Sunteți pe pagina 1din 5

PUBLICITATEA / ANUNŢURILE PUBLICITARE

1. Ce este publicitatea?
Este forma de comunicare care are ca scop, direct sau indirect, promovarea bunurilor şi
serviciilor pentru vânzarea lor consumatorilor indiferent de mijlocul de comunicare
utilizat.
Publicitatea îmbracă multe forme şi foloseşte toate suporturile media, tipărite (ex. Reviste
şi ziare), radio, T.V., cinematografe, panouri, telefon şi text.
Publicitatea reprezintă un concept foarte larg: este vorba atât de publicitatea la scară mare
adresată tuturor, cât şi de comunicările persoanale făcute unui individ.

2. De ce este reglementată?
Scopul publicităţii este de a se asigura că oamenii ştiu despre bunurile şi serviciile
disponibile. Este în interesul vânzătorului să-şi facă produsele şi serviciile cunoscute de cât mai
mulţi consumatori posibil.
Acest lucru permit o dezvoltare economică. Publicitatea joacă astfel un rol important în
stimularea economică.
Totuşi, dacă nu respectă anumite cerinţe, în special legale şi etice, publicitatea poate, la mai
multe niveluri, să se reveleze nefastă pentru interesele consumatorilor. Este motivul pentru care
este nevoie de o reglementare.

1. Publicitatea prezintă un risc pentru consumatori:


Copleşiţi de mesaje publicitare, consumatorii nu dispun întotdeauna de cunoştinţe
suficiente pentru descifrarea acestor mesaje, pentru a descoperi exagerările sau chiar posibile
înşelăciuni. Prin urmare, ei trebuie să fie protejaţi de vânzătorii care nu au intenţii bune şi sunt
gata să vândă totul cu orice preţ.

2. Publicitatea poate împiedica buna funcţionare a jocului concurenţei:


Publicitatea înşelătoare sau mincinoasă poate induce consumatorii în eroare cu privire la
calităţile produselor sau serviciilor oferite de diferiţi vânzători sau prestatori de servicii.
Concurenţa între aceşti operatori economici nu mai este în aceste cazuri una loială, făcând
obiectul unei reglementări stricte.

3. Publicitatea poate influenţa negativ tipul nostru de consum:


Publicitatea ne poate provoca să consumăm mai mult decât avem nevoie (supraconsum)
cu repercusiuni asupra bugetelor familiilor mai puţin favorizate (supraîndatorare). De asemenea,
poate încuraja adoptarea unor comportamente care nu sunt compatibile cu dezvoltarea
sustenabilă, în special prin promovarea produselor producătoare de deşeuri (creştere importantă a
1
cantităţii de deşeuri) sau prin promovarea produselor ori serviciilor dăunătoare pentru mediul
înconjurător.

3. Care sunt regulile?


Au fost stabilite anumite limite. Anumite practici sunt interzise, altele sunt încadrate şi
trebuie să ofere unele menţiuni obligatorii pentru a oferi consumatorilor un mesaj clar.
În plus, au fost stabilite sisteme de control juridice, administrative şi etice.
Dispoziţtii, de multe ori obligatorii, au fost stabilite în anumite domenii sensibile, precum
publicitatea comparativă, publicitatea ecologică sau publicitatea pentru copii.

CARE SUNT RESTRICŢIILE IMPUSE ÎN PUBLICITATE?

Publicitatea este un mod eficient de a face cunoscute peste tot produsele sau serviciile, iar
comercianţii îl utilizează frecvent. Totuşi, nu se poate promova un produs sau un serviciu în
detrimentul drepturilor consumatorilor sau al concurenţilor vânzătorului. Exista anumite restricţii
care trebuie respectate.

1. Care sunt interdicţiile?


Pentru protejarea consumatorilor şi a jocului concurenţei, anumite practici publicitare sunt
interzise în România:

1. Publicitatea înşelătoare
Aceasta forma de publicitate este interzisă.
Reprezintă o publicitate deghizată, care se prezintă în general sub forma unui text obiectiv care
descrie produse sau servicii şi care poate fi identificat cu dificultate ca fiind publicitate. Poate
induce consumatorii în eroare, deoarece aceştia cred ca dispun de o informaţie obiectivă, atunci
când nu este cazul.

2. Publicitatea care suscită speranţa sau siguranţa câştigării unui avantaj oarecare ca efect al
norocului.
În România este reglementată, dar nu interzisă. Este autorizată dacă nu impune participanţilor o
contrapartidă financiară, sau orice altă formă de cheltuială. Mai este denumită şi loterie
publicitară.

3. Altele
Este interzisă publicitatea care:
–     este subliminală;
–     prejudiciază respectul pentru demnitatea umană şi morala publică;
–     include discriminări bazate pe rasă, sex, limbă, origine, origine socială, identitate etnică sau
–     naţionalitate;

2
–     atentează la convingerile religioase sau politice;
–     aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnităţii şi vieţii particulare a persoanelor;
–     exploatează superstiţiile, credulitatea sau frica persoanelor;
–     prejudiciază securitatea persoanelor sau incită la violenţă;
–     încurajează un comportament care prejudiciază mediul înconjurător;
–     favorizează comercializarea unor bunuri sau servicii care sunt produse ori distribuite contrar
prevederilor legale.

PUBLICITATEA ŞI PROMOVAREA PE INTERNET

În lumea virtuală, ca şi în cea reală, publicitatea este peste tot: banere în diferite părţi ale
ecranului, ferestre pop-up, e-mail personalizat…multe alte forme noi de publicitate apar în
fiecare zi.

1. Care sunt diversele forme de publicitate on-line?

1. Publicitatea şi promovarea
Când navighezi pe Internet, poţi întâlni publicitatea într-o multitudine de forme:
–     Banner-ele: sunt imagini publicitare care sunt afişate în cadrul paginilor pe care le consulţi,
pe care poţi face click pentru a accesa site-ul vânzătorului.
–     Sponsorizare: acest fel de anunţ este dat de o companie sau organizaţie care finanţează total
sau parţial site-ul vizitat. Emblema companiei sau organizaţiei, fraza publicitară şi posibil o
legătură către pagina web vor apărea proeminent pe site-ul pe care-l accesezi.
–     Ferestre pop-up: sunt ferestre care se afişează automat, în mărime redusă şi fără bara de
navigare.
–     Interstiţiale: sunt anunţuri publicitare, în general sonore şi animate, care apar în cursul
navigării, de exemplu atunci când schimbi pagina. Ocupă totalitatea ecranului, fără a lăsa
posibilitatea de a le evita.

2. Publicitatea prin poşta electronică


Publicitatea prin poşta electronică include e-mail, SMS (mesaje text), MMS (mesaje multi
media) etc. Acest tip de publicitate poate fi sau nu personalizată.
Publicitatea care nu este personalizată reprezintă o trimitere în masă către cât mai multe persoane
posibil.
Publicitatea personalizată constă într-un mesaj personalizat trimis pe o adresă de e-mail a
unei persoane sau direct pe telefonul mobil. Acest tip de publicitate este din ce în ce mai folosit
de comercianţi. Trimiterile publicitare nesolicitate sunt cunoscute sub denumirea de spam.

2. Care sunt restricţiile impuse acestui tip de publicitate?

3
1. În general, publicitatea pe Internet este permisă, cu respectarea anumitor condiţii:
Publicitatea trebuie să fie clar identificabilă ca atare.
Datele persoanei pentru care se face publicitate trebuie să fie clare.
Ofertele promoţionale trebuie şi ele să fie clar indentificabile ca atare şi orice conditii ale
ofertei trebuie să fie clare, precise şi concrete. Concursurile şi jocurile promoţionale trebuie, de
asemenea, să îndeplinească aceste condiţii.
Dacă este cazul, trebuie respectate regulile impuse de corpurile profesionale – coduri de
conduită.
Aceste condiţii sunt aplicabile doar pe site-urile supuse legislaţiei europene.

2. Particularităţile publicităţii prin poşta electronică:


Trimiterile publicitare prin poşta electronică sunt interzise cu excepţia cazului când există
consimţământul prealabil, liber, specific şi informat.
Vânzătorul va trebui să facă dovada că ţi-ai dat acordul pentru primirea mesajului.
Dacă nu mai doreşti să primesti astfel de mesaje şi îţi exprimi voinţa în acest sens,
vânzătorul va trebui să respecte acest lucru.
Mai mult, vânzătorul trebuie să respecte ansamblul regulilor referitoare la protejarea vieţii
private şi utilizarea datelor personale.

PUBLICITATEA ÎNŞELĂTOARE

“Petreceţi-vă vacanţa de vis într-un loc istoric cu vedere la mare!”. Anunţul este
atrăgător… realitatea este diferită.

1. Ce este publicitatea înşelătoare?


1. Definiţie
Reprezintă orice publicitate susceptibilă să inducă în eroare consumatorul şi să-i
influenţeze comportamentul economic, fie prin prezentare, fie prin conţinutul eronat sau
ambiguu, fie prin omiterea unor informaţii esenţiale.
Toate formele de publicitate sunt vizate: poştă, ziare, radio, TV, Internet, etc.

2. Care sunt elementele la care se poate referi?


Publicitatea înşelătoare se poate referi la orice element susceptibil de a modifica
comportamentul consumatorilor.
Informaţiile incorecte sau omise se pot referi la:
–     Operatorul economic: identitatea, calificarea etc. De exemplu – comercianţii nu pot spune că
sunt membri ai unei asociaţii de comercianţi, dacă nu sunt.
–     Caracteristicile produselor sau serviciilor: disponibilitatea lor, natura lor, originea lor
4
geografică sau comercială, metoda prin care au fost fabricate, caracteristicile, efectele, etc. –    
Exemplu – un comerciant nu poate afirma că un produs este organic dacă acesta nu respectă
metoda producţiei organice.
Preţul: metoda determinării preţului, produsul sau serviciul la care se referă preţul, posibilele
condiţii de respectat etc. Exemplu – comerciantul nu poate pune un preţ cu reducere fără ca acest
lucru să fie menţionat.

2. Care sunt consecinţele publicităţii înşelătoare?


Publicitatea înşelătoare este interzisă.
Această interdicţie este generală şi se aplică:
–     Chiar dacă publicitatea nu a provocat niciun prejudiciu consumatorului: este suficient să
existe o posibilă influenţare a comportamentului său.
–     Chiar dacă vânzătorul nu a avut intenţia de a înşela: este suficient ca publicitatea să dea o
impresie greşită consumatorului şi să-i influenţeze comportamentul.
Dacă publicitatea conţine indicaţii înşelătoare, consumatorul nu este obligat să probeze
acest lucru.
Sarcina probei este răsturnată în acest caz: vânzătorul va trebui să probeze că nu este vorba
de publicitate înşelătoare.
Pentru mai multe detalii, consultă unitatea care se ocupă de controlul publicităţii.

Sursa: http://o9atitudine.ro/info/publicitate/publicitatea/

S-ar putea să vă placă și