Sunteți pe pagina 1din 5

ANALIZA GEOGRAFICĂ A UNOR ORAŞE DIN EUROPA

 Londra

Este capitala Regatului Unit situată în sud-estul ţării, pe valea fluviului Tamisa la aproape 80 km
de locul de vărsare a acestuia în Marea Nordului.

Poziţia geografică extrem de favorabilă a facilitat dezvoltarea unor funcţii economice complexe,
dar şi afirmarea oraşului ca centru de importanţă mondială. A fost reşedinţa celui mai mare
imperiu colonial pe care l-a cunoscut omenirea – Imperiul Britanic, dar a rămas şi astăzi unul
dintre cele mai mari şi influente centre comerciale şi financiar-bancare ale lumii (Bursa de la
Londra este un important barometru al stării economice a lumii).

Londra îşi are originile în antichitate (Londinium), dar a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă
începând cu Evul Mediu. Timp de 150 de ani, între 1800-1950, a fost cel mai mare oraş al lumii.

Este un mare centru industrial, cu întreprinderi industriale situate la distanţe mari de oraş, cu o
producţie diversificată (avioane, automobile, nave maritime, aparate de precizie electronică,
optică, petrochimie, textile, mobilă, produse de lux).

Funcţia de transport a oraşului este dată de port, 21 de aeroporturi, metrou (cel mai vechi metrou
din lume – 1861) şi de Eurotunel.

În prezent, Londra este centrul administrativ al ţării, reşedinţa reginei, precum şi sediul
Guvernului, al Parlamentului şi al puterii judecătoreşti.

Oraşul are şi funcţie culturală, universitară, turistică. Cele mai mari atracţii ale oraşului sunt:
Catedrala Saint Paul’s, biserica gotică a Mănăstirii Westminster, Palatul Eltham, Palatul
Buckingham, Palatul Parlamentului, British Museum, Turnul Londrei, celebrul centru al
afacerilor „City“, Hyde Park.

 Paris

Este unul din marile oraşe ale Europei şi capitală a Franţei, situat în partea central-nordică a ţării
pe fluviul Sena.

Este considerat nucleul originar al Franţei şi elementul determinant al formării teritoriale a


statului francez. Originile sale se găsesc în antichitate unde oraşul iniţial era situat în partea
centrală a Parisului (Île de la Cité), dar a cunoscut o dezvoltare deosebită începând cu Evul
Mediu, când a prosperat pe plan comercial şi intelectual. Mult timp a fost principala metropolă
comercială şi culturală a Europei.
Economia Parisului este dominată de servicii (73% din locurile de muncă) cele mai performante
domenii fiind asigurările, sectorul bancar, editurile, presa, comerţul, turismul (20 milioane
vizitatori anual), meşteşugurile (confecţii, bijuterii, mobilă, mecanică de precizie). Este cel mai
mare port fluvial al Franţei şi deţine un sfert din producţia industrială a ţării.

În prezent funcţia culturală şi turistică joacă un rol foarte important (Parisul este cea mai vizitată
metropolă din lume). Este un mare centru financiar şi de comunicaţii.

Este cel mai important nod de transport al Franţei: 11 magistrale feroviare, 25 magistrale rutiere,
Eurotunelul şi mai multe aeroporturi.

 Viena

Situată în nord-estul Austriei la ieşirea Dunării din cursul său superior în Câmpia Panonică
(Bazinul Vienei).

Oraşul îşi are rădăcini în antichitate unde în timpul Imperiului Roman a apărut ca aşezare cu
funcţie militară şi administrativă (Vindobona). Viena a cunoscut o dezvoltare continuă după sec.
XII când ajunge reşedinţă imperială (Imperiul Habsburgic 1438-1918).

În prezent este o veritabilă metropolă europeană, un oraş al culturii şi al muzicii. Are o populaţie
de 1,6 mil. locuitori şi este cel mai important centru industrial al Austriei.

Funcţia culturală este dată de universităţi, biblioteci, muzee, teatre, galerii de artă, etc.

Funcţia turistică a oraşului este dată de vestigiile arhitectonice şi de prezenţa fluviului Dunărea.
În prezent, Viena începe să exercite o influenţă crescândă asupra spaţiului sud-est european.

 Moscova

Cel mai mare oraş al Europei (10,2 mil. locuitori), este situat în centru părţii europene a
Federaţiei Ruse a cărei capitală este, se află situat pe malurile râului omonim, într-o zonă de
coline joase.

A fost fondat în secolul XII şi a avut un rol deosebit de important în organizarea statală a
populaţiilor slave din estul Europei.

Este unul dintre cele mai importante centre economice ale lumii cu o industrie extrem de variată.

Este unul dintre marile noduri de comunicaţii de pe glob din care pleacă magistrale feroviare şi
rutiere. Are 4 aeroporturi mari şi 3 porturi fluviale (este legat la 5 mări: Marea Neagră, Marea
Azov, Marea Caspică, Marea Baltică, Marea Albă), are cel mai circulat metrou din lume (3 mil.
călători pe an).

Are funcţie culturală importantă dată de 100 de universităţi dintre care cea mai importantă este
Lomonosov, teatre, muzee, biblioteci. Funcţia turistică este reprezentată de Kremlin (trad.
cetate), palate (Marele Palat), catedrale (biserica ,,Vasile Blajenîi”).

 Roma

Capitala Italiei, este situată în Peninsula Italică, pe rama vestică, aproape de ţărmul Mării
Tireniene. A fost capitala Imperiului Roman, este numită „Cetatea Eternă”, “Oraşul celor Şapte
Coline“, “Oraşul Sfânt”. Roma reprezintă leagănul civilizaţiei europene, un oraş reprezentativ al
antichităţii, al evului mediu creştin şi al Renaşterii italiene.

În prezent are o populaţie de 2,7 mil. locuitori, iar împreună cu aria metropolitană numără 5 mil.
locuitori.

Este unul dintre marile centre culturale artistice, ştiinţifice şi universitare ale lumii. Are una
dintre cele mai mari universităţi europene (“La Sapienza”), numeroase academii, teatre, muzee.

Astăzi Roma se detaşează prin funcţiile sale turistice, de comerţ, culturale şi de servicii (77% din
locurile de muncă) şi mai puţin prin funcţiile industriale.

Funcţia turistică este dată de cele 2.000 de monumente istorice şi de artă, dintre care amintim:
Colosseum-ul, Columna lui Traian, bazilici, catedrale, pieţe, fântâni, Catedrala Sf. Petru, Muzeul
Vatican, Capela Sixtină.

ANALIZA GEOGRAFICĂ A UNOR ORAŞE DIN ROMÂNIA

 Bucureşti

Capitala României, este situat în sudul ţării, în centrul Câmpiei Române, într-o regiune bogată
cândva în păduri (codrii Vlăsiei) şi străbătută de râurile Dâmboviţa şi Colentina. Are o suprafaţă
de 228 km2, cu un plan radiar-concentric şi este împărţit în şase sectoare.

Bucureşti, capitala României, are un statut de unitate administrativă aparte, fiind cel mai mare şi
mai important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural ştiinţific, de
învăţământ, de transport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării.

Este menţionat documentar în 1459 ca reşedinţă domnească a lui Vlad Ţepeş, devine capitala
Ţării Româneşti în 1659 şi capitala României în 1862 şi a României moderne în 1918.
În prezent este una dintre metropolele Europei, a doua ca mărime din regiune (2 mil. locuitori),
fiind depăşită doar de Istanbul.

Este un puternic centru industrial deoarece concentrează 1/5 din producţia industrială a
României.

Are funcţie de transport important: 9 magistrale feroviare, 9 magistrale rutiere (între care 2
autostrăzi), 2 aeroporturi şi metrou.

Funcţia comercială importantă dată de o reţea de supermarketuri, asemănător marilor metropole


europene. Este cel mai important centru financiar-bancar, administrativ şi cultural al ţării.

Funcţia de capitală îi asigură polarizarea economică, socială şi culturală a întregului teritoriu al


ţării.

 Iaşi

Cel mai mare oraş din estul ţării, situat în Câmpia Moldovei, pe valea râului Bahlui, amplasat pe
7 coline, în centrul Moldovei istorice. Este un oraş medieval întemeiat în secolul XIV. A fost
capitala statului Moldova timp de 300 de ani până la unirea principatelor.

Este un centru industrial (metalurgie, utilaje, industria uşoară, industria alimentară), are funcţie
comercială, culturală, turistică (palate, case memoriale, biserici: Mitropolia, Biserica ,,Trei
Ierarhi“).

Este al doilea centru universitar din România, aici funcţionând cea mai veche universitate din
ţară, precum şi alte instituţii de învăţământ superior şi o filială a Academiei Române.

Pentru România municipiul Iaşi îndeplineşte rolul de metropolă regională.

 Constanţa

Situată în sudul ţării, este cel mai important port românesc la Marea Neagră. Reprezintă cel mai
bun exemplu de dezvoltare teritorială rapidă, de creştere economică şi de organizare raţională a
spaţiului urban din România.

Funcţia portuară este dată de portul Constanţa-Sud Agigea şi de canalul Dunăre-Marea Neagră.

Funcţia turistică este dată de staţiunile balneo-climaterice de pe litoral dintre care cea mai
importantă este Mamaia.

Funcţia industrială este dată de întreprinderile chimice, petrochimice şi de şantierul naval.


În perspectiva dezvoltării durabile apar oportunităţi noi, cum ar fi tranzitarea unei părţi din
petrolul exploatat în jurul Mării Caspice, dezvoltarea capacităţii portuare, apariţia unor localităţi
satelit şi dezvoltarea funcţiilor culturale şi comerciale.

 Timişoara

Cel mai important oraş din partea de vest a ţării, ocupă o poziţie specială în reţeaua urbană a
ţării, foarte cunoscut la nivel internaţional (locul de origine al Revoluţiei din Decembrie 1989).

Timişoara prezintă diversitate etnică, o puternică bază economică şi o organizare radial


concentrică. Activitatea economică se caracterizează printr-o restructurare rapidă, punându-se
accentul pe sectorul terţiar.

În perspectivă, dezvoltarea durabilă a oraşului are în vedere reamenajarea centrului istoric,


conservarea spaţiilor verzi, alimentarea cu apă, reciclarea deşeurilor urbane, precum şi
ameliorarea reţelei de transporturi internaţionale. Este nod feroviar, rutier şi aerian internaţional.

 Braşov

Cel mai mare centru urban din regiunea montană a ţării situat în Depresiunea Braşov, la 520-650
m altitudine, la poalele masivului Tâmpa. Oraşul datează din secolul XIII şi s-a dezvoltat ca
centru comercial şi meşteşugăresc în perioada feudală. Începând cu secolul XX, Braşovul a
devenit un centru economic complex (industrie constructoare de maşini, tractoare, rulmenţi).
Industria constructoare de maşini are cea mai mare pondere în producţia globală industrială a
oraşului, urmată de chimie, şi materiale de construcţii.

Este centrul celei mai importante zone turistice montane din ţara noastră. Aici se află cea mai
importantă staţiune montană (Poiana Braşov) şi numeroase monumente istorice şi de artă
(fortificaţii medievale: Cetăţuia, turnuri, bastioane; Biserica Neagră; case vechi; muzee).