Determinarea densităţii cu areometrul (densimetrul)

Densitatea unui corp reprezintă masa raportată la volumul său, la o temperatură bine
precizată. Convenţional densitatea se notează cu litera greceasca ρ.

Prin această metodă se poate determina densitatea standard a unui lichid, citindu-se
direct indicaţia unui instrument specializat numit areometru (densimetru).

Principiul de funcţionare constă in stabilirea condiţiilor de echilibru (de plutire), cand

densimetrul este cufundat in lichidul probă, pe baza legii lui Arhimede. Densimetrul este
etalonat la o anumita temperatura bine precizată (in general 20°C; In altfel de cazuri, temperatura
de etalonare se trece pe eticheta din tija de sticlă a densimetrului). Astfel, valoarea densităţii
determinată cu aerometrul este precisă dacă măsurătorile se efectuează la temperatura de
etalonare. Se pot face determinări intr-un interval mult mai larg (-18...+90°C), in funcţie de tipul
probei, in limite de precizie acceptate. Pentru aceasta trebuiesc introduse corecţii, datorită
fenomenului de dilatare al corpului de sticlă al densimetrului, deloc de neglijat in unele cazuri.

Densimetrul este un vas de sticlă, special construit, etalonat corespunzător. Proba

lichidă, a cărei densitate vrem să o determinăm, se toarnă intr-un vas cilindric transparent,
suficient de lung, pentru a asigura plutirea densimetrului odată cufundat in el. La acest ansamblu
trebuie adăugat un termometru (cu mercur sau electric) care va indica temperatura la care se
efectuează măsurătoarea. Pentru a studia dependenţa calitativă a densităţii cu temperatura,
lichidul probă se va incălzii cu ajutorul unei surse de căldură electrice.

Corecţia de dilatare a indicaţiei densimetrului:

Este ştiut faptul că variaţia densităţii apei este datorată in principal, dar nu in
exclusivitate, dilatării volumice. Trebuie precizat că acest fenomen afectează şi sticla din care
este confecţionat densimetrul. Din această cauză, este important ca asupra indicaţiei
areometrului, la altă temperatură decat cea de etalonare, să se efectueze corecţia de dilatare.

Coeficientul de dilatare volumică diferenţial sau local se defineşte prin formula:

unde V20 este volumul corpului, respectiv la temperatura de referinţă şi dV variaţia

volumului datorată unei modificări mici, dt, de temperatură in jurul valorii de referinţa. Acest
coeficient depinde de temperatură. Coeficienţii de dilatare tabelaţi sunt mediaţi pe anumite
intervale utile de temperatură. Densimetrul se etalonează pe baza legii lui Arhimede,
inscripţionandu-se fracţiunea din volumul acestuia care se cufundă intr-un lichid cunoscut, cu o
anumită densitate, aflat la o anumită temperatură.

unde s-a notat cu m masa densimetrului, ρl densitatea lichidului Ón care acesta pluteşte şi
Vd volumul dezlocuit de lichid. Cu alte cuvinte, densităţii cunoscute inscripţionata pe
densimetru, la temperatura de etalonare, i se ataşează mărimea:

S-a impărţit forţat fracţia cu volumul densimetrului, V20, pentru a sublinia corespondenţa
biunivocă: densitate inscripţionată pe densimetru (ρl) - fracţiunea Vd/V20.

Densitatea indicată de areometru variază invers proporţional cu fracţiunea din volumul

densimetrului cufundată in lichid. La o temperatură t, diferită de cea de etalonare, se va modifica
volumul densimetrului, fapt care conduce la citirea eronată pe densimetru. Consider‚nd
coeficientul de dilatare volumică γ (al sticlei), valoare mediată pe intervalul de temperatură
considerat, (20 - 100°C), putem scrie:

V(t) = V20 · [1 + γ ·(t -20)]

V(t) fiind noul volum total al densimetrului. Valoarea indicată de areometru la această
temperatură va suferi, Ón consecinţă, următoarea corecţie:

Firesc, cu cat ne vom indepărta de temperatura de etalonare, densitatea indicată de

areometru va fi mai eronată.

Corecţia aplicată prin ultima formula are sens atat timp cat aceasta este mai mare sau cel
puţin comparabilă cu eroarea de citire a scalei densimetrului.
 Modul de lucru

• Mai intai se toarnă lichidul de studiat in cilindrul transparent, pană aproape de umplere.

• Densimetrul, curat şi uscat, se va manevra ţinandu-se de partea superioară. Se va

introduce extrem de lent in lichidul din cilindru, verificandu-se astfel posibilitatea de
plutire. Se va evita atingerea acestuia de peretele cilindrului transparent sau a
termometrului montat in dispozitiv, cufundandu-se lent in probă pentru a evita umectarea
tijei areometrului.

• In cazul cufundării complete (atingerea de fundul vasului) sau a plutirii in afara scalei, se
va alege in mod convenabil un alt areometru de valoare mai mică respectiv mai mare.
După ce a fost folosit un densimetru se va şterge imediat cu o carpă curată şi uscată şi se
va reaşeza apoi in suportul special de unde a fost luat.

• Citirea densităţii se va face urmărindu-se diviziunea corespunzătoare meniscului

lichidului (suprafaţa de separare lichid - aer). Densimetrele au indicat in mod expres (pe
eticheta de etalonare) faptul că citirea indicaţiei se va realizeaza “sub menisc”.

Student: Burlibasa Costel

Profesor: Apetroaei Manuela Rossemary

Grupa: 1711C