Sunteți pe pagina 1din 181

LAURENTIU TEODOR

Editura CORINT

.Jv6E
LAUREN-TIl) TEODOR

MIC DICTIONAR AL BUNELOR MANIERE ,


,-

Coperta de WALTER RIESS

Redactor:' DANIEL PENESCU Tehoredactare cornputerizata: CAMELIA DUTA Corectura: FLORI ZAHJU -

Consilier editorial: MARIANA TARANU

© Editura CORI T. 1996

,-

LAURENTIV

TEODOR

MIC -DICTIONAR ,
--

AL

- BUNELOR MANIERE

Editura CORINT
Bucuresti -}996

ISBN: 973-97588-8-6

-ADOLESCENIII;
-$i:._ pentru

Pentru.rnulti pariDli,-dar

uni i psiho Iogi, adol escenta este 0 -varsta a 'crizei cand copilul se -pregateste .pentru maturitate. Adolescentul . arein-primul rand tendinta de afi. tratat ca -unadult,' vrea sa-si pU11a lll-~valoare personalitatea; -sa-i 'fie. respectate gusturilesi -op!iunil~: Intr-uu-cuvailt,sa tie -{fatal ca- un -adnlt. Pe -de .alta pat1e,iri ~conlportare,a mai sunt sernne ale copilariei: nu iaintotdeauna.Iucrurile -i~ series, are o predispozitie specials ~ pentru, joe, are - sensibilitatile copilului. Adeseori .adolescentil trec-prin mici crizecare-iingrijoreaza peparinti; potsa taca zile intregi, adanciti In

sa

+.

ADOLESCENTII ,

"

Teate aceste eiernente specifics de cQ-mportament sunt binecunoscute de specialisti.. PaFintii -treDl.li~ sa, actioneze cu calm si eu rabdare', 'sa BUdramatizeze _aoe,Ste
dar nici sa piarda de sub control pe adultul 'in devenire. O· aritudine prieteneasca, deschisa, d~aca.este . situatii,

stabilita 111Ca' din copilarie intrc parinti ~i copu, se poate rnentine si la aceasta varsta. Ideal este . ca de am be le RaTtI sa se manifeste toleranta si spirit deeompromis. Parintii nu trebuie sa intrenrpacotitacrul cu scoala, dar nici nn trebuie sa lase irnpresia ell II lin sub control pe adolescent. De asernenea, . tot prin discutii deschise, trebuie stabilit un. mod de yia~a rsciproc acceptat, care sunt orele de venire acasa, Sa-!1U-;;>.L uite obligatiile (mentinerea ordinii, ajutor III ·gospodari·@). Unii pedagogi recomanda intensiflcarea exereitiilor fizice pentru adolescenti: acestea Ii ajuta sa-si formeze un 'trup arrnonios ~i Ie canalizeaza fortele intr-un sens pozitiv, ' Exista de asemenea scoli de gandire care dau muIHi libertate de miscare adolescentilor. inclusiv in~ administrarea bani lor sau in ahe a riuni prin care sa irivete sa devina independerui,

ADO LESCE:'\TII

'j

In cazul primelor iubiri totul trebuie tratat eu tact, fara ironizari si rnsinuan _ Nu strica a. atat fetele cat si baietii, sa primeasca lectii de educatie sexuala din parte"] unor persoane competente sau a parintilor.

AEROPORTUL.
si,

Pentru a ajunge

in avion

cu ajutorul acestuia, sa calatorim spre 0 anumita destinaiie. trebuie mal inei indeplinite anumite fcrrnali a!i la aeroport. Calatoria ell avionul are anumite caractcristici care a deosebesc -de' calatoria ell trenul sau eu aut buzul, dar desigur :;>1 anumite trasaturi c mune cum ar f punctuaiitatea. resp .ctarea iocurilor de pe bilete etc. Cea dintai regula care trebuie respectata este ca trebuie sa te atli la locul de imbarcare eLL un anumit timp inainre de dec lares avionului (0 ora sau doua, dupa cum este uzanta), pentru a fi indeplinite anumite formalitati absolut obiigatorii. De aceea trebuie sa avem grija sa plecam din vreme, luandu-ne $.1 0 marja de siguranta pentru a avea timp, in cazul di se intarnpla ceva (de exerrrplu se defecteaza taxiul), sa recuperarn .inWrzierea. Acasa chiar eLI 0 zi - doua inainte. tr buie facut bagajul avand grija ca greutarea acestuia sa nu depaseasca normele cerute: altfel vom fi nevoiti fie sa platim taxe pentru surplusul de greutate, fie sa nu se accepte valiza supraincarcata. In plus, VOl' Ci evitate discutiile generate de astfel de ituarii. Totodata se verifica de acasa daca toate doeumentele sunt in regula: pa~aP9rtul eu vizele respective (daca e cazul), biletul de avian, invitatia, documentele pentru congres sau once alt document fara de .care

ADOLESCENTII

AEROPORTUL
"

"

vizita

AEROPORTUL

__

'

- -.

- _' .

-rnll:::::::::::::::lilillliiiii:J:::::,:t'M!i;l:ji]@;:l:::~"{4~lqn::~f',;;~!_iltllt!::::I:::::i ,
Shvp_;_cJeun'de se pot cumpara produse farafaxe vamale. Atentie insa cum va chlbz~iii banii: on va lansari ind1.d~ 'la'inc~pl.mlLcalatoriei in chelt~ieli Q.ra rest, ' Nu va agitati-:;;i nu vociferatr inutth:laca vi ~se-spune ca- zborul~are' o intarziere. .Aveti tot dreptul sa "cereti ~ lamuriri in .l~gatura. ~u aceasta, dar faceti-ope un ton civilizat.. N~ vainghesuiti pe drumul spre avionsi nici Ia inti-area pe -scara avionului; Iocul v'a este asiguratoricum, _In general este.pr~ferabil sa fiti. destins, relaxat :;;{bine dispus; incmntarea in util a TIUajuta La nimic, Drum Dun!
Free

ANGAJAREA

IN SKRV-ICIU. - Daci

. suntem In- cantaie _de servici u '~i'suntern programati -hi 0 .discutie. preliminara sat! Iavun "fnter\liu;' .ln vederea ocuparii .unui loc de .munca, respectarea anumitor reguli poate fi determinanta intr-o anfrmita masura .Tn reusita acesfei tentative. Primagrija este. "s<,! nu intarziem "nic5i 0 - secunda.. Pentru a evita surprizele neplacute, sosirea .apropierea locului undese va desfasnra inralnireava trebui putin devansata, Iml:5racamintea vafi potrivita -cu situaria, dar nu trebuie sa fie excesiv de eleganta, sau lao ordinea ~ilei in ce priveste moda.Tn fond cautam unloc de munca sise presupune ta avem nevoie de bani .. . ."Dupa ce este arruntat.ccandidatul va trebui fle primitsi tratatcat se poatede politicos de eel care vorbeste in. numele institutiei. Candidatul nu se. va aseza pe scaun decat atunci cand este invitat .<;>i nu va. vorbi dedit atunci " cand este intrebat. Exuberanta ~i volubilitatea excesiva nu-si au rosnil. Raspunsurile la intrebari safie- limpezi,

-in--

sa

AEROPORTUL ANGAJAREA IN SERVICIU

.:

precise, mra_ amanunte. inutile :si fara -_a se cadea 111 anecdotica Q.i,atuita: _ Candldatlll -tn3-~_ui_e sa~~l stapal1caSea -erriotia, s-a nu se.foiasca, stLnu-~i plimbe degetele pe marginea .meseisau sa l:nvarta _intre _deg~tediver:;_e- -:abiecte._ .Toata ateniia -trebuie concentrata asupra disc-uriei,lar~ 12a~priri --aceasta
persoana respective - sa J'amana~'J"lgrda:qimpoi:rivi, se impune 0 comportare mai-naturala. __ --_ - Cand 1_~1tJ:_e-v~_diFea ca s-aIncheiat, candidatul pare se va ridica si nu se va- reaseza dedit daca vafidin .nou invitat -sa -0 fa C 3_. C;fit priveste propria prezentare, ea trebuie . sa cont inadate -exacte, m:ra ,,{ 0 mite .elemen te sernni ti-catl ve $-itara'~ _ad~higadateca-~e se'pet d-ovedi fal;~sau exageta.te. - hldiTererit~: de ~5spunsul ope care.,l prjmeste candrdatul (daca va f angaj -i;au" Iili); e:l-tre_l5liie s-~ aocepte totl~l eu demnitate. N u va __insi~ta:, in -cazlli UUU! raspuns negati v, decat _~ac_a' ~1t~~~veae 0 >lta _po5;ibil iw.te ~e~n't e d rezolvare. De asemenea, _reprczentantul firmei sau ins~titutiei trebuie sa .deaun raspun~ preci-s" -iar In cazul unui' refuz sa

em

at

ofere oexplicatiecare
....

s_u nu jigneasca.
--

A-NECDOTELE.

Auecdotele -

_ sunt, -

'_

intre

pricteni, sarea ~i piperul unor intalniri. Dar chiar si intre prieteni - ~j cu atat. mai Inuit in cadrul unor reuniuni cu persoane _ 'necunosGute - nu treb:uie sa se abuzeze eu "recitalurile" de anecdote sau "bancuri';, cadrul unor intalniri protocolare, anecdotele nu sLliftspnse intamplator, de urmaresc sapuna in.valoare 0

In

ANGAJAREA IN SERVICIU ANECDOTELE

situatie. De aceea, nutrebuie-sa va lansati imediat ca ,,~tiu $1 eu una". Cei care spun anecdote au de regula U11 repertoriu, stiu sa povesteasca, au ceea ce se cheama haz, Daea ~tj!i ea . nu -aveti asemenea "talente"-, nu riscati sa iesiti- ,;in.,fata'" decatdacastitio anecdotaabsolut grozava. Iar eel care $ti~ multe bancuri nu trebuie sa moriopolizeze atentia; fiecarc trebuiesase simta bine; fiecare ar trebui -sa aiba prilejul - sa~:;.ispuna "partitura''. Altfel unii se vor sitnti .stingheri $] chiar complexari.JNu -trebuie coborat nivelulenccdetelor spre vulgaritati; unele anecdote rnai deocheate se pot spline intre prieteni, dar nu trebuie exagerat: cee mull strica, Dacacineva cunoaste "paarita'"'- este bine Sa nu-i strice.placerea povestitorului anticipand-o. Daca cineva se simte afensat de 0 anumita anecdota, r1U trebuie sa searate .scandalizatsausa dea replici usturatoare.Jn.atmosfera care se cree ala in-astfel desituatii, asemeneai.dusurireci" nu prea cad bine. 0 tacereelocvcnta ar fi 0 arrnaeficienta.: N~ spuneti -bancuri care -pOl sa" sune ca .funialn casa spanzuratului' .'

ANIMAL"ELEDOMESTICE.

OI1;ul,

tl~ ca traieste la tara, fie la eras, sirnte nevoia comparriej unui animal domestic. Nil tori -au conditiile si rabdarea sa-l creasca, Deci, .prima conditie pentru a tine un .caine, 0 pisica.. 0 pasare sau un acviflu cu tpesti este sa avem posibilitatca-si disponibilitatea necesara de a ne ocupa de ele. Altfel ne chinuim !?1 noisi le chinuim sipe ele._

ANECDOTELE

ANIMALELE DOMESTICE

ANIMALELE DOMESTICE - -

ANIVERSA REA.

La noi se obisnuieste

sa

se organizeze mici agape prietenesti atat ell prilejul zilei de nastere si de ziua numelui, Alte persoane sunt insa mai discrete, asa ea nll trebuie sa: facet' aluzii va asteptati sa faca .cinste", nici chiar intre colegi. Unii prefera sa-si organizeze asernenea intalniri aniversare la restaurant; altii ins a 0 fae intr-un cadru rnai .intim. . Important este ca invitatii sa marcheze momentul facand rnici cadouri. Bucuria sarbatcrii 1T\..I trebuie sa ne faca sa uitam sa piecam acasa: viziteie cele mai placute sunt vizitele scurt . se pune.: Daca sunteti invitat la 0 doarnna .sau dornnisoara trecuta de prima tinerete;: nu trebuie intrebati .cate prirnaveri" a Imphnit~ desi, oarte multe femei TIll se formalizeaza ~1TIU cocheteaza inutil C1.1 0 lege biologica. " Persoanelor apropiate le faceti urarile de bine prin telefon. telegrama. scrisoare, Tara sa asteptati sa. fiti invitat la festin; daca sunteti invitat $1 nu va puteti duce, trebuie sa anuntati din tirnp si sa dati explicatiile care se cuvin. Iar daca motivele sunt lntemelate, 111ci sarbatoritul TIU, trebuie sa se sup re pe e entualii absenti.

cat

ca

sa

AP A.

La orice rnasa este absolut indispensabil

sa

punern 0 carafa eu apa pe masa, sau rnai rnulte, in functie de numarul invitatilor. De asernenea, se poatc aduce apa minerala sau gazoasa. In acest C3Z, pe rnasa se asaza $1 un pahar pentru apa 'in afara de eel pentru yin. Persoanele care vor sa bea ,~prirvor avea -obligatoriu la dispozitie apa

ANIVERSAREA;'

APA

minerala. in cazurile in care "obicei.ul locului" este sa se bea yin eu sifon, atunei gazda se va ingriji sa umple recipientele bine eunoscute ell sifon. Cunoscatorii vinului l1U recorrtanda .insa amestecarea vinul ui eu apa, ci cel mult sa s~ bea separat, ,~ La mesele mai pretentioase. sticlele de apa nu se asaza pe masa. iar primul pahar este umplut inainte de ase aseza mesenii. Cand pe masa sunt mai multe pahare, eel pentru apa este eel mai mare si este asezat la stanga celorlalte (a se vedea cal? Paharele y.
.

I.n mod obisnuit, Ia noi se intelege prin aperitiv Q mica gustare care se ia inainte de 'seTvirea mesei. sau 0 bautura care' se serveste Tnainte pentru a starni pofta de mancare. De cele mai multe ori insa aperitivul constituie chiar primul fel, desi Btl ar trebui,
S3:-1 substituie. -Daca aveti.musafiri, . servirea aperitivului afe rolul

APERI'fIVUL.

de a incalzi putin atmosfera, mai -ales daca oaspetii nu se eunosc intre ei. Fe de alta parte. servirea aperitivului Ii <\juta ~i pe aceia dintre musafiri care, dintr-un rnotiv sau
altul,
THl

sunt tocmaipunctuali

sa nu se simtastingheriti

dad ar f nevoiti sa se aseze direct la masa.


Pentru aperitiv se servesc bauturi usor alcoolice si ehiar sueuri de fructe. De asernenea, la dispozitia rnusafirilor se 'vor pune tarrine asortate, arahide, masline asezate pe platouri. At<1t bauturile si tartinele pot fiservite de cineva pus anurne sa faca acest serviciu, sau totul poate

cat

AP A

.',,,,APERITIVUL

musafirilor, Este bine ca musafirii sa nu exagereze eu degustarea celor servite ~i niei stl se posteze ostentativ langa rnasa ell platouri facand exces de zel 'in "savurarea" bunatatilor oferite. -Acest IUCTU ar crea 0 impresie nu tocmai favorabila. Se serveste doar din cand in' cand cate ceva din cele oferite de gazda, continuandu-se discutiile ell

fi lasat la indemana

eei din jur..


Pe de alta parte, nici gazda nu trebuie S'a prelun. geasca prea mult acest moment, pentru ca musafirii sa nu . se plictiseasca in asteptarea momentului principal al.rnesei.

de folosinta cornuna in imobilele moderne cu mai multeetaje. Daca sunteti in ascensorul de la propria locuinta ~i in el se afla si persoane necunoscute, nu va Iansati 'in discutii prea intnne eu eei pe Care Ii cunoasteti; de asernenea, nu este necesar sa strigari. _' Trebuie sa evitati sa vorbiti de rau vreo cunostinta comuna: s-ar putea .ca persoana necunoscuta sa fie chiar , prieten sau ruda a celuicriticat. In ascensor nu se intra CLI 'tigara aprinsa, nu se danseaza, sunt lasate deschise sau inchise usile asa cum mijloc inevitabil

ASCENSORUL. '.

Ascensorul
.'.'

a devenit

un

prevede modul lui de folosire:altfel riscati sa produceti un accident sau sa ramaneti blocat. Se intelege eft nu trebuie sa scrieti pe peretii ascensorului. iar daca din intamplare .conduceti un musafir si in ascensorul dumneavoastra
eineva prost erescut a mazgali: peretii, n1..1 trebuie

.sa

insisG

tari atragand atentia insotitorului-s-ar

putea sa se creeze

APERITIVUL

.:,' .

ASCENSORUL ,

<.

situatie jenanta. " Daca ascensorul este prea aglornerat, nu intrati in ~ .. sufletul celui de alaturi. De asemenea. daca va aflati !iitlg{t . vreo femeie tanara$iatragatoare, nu va, dati in spectacol .facand ocheade eu sublnteles=e neplac:ut ~i apoi s-ar putea 'ca langs. ea sa se afle prietenul sau s011.1l.Evitati :sa urcati eumulte bagaje incomodandu-i-pe .altii; dacanu .aveti de ales, asteptati pana cana se mai elibereaza ascensorul; acelasi lucr1.1daca aveti un caine san alt animalde casa, In general, este bine sa ne cornportam : ~i in ascensor. ca in oricare -alt "loc, catmai natural si lara . stridente, respectand intimitatea celuilalt. .

AUTOllUZUL SAU MIJLOACELE DE 'f"RANSPORT iN COMUN. A'tlt:obuzul,


troleibuzul, tramvaiul, metroul suntlocuri pe· care le frecventain zilnic, :;;i tot zilnic cornentam inire prieteni felul cum se poarta alte ·pel'SOaneil1 asemenea imprejurari, iar de CElie mai ~mu1teori. concluziile noastre nu sunt deloc . favo-rabile partenerilor nosiri ,de transport. ,Multi considera ca, in' autobuz, aflandu-se intre . oameni necunoscuti, aproapc totul este ingaduit. Si totusi ... exista arrumite bariere care nu trebuie depa:;;jte. Daca unui barbat ii este greu sa-i fad locla usa de urcare unei doamne.. macar in autobuz sa nu dea buzna pe prirnul loc gO'l$! sa incerce vada daca vreo persoana irlva:rsta, 0 femeie cu copil-in brate, 0 .gravida nu .ravneau cumva la acelasi loc.

sa

'.

ASCENSORUL

AUTOBUZULSAU

MIJLOACE DE TRANS.PORT iN COMUN

AVTOBUZUL SAU MIJLOACELE DE TRANSPORT iN COMUN

zburdalnici, nuvaapucati

sunt copii rnai sa le tineti lectii pedagoglce de buna purtare; ell putin tact, gasi!i modul eel mai firesc .;;i mai onorabil de adresare, tara sa raniti amorul propriu al parintilor sau bunicilor. sau in metrou

v-a trezit interesul. Daca in autobuz

Nu incercati sa legati conversatie eu cineva care nu doreste acest lucru. chiar dad sunteti nevoit sa ealatoriti in ace las i mij loc de trans port pentru mai 111 U 1 vrerne. De ta asernenea. evitari sa va descarcati sufletul primului __ necunoscut. Nu trebuie sa va descrieti conrinutul valizelor .in fata unor persoane pe care le vedeti pentru prima oara sau sa: le dati _prea multo amanunte despre locul de unde veni ~i si unde mergeti: s-ar putea ca 'intre acestea sa fie vreuna care sa fie ispitita sa puna mana pe lucrurile pe care Ie aveti,
. . I

A UTOMOBILUL.

denurnit i.zeui' lurnii moderne, at pentru faptul ca lUI toti i se inchina, cat si probabil ca, din pac ate, ca orice zeu cere noi ~i- noi jertfe. Dar I1U trebuie sa privirn aspeetul tragic al problemei: cert este ca automobilul ne subjuga pe toti. Multi fae insa din dorinta de a avea aiitomobilul eel mar luxos 0 adevarata competitie; de aici invidia eLI care este privit eel al cunoscutilor. Trebuie sa evitam sa ne consideram stapanii absoluti ai carosabilului si sa, 'credem ca. daca un alt automobil vrea sa ne depaseasca, .asta ar lq:semna 0 umilinta

at

Automobilul

fast

AUTOBUZUL ....

-AUTOMOBILUL

are importanta, La.urma urrnelor, daca pe 0 portiune de drum ne depasesie un .Trabant": data tinern . neaparat, tot noi vorn ajufigeprimii .: Important e·ste. asadar, nu numai sa respectam regulile de circulatie, ei sa avemsio atitudine cavalereasca, civilizata f'8.!a. de ceilalti
pentru noi.Nu cand ne aflam la volan. . Psihologii spun. de altfel ca la volan oamenii l$i schimba oarecum comportarea: se simt dintr-o data mai puternici, mai indrazneti. Chiar daca este asa, asta nu-i scuteste bunaoara pe barbatii soferi sa fie amabili cu femeile aflate la volan. Unit [in insa ca. atunci cand intalnesc Q femeie conducand masina, sa incerce sa ii dea a iectie despre felul cum trebuie condus si fac tot felul de

acrobatii

riscante

in apropierea

masinii

acesteia.

Sa nu

.credem ca devenim mai interesanti in felul acesta; eel 111ul t putem risea sa lie accidentam sau sa 0 lovirn pe cea ill fa;a careia vrern sa ne "-": zrozavim. Asadar, sa !1U ne simtim ,~., insultati daca ne depaseste 0 femeie si nici sa nu incercam sa-i aratarn superioritatea noastra In' materie de sofat. . .Daca se intaJllpla ea partenerii nostri de drum sa
.

eapul pe geam si sa turuim tot repertoriul nostril de inj uraturi; 0 m ic~ aten t iOI131"C este de aj u n s, fara sa ne darn neaparat in spectacol. Poate ca este verba de lin incepator si, la urma urrnelor, si noi gresim. . . Un automobil nu este discoteca: nu e nevoie sa ~ dam drumulla maximum Ia casefon sau radio si sa. mergem ell' geamurile 1 [lS<:1 devenind astfel ostentativi. te M uzica, in habitaclul automobilului, are doar scopul de a ne insoti . .
.

comita vreo grcseala. nu este absolut necesar

sa

scoatem

AUTOMOBILUL

discret, de a fie face singuratatea la volan mai placuta. Daca avem.un oaspete de vaza In rnasina ll invitam pe locul din fata de langa sofer: candva, pentru a asemenea cinste era rezervat locul din spate dreapta, Iaratnnci cal?d - avem pe cinevastrain in masina 'BU trebuie sa aratarn toata .maieslria noastra in arta conducerii luand curbele cu rotile sfaraind pe asfalt;· s-ar putea ~sa 'IE! dam mati emotii musafirilor nostri, in afara de- riscurile unui a;emenea fel' de a conduce;

Asadar

nu

trebuie ca.

automobilul isa

vdevina

stapanu] nostru, ci noi sa-i fim stapani, Altfelriscam fie sa ne punem 'data in pericoffie sa devenim ridicoli. La urma urnielor automobilul nu este 'dedit un obiect menit sa ne faca.existenta mai usoara,

AVIONUL.

Avionul

este doar -un mijloc

de '

transport eeva mai deosebit, ce-i drept, pentru ca nu-l folosim .in fiecare rzi. De aceea, calaroria cu avionul impune 0 anumita tinuta. -Cel care' se urea prima data la bordul unui avian nu trebuie sa rase sa.se vada acest lucru: trebuie evitata panica zgomotoasa,' exclamatiile eu voce tare.T'entru a-ti ascunde teama - fireasca intr-un asemenea moment ~ este bine sa intretii 0 conversatie,- pe . un ton eeva usor, ori sa inchizl ochii prefacandu-te ca vrei sa te odihnesti. Nueste recornandabil sa atragi atentia celor din

potrivit, cuo persoana cunoscuta, sa citesti cat mai degajat

jur cu panica ta, pentru ca s-ar putea fie sa .le-o transrniti


firilor rnai sensibile, fie sa devii obiect de persitlare eei rnai experimentati. -._
',.-

pentru

AUTOMOBILUL.

AVIONUL

Pe timpul _ calatoriei este_ bine sil_- rps.pectat( -intimitate~ celui aflat alaturi. Candte asezi, cuvinesa saluti. sau sa incerci 0 conversarierpe terne -banale eli vecinul ,tau; .daca celalalt nu se arata dispussa cornuriice, nu trebuie sa insisti - fiecare are .dreptul- 13. linisjea sa,

,ie

Bagajul 'de manaestepreferabilsa


- special amenajate,

fie asezat in .locurile

sinu la picioare, .mai ales.daca este mal

-vol uminos. Evitati sa -umblati prea des la geanta de .voiaj pentru ca iiputeti deranjape cei din jUL-_ __ -: Pentru iproblemele legate de ~zbor faceti .ape_1-Ia irisotitoarele -d~ bord (stewardese). Nu. -confundati zambetul lor amabil, profesional, cu _0 invitatie -Ia - b
>

cornportare -prea .familiara. Chemati-le __iscret, .iarasa d tipati $i.laTa:sa ya-ij:dieati in picioare. I-n rnomentul incare tree carucioarele speciale eu maricare, cautati sti rfunfuieti pe loculin care vaaflati, altfel puteji.produce incurcaturi. - $1 in avion, ca si in alte -mijloace transport, se recornanda 0 - cornportare - cuviincicasa rsi vcavalereesca:

de

Ramaneti . in cornpartimentul
fumatori
~j
1].L1

fumatorilor

dad

sunteti

,va, aprindeti tigat:a)l1 locurile in care, acest

lucru este interzis.. nu incercaji sa· va- aplecati spre hublou,


ca.sa priviti afara, daca prinaceasta miscare incornodati vecinul; puteti eel mult sa-i cereti voie, Daca dNi drurnul la ventilator nu 5ndreptati jetul de aer catre vecinul xlumneavoastra caruia poate sa nu-i faca placere acest-lucru, Respectati indicatiile insotitorilorde bord' inca. de la urcarea in avion: ocupati-va locurile indicate, puneti-va centurile de siguranta si nu va ridicati de la locurile dumneavoastra decat atunci cand vi- se cere acest lucru.

AVIONUL

Daca sunteti . la prima calatorie in' strainatate . si nu intelegeti indicatiilecare se dau, urrnariti discret cefac cei din jut. Atentie ca. atunei cand lasati pe spate, pentru a va odihnirscaunul pe care stati, sa nu loviti persoana a$czata inapoia dumn·eavoasti·a.'

Un . moment

important

111 tirnpul

zborului

eu

avionuI este servirea mesei. Evitati miscarile bniste care ar putea duce la rasturnarea caserolelor C1.J mancare; nu faceti comentarii cu voce tare daca mancarea nu va place; data ceva nu va 'convine puteti chema insotitcrii si le puteti transmite nemultumireadumneavoastra. Mancati cu grija, tara plescaituri, tara. gesturi largi, fara cornentariizgomotoase, adica respectand recornandarile unui comportament civilizat la masa. Dad vreti sa adauaati un pahar de bautura meseidul11-neavoa;tra, nu d~~a~j!i 0 limit~ decenta; s-ar putea ea primul tare s-o regrete sa fiti chiar dumneavoastra pentru ca ~vi se poate face rau, Daca va cunoasteti sensibilitatile stomacului 'nu mancati in exces. . in tirnpul zborurilor Iungi , cautati sa vii' odihniti tara sa-i incornodari pe cei din jur.iar ·daca aveti insomnie, retrageti-vaundeva intr-un lac mai discret; In orice caznu este bine ca in timpul insomniei faceti repetate plirnbari printre scatmeeau sa vorbiti tare: unn chiar VOl' sa se

sa

cdihnesca.

Bagaj-uI Barba, mustatilevpletele . Batista

Barfa
Batdinii

.. Berea
Bijuteriile Biroul Boala Botezul Branza Bronzajul

'BAGAJUL.

Fiecare are nevoie, eel putin de

cateva ori pe an, sa-si faca bagajele pentru a pleca undeva mai departe. Primul lucru de care trebuie s_a tinem seama este pentru cat, timp plecam-si cam ee ne asteaptaacolo: in functie de. aceste date ne vern face si bagajul. Unii au placerea sa-si incarce portbagajul masinii, sausa careprin autobuze ori prin trenuri valize, saci, rucsacuri etc. 'f: un obicei daunator; 111 afara de faprulca transforrriati calatoria intr-un calvar ii veti incornoda in mod sigur sipe altii. Altii SUll1 la extrema cealalta facandu-si un principiu de viata din a lua cu ej in calatorii doar 0 pijarna, periuta de dinti, aparatul de.ras si cam atat. Din punctul aeesta de

BAGAJVL

"

vedere, ferneile sunt intotdeauna mai "generoase"; ele au tendinra sa adauge oricand 0 fusta sau tin sal In plus 1a bagajuI strict necesar, Pe de alta parte, intr-un fel te vei , pregati pentru 0 excursie de o zi si altfel daca mergi la un congres, unde _protocolu! cere sa fii elegant ~i prospat ;;i deeisa ai rnai multe schimburi dehaine; dar-nici aid nu , trebuie exagerat. , Asadar, dupa ce ne-am facut 0 lista cu lucrurile care ne trebuie, sa tinem seama ~1 de modul in care ne deplasam; eu rnasina proprie poti rnai adaugi cateva "Iucruri In plus, dar eu mijloacele de transport facern operatiunea in sens invers. Conteaza apoi ;;i aspectul exterior albagajului: un saG de voiaj ell fermoarul rupt si lucrurlle atarnand din el arata mai intai neglijenta, iar apoi exists riscul sa ne pierdern lucrurile. Nu strica sa avem oricand pe bagajele

sa

ncastre, aplicata, -0' bucata de hartie protejata in plastic pe


care sa trecern numele si .adresa, Nu .este nici bine, nici placut sa transportam lucruri care un miros neplacut; de - - ce sa stricam buna dispozit_i€ a noastra si a altora. Si atentie sa nu-i incornodam pe altii ell bagajele noastre. _ Un barbat galant este bine s? dea oricand 0 mana de ajutor unei femei, unui batran sau unui copil sa-si mute un bagaj prea greu,

au

BARBA~ MUST A TILE, PLETELE. Unii barbati prefers, datorita modei sau pentru ca asa socotesc
ei ca le sta bine.isa alta). De asemenea poarte barba sau.mustati (ori si una :]i moda pletosilor revine cand ~i cand,

BAGAJUL'

BARBA, MUSTATILE, ...

§~¥8~~~~~:~;:g~~~~~rB:lf;l[i;t;1m:;I~~'!~
gasind noi aderenti. _In principiu-nimeni nu ar trebui sa se sesizeze ~i cu atat rnai mult sa se revolte 'de faptul ·ca cineva prefera aceste podoabe capilare. Singura conditie este ca. barbatii careau deeis sa poarte barba, rnustata sau pletesale tina ingrijite, Altfel se creeaza 0 impresie de on) -preistorie. _Forma mustatilor sau a barbii _.este aleasa de fiecare , dupa conformatia fetei, Pentru pastrarea unui aspect .ingrijit atat musiata cat $i barba trebuie periate -si ajusrate eu foarfecele la intervale cat rnai scurte. De asernenea. barbosii si mustaciosii trebuie sa aiba mare grija, atunci cand mananca, s~ "se stearga atent $i sa se asigure di nu 'Ie-au ram as firim it uri, de rnancare agatate printre firel e' de par, Pletosii trebuie sa, pastreze totusi 0 anumitp._ masura. Parul prea lung risca sa nu poata fi ingrijitin afara de faptul la _barbati firul de par "obose$te"_ :;;i, incepe sa cada. De asemenea, 'din cauza parului lung; transpiratia poate fi mai abundenta; iarpraful este retinut rnai usor. Cei care poarta -parul -lung se vad . adesea in dificultate din cauza reticentelor pe care Ie manifesta fata de ei anumiti oameni. Un pletos poate fi-rratat drept
-_. -;

-,.

-..

ca

superficialsauboern,

desi poate fi unomfoarte

serios.si

cumulta aplicatie in activitatea sa. Nu exista posibilitatide cornbatere a acestor prejudecati. Cei tare au asemenea idei pot fi ignorati; nu este cazul sa se declanseze conflicte din acest motiv. I"n societate oamei1i-i_ trebuie -~a dovedeasca toI~ranta, si ingaduinta rata, de asemenea gusturi ale. semenilor nostri :;;1 mill ales nu trebuie sa-i judecam pe altiidupa lungimea
.-'
""

-'

'

BARBA, MUSTATILE, PLETELE

~.t~i_fllll"$jfJ,'·'_: :: ••••• •.•.•. •... ;~n~t.:.:t·-···:··;~.§M ... i-:·ji::~.1·


parului. (Verba cantecului: "important e ce

·:··:m-

;;1 cum

gandesc".)

BATISTA.

Ingrijirea

nasului este nu numai 0

cperatiune estetica, ci si sanitara, dar ea trebuie facuta cu multa discretie cand ne aflam In societate. Nu este elegant ~i nici sanatos sa varam degetele in nas. Pentru aceasta obiectul traditional -folosit este batista.'- Metoda mai moderna ~i mai sigura este sa folosim in acest scop baristele din hartie, care se arunca dupautilizare. In caz ca folosim Ins a batistele din panza, acestea trebuie sa fie permanent curate ~i calcate .. Candavem guturai, este preferabil sa avem cateva batiste de schimb. Altfel vorn fi nevoiti sa scoatem la iveala un ghernotoc de panza murdara careia abia de-i putem spune batista, Cand ne suflam nasul. nu este nevoie sa desfasuram toata suprafata batistei: dimpotriva, despatu-rim discret un call $i dupa ce terminam 0 punem in buzunar in aceeasi forma. Nu trebuie facut prea mult zgomot In timpul acestei operatiuni intime; daca ne aflam intr-ungrup de persoane este preferabil sa ne indepartam putin cal tinrp suflam nasul. Acelasi lucru cand stranutam, cll precizarea ca III acest caz trehuie so. anticipant ell cateva secundeexplozia de aer care se produce. Nu trebuie sa, asteptam ca batisra sa. fie complet inutilizabila inainte de 0 inIocui. Batista se mai poate folosi pentru a ne sterge de sudoare; in acest caz ea trebuie :so. ie perfect curata. f Batista decorative 111 buzunarul mic de la haina este

BARBA, MUSTATILE,
t ,

.00

BATISTA.

tot mal putin folosita. Aceasta este special fabricate :;;1 trebuie asortata cu €ravata.

BARFA.

Multe persoane,

chiar si in 111.ediimai

,;seleett", recurgradesea lao aceasta forma de flecareala, care "n~ este atat de neviriovata, numiti barIa. :Barfa este o forma .defaimare care uneori poate fi mai candida. Persoanele .care recurg la un asemeneaexercitiu aflima_ ca este verba dear de simple. cornentarii care cuprind.;;l caracterizari ale persoriajelor .implicate. . . De fapt barfa are 0 dinarnica <9arecum oculta: se intalnesc doua persoane ;;'j incepsa vorbeasca despre oa treia, colportand zvoriurile proaste despre aceasta. Partea dei.candoare" este data de faptul ~a in comentariipersoana discutata pare-sa fie compatiil1i1a.·,Ai auzit de Georgeasca, \ ". saraca, fata ei a. fest data .afarn -de la serviciu pentru ca «traia» ell sefui, un barbat insurat". Psjhologia barfei se bazeaza pe faptul ca nimeni "nu are timp chef verifice

de

...

~r

sa

jocul

stirea, Si, ca in schitele satirice ale luiCaragialesau cain .jelefonul :fara fir"; se ajunge - peste. trei-patru persoane -:-. sa, se rpovcsteasca cum insasi doamna
Georgescu «traia» cusefu! fiicei ei. ..', Prin urrnare, barfa este un discurs rautacios depre cineva care .nu este de fata, pentru a i 'secreao anum-ita' imagine acelei persoane .. Uneori, . vehicularea . unui asernenea tip dediscurs are 0 motivatie personala:

razbunare, ranchiuna, iar alteori, barfa este dirijata.


Persoanele
ell

inclinatii

speciale pentru palavrageala

defaimatoare ar trebui sa fie puse in isituatia de asseulta,

BATISTA

BARFA

fie

--BATRANI-I._
RUn-am intotdeauna ell _r@spect. -Chiar ~ atun.cr- drid si perfonnurrtele intelectuale.sau fizice -ale _unor persoane in varst.a nu mai.i.sunt Ia nivelul .unui f~nar,. eIe merit~r- , considen~ie si chiar ocrotire din partea celor in putere_. -De-asernenea .trebuie a\2ceptaj:i GU-.lngadU,_inta Ghiar .si atunci efuld de~".in-pisalogi, cand cad iU: mania Il'o~!esti_tului sari [1 sfaturilor.. sau atunci eanddau S€fl1l1€ ea~i- lasa rnsrneria. Multi -batn'ini -prhi€8G autoiionic ~i condescendent aceste ~ man ifestari al e varstei ~i chiar admi t -tcrchinari din 'partea celor.dir» familiepe ac~st§l_t€rn€, TFeb-uie tms:§. catotul sa se: -. p.etre,aGa cu -tact; Gil respeet si lara a - taui sillls:lbi Iitati le lor:

BAlU'A

__ . _.

-- _

BATRANII

Atata tirnp dit AU solicita in mod -expres, batranii mi trebuiesc tratati ca niste oameni neputinciosi care _au nevoie de ajutor. A$3 ceva pe- finii poate'sa-i jigrreasea, In general, in comportarea fa!a de batrani se - recomanda mulfa infelege-re:Mul!i vor sa fie I'n continuare utili si este bine Sa fie stimulati in acest sens, "dar 'in cazdc exces e bine sa fie indemnati- sa renunre. -, , Bunele maniere recomanda, fireste, ca batnlnilor sa Ii se cedeze locul-in rnijloacele de transport in corn un , sa Ii se acorde.prioritateacdlo unde se poate, -Micile atentii ale. tinerilor din familie fafa de batrani ii ernotroneaza ~i ii tonifica. Arrnonia din farnilie preeum ~i reusirele celorlalti membri ai farniliei au dam! de aIe transmite ~i- lor opti-mism. Prin urrnare, nutrebuie rupte le.gaturile cu batranii, dimpotriva ele trebuie continuate-siperfectionate.
. .

; ·BER~_A.

Este

baut{lra foart~ cautata

in tirnpul

verii pentru ca astampara -setea." Tn unele tari. precum Germania sau Cehia, se ccnsuma foarte multa ber·e.> In altele, ~a Italia, Ja mare cautare este -vil}uJ, in timp ee in Rusia sunt preferate bauturilecu mare continut de alcool. Si GU- toate acestea berea este consnrnata ell placere ·il1 toaia lumea. Berea se consuma 'CLl mici, dl:rhaeiori, pizza si. in alte ocazii mai puti_n prerentioase, Se poate servi ~ilacocktail, mai eu searna in timpuI verii, dar- mai mult lacerere . . Unii bi'!ut6ri care se considers experirnentati amesteca berea eu bauturi alcoolice, ceea ce este daunator ~i chiar toxic. De asernenea nutrebuie exagerat constnaand prea multa bere, rnai ales ca are ~iun -€i'ect diuretic: Ga ~i

BATRAt~II

BEREA

In cazul altor bauturi. consurnultrebuie sa fie rnoderat. Berea se_consuma rece In pahare sau in halbe, mai ales atunei cand se toarna de la butoi.

BIJUTERJIL E.

Gustul

pentru bijuterii

nu

este de azi de ieri, ci este atestat din- cele rna i vechi tirnpuri. Chiar ~i la popoarele primitive diferitele obiecte cu care se impodobesc atat barbaii. ~i ferneile au atat un rol sirnbolic sau ritualic.cat si de infrumuseiare. . Pentru femeia moderna a bijuterie bine aleasa ii pune in valoare nU··I111mai. frumusetea. ci intreaga personalitate. In aceastaprivinta insa gusturile difera: sunt fernei care poarta ~i ziua $i seara multe bijuterii. dupa cum sunt altelecare abia daca adauga vestimentatiei cateva bijuterii discrete. hl orice caz, recornandarea este ca .ceea ce este mult strica". 0 ferneie incarcata ca Lin porn de Craciun ell tot felul de inele,bra}arf ~i cercei oil impresiaunei printese de opereta, daca nu ~imai rau. Pietrele pretioase stralucitoare, mai pretentioase, se poarta nurnai seara, 'In timp ce acelea colorate ~i mate pot f purtate ~i ziua, _[jar llLl numai lucrurile de mare pre! pot constitui a podoaba frurnoasa, ci ~i cele mai ieftine facute ell gust. Oricum, nu trebuie sa uitam ca toate bijuteri iIe trebuie . binc armonizate ell restuI irnbracamintei, . ~i unii barbati poarta bijuterii. In afara de inel sau un ceas eLI 0 braiara mai deosebita, unii obisnuiesc sa poarte bra~ari din aur sau lantisoare $i cruciulite, tot din metal pretios. 5i III aceste cazuri se cuvine sa prevaleze lipsade ostentatie si bunul gust: de asemenca depinde $i de varsta si de mediul social..

cal

BEREA

BIJUTERHLE

BIROUL.

--

Viata la birou a creat un fel de

noua

mitologie a lumii moderne. Oarnenii sunt nevoiti prin forta lucrurilor sa-si petreaca 0 buna parte din viata In birou sau la locul de munca alaturi de colegi. De aceca, pentru ea viata sa fie lipsita de tensiuni si. in acelasi timp.tcivilizata, anumite reguli de convietuire devin aproape inevitabile. De la inceput trebuie stabilita 0 relatie directa, sincera, intre colegi. .Bisericutele". susotelile. intrigiie sunt considerate inevitabile. dar exista ~i colective un de asemenea "subterfugii" sunt scoase din uz. Pentru aceasta trebuie existe raporturi corecte sefi -:- subalterni, dar si intre colegii de acelasi rang. Sefii sa nu cultive favoritismele, iar promovarea sa sefaca pe baza valorilor autentice. Arivistii nu lipsesc niciodata, dar mentinerea unui clirnat deschis Ie poate micsora apetiturile. De asemenea trebuie combatuta - si -de sefi. dar si de colegi - aplicatia speciaia a unora de a' face pe spionii si de a ;_turna";. acestea sunt prirnele surse ale unei atrnosfere tensionaie. Nu trebuie "ad use" necazurile de acasa ale fiecaruiala locul de munca; eu problemcle inti me trebuie sa fim discreti. Sa nu uitam sa ne sarbatorim colegii. iar sarbatoritii sa marchezeintr-un fel momentul aniversar. Asemenea festinuri creeaza 'un spatiu familiar, careinsa nu trebuie sa depaseasca anumite limite.

sa

. La serviciu trebuie sa neimbracam curat. potrivit mediului. 0 anum ita opulenta excesiva cia 0 nota devulgaritate si de parvenitism. De asemenea sa avern _gri_ja de ambient: curatenie .la locu-l de munca, fumatul numai in
locurile convenite. curatenie in birouri: astfel totul devine

BIROUL

- ~<;ti simplu si mai civilizat,


-Saluturile _de dimineata ~l de plecare sunt, se - intelege, 0 .norma obisnuita, Fa!a de colege ne putern manifesta .mai atent, dar nu intr-atat incat sa fie ,alimentata "barfa" nelipsita in asemenea situatii, In nici 0 situatie nu se recomanda sa transpara in afara animozitatile, dintre co.legi: este foarte penibil cand un vizitator asista la .strambaturjie dezaprobatoare facute de unii colegi in spatelealtora. Chiar daca apar situatii de rivalitatersa nu uitam un anumit spirit cavaleresc al cOli1p~ti!iei. _
-

BOALA.
proteetiepe

~u

perso~na:bolj-lava,SUnlem,sau

ar

trebui sa fim, intotdeauna rnai atenti dedit in-conditiile normale, ill sensul ca putem sa-i oferim ajutor sau

masura; ce ne sta In putinra_ in momentul In

care=aflam ca lin prieten sau 0 cunostinta mai apropiata este. bolnava, a-i da un telefon constituie mai mult dedit un sirnplu gest de curtoazie. Daca eel bolnaveste nevoit sa - .stea mal -multa vreme in pat, infunctie .de starea sa, cu - perrnisiunea familiei 11 putem vizita. Bolnavului i SI2 pot duce 111 darcompoturi. fruc_te sau .alte alimente care sa nu intre in contradictie cu indicatiile medicului, sau carli usor de citit, reviste etc. in caz ca aceste vizite nu se pot face, telefoanele period ice _date lui sau familiei consti tuie-un gest de atentie ~j 'afectiune . . In acelasi mod se procedeaza. daca holnavul este la spital, unde de asernenea se pot trimite flori (dar I1U din eele cu parfum puternic). Trebuie tinut seama ca vizitele

BIROUL

BOALA

iotr-ul! spital se fac intre anumite o~e ~i 'ca nu trebuie sa-i . .deranjam pe ceilalti bolnavi din salon. _ Totodata, pe timpulspitalizarii. bolnavii trebuie sa
respecte. indicatiile medicului, iar daca starea lor este ameliorate sa nu asculte radioul dat la maxim, sau sa j~aGe-

table. carti etc. care 'de altfel nu sunt permise de \ regulamentele spitalelor. De asernenea este recornandabil .
sa nu se -refere - cum se cam -intampia - doar Ia problerne legate- strict deboala. A spune ' glurne serie este nepotrivit atat cu eadrul spitalului si eu starea. po ate mai dificila, -a altor boinavi; acelasi IUCIU despre plimbarile pe culoarele spitalului: daca vasimtiti mai bine cereti externarea, nu ingreunati viatacelorlalti, ca discutiile dintre bolnavi

in

cat

Unii bolnavi. din cauza suferintei, devin capriciosi

in legatura eu rnancareasi cu serviciile asistentelor, uneori in 1110d justificat. Nu cereti personalului lucruri imposibile, dar desiaur .nutolerati nici neglijentele: in asemenea cazuri este bine fie lamurite lucrurile pe un ton civilizat. Altfel . nu facetidecat sa va inrautatiti starea de sanatate.Laplecarea din spital se cuvine sa se multumeasca intregului personal. .
-l.--

sa

.........

-,

.........

BOTEZUL.

Botezul

unui

copil

este-- un

eveniment in viata unei.farnilii cre~tine.De regula- botezul este 0 .sarbatoare .Jn farnilie" -jacare pot f invitati, dear
prieteni foarte apropiati, dar depinde dupa obiceiullocului. - 'Nu vorn insista asupra ritualului propiu-zls,nici asupra ;,obl igati ilor- nasilor si finilor (cado~lri etc.).

BOALA

BOTEZUL

--1""

Este bine canasii sa fie relativ tineri atat pentru a face [atf(ceremortiei ptopriu-zise, d91"'$l pentru ca ar trebui sa, devina un f~l=de ,parigli pentru fin. . Nu trebuie sa se Ja£a gafa de a intreba direct ee fel de daruri tr~buie, aduse, dar se pot rsaliza tatonari sau ,~consl.lltari" indirecte asupia dodnielQf cejeilalte p~rti. La betez, copilul nu trebuie sii devina un fel de papU$a care sa treaca din mana in mana pentru a starni admiratia; este nesanatos, iar copilul,dupa eveniment, are nevoie de odihna. Cei carsprivesc copilul nu trebuie sa ramfma insensibili ci sa spuna ceva care le va face cu siguranta placere pari-nliI01:,~di exagerari, Insa. Atentie.',« se pot face sigafe, afirmand; ,de piJc1a, ca,nh m!elegeli de ce copihrl are ochii alba¥tri cand:tat~ 11:1,i echii negri, are - Daca botezal are loc la sen-rui vreme dupa nastere, trebuie sa intelegem _ca mama .nu poate rezista la toata veselia: nu trebuie sa insistam sa stea penn anent alatufi de invitati. On botez.nu trebuie sa tina cat 0 nunta; asa :ea nu . -~~trebuie abuzat.de ospitalltatea gazdelor. Branza sf: s_erve~t€' la=masa dupa - felul al doilea, 'ina:tute de desert ~i de fructe. De obicei, , branza se consurna Ia masa principala a- zilei, dar desigur ~L la cina, mai ales ea. i se recunosc anumite caliHifi pentru diges.tie.' , ,. ' _, . . COlp.eseuii - primesc, pentru:servin~~ diverselor sottiimmieciC? bral)za;_~fatfurii ~i tacamuri; exrsta-eutite speciale pentru branza, in cazu] ,?a .aceasta est:€ 'mai dura, _ . .Daca nu exista asemenea -culite, se po,ate folosi un aldoilea

.HRAN,Z,A.

"'"

~.

-.
-.

BOTEZUL

BRANZA·,
.:

cutit asezat pe masa in acest seop. Este bine .sa se ofere eel putin doua sortimente de -branza pentru caoaspetiisa -poata alege. Se tare care 0 feHuta de -branza cu cutitul, se asaza pc 0 felie paine care-poate fisi pFajit~ si 'se -manansa astfel ca 0 tartina. 'Prin urrnare furculita nu se foloseste decat atunci candeste yorba d~ branzeturi n10i. -

de

Un om bine bronzat creeaza' .0 impresie de sanatate sibuna dispozitie, In afara de faptul ca a sta 'in aer Iiber, fie vara, fie iarna, bucurandu-te de_ efecteie binefacatoare ale razelor soarelui este 0 indeletnicire placuta si care -- oate infrumuseta ;,iniagiile.a"._ p Bronzajul se face -dozat, linandsea~1a $'i de sfat~rifemedicilor care afirma ca a sta sub razele soarelui 1a orele amiezii poate fi periculos. Obronzare prea rapida risca de altfel sa provoace neplaceri: nasul se cojeste, pot aparea pete dizgratioase. De aceea bronzul trebuie sa fiecat mai natural. Cand am socotit ca bronzul pe care- I-a capatat pielea noasrra este destulde .agreabil, trebui€ sa- firn atenti ~i 1a felul cum ne imbracamca sa punem in vaIoare noua -nuanta a pielii. De_ asemenea femeile trebuie s~ aplicecu mare grija fardul care poate sa inumecepielea fetei, sau-sa o faca sa straluceasca prea puternic. Pentru tinerele care vor sa-si arate spatele bine bronzat.vmare grija s~Ln:u-se vada dungi mai- decelerate. Si incaceva: un chip bronzat impune intoate situatiile o tinuta mai sportiva.

BRONZAJUL.

BRANZA'

BRONZAJUL

Cafeaua Carnea . Carfile de vizita Celibatarii Cererea pentru un Joe de munca'Cinemau} Ceaiul (La) Coada Cocktailul Comesenii Complimentele Comportamentul copiilor . Comportamentul in strainatate Comportamentul la masa Comportamentul pc strada Concertul Condimentele Condolean tete ! Consornme-ul Conversatia Convietuirea Copiii Cortul Cravats ~ \ Cumparaturile .Curriculum vitae

Pentru multi dintre n01 .servirea cafelei este una dintre placerile zilnice, care tine de tabietul fiecaruia. Nu ne vom referi, asadar, asupra felului cum

CAFEA UA.


CAFEAi=:.fA . _u
,,"

_,-c

'~;:. .

"

.... .....,

'ii<_

","

~.

__ '

~
-'

> - ...~

-isi servcste fiecare cafeaua acasa.Ia serviciu -sau- undeva, la


o cafenea pe strada, _ dear la .situatia eand avern ei

jnusafiri..

~iii servim cu cafea. Se serveste direct din vasul in care-a fest pregatita, in fata musafirilor, in- cestile pregatite dinainte _~i_- asezate .pc farfurioare; in felul acesta se evitasi-echilibristica adusa avem un ~ vas ell zahar si o'l:.1inguritapentru ea fieeare sa indulceasca _dJlpagust;daca avem si un micvas.acoperit.cu lapte pentru .ceicare prefera cafeaua servita astfel, totul va f1 perfect. -cerii la .mass a cestilor pline. -Este preferabil

- Si inca ceva:

daca -in ca~~-IlU se fumeaza, _ asernenea ocazii nu se _in fixeaza interdictii; este bine 1n$3 Cel ~i musafirii sa ceara inga4uirrta de a fuma. tn _. azul in care este vorba de 0 c familie cu _copli mici, este preferabil sa nu s~ fumeze, sau

hi- cafea

multi yorsa

fumeze; .chiar

sa fie servita

cafeaua intr-oaltafncapere
Carnea constituie

unde se poate' fuma ...


aproape _intotdea-

_ CARNEA.

una- eel de-al doilea felde mancare.· Desigurvsunt multe _ fel uri de pregatire ~ carnii, _dar .daca -avem -iil vedere ceea ce se cheama friptura -(nu gratarul), atunci _carnea este adusa la masa fie -taiatain portii.corespunzatoare si intr-un numar care sa depaseasca pecel al musafirilor, fie sepoate _ aducepe un ·platou .intreaga bucata de carne pj:egatita care .este -taia:fa pe _masa de gazda .. D~i pentru aceasta este

nevoie de indemanaresi

desigur trebuie ca -friptura

sa fie

bine patrunsa. Ca .regula .generala carnea -~e serveste calda ~l numai. in cazul unor feluri speciale se poate servi si rece,

Separat 'se aduce sosul este pus de ficcare in propria farfurie. Tot separat sunt aduse si legumelefierte sau gatite confo~m retetei.iprecum si salatele: La c?Ine se serveste de regula vin m;;u. '

care

CARTILE

au devenit. un .mijloc foarte eficientsi modem de a face cunostinta, de a intretine relatii. Darsi aid trebuie tinut seama de oanumita ,.,.eticheta"~ Cartile de vizita trebuie tiparite , ingrij it, tin and seama de rangul social al fiecaruia: -0 carte de vizita prea sofisticata (ell litere in relief) la- 1.111om de, 0 conditie sociala modesta.Lpoate fi luata drept snobism . sau infumurare. Cui Ii da mana ar trebui sa tipareasca doua serii de carti de vizita: unele in care se tree nurnele; profesiaadresa, telefonul de acasa $i de la serviciu etc.',destinate' unor- persoane mai apropiate sau pentru care exists interesul de a .face cunostinta - $i altele, doar ell numele $1 profesia, pentruprime contacte. De regula, cartile de vizita se tiparesc -pe carton alb. _ tn afara de situatiile .ca~d se face cunostinta cu I:> persoana necunoscuta _CIareceptie, ,la 0 intalnire de afaceri etc.), cartile de vizita se mai folosesc cand trimitem nh buchet de flori sau un dar cuiva; pe acestea '$e pot adauga cateva cuvinte de afectiune si semnatura. De asernenea se pot trimite si de Craciun sau Paste, sau la aniversarea cuiva, ,'in cazul unor intalniri afaceri, cartile de vizita se " schimba de la inceput si trebuie pastrate pe masa pentru a retine si mai bine numele interlocutorului.,

,DE

VIZITA.

Cartile
'

-de vizita

de

CARNEA_

_-

CARTlt.~ DE VIZJTA

'-

barbati trecuti - de -prima tinerete prefers sa- ramana celibatari, Ei .pot: f invitati in 'nume personal la diverse reuniuni, sau impreuna cu prietena lor, cand -acea~ta este -cunoscuta, Se spul'l:e 9a din cauza optiunii pentru viata de burlac, multi dintre ei devin mai capriciosi sau capata anurnite cornportari . rutiniere. In societate, nu este recornandabil ca. din cauza statutului [or, sa devina tinta glumelor say inteparurilor celorlalti. In fond fiecare i~i programeaza viata asa cum doreste. Dar nici celibatarii nu trebuie sa faca in asa fel incat sa se singularizeze prin ceva. in cazul in care un barbat, indiferent de varsta, hotaraste- sa renunte la celibat si sa se casatoreasca, -_eI,. poate organiza -pentru prieteni 0 sarbatoare- la care sa participe doar ei, sau fiecare eu prietena sau sotia lui. E:x-isia si 0 explicatie.rnalitioasa, dar poate reala, a acestui fapt ~i anume ca barbatii considers casaroria ca 0 inchisoare, sau ca sfarsitul libertatii si ca aces! moment al acceptarii unui "faU necesar" treb~ie' marcat.Cam asa cum 51.': fltrunpla :!?i ell tinerii care pleaca sa-si satisfaca serviciul I _rnilitar. Desi astazi 'casatoria" a pierdut din- aceasta -: intelegere negativa (daca a existat), obiceiul sarbatorii la despartirea de celibat s-a' pastrat. Reuniunea tinerilor se face rara alte obligatii din partea invitatilor care pot .cel mule sa aduca un mic cadou, sau 0 sticla de bautura TIna In cinstea prietenului lor.

-CELIBATARII. .

Multi

CELfBATARlf:

. -,

- - -' -

"

-munca este foarte mare: multi vor sa fie mai bine platiti, altii VOl' sa' promovez€ si se inscriu la concursuri, altii, aflati iN somaj, vor sa-si gaseasca un loc -de munc_a. In _ fiecare dintre cazuri atat agentiile specializate cat si mica publicitate pot oferi sanse reale_· _ Dar cum sa ne .adresam celor care au dat anuntul? Acest lucru se poate realiza fie telefonic, in cazul .in care €ste precizat acest lucru, fie se poate _ trimite 0 documentatie adecvata, In acest din urrna .caz se face 0 cerere earn in urmatorii -termeni: "Urmare a anuntului dumneavoastra din ziaruL ... din data de ... consider ca - dlspun -de calificarea si calitatile cerute. D€ aeeea asvrea inscrieti la concursul pentru ocuparea postului de .... .AIaturat~ trimit, in copie, documentele necesare" (care trebuie cuprindasi un curriculum vitae).

CEREREA PENTRU- UN- bOC D-E MUNCA. -iIi econornia de piala ~obilitatea fort~i .de

~ ma

sa

de cinematograf trebuie sa ne purtam la fel.ca in once loc public: _decent,~fiira.sa-i tulburam pe altii, mr.:~ ne dam ipspeciacol. sa . Pentru a evita aparijia unor situatii neplacute, trebuiesa stirn cam ce tel filmeste eel la care am invitat iubita, niste persoane rnai in varsta sau cepii _.:asa fel incat subiectul Sa nu -produca un soc. De asemenea este rec0~· mandabil sa intrarn in sala inainte de inceperea filmului $'1 .sa ne asezam pelocul indicat, Daca se intampla sa intram dupa inceperea, proiectiei trebuie s~ asteptam nise

Cl N E 1\1A U L. -In saIa

de

pana

_,

CERER£Al.tOC
" r

1)[

IVIUNCA

CINEMAUL

-_

obisnuiesc ochii, pentru .a nu risca sa ne asezam in bratele -cuiva. Daca trebuie sa detanjampe cineva din capatul randului, ne scuzam in soapta si multumim ' pentru arnabilitate. In - timpul filmului trebuie evitate: fosnitnl unor ha-rtii- sau ambalaje de bomboane, mestecatul zgomotos, aruncarea unor deseuri pe _ios (seminte de _dovleae ::,;i alte asemenea "ingredienre" folosite de unii in astfel de oeazii). -Nu se fae cornentarii ell voce tare ale' unor scene vazute pe ecran (impresia est~ de prost gust total :;;i de lipsa de educatie), . hu se citeste - cu voce tare. Daca. cinevaprocedeaza in acest fel, fie il ignorati, fie Ii atrageti atentia politicos. Nu dati importanta si nu comentati daca jur indragostitii se imbrati~eaza:- a§a a fast tie cand exista sali de cinema; dar nici tinerii "nu -trebuie sa' exagereze -eu tandrctea, -Daca - trebuie sa plecati iilainte de terminarea proi~e-tiei, miscati-va in asa fel incat sa deranjati di:t mai .putin,

in

CEAIUL.

La unele popoare. ~- englezii, :rl;1~iii

asiaticii ~ servirea ceaiului presupune un adevarat ceremo- . -niil. Europenii carora le place sa consume ceai trebuie ~a stie sa-l si pregateasca. Atunei rand ceaiul se pregateste in pliculcte, este ceva mai .simplu. _Apa "fierbinte, a4_usa _ intr-un vas de portelan se toarna in 'cesti, 'Se poate folosi un pliculet ladoua cesti, pentm caceaiul sa nu fie prea tare . • Se paate de .asemenea prepara infuzie ehiar .invasul de" portelan .. Pe masa est-e adus din timp vas separat.cu _

to'

CINEMAUL

<

CEAIUL
~~ •

~
/-_ .o
> ~

..

••

0'

~:;:i_~UtIf.iBBliil~J&lIll(~li_~

~<

zahar ~i 0 lingurita, iar ianga fiecare cea:~ca,"_~~ezata .pe farfuriuta ei, se,ga~~~te si sat~ .0 ·lingurita. Ceaiul se prepm:}i dupa gust adallgandu.,.se lapte dulce.jidus separat, sau lama ie.: _-Cand ceaiul Se prezinta sub f?rm~ de frunze .uscate --taiate _marunt, pregatirea lui este ceva rnai cornplicata, Se .Incalzeste vasul de portelan pentru ceai ell apa fierbinte, ~dupa -care se golesie. Se pune apoi cantitatea necesara de .ceai pentru volumul care urmeaza sa fie pregatit ~iselasa sa - se infuzeze in vasul pentru ceai timp de trei-patru minute. Se strecoara. .si se serveste fiecamia 'in cesti, . adaugandu-se zahar, iapte sau lamaie dupa: gust.: Pot fi servite tartine, biscuiti, piscoturi. .-_

_cin

timpul verii, ceaiul neindulcit

este racoritor

~-~

.inlarura .senzatia de sete, Oamenii din estul Europei s-auobisnuit atat de mult cu cozile facute pentru procurarea oricarui lucru san pentru orice serviciu, )ncat_. s-:¥ .ajuns sa st. vorbeascadespre 0 adevarata .filosofie" : cozii, Oar cozi .se rntampHi_ sa;yezi'~i _.in state dezvoltare. In "_orice ocazie deacest fel trebuie 'sane inannamcu rabdare ~isa asteptam, _ A trece infata, ignorand ~i chiar sfidand pecei care' asteapta, este Iipsa de respect si de intelegere; fiecare poate ea se grabeste. Daca din greseala nu atibagat de seama Ga ~i altii asteapta la coada, in momentul in care vi seatrage . atentia .sau v-ati dat seama cereti-va politicos scuzesi : . asezati-va la nlnd. Dad altii se ind"ipataneaza 'sa nu respecte

(LA). COADA.

pe cei. care stau In ordine a:;;teptand-:;;i nindul, atrageti . atentia, dar nu transformati totul intr-un eire dezagreabil: De asemenea atata timp cat asteptam rru ate rest sa ne .i~pingem in eel' din fat.a, sa dam din -maini :;;f din .picioare, 'sa comentam cu vocetare: este un bunexercitiu de rabdare si de, toleranta in a ne pastra cyv,ijncio:;;i In asemenea situatii, De 'asemenea este nepoliticos . obiceiul (folosit candva pe scara larga) de a-!i"lasa rand'; mergand intre timp s&-ti~rezolvi 'aile probleme: nu trebuie abuzat de bunavointa $i intelegerea celorlalti. Dar Gel mai bine este, evident, Sa nu avem nevoie sa stam la coada.

COCKTAILUL.

Folosim

acest

-cuvant

pentru a desernna -ceea ce se poate nurni un bufet sau 0 rnasa servita in picioare. Acest mod a-ti primi musafirii este., mai putin formal, nu irnpune 0 eticheta stricta, dar

de

trebuie sa lina searna deanumite reguli. Mai intiii, pentru a evita Intamplarile neplacute nu se servesc supe, ciorbe, sau mancaruri care ar impune folosirea intregii vesele. Este bine. asadar, ca mancarea sa fie asezata dinainte pe masa pe rnai multe yiatouri pentru a 'evita mici busculade; sunt preferate tartine sau sandviciuri si salate, laeare sa nu fim nevoiti folosim cutitul. Bautura se a~aza pe alte mese. Totodata mesele-trebuie sa fie astfel asezate inciit lumea sa

sa

se poata rnisca in vole in jurul

lor.

Cine are spatiu suficient in casa este bine sa puna la dispozitie cat mai multe scaune p,entru ca oaspetii S'a se aseze din cand in cand, De asernsnea trebuie asezate la

indemana servetele. Dupa tartine se servesc dulciuri, salate de fructe, cafea. Cocktailul da posibilitatea invitatilor sa se miste la un grup 1a altul, sa discure, iar gazdele nu trebuie sa aiba grija sa aduca urmatorul fel. Totusi, gazde!e trebuie sa>~fie atente ~j, sa observe sau chiar sa intrebe daca lipseste ceva. . La un cocktail nu trebuie neaparat sa avem pretentia sa ne saturam.

de

.'

.Jvlasa este mijlocitoarea prieteniei" spune un proverb francez. Intr-ad~var: trebuie sa facem din servitul mesei, mai ales cand avem si invitati, un prilej de impacare ~ibuna dispozitie .';>i 0 ocazie potrivita pentru a lega prietenii. Dar. pentru ca masa sa creeze aceasta ambianta necesara, -este nevoie sa tinem searna de cateva reguli, care nu sunt simple true uri ale ; ospitalitaiii, ci reprezinta 0 anumitaetica (si eticheta) a . raporturilor interumane. -, , Cand suntem invitati la pranz sal! la cina nu trebuie sa 'intarziem. cateva minute' dupa ora fixata, In limitele .sfertului academic", sunt ingaduite: ba chiar nici nu trebuie sa sosim chiar la fix, !?i In nici un caz inainte. Asezarea la masa s~ face atunci cand amfitrionul da un semnal in aceasta privinta. Musafirii vor fi asezati la masa in asa fel incat sa alterneze pecat posibil barbatii eu femeile: sotul si sotia nu sunt asezati unul langa altul.vci imercalati ell alti musafiri.Gazda ocupa unul din locurile centrale ale mesei, iar in dreapta gazdei este asezat invitatul
I _ , _

COMESENII.

COCKTAILUL

-,

COMESENU

- ·E_rlflim'.ft~:2;:;'lif;l[II~.~:;i~t!;'::[':,[;:~":;::j:iil~:;;I;;: ':-::::1::;~::;lli:~:'1-'
eel mai important.fn tarile occidentale nu .se ur~aza "pofta buna": de asernenea servetul nu- se asaza Ja gat ci _p~ genunchi. Dupa folosire, servetelul nu se irnpanireste, ci se Buna-cuviinta cere sa ne controlarn ~i sa: asteptam sa ne servim sau sa- firntserviti In ordinea stabilitagazda, Barbatul trebuie sa ample paharul vecinei lui; cerandu-i permlSlUnea; _- de -asemenea - va incerca injghebarea unci conversatii, rarairisa a forta nota. Nu se gesticuleaza, mai ales cand avern mana furculita sau cutitul; este bine ·sa evitam sa ne lansamjn-discursuri intermjnabile care pot sa-i plictiseasca pe ceilalti. Si in nici -till caz .nu se vorbeste -cu ~al1carea ingura. De regula amfitrionul este __el careconduce 'discutia ~icare -trebuie sa e ai?a grija ca Sa fie antrenaji cu totii, fara ca cineva sa rc~iml,aten!ia 111 mod excesivviar aI~iisa_ tread cornplet neobservati. Barbatul este bine bage de searna idaca vecinele lui 'au nevoie de sare, de 0 tigara, sau de un pahar " cu- apa si sa le serveasca. Nueste frumos sa vorbim ell ' , altcineva aflat l~ doua-trei locuri distanta, aplecandu-ne peste ceilalti corncseni. - o_- masa reusita este atunci cand fiecare 'are prilejul. sa vorbeascasi sa fie ascultat. Nu este frumos ca, in afars de ce ne of era gazda; saemitem $i alte pretentii care 0' pot pune in incurcatura (fie ,ca 1-1U are, fie ca_ nu are suficient pentru a le ,oferi' ~i celorlalti). Daca un .anumit -fel v-aplacut, iat gazda intreaba cine _mai doreste puteti accepta, pentruca 11 va face placere, dar rara exage, rare; de asemenea, daca un anumit tel nu.va place sau este contraindicat pentru dieta pe care ourmati, nu refuzati:
Iasa in dreapta farfuriei. _ ' ,

de

in

s~

~()MESENll . -'
.::; , ,-~~ J~ ~ ~

'-_:.
: _,

'
-

,,~,_{, .
_~, -

:rstt~I{rlff ••• sa

TI1\t~~"Jl:ii~_i~rg.tl!.fI"fllE

.;ciuguluti" un pic din el ~i Iasati-l discretIa 0 parte. Daca vreti__ fumati, trebuie -si! -cereti permisiunea; daca altcineva a facut -0 mai -devreme, nu mai este nevoie sa repetati rugarnintea. : Inainte de a .pleca, este bine sa ispunem gazdei cateva cuvinte politicoase in legatura - cu masa -si eu atmosfera ace-lei _mtalniri. (Alte- amanunte, .Ia capitolul Comportameniulla 'masii).
""1' , ,.

Este un - gest de eleganta si de atentie sa-i faci uner persoane -un compliment. 0 verba buna poate deschide _portii~-prieteni€i, catre o comunicare lipsita de oprelisti, Dar trebuie multa gyija,in ce priveste felul ~j mornentul in 'ceresent spuse complimentcle Gafele sunt oricand posibilesi trebuie evitate.· . -" Astfel, se pot face rernarci in legatura eu felul In care -6 femeie s-a -imbracat, ell felul in care a pregatit 0 masa, cu felul in care niste parinti si-an educat copilul sail .: de ce nu? -eu felul in care se ingrijesc un caine. . Pentru ca un compliment sa fie bine primit ~i acceptat trebtti€ sa reflecte inbuna parte un ~adevar: persoana respective s~ fie intr~adeva'~ blneili1b~acata, sau mancarea -bine gat ita etc .. Desigur, uneori, se. mai ·fae ~1 complimente de conjunctura pentru a castiga bunavointa cuiva. - Gel mai adeseacomplimentele se adreseaza une] '_ femei, dar si ~~rbatilQ~ le .pot fi rernarcate _anum ite cal it~!i._. - Cum spuneam, g<,!feTee pot face foarte ll~Or. 'Astfel s nu i se va spline unei fernei; ,_,Ge bine te-ai fardat, nu tI_ se mai ).;iid cearcanele", "Parca ai -n1ai Intinerit'; (cand ea are

COMPLIMENTELE ..

de

...F

_.-

'--:

~O~SENIi

CO~LIMENTEHE

doar 20 de ani). Unele femei refuza complimentele, dar acest lucru nu trebuie sa ne descurajeze sa le spunem cand consideram necesar., Barbatii care fac cornplimente trebuie sa nu ri'sipeasca Iaudele fata de mai multe femei deodata: atuncitotul pare gratuit si chiar jigneste. De asemenea trebuie evitat se faca unei femei cornplimente pentru siluetaei, cand de fat~ este 0 alta femeie mal corpolenta: 'in felul acesta ti-ai facut po ate un prieten. insa ti-ai facut

sa

sigur ~iun dusrnan .


. Complimentele nu trebuie repetate prea des si nu trebuie sa reflecte aceeasi idee: nu-i spui unei femei de cinci ori ca-i sta bine cu 0 anum ita piHarie, bunaoara. In general, oonjplimentarea trebuie sa exprime si 0 . galanterie si 0 atentie fata de eel din jur, dar nu trebuie sa devina un fel ipocrit si interesat de a te purta. Dirnpotriva, trebuie sa manifeste doar atentia si sensibilitatea noastra fata de cei din jur.

COlVIPORT AMENTUL
special

COPIILOR.

~u' este sarcina acestui dictionar sa se ocupe in educatia copiilor. Totll~i amimire reguli trebuie cunoscute, intelese ~i respectate atat de copii cit si de p~rintiin Iegatura cucornportarea celor mici in ambianta adultilor, dar nu numai. Asadarcopiii trebuie sa-i salute ei maiintai pe cei 111aimari pe care ii cunosc, dar nu la un mod familiar. ci prin fonnule de tipul ,"B~n~ ziua dl. Cutare";' sa nu-l intrerupa pe cei mari in timpul discutiilor ~i in general sa

de

COMPLIMENTELE

COMPORTAMENTUL

ramana

in alta incapere

atunci

cand adultii

au ceva de

. discutat; sa nu faca pe vedetele: sa invete sa spuna ,;vo3. rag", .,vir multumesc" etc.; sa se obisnuiasca sasp~na
..dumneavoastra" celor mai in varsta si sa injeleaga cand se spune .. .tu" ~i cand .xiumneavoastra"; sa-nu faca mofturi la masa; sa-si fad ordine in lucrurile proprii: sa nu se scobeasca in nas :;;i sa nu tina degetele in gura; sa nu rninta, sa nu se.prefaca .: "DesiguL lista po ate continua. dar- nu vrern ne substituim in totalitate familiei si scolii.: ' Parintii sa: se poarte normal cu copiii, sa nu-i rasfete. sa nu-i laude excesiv fata altar adulti, sa nu-i puna sa faca dernonstratii ale·. ,.de:;;teptaciunii"sau ..talentului' lor ..darnici sa le ascunda calitatile reale, ci sai incurajeze ':;>r sa-i stimul~ze. inclusiv prin referiri la . anurnite inclinarii in fata altor persoane straine: asa ceva Lia mult curaj. De asemenea sa nu-i inhibe pe copii, sa-i lase sa se poarte liber dar cuviincios; In acelasi mod nu trebuie pedepsiti in fata altora pentru a arata de bine sunt

sa

in

cat.

"struniti" .

Cu tact, deschidere
copil poate
. faca.

sa

inteleaga

si incredere reciproca orice ce se cuvine ~i ce nu se cuvine sa

-_

In nici un caz nu se foloseste violenta

rata de

copii.

COMPORTAMENTUL

COPIILOR

COMPORT AMEN-TUL IN
Atunci dn~wlaJurtge intr-o lara straina eomportamentul sau nu trebuie sa fie (fiferit de _-c~1 aeasa, considerat cuvi incio,s~Cu singura .prec izare ~.a_ . in- fie-cafe ~ara trebuie tinut seamade legilesi obiceiurile

_'

,.,._.

STRA,INATAT-E.

cand

de-

~~.

,--

lriafarA de normele curente de comportare la Inasa, , pe strada, in- mijloacele de transportccel cea ajuns intr-o -alta lara trebuie totusisa rrlili aiba grija de cateva aspecte: ; - .Nu se critica cliiceiurile lo-cale;-eel mult, dad exista anurnire nedumeriri, se cer lamuriri, , ~_ - - Nu se .fac comentarii, defavorabilecu privire la istoria sau la valorile tarii respective; daca cercul de oameni incare ne -aHam permite 0 aho;dare~ mai deschisa, bineinreles :ca ne _putem spune. parerea _sincera, rara_ pretentia de a da verdicte. _ _-Tr~bui~ .sarnanifestam curioazie fata de gazde si sa' subliniemacele lucruri care ne plac. 'Daca .ele au aha .parere, este binesa fin) rezervati. -__ _ . - Se cuvi ne $~ facem mi. efort -inainte de inceperea -vizitei .si -sa .aflarn cat mai multe despre istoria. valor-He - culturale si-de civilizatie ale.acelei tad; asa. vominvata _§i intelege mai IPUit, inclusiv desprecei intalniti. Data :riu_ este .prea greu, .ar. fi--m~guhtor.pe_ntnl gazdesi util pentru noi sa stim cateva -c-uv-in~~uzual¢~(buna_ziua. - multumesc etc.) inlimba farii' respective..
o

-'

COMPORTAMENTUL ~ ~

IN STRAINATATE .,..

,-:--~-~
COMPORTAMENTUL LA MASA. Poate ea IIi.' nici un all loc de 'intalnire eu semenii
~i-buna-cuviinta decat la masa, ca invitat sau ca gazda. lntruciit masa este
nu ne dezvaluirn mai bine buna-crestere

-ffi~Jti1~'i-:'~fl~~ml~J:::'~11Iml'"(4imftltf.tli~IIHt.ft<l~itf
-

un prilej de buna dispozitie, s-ar puteaca anumite reguli sa fie ignorate s__ 'uitate. Se po ate alcatui; asadar, o Iista eu au ee se cuvine ,-si ee nu se cuvine in asemenea situatii, sintetizand anumite lucruri pe care Ie-am -- aispus m si atunci cand am _ mai rvorbit despre felul de asezare -a-tacamurilor. despre corneseni etc. . ---De la mama de.acasa stim ca este bine si sana:~os sa ne spalarn pe maini inaintede a ne aseza la masa; --cand sunterri_ inv.itaii_ undeva venirn pregatiti __--I~-acest capitol, ~ dar daca vorn considera ca e necesar, putem cere voie sa -facem intai 0 vizita la baie in acest scoop. - La masa nu se sta nici aplecat peste farfurie, nici prea apropiat de farfurie: este recornandabil sa stain eu °bustul drept, coatele pe tal1ga corp (nu sprijinite de masa), fara insa a ramane rigizi. . _ - Irnediat ce ne asezam, desfacem~ervetlll si-l : asezam pe -- enunchi, nu la g?t, g sunten1' bebelusi: Dupa folosire, servetul ;amane pe masa, -neimpatlirit.-- - ., Inai-me de ~ -lncepe sa -manCal'l1' asteptam un

ca nu --

=.Nu se atinge mancarea eu man; in afara de paine'. Daca paineaeste taiata felii -nu 0 mal taiem eu curitulci -0 rupem.

rnancam.

semnal __ la gazda; daca :gazda spune -ca rIU trebuie sa de asteptam palla vor fi serviti toti oaspetii, -putem incepe sa'

- ,:.

COl\tlP~RTAMENTUL LA MASA .

-- Nu 'se gesticuleaza ell tacamul 'in mdna si nu se duce niciodata cutitul la gura. - Mancarea care se gaseste pe farfurie nu este taiata de la inceput in bucati mai mici, ci se taieicu cutitul tinut 'ill mana dreapta si furculita 111 stanga) pe rnasura ce rnancam. Atentie sa nll se apese prea tare pe furculita; s-ar putea sa alunece. _ - Nu se foloseste propria Iingura pentru a se servi de pe platou; trebuie sa fie 0 lingura speciala pusa in acest scop. De asemenea trebuie sa existe si 0 iingurita speciala pentru zahar de pus in ceai sau cafea; - Daca 0 mancare este prea fierbinte sau prea rece dupa gustul nostru, asteptam pana ajunge la 0 temperatura potrivita. Nu se suflaniciodota peste mancarepentru 0·0

raci.
-=- Tacamul

se utilizeaza

facand

cat

rnai putin

zgornot posibil. - Lingura nu trebuie sa fie prea plina, pentru a nu risca sa dam pe joscontinutul. - Totul se man/inca mestecdnd ell KlIIW inchisa,

far« plescdituri sau altezgomote dezagreabi!e ..


r: Cand terminam de mancat eu lingura. aceasta ramane in farfurie perpendicular ell eel care s-a servit de ca. - Dad ne oprim in timpul mesei pentru 0 clipa, asezam cutitul si furculita pe farfurie ell varfurile ' spre centrul farfuriei si nu sprijinite de acea~ta: la sfarsit, cutitul si furculita se asaza alaturate. tot pc farfurie.

COMPORTAMENTUL

LA MASA

--

l::'flii~:'iJ.::::l:::I~;g!iiI!::li::ll!t!&II~.llrBi:'.{illjillj'~~m '
~ Inainte de a bea din pahar $i dupa aceea, este bine sa ne stergern la gura ell servetelul. de asemenea ne stergem degetele pe servetel inainte de a pJeca de la masa.

, - Nu se vorbeste cij gura plina.


- Nu trebuie umplute "ochi" paharele eu apa sau eu .alte bauturi; nu ridicam paharul prea sus pentru a inchina; 11U se rostesc toasturi decat dad, momentui cste eu totul deosebit, sau daca in familia gazdei este acest obicei . .- Nu se recornanda sa' adunam sosul din farfurie ell paine; aeolo unde lumea se formalizeaza mai 'putin a~a ceva poate fi ingaduit. ' -- Biscuitii salt piscoturile nu se inmoaie 'in cafea, . . .cem sau Vll1. - Nu scfolosesc scobitorile; daca -avem neaparat, toaleta dintilor, cerem voie-si ne ducern . '- Nu se aranjeaza toaleta la masa si eu atat mai putin nu se reface fardul etc. De asemenea, nu se fumeaza decatcel mai devreme la cafea, cerand permisiunea 'gazdei. nevoie in baie.

sa -ne facern

COMPORTAMENTUL STRADA.

P,E
in

Pe strada omul nu este un ins oarecare

multime care poate sa faca orice tara ca nimeni sa zica sau sa-i faca ceva. Din contra, comportamentulcivilizat si buna crestere se vadesc atunci cand trebuie s~ dai searna doar [ala de tine insuti. ' Pe strada pot fi l~talnite persoane cunoscute. Gestul eel mai firesc este sa saluti: cei maitineri pe cei batrani,

. COMP-QRT AMENT,PL LA MASA, ... .:

.'

. barbatii pe fernei etc: -Daca relatiile sunt mai apropiate -si timpul permite, se pot schimba ~idoua-treivorbe, dar -Tara , sa slam in calea -celor care circula, Daca lovim ne cineva din greseala .ne cerem scuze. Daca unci alte -persoane ii cade ceva din mana ii atrag em atentia si eventual Q ajutarn.', Nu aruncam gunoaiele pe strada.inu scuipam (e un obicei foarte urat si total nesanatos), n11 inoportunam oamenii cu intrebari inutilec.daca vrem sa aflam 0 adresa, 0 strada etc. intrebam cat - mai politicos ~i-muI~uinim. Este bine sa evitarn strigatele, lamentarile ca si efuziunile zgomotoase, [a sernafor se _ astcapta in ordine, nu imbrancim pe altcineva chiar daca suntem foarte grabiti. . _" .. 1 -

Ceicare frccventeaza salile de concert stiu prea bine in ce conditii trebuieascultata muzica: in deplina liniste, eu concentrate si respectand atat pe rnuzicieni cat si pe ceilalti spectatori. Deci innici un caz nu vorn proceda ca intr-o sala de cinema (desi nici acolo ,nu e recomandabil) si anume, sa fosnirn in. cautarea bomboaneior etc. Celcare e racit ~j tuseste e preferabil sa ramana acasa: daca se declanseaza Lin acces de tuse este
bine

CONCERT-UL.

.se va iinisti, sau va renunta la auditie; altfel strica bucuria tuturor. Nu va ridicati de la loc si nu circulati in timpul concertului; nu aplaudati la parJ:ile- unui -concert de camera, ci doar la final. Nu va rnanifestati bucuria prea -zgornotos la sfarsitul concertului, Daca v-a -placut atat de mutt, un "bravo" strigat din tot sufletul nu :supara pe
nimem.

pana

sa paras_easca

cat

mai Teped,e. si

_cat

rnai disc ret .sala

~!I~~~_j:!:~jM.j:j~~~.%~~:.~Ii{{~«ill:llIt!~i!f«
" Daca sal a de _concert va,' pli ctiseste sunteti predispus sa adorrniti, mai bine ramaneti acasa, Concertul nu este o indatorire mondena, ei 0 placere 'estetica de care -, vor sa sebucure cei care au parcurs abecedarul muzical, sau care vor s~ se initieze, .

-ii

CONDIMENTELE .. La

masa,

condirnen-

tele se 'ofera separat in vase sau boluri speciale, Cele lichide (ulei, otet) sunt asezate fie in suporti' speciali, fie adusein vase miei si adanci; sosurilesunt aduse.in sosiere. Cornesenii - se servesc cu ajutorul unor lingurite puse special, .sau.toarna direct din sticlute pe rnaricare. Condimentele mai solide, precurn maioneza, sunt aduse pe mici platouri, Nu ne servim cu propriile lingurire sau furculite din aceste condimente. , .Daca un condiment este prea puternic (prea piperat sauprea acru) este bine ea gazda sa-i previna pe' inusafiri pentru a nu pune cantitati prea mario In viataunai om-au ~ loc evenimente placute - pe care ni ~ dorim cat mai Ie numeroase - dar si _ unele neplacute .. :;;i,in asemenea situatii, ba am spune ca mai cu seama in.asemenea situatii, se .dovedesc nu numai prietenia, dar si buna-cuviinta. :_ Un asemenea moment gray, tragic estecel prilejuit de moartea cuiva apr.opiat, sau ruda unui prieten apropiat. Exprimarea condoleantelor, in .asemenf!:a situatii,_se ·face in modul eel mai natural si mai sincer. De obicei este si greu
.
-

CONDOLEANTELE. .,

"

CONDIMENTELE

'0

CONDOLEANTELE,

sa -gase~ti cuvintele potriv_ite care sa riu sune n1_CI prea: -~soletnn. $Lded usor fals, dar nlciprea rece;·A$a incat este i -_. hine sa. spunem cateva cllvint€ simple __ ;parere de .rau.: de pentru eel .decedat $I- d~ ineurajare .pentracel sau cei indoliati, Daca' fie e greu sa gasim asemenea cuvinte, folosirea unor expresii -crestiuesti; de _genui '"Dumnezeu

sa-l ierte" ,ne _poate _se-oate - dIn - iucUrcatuia.

asernenea sa fad un semnde imbarbatare catre cei fnd(iliali. Cand' exprinfarea condoleantelor tine de 0 datorie sociala. 0 putem face- in expresii consecrate, dar- eat mai

U neori in situati] nici nu es.te nev_ole sa spui: ceva -ci doar

- diseret in -alte - s.ltuafii- .aceasta se poate face printr-o 1.6legrama de- condoleante. sau priritr-untelefon in care sa ~ De €):-j)finiam compasiunea fata de- durerea ceo resimt€-G~l
direct Imlit.
,.. Pentru anumite situatii se poate- reeurge - la. , publicarea _unul ferpar- _(aaun] in ziar) -c-are insa - nu ne
SCUle~te ~de

sentirnentelor noastre, Daca este cazul sa' se pregateasca.-un' . rliscurs flli'leb~u'sa nu se uite ca .,dispm mort! flUIDal de - bine": l1U cazul fie amintite .si posibii~le defecte sau_. slabi-ciUl1i al~ faposarului, ci aceJ€ -t.rnsafl~ri (;ar€ -i-au_ faCUi

exprin1afe~'n~ondoleantelor. hi util s_a spunem-ca '~ in exprimarea corideleanielorse cere- mUlta so-vriet-.fte, rara_ retorica de efect, ci tiffil~ani:i in principai spentaneitatea

sa

indragit de cei din jur.

intelege

boluri.

CONSOIViT\fE-UL~ Prin, consomme se 0 supa usoara servita carda ince~tispeciale san-In. Ceasca este adusa pe 0- farfurioara ~i se "a~aza .
-/

in, fata fiecarui comesean. Dae,a ceasca are toarte, continu- tul se poate bea prin mid sorbituri- rara -zgo!llot, asa cum se bea cafeaua. Dacanu, se poate servi ell lingura, care la sf'ar~it selasa pe farfuria cu care, a fost adusa ceasca, .•.. ' , . Oupa ce se serve~t0c()nsomme-l:lL cea~ca, farfuria, lingurasunt luate de pe mas-a. . Nu.se sufla in lichid daca este preacald; s€ a~teapta panase raceste. Ca fiinta socials ell"'anta~ toare omul se defineste prin ce vorbeste si cum vorbeste. ' Socrate spune~ "v0rbe~te ca sa te vad", ceea ce voiasa insemne di nu vpoate s~ zareasca fiii"lla intiwa a interlocutorului decat cand acesta se exprima, In secolele trecute. in Franta, "saloande" aristocrance erau .adevarate . "ateli,!!re" pentru Invatat si practicat vorba frumoasa, cuvantul de .spirit. De fapt, In toate civilizariile ~i in ate . ' , timpurile, in .societate. ernul it trebuit sa se deprinda 'cum,'~i , cat.trebuie sa vorbeasca. Cu toate aceslea, ~iin ziua de azi, cand relatiile dintrc oarneni au devenit mai put in, fermale, :aceasta - practica sociala este fie ignorata, 'fie; voit nerespectata .. ; Si totusi intelepoiunea popular-a spune: ,.Clne· vorbeste 'seamana, cine asculta cule-ge";"ori te poarta cum ti-e yorba. on vorbeste cum ti-e fapta"; sau "pasarile se prind ell piasa, iar oamenii cu vorba", Dincolo de ceca ce spui, "arta conversatiei" trebuie sa cuprinda si alte reguli legate in principal de felul cum. , stii sa-!irespecti interlocutorui:
.

CONVERSA TIA. .,

to

stim _-ceanume avem de spus; daca subiectul ne depaseste nu are 'rost sa intram in vorba; de obicei insa trebuie abordate subiecte eu caracter general: sport, literatura etc., darnu acele dorneniicare pot trezi polernici neagreate intt-o intalnire protocolara. Pe urma nu trebuie saabuzam de subiecte intime: ce grozavi sunt copiii sau cainii nostri etc, Trebuie evirate subiectele __lugubre, sau daca sunt abordate nu trebuie insistatasupra lor: morti, boli cumplite etc.iLa.fe! nu-trebuie aduse intr-o _ discutie "de salon" subiecte prea infinie-si nici .altele care sasemene a ,clevetire" in tegatura cu persoane cunoscute, De evitatglumele Sail anecdotele eu subiect ,,:tara perdea". Nu 'intrerupeti interlocuiorul si ,nil.' vorbiti In

Mai- intai trebuie

sa

acelasi limp cualtepersoane din acelasi grup; aces! mod de _Q vorbi tali -laolalta este nepoliticos $1 extrem de obositor.
_Nu puneti interlocurorului intrebari eli caracrer prea personal; trebuie sa respectati. ccea ce engleziiimunesc privacy, adica tot ceea ce tine de intimitatea fiecaruia.. Trebuie. evirate demonstratiile de superi-or_itafe' cultura sau-irr diverse dorneriii: superioritatea afisata nu este agreata sau cum se spune: .Jauda de sine: -TIU miroase bine"; de aceeanici nu trebuie sa - folosim un limbaj - prea sofisticat sau specializat. Nu este recomandata prin urmare
.~ . . /
,

in

corijarea ostentativa a greselilor altcuiva; daca vrern sa


inlaturam 0 eroare exista moduri mai putin provocatoare si agresive.de a 0 face. Intr-o . -. conversatie neutra. nu trebuie sa ne lasam -, prada sentimentelor si sa devenim prea patirnasi: sigur ca

CONVl;":RSATIA

------------------------J
anumite subiecte foane dragi ne subjllga, iar sustinerealor ne poateface mai inflacarati, Dar. 0 inralnire obisnuita intre persoane bine crescute nu este 0 tribuna pentru debitarea . unorobsesii proprii. .' Trebuie evitat limbajul trivial, prea colocvial, ddcd sun! -de ja{a $1 persoane necunoscute sau prea ]Ju{in familiare; asa ceva ne descalifica. Nu se vorbeste ell mainile in buzunare, dar nici nu trebuie gesticulat prea tare; cand vorbesti cu. cineva II privesti direct in rata, nu stai cu capul in parnant sau urmarind eli privirea pe altcineva. Candceva nu s-a inteles din ce spune interlocutorul e bine sa ·cerem politicos sa repete;' dar nu pe un ton imperativ. E hne sa urmarim discursul eeluilalt; altfel riscam sa fim 'intrebati in legatura cu ce anume a spus si sanu stim ce sa raspundem. Daca doua persoane vorbesc si. vrem sa ne adresarn uneia.dintre ele, asteptam politicos pana se face - 0 mica' pauza apoi intervenim, cerand scuze pentru intrerupere. in societate nu se vorbeste niciodata fa. urechea. altuia sau pe soptite; dacd avem ceva de spus care. constitute Uf1 secret ne retragem intr-un Ioc mai ferit ~i vorbim cat mai 'inert . Nu trebuie monopolizata discutia,dar' nici nu 'trcbuie tacem tot .timpul, chiar dac~ suntem -m~i timizi din fire; daca vorbim vom descoperi ca gasim de. spus . adcsea lucruri interesante. Cu atatea sfaturi nu se poate sa nu faceti figura frumoasa in orice ambianta.

sa

CONVIETUIREA. ,

Datorita

unor

situatii

deosebite doua persoane pot sa imparta pentru un anumit timp aceeasi locuinta: este vorba de studenti iii camerele universitare, dar pot fi _ si alte categorii de persoane de acelasi sex sau de sex diferit. In asemenea situatii este. bin~ ca alegerea partenerului de camera sa se faca cu rnulta grija (nu vorbirn de situatiile cand coabitarea are ea motivatie chiar o.apropiere sentirnentala intre eei doi). Altfel vorn avea surpriza sa descoperim adevarata personalitate a eelui cu eare locuim impreuna si surprizele pot adesea sa nu fie placute. Mai intai, trebuie sa se inteleaga ca a locui impreuna nu inseamna a patrunde nepoftit in viata intima a celuilalt.iln al doilea rand. de lITfolosirea baii si a celorlalte spatii In .comun si pana la felul cum isi pastreaza fiecare curatenia, totul tyebuiesa se faca de bunavoie si prin intelegere reciproea, , 'eel mai eonvenabil este sa se faca.· in asernenea situatii, 0 intelegere prin care sa se stabileasca precis cine , spala vasele si in care zile ale saptamanii, cine face / cumparaturi etc.' Dad doua persoane adulte de sex opus hotarasc sa locuiasca Impreuna Tara sa se casatoreasca, 'Jucrurile sunt oarecum mai simple pentru ca cei doi se vor comporta ea un cuplu, ell singura diferenta ca nu pot sa se prezinte public ea a pereche casatorita. E bine insa ca in asemenea caz, pentru a evita situatiile ambigue si neplacute, sa fie ,informali despre- aeeasta prietenii, rudel~, felul acesta . cei - doi nu vor fi nevoiti.. de fiecare data sa inventeze cate ()

In

:::::~'~~~~~KM::'::::ml:;:::!::::::'::;:::::::::::::::::':::::::ii;:i'~1HI,I'I(4(,"~it:~f,itt~!~i!_
scuza. DacaIi se intampla sa fie invitati undeva impreuna, eei doi se pot prezenta ca ,Jogodnieui(a) rneura)" etc. fara, . sa se ofere ~i alte detalii: Iar ceilalti nu trebuie sa insiste asupra acestui subiect.
.

COPIII.
ascolii, a societatii,

Eduearea

copiilor

este treaba familiei,

iar 111 legatura cu metodele cele mai . adecvate de educare a lor pedagogii din toate timpurile si-au spus cuvantul, ~i tomsi, oricat de mult .ne-arn iubi copiii si oricat ne-am considera adeptii unei gandiri .rnodeme' tare' ar da libertate totala acestora, anumite

.Jimite" trebuie avute in vedere. ell mult tact, copilul trebuie sa afle cum sa se com porte la masa, cum sa se spele si sa-si pastreze lucrurile curate, cum trebuie sa-i salute pe cei din jur ~i cum sa se comporte faja de cei rnai in varsta (care trebuie respectati.vindiferent de ,.personalitatea" celui mic), Pe de alta parte IJU trebuie sa exagereze nici adultii si sa-si trans forme copilul intr-un fel de animal domesticit care executa' tara. sa cracneasca orice i se ,.porunce~te". Copilul rrebuie, sa se poarte natural. sa-si manifeste energia varstei. dar ell decenta, lara sa-i agreseze pe cei din jut'. De aceea el trebuie sa stie canu e frU1110S sa intrerupa pe cineva cand vorbeste: ca nu trebuie sa se eerte cu alti copii. nici in prezenia nici 111 absenja adultilor: ca nu trebuie sa faca pe .Jnteresantul' pentru a deveni centrul atentiei oricarei reuniuni in familie; ca aspune ,,te rog' sau "mu1tu_mese" nu este un moft inutil, ci un semn de conduita civilizata: ca a manoa pe cat.posibil tot ce i se da nu este, pentru ca asa vrea mama sau tata, ci pentru ca are nevoie

CONVIETUIREA ,

-'

COPIII

dehrana

(nu discutam de cazul in care copilul. are anumite

problerne de sanatate care li aten ueaza poftade mancare ); ca nu trebuie sa se scobeasca in' nas .sau sa-si roada unghiile; ca trebuie sa-~i puna lucrurile la loc dupa ce le-a folosit, ~j asemenea reguli pot fi multe, Parfn!ii;-la randul lor, rru trebuie sa' faca "demonstratii" fafa cu altii de' felul cum suntascultati de,catre copii. Toate acestea' raman 0 -simp-Iii, rninciuna, 0 demagogie .pedagogica, dad. adultul nu se poana la fel. Puterea exemplului conteaza mult mai mult decatdaca am afisa acele cerinte pe to ate obiecteledin camera copilului. De asemenea armonia dincasa, lipsa certurilor (macar 10 prezenta lor), exprimarea dragostei, dar rara afectari.inutile

de

~i rnaimutareli, _repreziJ;l.ta.reperele de care trebuie sa tin~seama adultul daca vrea ea educatia copilului sa, dea roade,

,$i inca ceva:


demni tate a 1ui.

sa

nu uitam vca -~i

copilul

are

~ CORTtJL.Sunt

multi

cei care' prefers "s~-9i'

petreacavacantele mergand eu cortul..nu este verba doar de a face econornii (lucru care nu .este de altfel de neglijat) ci este verba tel mai adesa de" a intra intr-o anurnita stare
de spirit: ~i'anu,me de- simtilibertatea, d~ea fi 1!1mijlocul - naturii si Ia urma -urmelor de a renunta la lejeritatile

confortuluiburghez. -, Daca ati ales ca loc .de fixare a, cortului un punet


izolat, In care puteti avea eel mult trei tovarasi aruncati deseurile ;;~alte lucrurinefolositoare de-avert!1l1

tura, singurele reguli de- respectat sunt cele ecologice:

cum va vine

"COPIlI

-','

CORTUL -

iiitiI1EflJ::l~~::;}J:1Ui'Ufll_;;@,litjllllll[C.#UJi#~iflll1
la mana, Qadi sunteti cu rnasina, nu transformati cortul de .padure in .mic. atel ier auto sauspalatori e pentru masini. _ .In ~azul mult l~ai- probabil veti instala canul-Intr-un camping este bine sa tineti seama de' cateva nor.me . - necesare in' astfel de situatii.. rnentineti curatenia 30 sectorul C€ v-a fost rezervat; respectati regulile .eerute penrru folosirea serviciilor. comune - dus, -wc, spalatorie etc.rtiu dati drumulla radio-san la T.V. portabil-Ia maxim, .. mai _ales noaptea; .nu 'p,relungi'li peste masuramicile agape prietenesti; chiar daca lumea este mai putin conventionala nu umblati in permanenta dezbracat; daca aprindeti focul nu uitati 5a-1 stingeti etc. -

c~

ani eliminat "scIavia" purtarli cravatei .. totusi, 1n foarte: multo situatii mai solernne -sau oficiaJe,' acest accesoriu vestimentardevine aproape obligatoriu.. De foarte .m~lte ori barbatii ajung.rsa nu-si mai .curnpere singur cravate, fiind .unarticol-care cstc primit in dar. Daca _vrem insa sa avem 0 crava~ _~are sa se "potriveasca" cucosturnele pe carele purtam. este bine le alegem 110j. Alegerea cravatei d.a personalitate nu-numai intregului ansamblu vestimentar, dar chiar .~i,celui care 0 poarta, Cravata se asorteaza aut ell eu loarea costumul ui camasii, cat si cu-ceaa pantofilor.-Trebui_etinut:seama~.$j de moda: uneori se prefera modelele.jnguste.valteori cele mai late; uneori .suntreccmandate culorile vii, alteoricele mai discrete. E iecare ale gerc: dep inde de glj:St' ~Ie ari1biap": d la. Nodul trebuie facut ingrijit, cravata bine introdusa sub

eRA VATA-.-De~i mOda~asc~lin.a -.


-

din

~ltinJi ~

sa.

}.!. -

CORTUL

_."

CRAVATA

.: 1:::••

_flfllltll.@.ft!~;::i:;[:';M.ftl(!!wIJ1:t1i:2::i\:!::~1p,\~[;);1:11

gulenil . camasii; 0 cravata chiar f?arte frumoasa pusa dezordonat strica totul. Nodul trebuie facut in asa fel incat cravata sa nu fie prea scurta sisa' se vada partea dededesubt: Unii prefera sa poarte siacde cravats (care trebuie safie de buna calitate, dar nu batator la ochi), anumite medii acest accesoriu vestimentar este considerat usor desuet sau pretentios. Nu -ezitati sa-lpurtati.Insa trebuie avut grija ca intreaga tinuta sa se caracterizeze ·prin distinctie ~i bun gust.

In

CUMPARATURILE.

A face curnparaturi

intt-o vtara unde sortimentul de marfuri este minim si posibilitatile reduse, simplifica operatiunea ca atare, Totusi. chiar siin conditiile in care a cumpara orice lucru inseamna a sta lacozi, buna-cuviinta cere respectarea ordinii de sosire si 0- minima curtoazie fa~a de batrani, copii, femei gravide. In conditiile unei societati de consum, sau care -tinde sa devina astfel, curnparaturile se fac tara graba.. chiar 'Cli .0 anumita placere de a alege .obiectele cele mai . utile, cele mai frumoase, uri cele mai ieftine,· dupa preferinta, orice situatie insa relatiile dintn~' cumparator ~i vanzator sau patron trebuie sa fie curtenitoare, eivilizate si prevenitoare: in fond vanzatorul doreste sa-si vanda marfa, iarcumparatorul vrea sa-si aleaga exact obiectul pe care-l doreste $i pentru care plateste. Asadar, nu trebuie sa lipseasca din vocabular expresii ca: "va rag", "poftiti", "va multumesc ", ..mai veniti' etc. . .

In

CRAVATA

CUMPARATURILE

~~~~~~~~~§;i::::::::'r:':"MMii@·~:rigf8~~liMil~«lI£.
Curnparatorul are dreptul sa caute exact obiectul care considera ca ii este de -folos (de obicei dificultatile ~cele mai mari se intampina Ia articolele de jmbracaminte sau inca1taminte), dar nu trebuie sa exagereze, Sunt ~i persoane care probeaza diverse oblecte rara sa aiba de fapt de gand sa cumpere. Apoi trebuie mareatentie cu obiectele din rnagazin: sa nu fie rnurdarite sau "rupte in timpul acestor incercari .. 'be asemenea cumparatorul trebuie sa aiba rabdare pana Ii vine randul sa fie servit. La randul lor, vanzatorul sau patronul trebuie sa se comporte 'prevenitor si politicos; sa-i serveasca pe toti ia fel, indiferent daca cineva este imbracat mai modest. Totodata nu trebuie sa insiste exagerat obligandu-l practic pe- vizitator sa" curnpere ceva: a doua oara s-ar putea. ca acela sa nu mai paseasca in magazin. Marfa cumparata trebuie frurnos ambalata. Si in magazinele alimentare de tipsupermarket-este necesara o anume conduits: nu trebuie sa blocarn raioanele eu carucioarele, trebuie respectata a anurnita ordine, nu. S,W1t pipaite toate marfurile. Trebuie evitat. zgomotul, . conversatiile pe. W1 ton ridicat~ ori cearta cu vanzatorii; daca s-a. produs vreo greseala totul poate fi lamurit in tenneni decenti.
'.

,'Panade curand la noi nu era cunoscut acest termen latinesc, preferandu-se autobiografia .. Pentru ca, in fond, curriculum vitae este- un 'fel de autobiografie facuta la modul eel mai sintetic cu-· putinta. in Gondit!ile economiei de' piara,

CURRICULUM

VITAE.·

CUMPARATURILE CURRICULUM VITAE

oriunde mergi ipentru 0 angajare, .pentru obtinerea unei burse etc. ti se ce~e curriculum vitae. Prima conditie pe care trebuie sa 0 respectam.este .. sa firn pe deplin sinceri cu datele comuriicate; orice eroare introdusa, odata descoperita, .ne cornpromite deplin in ochii celui eli care suntem intr-o anumita relatie sociala ~i putem ne pierdem sansele intr-o competitie oarecare, Desigur,anumite detalii mai putin importante ale vietii vor. fi in mod inevitabil ornise; dar nu cele importante. Tonul redactarii este unul neutru.ica si. cand ar fi vorba de 0 altapersoana, desi se mai utilizeaza si formule personate in genu! "m-am nascut ...". Ce trebuie sa- cuprinda? Data nasterii, numele si prenumeleparintilor _s,;i ,frati1or; studii efectuatefanul de admitere -~i_ eel de absolvire), eventuale burse de studiu obtinute in .tara .sau -in strainatate, distinctii deosebite. 0 alta rubrica trebuie -sa contina limbile straine cunoscute si eventual gradul de cunostere; apoi experienta de munca - (locul de rnunca, functii indeplinite), In - sfarsit -se mentioneaza ultirnul loc de munca. Sunt apoi trecute lucrari ~~tiint~fice elaborate; titluri stiintifice dobandite .-;;i once alta lnformatiecare -sa -intregeasca .portretul profesional, Un astfel de curriculum vitae nu este nici laudativ, .nici denigrator, este pur si sirnplu informativ.

sa

CURRICULUM VITAE
-

..

Desertul san dulciurile Discoteca Divortul "Dumneavoastfii" sau "Tu"

narurii~·

.'"

~,

nu 'uitam sa ne facem' daruri", suna un inderrrnIntalnit adeseori, Darul sau cadoul reprezinta intr-adevar 0 bucurie atat pentru eel care ofera, cat ~i 'p~nttu eel care primeste. Totul este insa sa faci cadoul potrivit persoanei potrivite. Aceasta ar fi regula de baza. Dar stirn oare Intoideauna sa alegem momentul " potrivit si stim, rnai ales, sa alegern cadoul cuvenit pentru o persoana ale careigusturi I1U le poti cunoaste intotdeauria foarte bine? Exista, evident, unele mici riscuri.vdar ele nu trebuie sa ne impiedice sa facem daruri. . , In tarile dezvoltate abundenta produselor creeaza 0 dificultate a alegerii. Trebuieapoi sa tinem seama de cat anume putern sa cheltuim pentru acel cadou si daca se potriveste pentru un anunfe moment: cadoul poate fi .mai

DARURILE._

"Sa

-.

,:,:.r!t~.~~,II!l$J,II*_~1:fl::::f;)ii::]:;::m~t;\S\;i~.fl:!::::;:J~g:::)r;~
generos cand cineva se casatoreste, dar este mai comun in cazul unei simple aniversari. Apoi trebuie ales nu acel articol care ne-ar placea nouain mod special; ci -acela care ar face' placere destinatarului, cunoscandu-i gusturile, inclinatiile, preferintele, \_/oarsta, stilul de viata etc. Astfel nn se face cadou till obiect care ar putea fi interpretat ca o aluzie rautacioasa: de exemplu 0 carte de bucate unei fernei care ~i-a .manifestat repulsia fata de bucatarie, sau 0 trusa de machiaj unei femei care s-a aratat dezinteresata pentru asa cev~. Nu se daruiesc obiecte care pot fi considerate ca purtatoare de grunion: de exemplu exista 'paretea, in anumite medii, ca oglinda aduce necaz, in altele ca un. portofel daruit aducesaracie, ori ca batista facuta cadou inseamna lacrimi, Daca darul prirnit nu este pe plac, nu trebuie ca acest lucru sa-l afle si eel care a daruit si care a facut-o probabil cu cele mai bune intentii. Se cuvine, din contra, , sa. se manifeste multumirea, nu falsa ci curtenitoare, [ala de eel care a avut gandul eel mai bun. Darul primit nu se da. mai departe; "altfel exista .riscul sa_ajunga din' nou mana primului donator, ceea ce ar fi cu totul lipsit de tact. Nutrebuie exagerat cand se fac daruri: a da cuiva un obiect scurrip, din aur bunaoara, impune 0 .obligatie si ~ pentru celalalt de a raspunde 18. fel, ceea ce poate ca nu-i d~ mana, Dar nici nu trebuie sa se cada in extrema cealalta ramanand indiferenti la momentele de sarbatoare ale celor din jur: acest lucru poate fi tratat ca lipsa de sensibilitate sau zgarcenie.

in

DARURILE

Cadourile se -fae. de asernenea copiilor; colorate, vesele, .dulci, care sa raspunda interesului lor, dar Tara a face din ei niste rasfatati care se invata sa primesca prea mult. Se f~ cadouri ~icuun anumit interes: profesorului, doctorului, functionarului dintr-o institutie. Acestea. se , ,,- , apropie mai mult de ideea de mita, dar .uneori pot fifacute ca serrin al unei recunostinte sincere pentru grij a pe care a manifestat-o fata de noi. .Pentru colegi sau sefi ori pentru casatorii se pot face cadouri colective, care fie astfel mal substantiate prin contributia mat multor persoane._ Se multumeste pentru cadonri imediat, prin telefon, sau in alta forma directa, De asemenea este frumos ca celui care l~-a facut uri cadou sa-i faci un dar asemanator, fara ca aceasta sa devina un fel de schimb in natura. Nu trebuie .uitam ca atunci cand ni -se aduce un cadou sa-l seoatem ime_diat din ambalaj, exprimandu-ne bucuria, chiar daca nu era exact ceea ce am fi dorit.
.

'

sa

sa

DESERTUL

SAU - DULCIURILE:

Dulciurile (in. general desertul): se servesc intotdeauna dupa branza si inaintede [mete. inail1te de a fi servite se-·
iau de pe rnasa painea, sarea, piperul si fcirfuriile in care s:'_ , - air- servit felurile .anterioare. Daca desertul este 0 ere rna, 9 -budindi etc. se serveste "in vase speciale ell ajutorul

lingiiritei, D,1c3.estevorba de
de
-0

prajitura gen tort ne servim


iar .....in caztrl

furculita

speciala

sau _ lingurita.. indemana,

cozonacului sau checului bucatile


mana. Trebuie sa existe servetelela

taiate pot fi luate cu

DARURILE DESERTUL SAU DULCIJ.m,l~_~

-l

t
I

-_lltfil:'.III]r1:~'::;:::-:__ .;._··:illlR.llm::;i!:,::::·::::·::::::::::::::::;:::;::::·_!~::.:.i:;i
In cazulin care se folosesc tacamuri pentru desert (furculita, cutit, lingurita - dupa caz), ·aeestea sunt aduse odata cu 'desertul sau sunt _a~ezat.e de. la inceput In fata farfuriei. " , Daca reste vorba - despre inghetata, eupele -sunt aduse pe 0 tava si impartite fiecaruia. Tortul se taie de regula in fata rnusafirilor in felii egale, pomind de la centru, cand este rotund. Daca tortul este decorat, pe cat posibil se va da fiecaruia o parte. - -Tortul "min~sei" se taie la nunta. Prima felie se taie cu un cutit tinut de cei dOl miri.-Apoi restul va fi taiat de cineva din personal, de un prieten ori ruda, -Pe vremuri era -balul, cu" ti nerele fete insoti te de- marne, eu tineri -care se inclinau - cavalereste -c~nlnd \per~isiune~ unui dans. In .sfarsit, un -intreg ritual al -darisului in sociefate. I~l lumea noastra _ electronizata si rnai 'putin inclinata respecte 0_eticheta riguroasa, locul balului a fest luat de diseoteca, iar locul orchestrei .care astepta ceremonios comanda unui nou dans - a fast preluat de 0- masinarie infemala care lanseaza in jut decibelii muzicii moderne, Acesta ar fi Lin punct de vedere nostalgic, Nitnmesc. Exista insasi punctul de vedere a1 tinerilor care afirma ca discoteca este -Jocul de intalnire "~i distractie unde participa fara nicio inhibitie ~i un de -se simt bine. Cu toata libertatea pe .care -~i-o iau amatorii de discoteci., anumite reguli minime nu trebuie uitate: nu exagerati eu paharulin plus, daca se servesc bauturi aIcoo-

DISCOTECA.

.•

sa

-de

DESERTUL

"- DISCOTECA

1t!1~t"i"i!!i;ll!1*lw_{iiril~m!K!1:;«~flll_ltli!ll?'J;i~1tlltl~
nu uitati un ~inim protocol rata de dornnisoara pe care 0 invitati ladans; pornirile exibitioniste JEebuie totusi "reprimate; sa nu .uitam ca In timpul dansului foarte solicitant se transpira; decio minima .atentie pentru cum

lice;

folosim deodorantul sau parfumul; ,sigurantade sine ~i lipsa de inhibitie TIU trebuie sa se transforme inaroganta; evitati sa dansati ell tigara in gura; nu transform ali ringul" de ~ dans -intr-un loc de manifestare a" efuziunilor-".
sentimentale - cautati un loc mai intim pentru aceasta. Fara sa fie 0 dadaceala nesuferita, aceste .reguli tin -totusi de un respect reciproc, necesar si la discoteca. _

Divortul e~te un rau necesar in ~ cazurile In care doi adulti "casatoriti ajung la concluzia di nimic nu se mai poate f-ace pentru a mentine matrl~oniu1. _ Situatia nu este. deloc placuta si provoaca rara doar si poate
. .

"DIVORTUL. ,

o trauma fiecaruia dintre soti, chiar.daca unul dintre ei, .sau ambii rasuflausurati ... Dar separarea este dificil~" si pentru ca impune un nou ,statut social si chiar 0 schimbare a modului de viata, a ritmului biologic.' Dar toate acestea vor fi probleme de dupa. ,"

"faca ineonditii care sa nu sporeasca amaraciunea

ar trebui sa se momentului. Asadar rara scene inutile, tara incrirninari si repro", suri deultima ora care nu mai -schimbacu nimic situatia, In fond hotararea .de a divorta a fost acceptata eouiun acord.jar vinovaria 6 va demonstra j ustitia. Chiar si atunci. cand decizia justitiei creeaza unuia dintre fostii soli un sentiment de nemulturnire, nu trebuie facute scene patePentru oarnenii civilizati despartirea

de"

DISCOTECA.
~ 4" _ -

'-"

""

DIVORTUL
~_ ,.

:r1W_.~I.ftilDI1::-;.jiY:;:::j;ii;;~:,,_:.'W'::::gl:::jj;j:::;:'::: ---':rl~JJ~::, __ ..
- tice; trebuie gasita eventual tot 0 cale legala de atac. Educatia si buna-cuviinta cer ca, 'in afara ide cauzele invocate la divert, si care.ar trebui puse de- comun acord, sa se evite rafuielile cu 'cuvinte grele anmcate cu furie; s-ar .. putea ca totul sa se intoarca impotriva celui care Ie rosteste. Un minim respect pentru eel sauceacu- care ai " impartit 0 parte din viata .impune 0 conduita mai atenta, _ Momentele cele maipenibile sunt cele ale partajuh~i: -~i de asta -data educatia si bunele maniere cer .0 anumita
-decenta, .

_ --, Desi este dificil de oferit retete pentru asemenea situatii, totusi un om educat nu-i va interzice unuia dintre soli sa-si vada copilul (cand este cazul); deasemenea relatiile cu familia .ccluilalt -trebuie pastrate in lirnitele _ bunei-cuviinte, fara reprosuri, :Tara _raspandirea printre cunoscutia unor indiscretii jenante, . Si ehiar si lntre fostii soti, inrnasura posibilului, ._ trebuie _pastrate anumite raporturi civilizate: salutnl si raspunsul h salut, rara gesturi ostentative Ia vederea celuilalt (sft treci pe trotuarul celalalt, sa te faci canu-l cunosti etc.). --

"DUMNEAVOASTRA" SAU·"TU".
~W1t persoane care tree eu foarte multa .dezinvoltura si cu farniliaritate vecina cu 'lipsa de educatie la a forma de.adresare eu "tu", farasa tina seama de diferenta devarsta de cultura si de: faptul ca il vede pe interlocutor pentru prima oara.rln asernenea cazuri este bine cit lucrurile sa fie puse Ia punct fara echivoc, vorbindu-i.celuilalt

-!

DIVORTUL

"DUMNEAVOASTRA" ...

'-

in mod apasat eu dumneavoastra, iar daca niei acest lucru nu schimba felul sau de a vorbi, sa i se ai;aga atentia ca nu ingaduiti sa vi se vorbesca .in felul aeela. -_Desigur, intre eolegi (eu atat mai mult cand este vorba de tineri) -,se treee destul de repede .la "forma de adresare ell'"tu"; dareste bine-ca initiativa sa vina de la eel mai invarsta sau de la sef catre subaltern. (in ariumite oeazii "oficiale" poate ca seful prefera sa pastreze forma de adresare cu.' "dumneavoastra", sau pronumele de politete!). . Fata de cineva caruia i te adresezi ell dumneavoastrd nu-i vei spune .Domnule Ionel",c;i .Domnul . 'Popescu", _folosind, prin urmare, numele de familie, iar unei persoane eu funqie' importanta i -se va spune_ .Dornnule Ministru" si nu .Domnule Georgescu", mai cu seama in situatii ofici<ile.· , " De asernenea este absolut .neeleganta forma de adresare cu "ma" ~i,;ba" chiar si atnnci cand persoanele se tutuiesc; lucrui acesta nu este scuzabil nici in acfresarea de la sef la subaltern! Dar chiar si in situatiile mai familiare aceste formule trebuie pe cat posibil evitate,

<,

- "DUMNEAVOASTRA" SAD "TV"

Farfuriile sunt .un element nelipsit pe masa; in jurul lor. se asaza tacarnurile - si paharele, din ele se' serveste mancarea, In restaurante, farfuria adanca este pusa peste farfuria plata, care poatefi luata si ea odata cu.terrninarea primului fel de ~ancare.Atunci -dnd te asezi Ia masa, trebuie sa existe maximum trei farfurii: unapentruaperitiv, cealalta pentru primul fel ~ si a treia pentru felul al deilea, Ele rnsa pot fi aduse pe .rand. Farfuria nu se atinge niciodata xu mana; ~~a ca: - bunele maniere recornanda sa nu ridici farfuria pentru a lua toata mancarea, desi in practica se rnai intampla asa, Schimbarea farfuriilor s€ face in felul 'urmiitor: farfuria curata se aduce prin stanga celui asezat la mas a, iar cea folosita este retrasa prin dreapta. - ' Cand seservesc salatele, se aduc farfurii sau plato uri -

FARFURIILE.

FARFURIILE

.:

~ .

.'

-,-

speciale care se asaza larig~ farfuria cu mantare.Dintr~o farfurie mai mica poate fiservit desertul; pentru aceasta celelalte farfurii sunt stranse ... ,. Niciodata farfuriile nu sunt spalate de -musafiri, chiar daca acestiainsista.

-FLORILE. Nimic nu constituie un dar mal potrivit decat florile: Imaginea florilor este legata imediat de ideea unei sarbatori, de puritate sidelicatete., Celui care le primeste, florile iidau un sentiment reconfortant ca cineva a avut un gand frumos de simpatie, -prietenie- sau dragoste. Pentru eel care daruieste, faptul ca ofeta flori nu numai ca-i usureaza alegerea unui alt cadou, ci iiofera posibilitatea sa se dovedeascagentil $i atent fata de 0 alta persoana: Desigur ca sunt $i situatii cand, cu ajutorul unui buchet de flori, intentionam sa castigam bunavointa cuiva: '-medic, profesor etc. Chiar -si in aceste situatii .floarea insearnna tot 0 investitiedesimpatie. _. Aproape intotdeauna 0 persoana daruieste sau primeste flori, mai rar cumpara pentru sine. Tot in mod obisnuit barbatii cumpara pentru fernei, sau 0 ferneie - pentru 0 alta femeie $i mai raro femeie pentru unbarbat (in afara de cazuri festive: unui actor sau muzician etc.). . Se aleg pentru a fidaruite (in alte tari sunt servicii speciale pentru trimiterea -de flori) buchete, .ghirlande, cosuri cu flori, dar la fel de bine se poate darui 0 singura flo are, in functie de irnprejurari, In principiu orice floare decorativa poate fi daruita; exista si anumite prejudecati _
FARFURIILE . FLORILE

:::::.%iI1':::-;:@ili~:"I:I;~tr"$1:-::::\r.l~!liig~ftiiliiHiI$il.lli~l~
-fata de anurnite flori_§i_acestea-ar- trebui --sa_Iestim, Ideal. este sa cunoastem dinainte ce fel de flori, prefera eel caruia ii daruim., _. Daca este un -buchet, _acesta nu trebuie sa cantina dealt unnumar fata SO] de flori (cinci, -~-apte,noua etc.). Numai Ia .morti buchetul trebuie sa fie alcatuit dintr-un nurnar eu sot -Culorile ~i dimensiunile sunt de regula armonizate de vanzatorii de flori: daca insa avem anumite preferinte putern cere acest 'lucru. . - Chiar - §i florile uscate, iarna (asa-nurnitele imortele), pot constitui un frumos cadou;: dar mult. mai .greu potfi a~ceptate florile .artificialeteste chiarpreferabil - sa-fie evitat asa ceva, caci poate fi luatdrept 0 gafa). In orice situatie, "pentru florile primite se multumeste si eventual se face 0 conversatie despre flori: "aces~ tea sunt florile mel.e favorite", "ce frumoase sunt", ~<ce dragut din partea ta" etc. Apoi, pe cat posibil florile ~ care de regula nu se inrnaneaza laolalta Cll ambatajul- sunt asezate intr-ovaza. Este un semn de lipsa de cuviinta si de lipsa de sensibilitate sa spui ceva de genul "pune-Ie undeva acclo'' sau.sa anmci florile la intamplare 'laolaltacu alte obiecte. . . Cand duel cuiva flori, acasa obligatoriu ga_ida le . scoate si Ie pune irnediat intr-o -vaza, asezandu-le intr-un. _loc cat mai vizibil. Primirea florilor trebuie sa provoace de • .fiecare data ceea ce-e1e inseamna: 0 bucurie, osarbatoare, sau simpatie fatadecineva (inclusiv fatade un mort). " Pentru .spiritele rrrai pedante precizam ca rosul ". inseamna 0 dragoste pasionata, albul serrmifica puritate, fidelitate si bunatate (de aceea florile pentru mireasa sunt

t•,

·FLORILE

~ albe). Galbenul in schimb inseamnagelozie ~i arnaraciune, albastrul reprezinta tandretea, prietenia, in timp ce violetul - este semn de gingasie ~i de amintiri. Fructele se servesc _la sfar~itul .rnesei, ell preeizareaca singurele problerne pentrucel care vrea sa respeete buneie maniere sunt legate de felul 'in care trebuiesc cojite unele dintre ele, sau .cum sa fie scosi samburii, atunei cand este-cazul. Deei, rara a infra In detalin pentru fieeare fruct in parte, se poate retlne ca seminfele sau samburii sunt culesi eu mana facuta caus in fata gurii si depusi p@farfurie, in - mod discrst. Cat despre fruetele care trebuie cojite aceasta operatiune se face ell ajutorul unui.curit. Apoi fructul este taiat in felii cu- ajutorul cujitului si firrculitei si se servesc cu _furculita. Banana se taie la un -capat eu cutitul, se desface ):U mana 'de coaja si se mananca cu cutitui si furculita; se poate manca, in cazul in care nu se pastreaza strict eticheta, desfacand cate putincoaja bananei paria se . -man-inca intreg fructu]. Portocala se coje:,;te-taint! pentru inceput dona discuri in cei doi ~,poli" ai fructei; apoi tot-eo. cutitul.se cresteaza coaj a pe.secti uni longitudinale fi ind apoi desfacute cu mana. Seserveste eu rnanafiecare felie de portocala asa cum se desprinde. C<1nd se servesc struguri, este bine sa fie pusi pe masa in ciorchini mal mici penrrua nu Ie crea dificultati musafirilor care vor sa desprinda atat cat au nevoie. Ciresele se servesc cu mana, una cate una, iar samburii sunt pusi pe farfurie asa cum am aratat mal sus.

FRUCTELE.

glg2B~;'~:iij~il:~::j~li;'iiiJ1.I:;;::;i@:il'ml.q.[lili.l~i;.It~tl·
Se intelege ca. toate fructele trebuie spalate inainte de a 'fi aduse la rnasa, deunde nu trebuie sa lipseasca servetelele pentru stergerea rnainilor. In multetari, odata cu-fructele sunt aduse si vas~ cu apa pentru spalarea - degetelor. Vasele sunt pe jumatate pline; eel care a rnancat fructe si vreasa se spele de sucul ramas isi umezeste usor varful degetelorsi apoi se sterge ell unservetel. In ultimii ani s-a dus.o intensa ' campanie de lupta impotriva fumatului, 'demonstrandu-se pe baze statistice influenta sa nefasta asupra sanatatii. Dar cum scopul aeestei .carri- nu este acela de a face, campanie anti-tabagica ne vorri opri dear la precizareaunor recornandari pri vind fel ul cumse cuvine sa fie 'lmpacate , dorinta fumatorului si drepturile nefumatorilor de a nu Ii se , vicia aerul. ", , , ', .' S~ stie ca in anurniteIocuri publice fum atu 1 este strict interzis, sau permis dear in spatii specialamenajate: este cazul spitalelor, scolilor, in salile de spectacol etc. In rnijloacele de transport unde exista cornpartimente speciale pentru fumatori si nefumatori trebuie respectata .aceasta indicatie, Chiar si daca suntem intr-un compartiment d~ fumatori si altcineva nu fumeaza, este Dine sa cerem voie inainte de a aprinde otigara. La fel nu se fumeaza In auto_ rnobilul cuiva sichiar ~j in propriul automobildaca.se afla si alte persoane- Nu se intra intr-o casa straina sau intr-un birou 'ell. tigara aprinsa; .cand suntern invitati la cineva, daca gazda nu da Iamuriri speciale in acesrsens, trebuie sa cerem VOle inainte de a fumaIn grupurile de fumatori,

FUMA rUL.

--

."

"

-. , : 'FUMATUL

~:;fI;;._f_I~IH::~llig;'(tJ1;:",;I:*i~lr'i::mmmll;;::;N8:::;;::r~~;,::f,'
dupa ce aprindem 0 tigara, ii invitamsi pe ceilalti 'sa se serveasca. In casele .unde fu~atul' estepermis gazda po ate pune la dispozitie si tigari, dar nu este obligatoriu date 'fiind preferintele diferite ale furnatorilor. La masa 111..1 se fumeaza lntre un fel ~i altul, ci nurnai la : sfarsit si dupa ee s-a cerut permisiunea, Chistocurile nu se arunca oriunde pentru ca in afara de aspectul estetic exista si riscul unor incendii; de asemenea , 'nu se arunca resturile de tigari pe strada, ci, dupa ce s-au stins, se arunca in cosurile .de gunoi. Nu se tine tigara 111 gura hi. timp ce 'este saluta.ta 0 alta 'pers-oan'a si trebuie multa atentie in rnultime sa nu Ie ardem hainele celorlalti trecatori. Este bine sa fie evitat. fumatul in prezenta copiilor mai ales in locuri inchise. Nu se sufla fumul in.. fata cuiva; acest gest este total neelegant si _nesaniitos.

FUNERALIILE.

Organizarea

unor funeralii

pentru 0 persoana apropiata nu este deloc 0 operatiune placuta, dar este necesara. In pofida durerii pricinuitede pierderea persoanei dragi, rudele sau prietenii apropiati trebuie sa se ocupe de to ate amanuntele organizatorice pentru a nu se produce situatii neplacute care pot afecta, Ia , urma unnelor, chiar 0 despartire in demnitate si durere de eel decedat. Daca defunctuI nu a lasat dispozitii testanJ_entare sau nu si-a exprimat in mod special anurnite dorinte in legatura cufuneraliile, acestea se desfasoara .dupa un anumit tipic tie care 11 stiu preotii si persoanele mai in varsta ..

TUL

<'

i'·

FUNERALIILE

Prima grija est€: de a conveni

eu preotul asupra

datei exacte de organizare a funeraliilor. Apoi se, iau masuri pentru ingropare, pentru slujbele de inmormantare,

pentru plata groparilor, pentru organizarea parastasuluietc.


'In biserica, rudele defunctului stau eat mai aproape de cosciug. Ceilalti participanti la ceremonia funebra vin ~'irnbracati pe cat posibil In haine cernite sau mai inchise In _ culoare; in nici un caz nu imbracati in culori vii. _ Intreaga atitudine a participantilor la funeralii trebuie sa fie reculeasasi demna; exprirnareacornpasiunii se face mai sobru, gesturi inutile.

cat

rara

FURCULIT , A.

Este un alt aceesonu

indis-

-pensabil la masa, care se asazaIastanga farfuriei. Daca exists 0 furculita si pentru peste, aceasta se va aseza la extremitatea din stanga. Daca, in sfarsit, exista si 0 furculita pentru desert, aeeasta va sta in fata farfuriei, .paralel eu marginea rnesei. . Furculita se foloseste eu mana stanga tinand eoada eiintre .degetul mare, aratatorsi degetul mijlociu, cat mai natural.cuputinta, Fiecare bucatica de friptura este taiata ~i~ purtata la gura fara -volte prin aer; nu se agitamana, Dupa ce folosim furculita 0 asezam pe -farfurie, in niei un eaz sprijinita de aeeasta si nicideeum pe masa, Unii obisnuiesc ea dupa ce taie bucata de friptura sa-si treaca cutitul in mana stanga si furculita in dreapta si abiadupaaceea este _ dusa la guru. . . Dad folosim furculita eu mana dreapta pentru branzeturi sau dulciuri, aeeasta va f tinuta cu "dintii" in SU~; -

FUNERALIILE

FURCULITA . ,

daca. in schimb mane am friptura, furculita-va fi- tinuta eu .xlintii" in jos. In acest din illma ~az, atunci cand taiem friptura, se poate lasa degetul de sprijin mai jos spre dintii ' furculitei,

_'

'_

FURCULITA.

,_

..

'

""

"\;-

Gafa " Gelozia

. -Gravidilate~_'. '
- GUID!l demestecat.,

....

Potrivit Dictionarului Explicativ al - Limbii Rornane gafa este 'un gest. atitudine sau vorbii nepotrivita, care poate constitui 0 indelicatete sau () jignire neinte_n{ionata-adusa cuiva. Multi considera ca gafa ar f doar un. euvant .nepotrivit care poate sa jigneasca pe cineva; de asemenea nu se retine caracterul neintentional al acesteia _spre deosebire.de siiuatiile cand asernenea atitudini, vorbe sau gesturi se produc exact ell inientia de a rani sau a-i face rau
CUIva.

GAF A.

Cu aceste precizari sa spunem' ca atunci cand cineva face 0 gara-( de exernplu spline ca nu poate suferi pe cei grasi in prezenta jmei persoane grase) i~i'da seama de greseala facuta $1 "ar vrea sa intrein pamant de rusine", deci regreta aceasta impolitete. -

GAFA

.'

', ~,

,'-.,,~
~'

.' -

Buna-cuviinta cere ca in asemenea situatii sa ne cerem " scuze, fara sa insistam asupra aeestui incident si/sau sa " schimbam .subiectul. Unele persoane au \111- "talent" deosebit de a fa~ gafe, dar acest lueru se explica prin faptul ca nu sunt suficient de atentl? cu cei din jur' Deci nu te lansezi niciodata sa spui cine "este mutra aia nesuferita" despre eineva intr-un cere in care nu se stie daca una dintre 'persoanele prezente nu ii este ruda, prieten. . Alteori se poate gresi rata de cineva printr-o actiune al carui rezultat nu bariuim .ca. ar putea sa afecteze . persoana respectiva, iar in asemenea cazuri ne vom cere in mod discret scuze incercand.vsa .retinem din nefericita intamplare 0 lectie pentru mai tarziu.
"-

GELOZIA.

Cuplurilor

tinere,

logodnici

sau

casatoriti, li se intampla uneori sa treaca~;prin crize de "gelozie diri cauza unuia sau chiar a ambilor. Multi ppun ca acesta ar fi semn de dragoste: este in orice ,C<lZ cate putin din dragoste," sentimentul posesiunii, nesigurania, dorinta de a atrageatentia si poate si un complexde infe:rioritate." Daca este vorba despre 0 criza trecatoare, lucruriie se araq.jeaza,. dar cand devine 0 obsesie, atunei sfabilitaiea cuplului Oeste pusa in pericol., In ceie mai multe eazuri 0 discutie sincera si lipsita de prejudecati lamureste lucrurile; de asernenea daca-" barbatul este eel .ars" de gelozie si are ~i uncle dovezi in acestsens, eel mai .bine este sa aiba 0 "explieatie" eu adversarul Sall scotand luerurile din ambiguitate: ' " societate-scenele de gelozie tree greu neobser-

In

GAFA

'

GELOZIA

,~'::Il~:~~~m;'_:::i~f;;}ili1ji •••. ·:'!;:.:i:i;I;:l;i·.I:«{4i.r~tlj~tl.il.J~_If.


vate, De aceea, pentru a nu cadea In ridicol ~i pentru a nu strica nici altora cheful, cum se spline, eel rnai blne este ca explicatiile sa aiba loe in alta parte ~isa fie evitate pe cat posibil bosumflarea si intristarile demonstrative In public. -< Desigur, pentru aceasta este nevoie de un... fort de vointa, e dar trebuie incercat. Daca insa scenele se rep eta si suspiciunea persista, , este bine sa va calcati pe inima ~i-sa Iuati 0 hotarare definitiva; mai ales ca tot suspectandu-l pe celalalt, veti impinge cu gelozia in bratele altcuiva, Numai ca ramane imaginea pe care ali lasat-o prietenilorsi cunoscutilor.

-Chiar si in cazul gravidelor se euvine sa fie respectate anumit€ reguli ale elegantei $i bunei-cuviinte. Fiind 0 situatie deosebita in v}ataunei familii, graviditatea nu trebuie anuntata dedit dupa primele trei luni, pentru a se evita riscurile unor explicatii-cornpasiuni in cazul unor avorturi spontane. Se intelege ca mai intai sunt anuntate rudele.riar cand sernnele sunt evidente pot fi informate $i alte persoane cunoscute, colegi- etc., dar fara ostentatie, confirmand de fapt zvonurile care sigur- VOT circula, Imbracamintea de gravida. trebuie sa fie. cat mai comoda, potrivita pentru 0 asemenea stare, 'dar si.eleganta, Trebuie eviatate atat gesturile care vadesco tearna exagerata, care solicita implicit 0 protectie a eelor din jut, dar ~iactel e de bravura care pot fi chiar riscante. De asemertea nu trebuie sa se ia inseama toate sfaturile femeilor "experte"; este bine si sanatos sa respectarn indicatiile medicului. ,.
.,(,.

GRA VIDIT ATEA.

GELOZIA

GRAVIDITATEA
.

·:::.ll1fBl~lt.III:::~:]:::··.·';";[futliM::::.l~.:l%.~tlil:::'_ ••'·"l:::::[::::::~~m:::_In toata _aceasta __ perioada, -,totul tr-ebuie sa se petreaca, asadar, cu naturalete. Si inca un sfat: multe femei au. tentatia de a manca in exces pentru ca "Gel mic'Isa fie sanatos. Nu trebuie exagerat, dar nici nu trebuie neglij ate, necesitatile fiziologice ale unei situatii speciale. Altfel dupa nastere va fi mai greu sa fi~ recuperata silueta "di nainte". " " Fie ca !_le place, fieca nu ne place, tot mai multa lume, in special tinerii, poate fi vazuta mestecand - chewing-gum in cele mai diverse imprejurari, Metehnele timpului, spun 'eei mai in varsta, care clatina din cap dezaproband acest obicei. Partizanii mestecatului au si ei argumentele leir: spun ca asa ceva ii calmeaza, ca au intotdeauna un miros placut al gurii. Si apoi este si puterea exemplului: vad atatea personaje, %nspecial in filmele americane.facand la fel. _ - Nu f_le ramarie, asadar, decat sa va sfatuim sa reduceti pecat posibil folosirea gumei de mesteeat atat cat sa va ajute sa va lasati de fumat, sau atunci cand doriti sa' aveti intr-adevar un miros placut al cavitatii bucale. In orice imprejurare, atat tinerii cat $i .cei mai in varsta care . nu pot renunta la acest obieei, ar trebui sa se abtina cat vorbesc eu cine va, mai alesdaca nu este doar un prieten sau cineva dirt familie: altfel se creeaza 0 impresie detestabila de dispret si lipsa 'de.respect pentru eel din fa!a. Qe asemenea nu creeaza 0 impresie prea buna cei care seprezinta mestecand guma la un exarnen, 1a 0 intalnire cu un necunoscut: nu este exclus ea dintr-un .. asemenea rfleac" sa fiti, prea aspru judecati. Daca _sunteti

- G UM;A DE IVJ;ESTE-CA T.

,.

GRAVIDITATEA
A ,_

GUMA DE MES'l'ECAT
J ~ "~ ~

intamplator surprinsi mestecand seuzati-va, dar evitati sa faceti gestul de a va descotorosi de guma mestecata de fa~a . .cu interlocutorul. Si evitati -sa-vorbi}i prea muTt au guma ingara. Unii copiisautineri obisnuiesc sa faca "balona$e": nimic mai dizgratios, mai .ales in - cercul Unor persoaiie adnlte. . Ramane apoi problema -la fel de neplacuta a aruricarii gumei mestecate. Este absolut detestabil obiceiul 'de (l lipi resturile de mobila, sau de a Ie arunca la intamplare. Cel mai bineeste sa ne servim de 0 bucatica de . .hartie in care sa invelirn totul $i apoi sa aruncam Ia de gunoi.

co~ui_

. .~~ -

- . GUMA DE _ME~TECAT

-';;:"

HIlJlQicall-atii Hotelul

'intampla- se ne intal~im 'in diverse locuri eu persoane handicapate. Reactia cea mai normal a este sa-i -ajutam pe cat po sibil si In rnasura in care se dovedeste neeesar: daca nu sunt insotitevdaca au anumite dificultati. Altfel handicapatii simt nevoia eel mai adesea sa fie "tiata~i -ca persoane normale, care insa manifesta anumite deficiente. Trebuie, asadar, sa: avemgrija sa nu le ranim sensibilitatea; atat adultii cat si copiii trebuie sanu priveasca insistent sicu "Gompasiune vadita un handicapat. Sa: facem efortul sa privimtotul cat rnai natural posibil si sa nu-i jignim.

HANDICAPATII.se

, HANDICAPATII
-

."

H OTE,L UL.

Pentru omul modern

a, '1ocui 'In'

hotel uri sau moteluri a devenit un lucru extrem de obisnuit. Cu toafe acestea, nu toata lumea stie sa' se poarte cum trebuie-intr-un astfel de loc public. Sunt dese cazurile cand clientii se vaita de serviciile care' le-au fost oferite de administratiile hotelurilor, dupa cum sunt la fel de , roase plangerile hotelierilor In legatura eu comportamentul oaspetilor lor vremelnici. _ : Cel 'dintai lueru poe care trebuie .-sa-1 stie .cineva cand aj unge 1a un hoteleste cunosterea preturilor acestuia raportate la posibilitatile sale fi nanci are. Pentru a evita situatiile jenante este bine _sa obtinern informatii prealabile in -legatura cu diversele categorii de -hoteluri. Se poate intampla ca hotelul la care ne-am hotarat sa innoptarn sa nu aiba camere disponibile. De aceea mijlocul eel mai eficient, modern si lipsit de riscuri este rezervarea din timp a camerei sau camerelor de care avernnevoie. Informatiile .necesare sepot obtine siin orasul respectiv, consultand 0 _'lista a hotelurilor la serviciile turistice, daca asa ceva exista. baca,,. In sfarsit, am .rezolvat problema camerei, celelalte reguli lin de comportarea noastra In - hotel, Trebuie sa nu uitam ca hotelul este un loc public: de aceea se recomanda sa nu darn drumul Ja televizor sau la radio la maximum, sa nu aruncam chistoace pe jos sau sa stingern tigara pe tablia mesei san suprafata altei mobile. Intr-un cuvant, sa.ne _purtam ca. si cand am fi in casa nOaStra ~i bineinteles nu trebuie sa ne deranjam ,';ecinii.' Contrarunor imagini vazute prin filme, in hotel nu

-nurne--

1;l"§~~l!§::::~;::I;Ii!8;' _'Ii:!ii;@:iliili"--'K.r¥lf(lgMi~;g~li1tdit4.1ii.it.ltl&J.~' -.
te plimbi pe 'coridoare pe jumatate gal sau inIa$1Jratintr-un prosop. Trebuie sa pastrarn relatii civilizate eli ceilalti , clientirsa nu ne imbulzim la usa ascensorului, sa salutam . pe cei care ne-au devenit deja familiari, sa nu Jipam la receptioner pentru cine stiece iiereguli, _ Daca este ceva de reclamat acest lucru se. face pe un toncivilizat, ferrn, dar Tara vociferari care sa ne aseze in centrul atentiei, ~ Sa incercam sa ne adapt am "ritmurilor" din hotel.' _ Sa nu facem baie _ sau dus dupa miezul noptii, dedit daca este strict necesar, sa mergem lao mieul dejun la orele __.indicate-Si sa incercam sa ne imbracam decent, in consens cu restul clientilor. Unii prefers sa faca pe misteriosii in hoteluri, , profitand de star~a de incognito in care s€ afla; altii, din contra, vor sA devina prea familiari cu 0 persoana vazuta pentruprima data . .Inainte de _ pleca nu va luati "amintiri" din camera _ a hotelului: acest Iucru .creeaza o impresie dezagreabila, chiar daca nu are urrnari materiale. S-ar putea ca prin _ dumneavoastra sa fie judecat orasul sau tara din _care veniti,

-_

..

Ilustratele
Inel~l -Invltatiile

A scrie 0 ilustrata-dintr-o statiiine de odihna sau dintr-o tabara,.di-ntr-un oras un de ne aflarn intamplator sau nu, reprezinta un semn -.de buna cresteresi atentie din- partea expeditorului si de afecjiune sau simpatie fata de destinatar. _ Fiind .lntr~o vrerne foari:ela mod-a, ilustratele tind -,. sa fie .inlocuite de telefon sau chiar faxO, vedere frurndasa . ~. reprezinta insa unsemn de atentie in plus: In ultimul timp, .multi prefera sa trimita si ilustrate in plie. Daca alegeti . calea traditionala, este bine sa nuuitati cateva precautii, In -primul rind ilustrata trebuie sa fie cat mai sugestiva; daca ea face "trimitere" la 0 amintire cornuna ell destinatarul cuatat rnai Dine. Textul scris trebuie sa fie .scurt,' pe cat posibil .neconventional, dar din el sa reiasa cil locul respectiv vi I-a readus in minte, 1!lvreun fel, pe cel xaruia
. .

JLUSTRA TEL-E.

ILUSTRATELE

:':lm«~fi@l~tl::_I!l;:;l:::::::::i:[:[;[:::ili;;tM:(::\i\"\.;!"i0~~.;;I:::KIIh'1::,,;
Ii

scrieti, Intruear ilustrata poate ·fi citita .si de" altii "evitati expresiile prea libere sau eu dublu inteles. Nu trebuie sa
transformati-ilustrata intr-o .scrisoare dand tot soiul de aite

amanunte.c.nu faceti indiscretii (gen: ,;m-am intalnit ell


" cutare carenu era ell nevasta' etc.). " Daca eel caruia ii veti scrie va ciinoaste scrisul, sernnatura poate f si informa prescurtata; daca in schimb este vorbade 0 ilustrata trimisa -colegilor de serviciu sau unei persoane eu care nu ati mai purtat corespondenta, semnati eu numele intreg sau mai inteligibil. Daca este _.cazul, dati si adresa completa unde va aflati. Inainte de a introduce ilustrata in -cutia postala controlati daca are timbru,

cat

'~

INEL UL.

Inelul este eel mai cunoscut simbol

al ~~":legari profunde.ial unui legamant. Inelul leaga, dar In a~~Ta1itimp izo-lea~a. /" ,"-Traditia spune ca-logodnicii si mirii schimba intre ei inele c?- sernne ale unei legaturi tainice siprofunde. In ultima vreme logodna a de\~enit 0_ etapa ~facu]tativa. Daca totnsi vreti si1 daruiti un inel care sa reprezinte prornisiunea casatoriei, el nu trebuie sa fie ostentativ, dar nici prea modest, pentru ca vimpoitanta mornentului oeere.In acelasi timp nu trebuie safaceti eforturiexagerate pentru a cumpara cine stie ee inel scump: un inel frumos si rafinat poate _fi procurat si cu. mij loace mai modeste. In acelasi , timp eel care-I primeste, chiar daca are mici indoieli in legatura ell frumusetea sau valoarea inelului, este bine sa nustrice bucuria celui care il daruieste.ici sa-si manifeste

ILUS1'RA'fELE. .

",. ~.

._

.'

-- . ."_INELUL--

--ili.~:DWi:,::I:~:j;_\lE:l.lllif::':4~I~i#«_qM~!~~\llif~~I::"i: .
entuziasmul. Primirea eu strambaturi .din nas a unui asemenea cadou poate lasa rani adancipentru toata via]a. Este bine ca inelele de casatorie sa fie aIese de eei doi vii:tori soti. Obiceiul este ea sotul sa daruiasca rniresei verigheta din banii sai; dar daca rnirele nu are mij loace financiare suficiente trebuie .procedat eu rnult tact ea sa accepte 0 impartire a cheltuielilor. Este bine ins a ca, oricat de modeste ax fi veniturile, rnirii saaiba lanunta propriile : lot verighete. Solemnitatea momentului.o cere. Chiar daca purtarea inelului va incornodeaza, este bine sa-l pastrati pe deget eel putin 0 vrerne. _O'aca din motive obiective Tfelul meseriei etc.) -este riscant .sa-l purtati, explicati cu mult tact sotiei (sotului) ca trebuie sa -renuntati la inel, darca 0- faceti cu multa parere de rau. Daca de cornun acord considerati -ca nu trebuie -s.3: Ie mai purtati pe • deget, nu deveniti superstitiosi: importanta este buna in!elegere, iar inelul puteri~a.,.l puneti din nou cand va veti razgandi.

,toare, .un ceai, sau un cocktail se- fac in tirnp -util printelefon, prin viu grai sau in scris, In functie de importanta . reuniunii si de posibilitatilepe care le avem, Pentru aevita , situatiile neplacute trebuie me uta de Ia inceput 0 1ist~\ a . 1 - invitatilor, care sa- tinaseama 'de 'spatiul de care dispunem si chiar de cheltuielile pecare le avem de facut. Inyitatiile trebuie sa fie precise, sa fie indicate 'ota si Iocul intrunirii ~1prilejul ell care aceasta se organizeaza. Trebuie evitat pe . .cat posibil sa fie invitate persoane aflate in disputa si care, t

·-INVITATIILE. -. .,

Invitatiile

pentru

;irba-

: iNELUL' "

.-

~~ .-

INVITATIILE ,

_'-_114m.~llllt~i~;:;::_-_;;:'j::P.\~~!::if~.{iIi'glt~'
prin caracterul lor, ar putea sa strice petrecerea, Sunt invitati sotiicu sotiile, prietenul eu prieterra sa (cand acest Iueru este de notorietate publica). Invitatiile se fac din vreme pentru ca fiecare sa-si _poata organiza timpul; -nu este elegant-sa fie invitat, de pilda, un coleg de fata cu altul care se va simti jignit ca l~ atr ocolit; de asemenea invitat in ultima clipa va avea irnpresia ca este "de umplutura'". adica este chemat sa cornpleteze un gol. ' Nu este.nepoliticos sa refuzi 0 invitatie, dar.trebuie multumit pentru invitatie si explicate cauzele refuzului. In schimb nu este delicat-rnai.ales la reuniunile restranse, sa, _ prorniti ca vii si sa te razgandesti in ultima clipa; gazda face niste pregatiri, iar, in afara de acest lucru, este- un afrontcare cu greu se iarta. Cei .-care se autoinvita pot fi poftiti lara reticente afara; unii i~i fac 0 profesie din a fi nepoftiti. Pe de alta parte, datoria amfitrionilor este de a-i prezenta pe toti invitatii in caz canu se cunosc si de a in~ cerca sa incalzeasca atmosfera. Daca sunr prea multi invitati acestia voravea ei insisi grija sa se prezinta celorlalti. ( it) acelasi timp invitatii trebuie sa fie punctuali, sa aduca un dar sau flori gazdei, dupa cum considera ca este . necesar, sa fie cuviinciosi si sa mu tulbure petrecerea celorlalti, De asemenea nu se cuvine sa faca "ffiutre" daca , nu Ie convirre ceva sau sa critice cu voce- tare daca nu le place un anumit fel de mancare, Sieste bine sa lase la u~a de la intrare posomoreala ~i plictisul pentru a nu strica buna dispozitie a celorlalti,

INVITATIILE ,

.'

pereche de tined indragostiii se observa imediat ~i este privita de regula eu ingaduinta .<;Ii simpatie, Dar eel care iubeste traieste d_eregula desprins de lumea reala si de aceea nu prea rnai ia seama la oe se futampla injurul sau, De aeeea de multe ori indragostitii, prin gesturile lor exagerate de tandrete, pot sa le para ridieoli celor din jur. Atunci cand a pereche de indragostiti este in societate este-bine sa lina seama si de locul unde se afla si, lara sa renunte -la fericirea lor, sa evite gesturile prea eloovente de jubilatie lirica. , Declaratiile .inflaoarate facute _in - public saugestutile tandre prea indraznete- pot sa-i stinghereasca pe eei din jur. Ei vor avea probabil delicateteasa-nu va faca observatie, dar nu este bine sa deveniti centrul atentiei prin jooul dragostei poecare il arata#. in public. inteieptii din vechime spuneau de altfeI c~ "imbditi~arile celor ce-si . arata iubirea _pe drumuri sunt pline de nesabuirita, indrazneala, fiindca vor fieobsetvate, de ceilalti' (Clement Alexandrinul); desigur, timpurile rnoderne sunt mai ingaduitoare, dar un sfat nu strica: pastrati-va efluviile de tandrete pentru clipe si locuri rnaiintime. De asemenea indragostitii, care se spune ca soot cam orbi, au tendinta sa-si spuna cuvinte de alintare in public: Dar nu toata lumea poate privi rara sa zambeasca daca va aude spunand "pisoiule'\ "pui~6r"-sau alte asemenea dnlgaia$enii. : Evitati gesturile prea posesive: s-ar putea ca ele sa-l jigneasca in primulrand pe parterierul dumneavoastra. ~i de asernenea nu va chinuiti partenerul(a) cerandu-i sa va dea in public dovezi ale dragostei p€ care v-o poarta.

IUBIREA .. 0

sa

"

IUBIREA

S-ar putea sa inceapa chiar sa. va urasca pentru asta . .Dac~ in intimitate averi formule de adresare mai deschise nu faceti asemenea dernonstratii in public. Cei ee se iubesc,' se tachineaza, se spune. Atentie 1nsa.. sa nu depasiti anumite limite, care pot jigni, maicu seama daca acest joe se desfasoara de fata eli altii, . Cat priveste modul de comportare fara_ de iubiua), daca sentimentul este real si puternic el va fi dictat de inima.

ImpruIQ.ut'uL-·'_'"
!ncaltamintea _Ingheta-ta. . : in talnirea;

_ ._ Imbracamintea demireasa';'
.?

Imbrac.iminfea

- -;", ~

J\

'I.ntelepciunea din vechime vorbeste cat se poate de limpede despre irnportanta care se acorda felului de a se lmbraca al ornului in societate. Se cunoaste, bunaoara, _ca Nastratin Hogea,· nazdravanul personaj al intelepciunii orientale s-a dus imbracat in straie 'alese la masa unor oameni bogati $i a inceput sa-si inmoaie manecile hainelor in sosurile servite, Gazdei alarmate el i-a raspuns ca a procedat astfel pentru ca atunci cand mai venise in vizita in straie saracacioase, nu fusese bagat in seamarin schimb, cand venise frumos irnbracat, i se daduse un loc de cinste la masa. Deci hainele erau cele mai importante $i pe acestea voia si el sa ie onoreze. . o haina ingrijita, eleganta este asadar un "amanunt" care nu trebuie neglijat in societate. Regula de aur in ce

IMBRA-CAMINTEA.

....,...,......,

IMBRACAMINTEA

p_rive~~e_ irnbracamintea este ea aceasta .sa fie potrivita eu varsta, eu 'aspectul fizic al fiecarei perso_ane_si, nu in . ultimul rand, eu imprej urarile. -Iar toate aceste .elernente ~ trebuie sa tina seama, In masura posibilitatiicr, de moda. ·-Moda insa se schimba foarte des si nu toata Iumeapoate sa _ pasul eu ea. Pe de alta parte" unele curente ale modei TIU .se potrivese cu aspe~tul fine si ell varsta fiecarui om. Intr-un fel sta 0 fusta mini pe 0 adoleseenta si altfel pe 0 femeie trecuta de prima tinerete; intr-un fel va ;sta un anumit tip de croiala si ehiar de materiale pe 0 persoana supla ~i altfel pe una corpolenta, Int!!lept este, asadar, sa fie adoptate ultimele chernari ale modei, pentru a nu parea caraghiosi sau prea 'conservatori 'in rata prietenilor sau colegilor, dar in acelasi timp trebuie sa ne intrebam daca _ · acea moda ni se .potriveste. Si sa -tinem pasul ell moda, doar In rnasura in care TIU riseam sa devenirn dezagreabili. Se spune de altfel ea 'un croitorjscusit stie intotdeauna sa ascunda eventualeledefecte ale clientului sau punandu-i in schimb in valoare calitatile. Despre toateaeestea s-au scris biblioteci intregi. Ca si 'in' alte .domenii care privesc buna - comportare in societate si aici trebuie imbinat bu?ul gust GU bunul simt, _lata· de ee vom putea purta eu nonsalanta jeans la 6 _petrecere .intre prieteni care nU,se formalizeaza, dar nu vom merge astfel lmbracati la 0 nunta, la Revelion sau la - alte ocazii care cer 0 anumita solemnitate: Pe de alta parte, nici 0 imbracaminte prea sobra nu trebui€ sa ne caracterizeze in brice moment; femeile, mai eu seama, n~ ~uita · niciodata sa adauge un amanunt vestimentar care sa le faca

tin.a

IMBRACAMINTEA

1;-

mai cochete: niste cercei frumosi, 0 _esarfa bine asortats pot inveseli un ansamblu prea sobru. Grija mare' pentru felul in care ne imbracarn pentru fiecare moment a1 zilei. Trebuie sa ne ferimca vesmintele '-- ca si felul de a se machia, la femei _::"are se -potrivesc_ c pentru seara sa fie folosite dimineata. ~i perioada anului conteaza; intr-un fel ne imbracam primavara - si altfel toamna: o alta regula importanta at fi. aceea ca trebuie sa incercam sa nu devenim ridicoli: 0 imbracaminte prea tipatoare 111 -Ioc sa ne ajute sa rerinem atentia 'rara ostentatie, ne poate transforma in bufoni; dupa cum si vesmintele prea sobre ,'ne pot da un aer Intepenit si imbatranit, Si inca ceva; sa 'nu ne grabim .nicicdata sa ajungem la locul unde suntem asteptati lara a .arunca 0 privirecritica asupra intregului: 0 pereche de pantofi murdari sau scalciati face Q impresie absolut dezagreabila chiar _ " daca restul este perfect; 0 cravata care nu se potriveste cu restul, poate sa ruinezetoate eforturile de a pareaeleganti. Chiardaea '"nu hainail face pe om", asa cL;fP se spune, pentru 0 buna impresie In societate.conteaza foarte _ mult si imbracamintea :_acest .lueru nu trebuie uitat.

ca. simbol al curateniei ~i puritatii, traditia cere ca in .noaptea nuntii mireasa sa .se imbrace In alb. Folosirea acestui tip' de vesmant nu .este atat veche precum crede. Din contra; cercetarileInmaterie dovedescca pana in secolul a1 17-1ea obiceiul era necunoscut J~i abia~'prlti
0

iMBRACAMINTEA DE

MIREASA.

de

~;.ar

IMBRACAMiNTEA . _.,

~~.,,'s.. ~. ~

,~DE MIREASA . ~..

,secolul al 19-1ea moda s-a generalizat. Ca dovada 'ea si astazi in sate din Romania, (dar. observatia este valabila si pentru alte tad) miresele sunt imbracate in frumoase costume populare, inflorate. Oricum, dintotdeauna fetele au acordat 0 atentie speciala felului d.e a se imbraca in noaptea nuntii, care constituie si un moment de initiere, de patrundere in lumea adults. Toate modelele existente fae din vesmantu' de mireasa ceva deosebit.vcare sa exprime in acelasi timp frumusetc, eleganta si gratie. Exista si aici multe modele, pc care fiecare tal1ara poate sa-l ado pte cand s-a convins di este eel mai potrivit in functie de. talie, de conformatia fetei, ten, culoare a parului etc., tinand seama, bineinteles, si de posibilitatile materiale. Astfel, 0 tanar{l en talie scurta trebuie sa renunte la modelele prea vaporoase si "umf1~te", iar daca este inalta si corpolenta trebuie sa adopte un model mai "elansat" care sa 0 faca mai supla. Aceste mici secrete sunt cunoscute de ereatorii de modele, carora li se poate acorda tot creditul.

Eticheta spune ca vesmantul rniresei.trebuie

sa

fie

dintr-un material. vaporos, .de buna cali tate, care isa-si pastreze forma si s.a nu dea impresia de tesatura de catitate proasta, Unele modele recomanda voalul :;;i manusile, altele au prevazute 0 coronita, In orice caz, chiar si at unci . cand din anumite motivese opteaza pentru a tinuta mai sabra, mireasa trebuie aiba in maini un buchet de flori, oferitde catre mire. chiar in ziua nuntii, Manusilealbe, lungi facsi ele parte .din recuzita. Intreg ansarnbIul n1iresei poate fi pus frumos in contrast de un eostum de culoare

sa

IMBRACAMINTEA."DE MIREASA ;~.

':":~llrqtm;::liw.mr~!~m'~Jm;;:jj:~lie,_!(I:I~i~;;~~:,'IgBI~In~lf.j
inchisa al rnirelui, ell toate ca si pentru -tinerii casatoriti preferintele se indreapta tot spre costume albe, -crem sau alta nuanta calda. ~ Tottraditia spune ca rnireasa, cand este dusa -la altar, sa nu poartebijuterii, in afara de cercei discreti. Daca aresi inel de logodna II va trece pe mana dreapta, in cazul ca tine neaparat s8.-1pastreze. Mainile trebuie sa fie foarte ingrijite, unghiile facute eu oja, dar nu culoare violenta. Machiajul va f foarte discret, pentru ca fiind vorba de tinere, emotia le -va imbujora oricum chipul. Iil cazul ca ceremonia casatoriei are loc intr-un sezon rece, devoie de nevoie mireasa va trebui sa-si puna si 0 imbracaminte calduroasa, de preferinta de lana alba, fina, peste' intreg" ansamblul. Acest vesmant va fi scos 1a intrarea in biserica, In schimb, 1a casatoria civila -ambii tineri trebuie sa poarte costume elegante si pe cat posibil 1101. Nu VOl' lipsi flori, bornboane, confetti. Daca- este vorba de 0 a douacasatorie. traditia, dar , si manierele elegante, -cer ca mireasa sa nu mai imbrace - ,tradi!ionalul costum alb care este sernn al virginitatii. Dar - acest sfateste ignorat de multe tinere,
'

"

care sa nu fi avut nevoie sa imprumute un obiect, 0 carte, 'bani _etc. de la alta persoana, Acest !ucru - tine de convietuirea in societate. Conditia obligatorie $i eleganta a acestei forme de intrajutorare este ca obiectulimprumutat sa fie restituit la terrnenul fixat. eel care imprumuta 1$i asuma un fISC:

IMPRDMUTU-L.

Probabil

ca nu exists om

IMBRACAMINTEA ...
-.

IMPRUMUTUL

.,..

S-ar putea să vă placă și