Caracterizarea generala a 

vegetatiei
Teritoriul Republicii Moldova se caracterizeaza printr-o diversitate remarcabila
a vegetatiei si o bogatie considerabile a florei. Flora este reprezentata de 5 513 specii
de plante, dintre care 1989 sint plante superioare si 3 524 – inferioare. Numarul este
apreciabil pentru un teritoriu relativ mic, cum este cel al tarii noastre.
Dictionar:

Vegetatie – totalitatea asociatiilor de plante dintr-o anumita regiune, zona, constituite

in functie de conditiile naturale (de exemplu, vegetatie de padure , vegetatie de stepa
s.a.).

Flora – totalitatea speciilor de plante de pe un anumit terotoriu (de exemplu, flora

Europei, flora Muntilor Carpati s.a.) sau dintr-un mediu vital (de exemplu, flora
microbiana din apa s.a.)

Factorii de dezvoltare si raspindire a vegetatiei:

1. Clima
2. Apele
3. Relieful
4. Solul
5. Rocile
6. Lumea animala
7. Pozitia geografica
8. Omul
1. Clima este factorul principal in dezvoltarea si respindirea vegetatiei. Penru fiecare tip
de clima este caracteristic un anumit tip de vegetatie. Clima determina fotmarea
tipurilor zonale de vegetatie, care sint reprezentate in Republica Moldova prin stepa si
padure. Regimul temperaturilor si cantitatea de precipitatii conditioneaza dezvoltarea
preponderent a vegetatiei ierboase, adica a pajistilor naturale. Doar in regiunile cu
cantitati anuale mai mari de precipitatii creste vegetatie arboricola, formind masive de
paduri. Schimvarile climatice pe parcursul evolutiei geolofice determina anumite
modificare ale florei: unele specii dispar, altele isi modifica anumite insusiri.
Dictionar:

Pajiste naturala — suprafata acoperita cu vegetatie ierboasa naturala, care poate

fi folosita pentru pasunatul animalilor (pasune) sau pentru cositul finului (fineata).
ADVERTISEMENT
REPORT THIS AD

2. Apele de suprafata si apele subterane.

Plantele sint adaptate la deficitul de umiditate (speciile xerofite) sau la excesul acesteia
(speciile hidrofite). In Republica Moldova vegetatia se intilnteste, de regula, in stepe,
iar cea hidrofita – in luncile riurilor, in jurul lacurlor, in sectoarele mlastinoase.
 
 Vegetatie ierboasa de lunca

3 Relieful infuenteaza vegetatia prin altitudine, inclinarea si expozitia versantilor.

Teritoriile cu o altitudine joasa (de cimpie, de dealuri joase) creeaza conditii mai
omogene pentru devoltarea plantelor. In aceste regiuni se dezvolta vegetatia ierboasa, se
intilnesc pajistile si padurile de lunca.
In cadrul podisurilor si al dealurilor mai inalte, se manifesta etajarea pe verticala a
vegetatiei, determinata de modificarea climei si a solurilor. De regula, la altitudinea de
pina la 200-250 m cresc specii ierboase, iar mai sus — paduri de foiase.

De asemenea, plantele iubitoare de caldura (termofile) prefera versantii cu expozitie

sudica, care sint mai insoriti, dar si mai uscati. Plantele nepretentioase la insolatie si
care au nevoie de mai multe umezeala aleg versantii cu expozitie nordica.

4. Solul ofera substante nutritive, elemente minerale, inmagazineaza umiditatea si

serveste drept suport pentru plante. Preferintele plantelor pentru sol difera, astfel ca
fiecare comunitate vegetala alege anumite tipuri de sol.
5. Rocile sint substratul pentru sol si plante, iar in functie de variatia tipului de roca
apar anumite deosebiri si in tipul de vegetatie. Unele specii de plante prefera rocile
nisipoase, altele, rocile argiloase sau calcaroase etc. De exemplu, pe versantii formati pe
calcare, mai abrupti, unde stratul de sol este slab reprezentat, se dezvolta vegetatia
petrofita.
 
 Vegetatie petrofita

6. Lumea animala se afla intr-o relatie foarte strinsa cu vegetatia, in cadrul lantului
trofic. De asemenea, animalele contribuie la polenizarea plantelor si la rapsindirea lor.
7. Pozitia Geografica. Teritoriul Republicii Moldova este situat la intersectia a trei
regiuni biogeografice: centraul-europeana de paduri de foioase; euroasiatica de stepa si
silvostepa; mediteraneeana de vegetatie xerofita cu frunza aspra. Infuenteaza favorapil
si apropierea de centrele de provenienta a speciilor de plante din Muntii Carpati,
Bazinul Mediteraneean si Orientul Apropiat. Pe parcursul evolutiei geologice a
teritoriului, din aceste regiuni au patruns numeroase specii de plante, unele dintre care
ulterior au fost introduse in cultura de catre om, devenind culturi agricole.
Vegetatia de itp cental-european este reprezentata in fag, carpen, ulm, stejarul-
pedunculat s.s. Specii euroasiatice sint mesteacanul, negara, paiusul, pelinul. Dintre
speciile mediteraneene se intilnesc, stejarul-pufos, cornul, carpinita, dirmozul, vita-de-
padure etc.

Dictionar:

Regiune biogeografica — teritoriu continental sau oceanic cu anumite comunitati

de plante si de animale caracteristice, care convietuiesc in mediul lor de traim in
conditii naturale relativ omogene.
Este bine sa stiti:

In spatiul ce cuprinde Muntii CArpati si regiunile limitrofe (vecine) sint citeva specii
de plante endemice (care cresc doar aici si nu se mai intilnesc in alta parte). In
Republica Moldova acestea sint reprezentate de: kelera (planta ierboasa de stepa care
creste pe versantii abtupti ai Nistrului si ai afluentilor acestuia in raioanele Ribnita,
Grigoriopol si Dubasari), bujorul-de-padure (romanesc), intilnit in padurile din Podisul
Codrilor, albasreaua Angelescu (creste in poinelie din padurile de stejar-pufos din
raioanele Cahul si Cantemir).
8. Omul. Interventiile omului au impact atit negativ, cit si pozitiv asupra vegetatiei.
Omul, prin defrisarea padurilor, destelenirea pajistilor, desecarea terenurilor
mlastinoase sau a lacurilor naturale, modificarea albiei riurilor, practicarea pasunatului
excesiv, extinderea terenurilor afectate constructiilor, prin nimicirea unor specii
valoroase de plante etc., a determinat reducerea considerabila a suprafetelor ocupate de
vegetatie naturala. Aceasta din urma s-a pastrat in areale mici, izolate, pe sectoarele cu
soluri mai putin fertile, afectate de eroziune si alunecari de teren etc.
Rolul pozitiv al omului se manifesta in extinderea unor terenuri cu vegetatie naturala,
protectia anumitor terenuri sau specii, in raspinditrea unor specii valoroase etc. De
exemplu, in ultimele decenii a avut loc extinderea suprafetelor de paduri si a altor
terenuri cu vegetatie forestiera, de la 197.4 mii de ha anul 1940 la 450.9 mii ha in anul
2007.

Factorii de dezvoltare si raspindire a vegetatie interactioneaza pe un anumit teritoriu si

unfluenteaza in complex vegetatia, insa de fiecare data unul dintre ei este dominant. In
consecinta, plantele se adapteaza la anumite conditii naturale si se formeaza comunitati
sau asociatii de plante: de stepa, de padure, de lunca, acvatice s.a.

Este bine sa stiti:

O valoare deosebita prezinta un grup de plante numite medicinale, care au proprietati

curative. In republica Moldova se intilnesc peste 250 de specii de plante medicinale,
dinte care mai respindie sint: menta, musetelul, odoleanul, salvial, pojarnita, podbalul,
papadia, urzica, patlagina s.a.