răspunde: şeful staţiei din subordinea Departamentului Exploatare.
31.3.5. Toate trecerile şi podeţele vor fi înconjurate cu balustrade fixate
corespunzător. Răspunde: şeful staţiei din subordinea Departamentului
Exploatare.
31.3.6. Accesul la diversele organe de maşini ale agregatului turbocompresor, nu
se admite decât după oprirea şi răcirea completă a acestora. Răspunde:
31.3.7. Operaţiile care generează scântei sau flacără, generate de lucrările de
reparaţii la utilaje sau instalaţii, nu se vor executa decât în baza permisului de
lucru cu foc, sub directa supraveghere a şefului de staţie. Răspunde: şeful staţiei
din subordinea Departamentului Exploatare.
31.3.8. Pentru executarea lucrărilor de reparaţii descrise la articolul precedent
vor fi luate următoarele măsuri speciale:
- oprirea grupurilor turbo - compresoare;
- refularea gazelor din instalaţiile tehnologice exterioare;
- menţinerea robinetelor de evacuare la coş în permanenţă în poziţia
„deschis”;
tehnologică exterioară, aflate sub presiune de gaz şi lubrifierea;
etanşarea acestora dacă este cazul;
- trecerea tuturor robinetelor cu acţionare electrică, aflate sub presiune
de gaz, de pe poziţia „comandă automată – telecomandă” sau
„comandă locală” pe poziţia „manual” şi blocarea mecanică a
comutatorului local pentru comanda electrică;
- fixarea de plăcuţe avertizoare, atât pe cheile de comandă de la tabloul
sinoptic, cât şi pe comutatoarele locale de comandă a robinetelor”
„Atenţie !Nu acţionaţi robinetul! – Se lucrează la compresorul
centrifugal sau de gaze” sau „Atenţie! Nu acţionaţi robinetul! – Se
lucrează la turbina de gaze”;
reparaţia. Răspunde: şeful staţiei din subordinea Departamentului
Exploatare.
NTMSCG pag. 199

31.3.9. Pentru lucrările cu foc sau cu scântei, ce se execută la compresoarele de

gaz, se vor demonta flanşele de intrare – ieşire din compresoarele centrifugale
şi se vor blinda. Răspunde: şeful staţiei din subordinea Departamentului
Exploatare.
31.3.10. În cazul efectuării de reparaţii sau revizii la un grup turbo - compresor,
aflat în staţionare, în timpul funcţionării celorlalte grupuri, se vor lua
următoarele măsuri speciale:
- efectuarea de instruiri speciale cu personalul staţiei de compresoare;
lucrările;
- refularea gazelor din instalaţia tehnologică exterioară a grupului oprit;
„deschis”
tehnologică exterioară a grupului oprit, aflat sub presiune de gaz şi
lubrifierea; etanşarea acestora dacă este cazul;
- trecerea robinetelor cu acţionare electrică , aflate sub presiune de gaz,
de pe poziţia „comandă automată – telecomandă” sau „comandă
locală” pe poziţia „manual” şi blocarea mecanică a comutatorului
local pentru comanda electrică;
centrifugal sau de gaze” sau „Atenţie !Nu acţionaţi robinetul! – Se
lucrează la turbina de gaze”;
- pe toată perioada lucrărilor, la grupurile rămase în funcţiune, se va
verifica zilnic etanşeitatea îmbinărilor mecanice ale conductelor de
gaz, prin folosirea detectorului portabil de gaze;
- în cazul semnalării sau apariţiei de emanaţii de gaze, se va opri
imediat lucrul la grupul aflat în revizie şi se va anunţa şeful staţiei
pentru luarea măsurilor necesare;
- sculele şi dispozitivele se vor folosi cu mare atenţie, fiind interzisă
trântirea sau izbirea acestora de pardoseală sau de părţile metalice ale
maşinii;
- ridicarea pieselor şi a ansamblurilor grele se va efectua cu o macara
diferenţială manuală, fiind interzisă acţionarea electrică a grinzii
rulante. Răspund: şeful staţiei din subordinea Departamentului
Exploatare, conducătorul formaţiei.
31.3.11. In cazul executării unor lucrări de revizie a armăturilor din cadrul
instalaţiei exterioare, se vor lua următoarele măsuri speciale:
- efectuarea de instruiri speciale cu personalul de exploatare a staţiei;
- izolarea instalaţiei prin închiderea robinetelor de secţionare;
- refularea gazelor din secţiunea selecţionată;
NTMSCG pag. 200


„deschis”;
- verificarea prealabilă a etanşeităţii robinetelor aflate sub presiune de
gaz şi lubrifierea; etanşarea acestora dacă este cazul;
- trecerea robinetelor cu acţionare electrică , aflate sub presiune de gaz,
de pe poziţia „comandă automată – telecomandă” sau „comandă
locală” pe poziţia „manual” şi blocarea mecanică a comutatorului
local pentru comanda electrică;
centrifugal sau de gaze” sau „Atenţie !Nu acţionaţi robinetul! – Se
lucrează la instalaţia tehnologică exterioară”;
- utilizarea numai a sculelor de montaj/demontaj special destinate unor
astfel de operaţii, fiind interzisă folosirea improvizaţiilor. Răspund:
şeful staţiei din subordinea Departamentului Exploatare,
31.3.12. La efectuarea oricăror lucrări de reparaţii sau revizii, piesele demontate
se vor aşeza în conformitate cu instrucţiunile tehnice de exploatare, iar rotoarele
grupului turbo - compresor se vor aşeza pe suporturi stabile, bine fixate, special
destinate pentru astfel de piese. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.3.13.Curăţirea paletelor compresorului axial nu este permisă cu scule
metalice. Această operaţie se va executa cu scule de lemn sau prin spălarea cu
soluţiile indicate prin instrucţiuni. Curăţirea mecanică cu aşchii de lemn este
permisă numai în cazul paletelor. Se interzice curăţirea paletelor în sens
transversal. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.3.14. Operaţiile de spălare - degresare cu petrol , petrosin sau triclor - etilenă
a filtrelor de ulei de ungere sau etanşare precum şi curăţirea altor piese, se va
realiza în afara încăperilor tehnologice. Spălarea cu benzină, motorină sau alte
produse inflamabile este interzisă. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.3.15.Piesele care au fost spălate sau degresate în timpul reviziilor, nu vor
putea fi remontate decât după completa uscare a acestora, pentru evitarea creării
unei atmosfere inflamabile în interiorul maşinii. Răspunde: conducătorul
formaţiei.
31.3.16. Produsul tri-cresil fosfat şi unii aditivi organici din uleiurile sintetice cu
specificaţia R.M.S. - 53 sunt uşor absorbiţi de către piele şi sunt foarte toxici.
Orice parte a corpului care vine în contact cu aceste uleiuri trebuie curăţată şi
spălată imediat. Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.3.17. Aerisirea maşinii de forţă la prima pornire după executarea reviziei
generale , înainte de închiderea circuitului de încălzire al spiralelor de prindere
şi lăsarea în funcţiune timp de 5 minute a turbinei de pornire sunt obligatorii
pentru a se elimina orice pericol de explozie. Răspund: şeful staţiei din
subordinea Departamentului Exploatare, conducătorul formaţiei.
NTMSCG pag. 201

31.3.18. Executarea la înălţime a lucrărilor de revizie necesită luarea unor

măsuri speciale de siguranţă pentru acest gen de operaţii (centuri de siguranţă,
apărători etc.). Răspunde: conducătorul formaţiei.
31.3.19. Lucrările de revizie şi de reparaţie ale compresoarelor, turbinelor,
cazanelor grupurilor electrogene de rezervă, instalaţiilor electrice etc. se vor
executa sub supravegherea directă a maistrului de specialitate şi conform
instrucţiunilor tehnice. Răspund: şeful staţiei din subordinea Departamentului
Exploatare, conducătorul formaţiei.
31.3.20. Repunerea în funcţiune a agregatului turbo – compresor , după fiecare
revizie sau reparaţie nu se va putea face nici chiar pentru probe , decât după ce
s-au montat şi verificat dispozitivele de protecţie şi aparatura de indicare şi
înregistrare a parametrilor. Răspunde: şeful staţiei din subordinea
31.3.21. Verificarea tuturor aparatelor de măsură şi control, a elementelor de
automatizare, a recipientelor, supapelor de siguranţă şi a mijloacelor de ridicat,
se va face periodic, după grafic, în conformitate cu instrucţiunile tehnice de
exploatare şi legislaţia în vigoare. Răspunde: şeful staţiei din subordinea
31.3.22. Aparatele de măsură, comandă şi protecţie care lucrează în încăperile
cu atmosferă potenţial explozivă , vor fi de construcţie antiexplozivă. Răspunde:
şeful staţiei din subordinea Departamentului Exploatare.
31.3.Instrucţiuni de securitate ș i sănătate în muncă la elementele

auxiliare acţionate electric
Pentru elementele auxiliare acţionate electric din cadrul staţiilor de

compresoare se vor respecta în plus faţă de paragraful 31.1., următoarele reguli
referitoare la securitate ș i sănătate în muncă.
31.4.1. Motoarele pentru acţionări auxiliare (pompe de răcire, ventilatoare
aeroterme etc.) vor fi de tip de execuţie antiexplozivă. Răspund: proiectantul,
şeful serviciului compresoare.
31.4.2. Montarea în interiorul halei compresoarelor a unor tablouri cu aparatură
AMC se poate face cu condiţia ca tabloul să fie în construcţie antiexplozivă.
Răspunde : şeful serviciului compresoare.
31.4.3. Ampermetrele motoarelor electrice se vor monta în interiorul staţiei de
compresoare la o distanţă de 0,5 m de peretele clădirii, în dreptul unui geam.
Ampermetrele vor fi de tip indirect, prin transformator de măsură , montate în
cutii etanşe. Răspunde : şeful serviciului compresoare.
31.4.4. Pornirea şi oprirea de la distantă se va face prin butoane în cutii de
comandă în execuţie antiexplozivă. Răspund : proiectantul , şeful staţiei din
31.4.5. Pentru întreruperea totală a alimentări cu energie electrică a staţiei de
compresoare în caz de avarie se va monta un buton de „Stop general”. Butonul
NTMSCG pag. 202

de tip „Stop general” va fi montat în afara mediului cu pericol de explozie.

Răspund : proiectantul, şeful serviciului de compresoare
31.4.6. Alimentarea cu energie electrică a staţiei de compresoare gaze se va face
de la un distribuitor amplasat la o distanţă stabilită de legislaţia în vigoare.
Răspund: proiectantul, şeful staţiei din subordinea Departamentului Exploatare.
31.4.7. Pentru protecţia contra electricităţii statice, curelele trapezoidale vor fi în
execuţie antistatică sau cu aplicarea unor straturi din substanţe conductibile.
Răspund : proiectantul, şeful staţiei din subordinea Departamentului
Exploatare.
31.4.8. Racordurile electrice de forţă din incinta staţiei de compresoare se vor
executa cu cabluri subterane de cupru. Răspund : proiectantul , şeful staţiei din
31.4.9. Instalaţiile din staţiile de compresoare gaze precum şi din clădirile din
incintă vor fi protejate prin legare la pământ. Răspund : proiectantul , şeful SCG.
31.4.10. Încălţămintea cu blacheuri, ţinte , potcoave etc. nu va fi permisă în
încăperile tehnologice ale staţiei. Răspund : şeful staţiei din subordinea
Departamentului Exploatare, conducător formaţie.
31.4.11. Păstrarea lichidelor inflamabile în halele în care se află compresoarele
este interzisă. De asemenea, este interzisă păstrarea diferitelor materiale,
ambalaje, haine etc. sau instalarea de mobilier inflamabil în aceste încăperi.
Bumbacul sau cârpele de şters se vor păstra într-o cutie metalică. Răspund :
şeful staţiei din subordinea Departamentului Exploatare, conducător formaţie.
31.4.12. Curăţirea cu materiale uşor inflamabile ( petrol , gazolină , motorină) a
podelei, capacelor de canale, a carcaselor, a podeţelor, covoarelor de tip PVC
etc. este interzisă cu desăvârşire. Răspund : şeful staţiei din subordinea
31.4.13. Menţinerea curăţeniei este obligatorie în toate încăperile tehnologice şi
în incinta staţiei. Fundaţia şi şuruburile de fundaţii vor fi ferite de pătrunderea
uleiului. De asemenea, canalele de pardoseală din interiorul halelor
compresoarelor vor fi în perfectă curăţenie. Răspunde: conducător formaţie.
31.4.14. Toate canalele din pardoseală din incinta staţiei vor fi acoperite cu grătare
sau capace metalice, fixate pe suporţi. Răspund : şeful staţiei din subordinea
31.4.15. Trecerile şi podeţele vor fi prevăzute cu balustrade. Răspunde: şeful
staţiei din subordinea Departamentului Exploatare.
31.4.16.Executarea la înălţime a lucrărilor de revizie, necesită luarea de măsuri
speciale de siguranţă pentru acest gen de lucrări (centuri de siguranţă , apărători
etc.). Răspund : şeful staţiei din subordinea Departamentului Exploatare,,
NTMSCG pag. 203

ANEXA 32
Conţinutul raportului tehnic de inspecţie a liniilor de măsură şi control

Descrierea pe scurt: sunt enumerate verificările făcute: inspecţia vizuală, testarea
termocuplelor şi a traductoarelor de turaţii; calibrarea indicatoarelor de temperatură, de turaţii;
testarea şi reglarea pragurilor de temperatură în automatica pornirii, aprinderii, avertizării şi
opririi; se fac recomandări.
Numele OST Anexa 32

Cod: SCG A32/Ed.01 Arhivare la SCG,SC timp de 2 ani
Emite documentul SC
Data: Vizat
Nr. Director DE
RAPORT TEHNIC DE INSPECȚ IE

Tipul inspecţiei: Testarea şi calibrarea liniilor de
măsură
Executant:
UTILAJUL TESTAT:
SERIA:
LOCAȚ IE:
GRUP NR:

intervenţie:
Starea tehnică:
Diagnostic:
Sunt ataşate tabelele cu mărimile generate, măsurate şi cu reglajele
NTMSCG pag. 204

efectuate pentru obţinerea valorilor impuse ale mărimilor măsurate pe

fiecare linie de măsură, în funcţie de particularităţile utilajului, după cum
urmează:
Inspecţia vizuală şi testarea termo-cuplelor şi a traductoarelor magnetice de
turaţii
Calibrare indicator de temperatură
Calibrare indicator de turaţii generator de gaz
Calibrare indicator de turaţii turbina de putere liberă
Testare şi reglare praguri prestabilite pentru temperatura în automatica pornirii,
aprinderii, avertizării şi declanşării
Testare şi reglare praguri prestabilite pentru turaţii la generatorul de gaz şi
turbina de putere liberă în automatica pornirii, aprinderii, avertizării şi
declanşării

SCG – staţia comprimare gaze;

OST – operatorul sistemului de transport
PIF – precedent întrerupere de funcţionare;
RK – reparaţie capitală;
DE – departament de exploatare.
NTMSCG pag. 205

NTM SCG Comprimarea Gazelor SNT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NTM SCG Comprimarea Gazelor SNT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORME TEHNICE SPECIFICE SNT

MENTENANŢA STAȚ IILOR DE COMPRIMARE A GAZELOR NATURALE – NTMSCG

ANEXA 8. Livret motor…………………………………………………………………. 81

Generalităţi privind mentenanţa staţiilor de comprimare a

1.1.1. Normele tehnice au ca scop reglementarea tuturor activităţilor

1.2. Domeniul de aplicare al normelor tehnice

1.2.1. Normele tehnice reglementează şi au ca domeniu de aplicare

1.3. Documentele de referinţă ale normelor tehnice

1.4. Legislaţia utilizată la elaborarea normelor tehnice

1.4.1. La elaborarea Normelor tehnice s-au avut în vedere prevederile din

1.5. Terminologie, definiţii şi abrevieri utilizate în normele tehnice

1.5.1. Termenii utilizaţi în Normele tehnice sunt prezentaţi şi definiţi în

2.1.1. Deoarece, potrivit prevederilor legale în vigoare, activitatea de

al OST, iar responsabilitatea elaborării programelor de mentenanţă, coordonării

2.2. Proceduri şi instrucţiuni privind mentenanţa staţiilor de comprimare

2.2.1. (1) Modul de realizare a activităţilor care trebuie desfăşurate în

2.3. Categoriile de personal implicate în asigurarea mentenanţei staţiilor de comprimare

cel precizat în Normele tehnice, procedurile şi celelalte documente care reglementează

(2) Atribuţiile şi responsabilităţile cu caracter permanent ale personalului implicat

personalului respectiv, iar atribuţiile şi responsabilităţile cu caracter temporar, asociate cu

(3) Personalul desemnat să participe la activităţile aferente procesului de

mentenanţă a SCG trebuie să posede pregătirea profesională, cunoştinţele, competenţele şi

toate atestările şi autorizările legale care să constituie premisele că va realiza la nivelul de

calitate cerut atribuţiile şi responsabilităţile primite.

2.4. Instruirea personalului implicat în asigurarea mentenanţei staţiilor de

2.4.1. (1) Pregătirea profesională şi competenţele personalului reprezintă factori

mentenanţă în condiţii sigure. Acest program trebuie să includă procedurile de

3.1.1. Normele tehnice se referă la staţiile de comprimare destinate

(2) Livretul este emis de Şeful Serviciului Compresoare şi primit de

lucrărilor şi verificărilor efectuate. Modul de completare a livretului este menţionat în

care a determinat apariţia anomaliei; b) localizarea şi natura anomaliei; c)

Mentenanţa staţiilor de comprimare a gazelor naturale

4.1.1. (1) Complexul de măsuri organizatorice, tehnice şi economice

reparaţii (neplanificate) după necesităţi, reglementând modul în care trebuie să

4.2. Categoriile de intervenţii ale sistemului de mentenanţă planificată

4.2.1. (1) Sistemul de mentenanţă preventiv planificată, cu planificare

componente sau înlocuirea parţială a unor subansambluri uzate, nereparabile,

Tabelul 4.1. Lucrările executate în timpul funcţionării stabile la utilajele de

Presiunea ulei, apă răcire, aspiraţie compresor, refulare

(2) Revizia tehnică (Rt) la motor (generatorul de gaz şi turbina de

Tabelul 4.2. Lucrări executate la revizia tehnică la motorul de gaz care

14 Verificarea stării conductelor şi a etanşeităţii în sistemul de aer

(4) Reparaţia curentă de gradul doi (RC2) la motor (generatorul

(5) Reparaţia capitală (RK) la motor (generatorul de gaz şi

Tabelul 4.5. Lucrări executate la reparaţia capitală la motorul de acţionare a

6 Proba de 72 de ore de funcţionare. După efectuarea unei reparaţii capitale

(6) Revizia tehnică (Rt) la compresorul centrifugal de gaz şi

Tabelul 4.6. Lucrări executate la revizia tehnică la compresorul centrifugal de

(7) Reparaţia curentă de gradul unu (RC1) la compresorul

Tabelul 4.7. Lucrări executate la reparaţia curentă de gradul întâi compresorul

(8) Reparaţia curentă de gradul doi (RC2) la compresorul

Tabelul 4.8. Lucrări executate la reparaţia curentă de gradul doi la

(9) Reparaţia capitală (RK ) compresorul centrifugal de gaz şi

Tabelul 4.9. Lucrări executate la reparaţia capitală la compresorul centrifugal

4 Echilibrarea ansamblului rotoric şi a cuplajului. În urma echilibrării se

termorezistenţelor şi a circuitelor de manual

protecţie aferente; testarea şi calibrarea

Verificarea traductoarelor magnetice de Conform

4.2.3. Având în vedere tipurile constructive de grupuri de comprimare din

Tabelul 4.11. Măsurătorile executate în timpul funcţionării stabile la

Tabelul 4.12. Lucrările executate în timpul reviziei tehnice la motocompresoare

motor, regulator aer, clapete aer combustie.

(3) Reparaţia curentă de gradul unu (RC1) la motocompresor.