Sunteți pe pagina 1din 20

CAP.

1 PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII

1.1 Elemente de prezentare

• Denumire: SC. Albalact. SA;


• Sediul social: str.Ion Ion nr. 140-160, Timişoara;
• Tel: 0256-285641;
• Nr. de înregistrare: J40/9619/1971;
• Formă juridică: persoană juridică română, societate pe acţiuni cu capital
integrat privat;
• Durata de funcţionare: nelimitată.

1.2 Scurt istoric


Compania Albalact relanseaza brand-ul Zuzu, cu o noua identitate vizuala,
care-i aduce mai multa prospetime, culoare si vizibilitate, impreuna cu o noua
campanie de comunicare. De acum, noul Zuzu te desteapta de dimineata, te
revigoreaza, iti da energia si inspiratia necesare pentru toata ziua. Compania
"Albalact", infiintata in 1971 si transformata in societate comerciala pe actiuni in
1990, a reusit ca, dupa privatizarea sa, in 1999, sa se impuna printre companiile si
brandurile romanesti cele mai cunoscute, si datorita investirii masive in marketing si
publicitate. Compania din Alba este primul producator de lapte si produse lactate din
Romania care, anul trecut, a implementat sistemul de management al sigurantei
alimentare conform ISO 22000/2005, fiind a treia societate din tara care a primit
acest certificat.
Partenerii cheie ai întreprinderii sunt furnizorii de lapte în raport cu care există
parteneriate şi colaborări la nivel de strategie. Distribuţia este asigurată prin mijloace
auto proprii.

1.3 Obiectul de activitate

1
Obiectul de activitate al acestei societăţi constă în:
• producţia de produse lactate;
• distribuţia mărfurilor respectiv manipularea şi depozitarea acestora;
• comerţul cu ridicata a produselor lactate;
• activităţi de import/export;
• alte activităţi.

1.4 Situaţia patrimoniului şi a rezultatelor

Principalii indicatori la încheierea exerciţiului financiar al anului 2008 au fost:

CA= 3.859.250 lei


Cpr= 1.361.750 lei
Cs= 355.250 lei
Prnet= 414.000 lei

1.5 Perspectiva situaţiei financiare

În viitor firma SC.Albalact.SA doreşte să extindă producţia de iaurturi. De


aceea aceasta a optat pentru realizarea unei investiţii privind producerea şi
comercializarea produselor lactate în special iaurtul ZUZU pentru care s-a constatat
că există o piaţă foarte largă.
Deoarece firma nu poate suporta costul investiţiei doar din surse proprii
aceasta va opta pentru un împrumut bancar.

CAP. 2 ESTIMAREA ELEMENTELOR FINANCIARE ALE


INVESTIŢIEI

2
2.1 Considerente generale

În urma investiţiei care urmează a fi efectuate firma doreşte să obţină profit pe


perioada prognozată iar afacerea să aibă un caracter de continuitate. Astfel se
impune realizarea unor estimări şi o analiză a elementelor financiare ale investiţiei.
Pentru acest lucru SC. Albalact. SA ia legătura cu firmele din domeniu pentru a
analiza principalii indicatori economici.
Astfel se presupun următoarele particularităţi:
• perioada de prognoză este de 5 ani;
• perioada de graţie pentru restituirea ratelor de rambursare aferente creditului
este de 1 an;
• pentru a face investiţia dorită firma apelează la un credit bancar în valoare de
135.000 lei;
• în această perioadă de 5 ani în cadrul firmei nu vor avea loc nici un fel de
modificări legate de capitalul social, acţionari etc;
• firma va apela la un singur credit, restul investiţiei fiind suportată din surse
proprii;
• nu există active excepţionale/extraordinare.

2.2 Prezentarea afacerii

Investiţia care urmează a fi realizată de firmă are ca scop extinderea


producţiei şi în Timisoara. Astfel se va deschide o nouă fabrică unde se va produce
iaurtul Zuzu
După cum am mai spus creditul contractat de întreprindere de la bancă este
de 135.000 lei iar restul sumei până la suma totală a investiţiei este completată de
către firmă, astfel ajungem la o investiţie totală de 337.500 lei.
Investiţia este repartizată pe surse de finanţare astfel:
• firma va participa la investiţie într-o proporţie de 60%, adică 202.500 lei;
• banca creditoare va participa la afacere într-o proporţie de 40%, adică
135.500 lei.
După cum am mai precizat investiţia constă în deschiderea unei filiere a firmei
în localitatea Timişoara deoarece şi aici cererea este deosebit de ridicată şi astfel se
vor reduce cheltuielile de transport, firma nemaifiind nevoită să transporte produsele
pe traseul Bucureşti-Timişoara. Deasemenea distanţa de la fabrică până la
magazinele de desfacere va fi mai redusă.
Piaţa ţintă pe care o va viza produsul iaurt Zuzu Natural de Baut este
constituită de gospodăriile cu copii de până la 14 ani, aceasta deoarece aici se
înregistrează circa o treime din consumul casnic de lapte procesat precum şi familiile
cu vârste medii de peste 60 de ani şi aceasta pentru că aici se înregistrează cea mai
mare parte din consumul de lapte neprocesat.
După cum am mai menţionat, în funcţie de vârstă avem următoarele
segmente de piaţă: copii între 2-12 ani, adolescenţi 13-23 ani, adulţi 24-50 ani şi
vârsta a treia peste 50 de ani. Copii preferă în general iaurtul de fructe, vanilie,
ciocolată, tinerii preferă iaurtul de fructe şi pe cel simplu iar iaurtul dietetic şi cu
cereale este preferat de bătrâni.
În cazul produsului nostru şi anume iaurt Zuzu Natural de Băut cererea este
ridicată pentru toate segmentele de piaţă.
Avantajele acestul produs constau în faptul că:

3
• se pot folosi aceleaşi tehnologii de producţie întâlnite şi la fabricarea celorlalte
tipuri de iaurturi;
• este uşor de transportat şi manevrat;
• calitate garantată prin marca acestuia;
• preţ de vânzare scăzut;
• conţine mai puţini conservanţi, însă acest avantaj al produsului generează şi
un dezavantaj şi anume că durata de stocare a produsului va fi mult mai mică.
Forma de distribuţie utilizată de firma Albalact este distribuţia cu ridicata prin
intermediul supermarketurilor, hipermarketurilor, magazinelor mixte etc. Se
urmăreşte astfel optimizarea procesului de distribuţie prin intermediul scăderii duratei
procesului de distribuţie (de aceea s-a apelat la deschiderea depozitelor regionale)
dar şi maximizarea calităţii serviciilor oferite clienţilor acordându-se o atenţie
deosebită serviciilor comerciale (personal de vânzare, informarea clienţilor etc)
deoarece o distribuţie slabă (ex: lipsa anumitor produse la raft) influenţează atât
imaginea produsului cât mai ales cea a firmei într-un mod negativ.
Strategiile de distribuţie utilizate sunt:
• comercializarea produselor prin forţe proprii, vânzarea directă, promoţii la locul
de vânzare, etc;
• comercializarea prin intermediul magazinelor alimentare.
Firma Albalact şi-a făcut încă de la începutul activităţii o promovare eficientă.
Astfel promovarea noului produs se va face prin intermediul publicităţii Tv şi a
pliantelor distribuite prin poştă.
Preţurile practicate de Albalact se formează luându-se în considerare
următoarele aspecte: costurile de producţie, preţurile practicate de concurenţă,
acceptarea anumitor niveluri de preţ de către consumator (deoarece este o firmă
mare, cunoscută, consumatorii sunt dispuşi să plătească corespunzător calităţii
garantate de renumele firmei), influenţe pe care un anumit nivel de preţ îl are asupra
imaginii produsului şi asupra vânzării altor produse din gama realizată de firmă.

2.3 Estimarea cererii

Pentru estimarea cererii pentru produsul nostru se realizează un studiu de


piaţă din care rezultă că pe o perioadă de de 5 ani cererea ar putea evolua ca în
tabelul următor:

Tabelul 1
Cererea estimată de iaurt Zuzu Natural de Băut

Specificaţie u.m. Perioada


2009 2010 2011 2012 2013
Cerere bucăţi 1.980.000 2.110.000 2.195.000 2.291.000 2.342.000

Cererea reprezentată în tabelul 1 este valabilă pentru un preţ unitar de


desfacere al iaurtului de 1,35 lei/buc. Astfel având cererea şi preţul se poate
previziona nivelul desfacerii pe o perioadă de cinci ani.
Acestea sunt redate în tabelul 2.

Tabelul 2
Nivelul estimat al desfacerii

4
Specificaţie u.m. Perioada
2009 2010 2011 2012 2013
Vânzări estimate bucăţi 1.980.000 2.110.000 2.195.000 2.291.000 2.342.000
Preţ unitar de lei 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35
desfacere
Valoarea lei 2.673.000 2.848.500 2.963.250 3.092.850 3.161.700
desfacerii

2.4 Efortul investiţional şi sursele de finanţare

Investiţia firmei va consta în:


1. amenajarea unei fabrici în care se va realiza producţia; costul investiţiei este
aproximativ 130.000 lei, aceasta fiind finanţată din surse externe;
2. cisternă pentru distribuţia laptelui care va costa 125.560 lei aceasta fiind finanţată
din surse proprii;
3. cântar electric special pentru lichide; acesta costă aproximativ 2500 lei şi este
finanţat din surse externe;
4. achiziţionarea unor tancuri de inox pentru păstrarea laptelui la o temperatură de 4
grade Celsius până la încărcarea laptelui în cisternă; costul investiţiei este de
aproximativ 35.800 lei iar investiţia este finanţată din surse proprii;

5. dispozitive pentru analiza laptelui cu scopul de a vedea dacă laptele corespunde


standardelor de calitate Albalact; costul investiţiei este de 2500 lei şi este finanţată
din surse externe;

6. alte echipamente necesare în procesul de fabricaţie (ex: maşini pentru


pasteurizare, ambalare etc), toate costând aproximativ 41.140 lei, investiţia fiind
finanţată din surse proprii.
Investiţia totală va fi deci repartizată pe surse de finanţare astfel:
• participarea firmei cu resurse proprii într-un procent de 60% (202.500 lei)
pentru 2, 4 şi 6;

5
• participarea băncii finanţatoare cu o sumă de 135.000 lei reprezentând 40%
din totalul investiţiei folosite pentru 1, 3 şi 5.
Costul resurselor de finanţare diferă în funcţie de provenienţa resurselor. Astfel vom
avea:
a) costul resurselor proprii care este dat de nivelul rentabilităţii financiare din
ultimul an.

RRF= *100

KCpr= costul capitalului

KCpr= RRF= *100

KCpr = * 100

KCpr = 30 %

b) costul resurselor împrumutate

Pentru a fi posibilă investiţia firma este nevoită să apeleze la un credit bancar.


Împrumutul va fi pe termen lung şi are următoarele caracteristici:
• perioada de garantare a creditului 5 ani;
• rambursarea se va face semestrial în rate egale;
• rata anuală a dobânzii 12%;
• perioada de graţie pentru rambursarea ratelor de credit 1 an.
În tabelul următor este reprezentat graficul de rambursare a datoriei.

Tabelul 3
Graficul de rambursare

Perioada şi Sold iniţial Acordare Dobândă Rată Sumă de Sold


data credit credit plată final
01.01. 2009 0 135.000 0 0 0 135.000
31.06. 2009 135.000 0 8100 0 8100 135.000
31.12..2009 135.000 0 8100 0 8100 135.000
Total 2009 - 135.000 16.200 0 16.200 -
31.06.2010 135.000 0 8100 16.875 24.975 118.125
31.12.2010 118.125 0 7087 16.875 23.962 101.250
Total 2010 - 0 15.187. 33.750 48.937 -
31.06.2011 101.250 0 6075 16.875 22.950 84.375
31.12.2011 84.375 0 5062 16.875 21.937 67.500
Total 2011 - 0 11137 33.750 44.887 -
31.06.2012 67.500 0 4050 16.875 20.925 50.625

6
31.12.2012 50.625 0 3037 16.875 19.912 33.750
Total 2012 - 0 7087 33.750 40.837 -
31.06.2103 33.750 0 2025 16.875 18.900 16.875
31.12.2013 16.875 0 1012 16.875 17.887 0
Total 2013 - 0 3037 33.750 36.787 -

2.5 Rezultatele expluatării generate de investiţie

2.5.1 Estimarea veniturilor din expluatare

Firma SC.Albalact.SA se bazează pe veniturile obţinute din vânzarea


producţiei de iaurt Zuzu Natural de Băut. Astfel pentru estimarea veniturilor realizate
din vânzarea produsului se iau în considerare următoarele:
• producţia fizică estimată a se realiza;
• preţul de vânzare al iaurtului;
• valoarea producţiei vândute.
Astfel se întâlnesc următoarele restricţii:
• firma poate să-şi vândă produsul la un preţ de 1,35 lei bucata;
• cu acest preţ trebuie să se acopere cheltuielile realizate pentru obţinerea
producţiei dar şi să garanteze obţinerea unui profit acceptabil;
• gradul de utilizare al capacităţii de producţie să fie cât mai mare.
În următorul tabel este determinată capacitatea de producţie anuală totală,
respectiv capacitatea de producţie medie lunară.

Tabelul 4
Determinarea capacităţii de producţie

Specificaţie Valori
Număr de ture pe schimb 18
Număr de baxuri pe tură 20
Număr iaurturi pe bax 32
Număr de schimburi pe zi 1
Număr de iaurturi pe zi 8640
Număr săptămâni de lucru 50
Număr zile de lucru pe săptămână 6
Număr total zile de lucru 300
Capacitatea totală anuală 2.592.000
Capacitatea medie lunară 216.000

7
Timpul de lucru este de 8 h pe schimb, personalul lucrând într-un singur
schimb. Într-un bax de iaurt se află un număr de 32 de iaurturi. Făcându-se calculele
se obţine o capacitate de producţie de 8640 iaurturi pe zi.
Numărul de săptămâni de lucru este de 50 deoarece în perioada Paştelui şi a
crăciunului producţia stopează. Această capacitate de producţie este valabilă în
cazul în care se lucrează 6 zile pe săptămână, Duminica fiind liberă. În aceste
condiţii se va obţine o capacitate totală anuală de 2.592.000 de iaurturi şi o
capacitate medie lunară de 216.000 iaurturi
În următorul tabel se prezintă estimarea volumului fizic (în bucăţi) şi valoric al
desfacerii producţiei.

Tabelul 5
Estimarea volumului fizic şi valoric al desfacerii

Specificaţie u.m. 2009 2010 2011 2012 2013


Vânzări estimate bucăţi 1.980.000 2.110.000 2.195.000 2.291.000 2.342.000
Capacitatea de bucăţi 2.592.000 2.592.000 2.592.000 2.592.000 2.592.000
producţie anuală
Gradul de utilizare 76,36 81,40 84,68 88,39 90,35
al capacităţii de %
producţie
Preţ unitar al lei 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35
desfacerii
Valoarea lei 2.673.000 2.848.500 2.963.250 3.092.850 3.161.700
desfacerii

În tabelul de mai jos se prezintă evoluţia estimată a veniturilor din exploatare


pe întreaga perioadă de prognoză.

Tabelul 6
Evoluţia estimată a veniturilor din exploatare

Specificaţie 2009 2010 2011 2012 2013


Venituri din vânzarea 0 0 0 0 0
mărfurilor
Producţia vândută 2.673.000 2.848.500 2.963.250 3.092.850 3.161.700
Cifra de afaceri 2.673.000 2.848.500 2.963.250 3.092.850 3.161.700
Venituri din producţia 350.000 358.000 450.382 460.000 550.000
stocată
Venituri din producţia 0 0 0 0 0
imobilizată
Producţia 3.023.000 3.206.500 3.413.632 3.552.850 3.711.700
exerciţiului
Venituri din subvenţii 0 0 0 0 0
din exp.
Alte venituri din exp. 0 0 0 0 0

8
Venituri din 0 0 0 0 0
provizioane
Total venituri 3.023.000 3.206.500 3.413.632 3.552.850 3.711.700
exploatare

2.5.2 Estimarea cheltuielilor din exploatare

Cheltuielile se vor împărţii în cheltuieli materiale, cheltuieli cu personalul şi


cheltuieli cu amortizarea.
a) În tabelul următor vom prezenta estimarea cheltuielilor materiale directe
pentru primul an de prognoză:

Tabelul 7

Cheltuieli materiale directe pentru primul an de prognoză

Specificaţie Consum Preţ unitar Valoare chelt. Valoare anuală


specific (lei) pe un iaurt (lei) chelt (lei)
Lapte 0,120 l 1,8 0,21 396.000
Smântână 0,010 kg 6,0 0,06 108.000
Ciocolată 0,005 kg 8,0 0,04 72.000
Vanilie 0,003 kg 6,5 0,02 36.000
Zahăr 0,003 kg 2,5 0,0075 13.500
Siropuri 0,001 l 1,0 0,001 1800
Ambajaje 1 cutie 0,5 0,5 900.000
Alte cheltuieli - - 0,0080 14.400
Total - - 0,8535 1.541.700
Notă: „Alte cheltuieli” se referă la energia electrică şi alte materiale aferente produsului, în conformitate cu
documentaţia tehnică a utilajelor.

Tabelul 8
Alte cheltuieli materiale
-lei-
Specificaţie Valori
pe lună pe an
Combustibil 12.000 144.000
Alte utilităţi 3000 36.000
Alte cheltuieli 1200 14.400
Total 16.200 194.000

În tabelul 9 sunt prezentate cheltuielile materiale totale pentru primul an.


Tabelul 9
Total cheltuieli materiale pe primul an
-lei-
Specificaţie Valori
Cheltuieli materiale directe 1.541.700
Alte cheltuieli materiale 194.000
9
Total 1.735.700
În următorul tabel prezentăm evoluţia estimată a cheltuielilor materiale pe
toată perioada de prognoză.
Tabelul 10
Evoluţia estimată a cheltuielilor materiale

Specificaţie 2009 2010 2011 2012 2013


Total cheltuieli materiale (lei) 1.735.700 1.826.319 1.922.337 2.018.356 2.114.375

Precizez aici că în estimarea cheltuielilor totale pentru toată perioada de


prognoză s-a ţinut cont de modificarea cheltuielilor materiale directe în funcţie de
modificarea producţiei.

b) Estimarea cheltuielilor cu personalul

Pentru estimarea cheltuielilor cu personalul s-a avut în vedere numărul de


persoane necesare pentru a se realiza procesul tehnologic.

Tabelul 11
Evaluarea cheltuielilor cu personalul pe primul an

Specificaţie Număr de persoane Salariul brut pe o Valori (lei)


persoană/lună pe lună pe an
Directori 3 4000 12.000 144.000
Muncitori în fabrică 30 1200 36.000 432.000
Agenţi comerciali 5 1500 7500 90.000
Total 38 - 55.500 666.000

În următoarele perioade salariile au crescut cu 3% pe an, astfel în tabelul 12


vom evidenţia evoluţia estimată a cheltuielilor cu personalul.

Tabelul 12
Evoluţia estimată a cheltuielilor cu personalul
-lei-
Specificaţie 2009 2010 2011 2012 2013
Total cheltuieli cu 666.000 699.300 734.265 770.978 809.527
personalul

c) Estimarea cheltuielilor cu amortizarea

Pentru estimarea cheltuielilor cu amortizarea s-au luat în considerare


mijloacele fixe aflate în posesia firmei (condiţia este ca valoarea acestora să fie mai
mare decât valoarea minimă prevăzută de lege 1800 lei şi o durată de utilizare mai
mare de un an).
Valoarea anuală a cheltuielilor se va determina pe baza valorii de intrare a
imobilizărilor şi durata normală de utilizare a acestora. Regimul de amortizare este
cel liniar.

Tabelul 13
10
Estimarea cheltuielilor anuale cu amortizarea

Valoarea de Cota de Valoare


Specificaţie intrare (lei) DNU (ani) amortizare (%) amortizare
anuală (lei)
Clădire 130.000 20 5 6500
Cisternă 125.560 5 20 25.112
Cântar electric 2500 5 20 500
Tancuri de inox 35.800 8 12 4475
Dispozitive de 2500 5 20 500
analiză a laptelui
Alte 41.140 5 20 8228
echipamente
Total - - - 45.315

* Ca=

Cheltuielile cu amortizarea pe întreaga perioadă vor fi la fel deoarece pe


această perioadă nu se vor realiza alte investiţii. Astfel reprezentăm în tabelul
următor evoluţia estimată a cheltuielilor cu amortizarea.
Tabelul 14
Evoluţia estimată a cheltuielilor cu amortizarea

Specificaţie 2009 2010 2011 2012 2013


Cheltuieli cu amortizarea (lei) 45.315 45.315 45.315 45.315 45.315

Tabelul 15
Evoluţia estimată a cheltuielilor totale de exploatare

Specificaţie 2009 2010 2011 2012 2013


Cheltuieli privind 0 0 0 0 0
mărfurile
Total cheltuieli materiale 1.735.700 1.826.319 1.922.337 2.018.356 2.114.375
Cheltuieli cu lucrări şi 1500 1500 1500 1500 1500
servicii executate de terţi
Impozite, taxe şi 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000
vărsăminte asimilate
Total cheltuieli cu 666.000 699.300 734.265 770.978 809.527
personalul
Alte cheltuieli de 0 0 0 0 0
exploatare
Cheltuieli cu amortizări şi 45.315 45.315 45.315 45.315 45.315
provizioane
Total cheltuieli de 2.468.515 2.592.434 2.723.417 2.856.149 2.990.71
exploatare 7

11
2.5.3 Estimarea rezultatului din exploatare

Tabelul 16
Evoluţia estimată a rezultatelor din exploatare
-lei-
Specificaţie 2009 2010 2011 2012 2013
Total venituri 3.023.000 3.206.500 3.413.632 3.552.850 3.711.700
exploatare
Total cheltuieli de 2.468.515 2.592.434 2.723.417 2.856.149 2.990.717
exploatare
Rezultatul din 554.485 614.066 690.215 696.701 720.983
exploatare

2.6 Estimarea activităţii financiare aferente investiţiei

2.6.1 Estimarea veniturilor financiare

Tabelul 17
Evoluţia estimată a veniturilor din dobânzi

Specificaţie 2009 2010 2011 2012 2013


Venituri din dobânzi (lei) 1500 1510 1538 1550 1588

2.6.2 Estimarea cheltuielilor financiare

Se vor lua în calcul cheltuielile cu dobânzile aferente creditului contractat.

Tabelul 18
Evoluţia estimată a cheltuielilor cu dobânzile

Specificaţie 2009 2010 2011 2012 2013


Cheltuieli privind dobânzile 16.200 15.187 11.137 7087 3037
12
(lei)

2.6.3 Estimarea rezultatului financiar

Estimarea rezultatului activităţii financiare este dat de diferenţa dintre venituri


şi cheltuieli.
Tabelul 19
Evoluţia estimată a rezultatelor activităţii financiare

Specificaţie 2009 2010 2011 2012 2013


Total venituri financiare 1500 1510 1538 1550 1588
Total cheltuieli financiare 16.200 15.187 11.137 7087 3037
Rezultatul financiar -14.700 -13.677 -9599 -5537 -1449

2.7 Estimarea rezultatelor totale aferente investiţiei

Tabelul 20
Evoluţia estimată a rezultatelor totale aferente investiţiei
-lei-
Specificaţie 2009 2010 2011 2012 2013
Total venituri din 3.023.000 3.206.500 3.413.632 2.552.850 3.711.700
exploatare
Total cheltuieli din 2.468.515 2.592.434 2.723.417 2.856.149 2.990.717
exploatare
Rezultatul din exploatare 554.485 614.066 690.215 696.701 720.983
Total venituri financiare 1500 1510 1538 1550 1588
Total cheltuieli financiare 16.200 15.178 11.137 7087 3037
Rezultatul financiar -14.700 -13.677 -9599 -5537 -1449
Total venituri excepţionale 0 0 0 0 0
Total cheltuieli 0 0 0 0 0
excepţionale
Rezultatul excepţional 0 0 0 0 0
Rezultatul brut 539.785 600.389 680.616 691.164 719.534
Impozitul pe profit 86.366 96.062 108.898 110.586 115.125
Rezultatul net 453.419 504.327 571.718 580.578 604.409

13
2.8 Estimarea variaţiei necesarului de fond de rulment

1. Nivelul stocurilor totale

a) Stocurile de materii prime s-au estimat în funcţie de necesarul de materii


prime şi materiale luând în considerare o perioadă de 5 zile între două
aprovizionări succesive.

Smat= *t

Smat = *5

b) Stocurile de produse finite s-au estimat la valoarea medie a producţiei pentru


7 zile, peste această perioadă produsele pierzându-şi calitatea.

Spf = *t

Spf = *7

2. Nivelul creanţelor din exploatare

Nivelul creanţelor din exploatare s-a considerat a fi format în exclusivitate din


creanţele faţă de clienţi. S-a luat în considerare o durată de credit comercial clienţi de
5 zile.

Creanţe = *5

3. Datorii din exploatare

Datoriile din exploatare s-au considerat a fi formate din datoriile faţă de


furnizori. Durata creditului comercial furnizor este de 15 zile.

Datorii din exploatare = * 15

4. Necesarul de fond de rulment

NFR= (Stocuri + Creanţe) – Datorii din exploatare


14
5. Estimarea variaţiei necesarului de fond de rulment

Variaţia necesarului de fond de rulment exprimă modificarea estimată de la o


perioadă la alta a acestuia.

Tabelul 21
Estimarea variaţiei necesarului de fond de rulment
-lei-
Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013
Stocuri totale din 75.040 79.647 83.162 86.964 90.599
care:
-materii prime 23.777 25.018 26.333 27.649 29.964
-produse finite 51.263 54.629 56.829 59.315 60.635
Creanţe din 36.616 39.020 40.592 42.368 43.310
exploatare
Datorii din exploatare 71.330 75.054 79.000 82.946 86.892
NFR 40.326 43.613 44.754 46.386 47.017
Variaţia NFR 40.326 3287 1141 1632 631

Tabelul 22
Fluxul net de numerar pentru calculul VAN

Indicatori 2008 2009 20010 2011 2012 2013


Investiţia 337.500
iniţială
Cheltuieli de 2.423.200 2.547.119 2.678.102 2.810.834 2.945.402
expl. Plătibile
Impozit pe 86.366 96.062 108.898 110.586 115.125
profit
Variaţia NFR 40.326 3287 1141 1632 631
Ieşiri de 337.500 2.549.892 2.646.468 2.788.141 2.923.052 3.061.15
numerar 8
Venituri din 2.673.000 2.848.500 2.963.250 3.092.850 3.161.700
exp. încasabile
Venituri 1500 1510 1538 1550 1588
financiare
încasabile
Intrări de 2.674.500 2.850.010 2.964.788 3.094.400 3.163.28
numerar 8
Fluxul net de -337.500 124.600 203.546 176.647 171.348 102.130
numerar

15
CAP.3 ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI

3.1 Considerente generale

Fundamentarea ansamblului de decizii specifice activităţii investiţionale se


sprijină pe un sistem de indicatori de eficienţă. Fiecare indicator caracterizează un
aspect parţial al eficienţei proiectului.
Există două modalităţi principale de abordare a analizei eficienţei investiţiilor:
• principiul economic care se bazează pe capacitatea investiţiei de a crea
valoare şi de a fi rentabilă pe baza rezultatelor sau fluxurilor financiare pe care
le generează;
• principiul financiar care se bazează pe aceleaşi considerente însă ia în
considerare toate aspectele legate de investiţie, inclusiv cele de finanţare.
Indiferent de modalitatea de abordare există patru concepte fundamentale
care ghidează analiza unei investiţii:
• capacitatea acesteia de a crea valoare pentru întreprindere şi acţionari;
• rentabilitatea acesteia, definită prin capacitatea de a genera rezultate în urma
efortului;
• termenul de recuperare a investiţiei care se doreşte a fi cât mai mic;
• riscul se doreşte să fie cât mai mic.

3.2 Analiza investiţiei-principiul economic


16
Indicatorii de eficienţă care constituie criteriile financiare de evaluare a
investiţiei după principiu economic sunt:
• Valoarea actualizată netă (VAN);
• Indicele de profitabilitate;
• Rata internă a rentabilităţii (RIR);
• Termenul de recuperare actualizat.

3.2.1 Valoarea actualizată netă (VAN)

Valoarea actualizată netă exprimă surplusul de valoare rezultată de pe urma


expluatării investiţiei la închiderea duratei de viaţă a acesteia. Practic arată valoarea
netă adăugată valorii întreprinderii de către proiectul de investiţii. VAN este
principalul criteriu de selecţie a investiţiilor, fiind preferat celorlalte criterii.
Formula de calcul pentru acest indicator este următoarea:

2 3 4
VAN = - F2008+ F2009 * + F2010 * + F2011 * + F2012 *

5
+ F2013 *

unde:

F0= costul investiţiei


F2009.......F2013= fluxurile de numerar obţinute pe seama investiţiei
r= costul capitalului folosit pentru investiţie
t
= factorul de actualizare

r=

r=

r = 21%
În continuare vom calcula valoarea actualizată a fluxurilor de numerar, iar
pentru aceasta avem nevoie de datele din tabelul 22.
Astfel cu ajutorul funcţiilor din Excel am obţinut următoarele valori:

F2009 * = 102.975

17
2
F2010 * = 139.025

3
F2011 * = 99.713

4
F2012 * = 79.935

5
F2013 * = 39.375

VAN = -337.500 + 102.975 + 139.025 + 99.713 + 79.935 + 39.375


VAN = 123.523 > 0

Investiţia va aduce o valoare actualizată netă de 123.523 lei, ceea ce


înseamnă că din punct de vedere al acestui indicator investiţia poate fi acceptată.

3.2.2 Indicele de profitabilitate

Indicele de profitabilitate reprezintă capacitatea investiţiei de a genera fluxuri


de numerar pe parcursul perioadei de prognoză. Formula de calcul al acestui
indicator este următoarea:

Ip= >1

Ip = Ip = 1.19% > 1

3.2.3 Rata internă a rentabilităţii (RIR)

Rata internă a rentabilităţii este acea rată unde valoarea încasărilor egalează
valoarea părţilor pentru investiţie, adică acolo unde VAN=0.
Formula de caclul al acestui indicator este redată mai jos:

t
=0

18
Un proiect poate fi acceptat numai în cazul în care RIR > r (rata costului
capitalului folosit pentru finanţarea investiţiei). Pentru a determina acest indicator
avem nevoie de fluxurile de numerar calculate în tabelul 22.
În cazul întreprinderii SC. Albalact.SA, cu ajutorul funcţiilor financiare din
Excel se obţine o valoare a lui RIR de 37%. Se poate observa că valoarea acestui
indicator este mai mare decât rata costului capitalului folosit pentru finanţarea
investiţiei (21%) astfel putem spune că proiectul poate fi admis.

3.2.4 Termenul de recuperare actualizat

Termenul de recuperare actualizat reprezintă perioada de timp necesară


recuperării efortului investiţional pe seama fluxurilor de numerar susceptibile a fi
degajate în viitor de investiţie.
Formula de calcul al acestui indicator este următoarea:

Tr =

Fluxurile de numerar actualizate sunt următoarele:

F2009 * = 102.975

2
F2010 * = 139.025

3
F2011 * = 99.713

4
F2012 * = 79.935

5
F2013 * = 39.375

FN mediu =
FN mediu = 92.205 lei

Tr = = 3,40 ani

Pentru investiţia analizată termenul de recuperare este cât de cât acceptabil,


având în vedere mărimea investiţiei.
19
Pe baza estimărilor făcute, a calculelor tehnico-economice, a metodelor de
evaluare efectuate, putem trage concluzia că proiectul poate fi admis spre finanţare.

20