Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Urbanism și Arhitectură

Departamentul: “Alimentărea cu căldură,apă, gaze și
protecția mediului”

La disciplina: Bazele ecologiei

Tema:Dispersia nocivităților în rezultatul arderii combustibilor organici la
centrala termică, și dispersia nocivităților pe teritoriul întreprinderi

A elaborat : st. gr. ISACGV – 112 F/R

Cepeleaga Doina

A verificat: lect.super Colomieț Tatiana

Chişinău 2015

Cuprins:
Introducere………………………………………………………………………..………..2
Partea I. ,,Calculul dispersării nocivităţilor la arderea combustibilului la centrala’’
termică………………………………………………………………………………...........5

0
 1. Calculul cantităţii substanţelor nocive la arderea combustibilului organic…….....7
2. Calculul degajărilor maxim – admisibile DMA………………………………….....11
3. Calculul concentraţiilor maximale ale nocivităţilor……………………..…………14
4. Determinarea concentraţiei nocivităţilor Cy după axa de dispersare…………….22
5. Metode de curăţire a gazelor de ardere…………………….………………………25
6. Curăţirea gazelor în separatoarele de praf mecanice uscate………….…………..27
7. Calculul economic la poluarea atmosferei………………………………………….28
Partea II “Dispersarea nocivităţilor pe teritoriul întreprinderii”
1. Determinăm tipul clădirii……………………………………………………………30
2. Determinăm tipul sursei de poluare…………………………………………..…….31
3. Alegerea şi calculul ciclonului……………………………………………………….32
4. Calculul concentraţiilor maximale ale nocivităţilor………………….…………….33
5. Calculul degajărilor maxime admisibile ale nocivităţilor…………………………34
6. Determinarea vitezei la intrarea în ciclon………………………………………….34
7. Calculul rezistenţei ciclonului……………………………………………………….35
8. Determinarea distanţei maximale Xmax la care concentraţia este egală cu Cmax…35
9. Calculul vitezei periculoase a vîntului………………………………………………36
10. Calculul concentraţiei nocivităţilor C x pe axa dispersiei în fiecare punct…….….36
11. Alegerea filtrului cu saci……………………………………………………………..37
12. Calculul pagubei economice la poluarea atmosferică…………………………...…37
13. Construirea Graficului dispersării nocivităţilor pe teritoriul întreprinderii…....39
14. Construirea zonei de siaj…………………………………………………………….39
Bibliografie……………………………………………………………………………40

Introducere:
Poluarea atmosferică este modificarea compoziţiei normale a acesteia prin pătrunderea
unor elemente ce pot provoca ruperea echilibrului ecologic sau care să dăuneze sănătăţii şi stării de
comfort a oamenilor producînd şi pagubă economică.
1
 Echilibrul ecologic este raportul relativ stabil creat în decursul timpului între diferite grupe
de plante, animale şi micro-organisme.

Poluanţii sunt aerozoli sau substanţe care au proprietate de a fi aero-purtate sub formă de
gaze, vapori, pulberi proveniţi de la surse naturale (de exemplu: degradarea substanţelor organice,
vulcani) sau artificiale (industrie, arderea combustibilului, transportul auto, etc.) care au durata de
şedere în atmosferă de la 1.2 zile pînă la cîteva sute de zile.

Factorii care influenţează poluarea şi auto-purificarea atmosferei sunt:

1. Factorii meteorologici;
2. Carcacteristicile terenului;
3. Particularităţile sursei de emisie sau de poluare.
Factorii meteorologici:

 Vîntul - este deplasarea pe orizontală a maselor de aer atmosferic datorită diferenţei de

presiuni dintre diferite zone pe suprafaţa Pămîntului;
 Temperatura aerului exterior;
Caracteristicile terenului sau relief:

 Relief natural;
 Relief artificial- construcţi, coşuri de fum, diferite instalaţii, etc.
Particularităţile sursei de poluare

Sursele de poluare se clasifică în funcţie de înălţimea geometrică pot fi:

 joase;
 înalte.
Se clasifică în funcţie de locul de amplasare:

 concentrate: coşul de fum, coşul de ventilare, ventilator;

 liniare: baterii de filtre, de ventilare, gravitaţionale, de aeraţie, etc.
Nocivităţi (substanţe nocive) – sunt substanţe cu toxicitate mare prezente în sursele de
poluare ale atmosferei.

CO – monoxid de carbon este un gaz invizibil, incolor şi fără miros; CO se elimină în

rezultatul arderii incomplete a combustibilului gazos, lichid sau solid. Măsuri de ameliorare a
mediului sunt: control riguros asupra arderii combustibilului şi utilizarea filtrelor la întreprinderi.

2
 Nox - oxizii de azot NO, NO2 şi NO3 se elimină în atmosferă în rezultatul combinării
azotului cu oxigenul la temperatură înaltă, la arderea combustibilului sau în timpul descărcărilor
electrice. Oxizii de azot NOx sunt baza smogului.Cel mai periculos este NO2 , nimerind în
atmosferă interacţionează în primul rînd cu hidrocarburile fromînd sub acţiunea razelor solare
compuşii noi foto-oxidanţi, în rezulat formînd o ceaţă cu o puternică concentraţie a substanţelor
nocive sub formă de pulberi – avem smogul foto-chimic. Prezenţa în acest smog a dioxidului de
azot NO2 şi iodurii de KI+KI3 redă acestei ceţi o nuanţă cafenie

NO2+KI+KI3

Măsuri de ameliorare a mediului:

- controlul riguros asupra atmosferei;

- utilizarea filtrelor.
SO2 – dioxid de sulf - este un gaz incolor cu miros înăduşitor şi pătrunzător. SO2 rezultă în
urma arderii combustibilului lichid şi solid sau reacţiilor chimice la întreprinderi. SO2 este uşor
transportat la distanţe mari datorită fixării lui pe particulele de praf în atmosferă şi combinîndu-se
cu vaporii de apă formează acid sulfuric, care contribuie la foemarea ploilor acide.

Măsuri de ameliorare a mediului:

- utilizarea combustibilului gazos în loc de cel lichid;

- amplasarea filtrelor.
Măsuri de ameliorare a mediului:
- amplasarea filtrelor unde se face striparea, desorbţia – este o operaţie unitară prin
care amestecul gaz-aer este ăndepărtat prin acţiunea unui gaz numit antranat al cărui
rol este: de a produce o cădere parţială a presiunii şi micşorarea concentraţiei.
Eficienţa procesului depinde de Phşi temperatura poluantului.
Pulberi sedimentabile şi în suspensie (particule solide, praf) –sunt pulberi de dimensiuni şi
densităţi care defavorizează depunerea conform legii gravitaţiei.

Pulberi în suspensie sunt cele care rămîn în aer timp îndelungat.

Aerozolii reprezintă sisteme compuse din particule fine solide sau lichide dispersate într-un
gaz.

Fumul reprezintă aerozolii vizibili formaţi din particule fine solide de obicei provenind din
combustibii sau din industrie.

3
 Surse de poluare: arderea combustibilului solid şi lichid; funcţionarea sistemelor de
ventilare, de evacuare, fanricile de ciment şi asbest, şantierele de construcţii, elevatoarele pentru
manipularea grînelor, ş.a.

Măsuri de ameliorare a mediului:

- proiectarea sistemelor inginereştide ventilare şi climatizare; montarea şi funcţionarea

lor în conformitate cu normativele în construcţii sau din diferite norme tehnologice şi
sanitare.
V2O5 - pentoxid de vanadiu - este un gaz incolor care se elimină la arderea combustibilului
lichid, în primul rînd la arderea păcurii.

Măsuri de ameliorare a mediului:

- V2O5 poate fi căpătat împreună cu cenuşă şi zgură trebuie să fie amplasate

captatoarele de praf direct la locul de emisii, înainte de coşul de fum.
În Republica Moldova pentru poluarea atmosferei se face la emisii de: CO, NOX, SO2, praf
(PS) şi V2O5.

Partea I

4
 “Calculul dispersării nocivităţilor la arderea combustibilului la centrala
termică”

Date iniţiale:
Roza vînturilor pentru oraşul Chișinău:

NV
NE

V E

SV
S SE
Figura 1. Roza vînturilor.
1. Oraşul: Chișinău;
- Varianta: 6;
- Amplasarea sursei de căldură pe planul general : Nord -vest;
- Varianta planului general: 6;
- Distanţa sursei de căldură de la hotarul de construcţie: 0,3 km;
❑
- Temperatura celor mai reci zile t ex= - 21˚C;
- Temperatura celor mai reci 5 zile t Vex= - 16 ˚C;
❑
- Durata medie a sezonului de încălzire t m .s = + 0,6 ˚C;
❑
- Durata celor mai reci luni t m .s = - 3,5˚C;
- Durata de funcționare a centralei termice DCT = 166 zile
-
2. Parametrii climaterici a aerului
- Temperatura aerului exterior pentru luna iulie: t VIII
ex =20,7˚C;

- Viteza vîntului în luna iulie VvVII = 3,6 m /s

- Viteza vîntului în luna ianuarie VvI = 3,8 m /s
- Direcţia văntului: NV
3. Caracteristica combustibililor (se determină din tab. 2.1., [1] p. 18):
a) Cărbune БТР – 7 ШАХ - Семеновское Александ:
- Conţinutul de cenuşă: AR = 8,4 %;
- Conţinutul de sulf: SR = 1,7 %;
- Căldura de ardere: QR = 7,79( 1860) MJ/kg (Kcal/kg);

b) Păcură Ф -100 Сернистый:

- Conţinutul de cenuşă: A = 0,14 %;
- Conţinutul de sulf: S = 2,0 %;

5
- Căldura de ardere: Q = 40,40 (950) MJ/kg (Kcal/kg);

c) Gaz natural ( CH4 ) Gazoductul Дашава - Киев :

- Căldura de ardere: Q =35,88 MJ/kg (Kcal/m3);
- Conținutul de metan CH4 = 98,9 %

4. Concentraţiile maxim admisibile CMA; mg/ m3, conform STAS ,,Atmosfera. Protecţia
naturii’’ p. 403 tab. 13.2.
CMACO = 1 mg/ m3; clasa IV
CMANOx = 0,085 mg/ m3; clasa II
CMASO = 0,05 mg/ m3;
2 clasa III
CMAPS = 0,05 mg/ m3; clasa IV
CMAV O = 0,002 mg/ m3; clasa I
2 5

5. Caracteristicile tehnice ale sursei de poluare

- Înălțimea coșului de fum Hcf = 190 m
- Diametrul găuri coșului de fum Dcf = 2,0 m
- Viteza de ieșire a gazelor de ardere din coșul de fum W = 15 m/s
- Temperatura gazelor de ardere la ieșire din coșul de fum Tg = 85 0C
- Cantitatea de cărbune Bc = 2,4 × 106 tone / an
- Cantitatea de gaze Bg = 0,8 × 106 tone / an
- Cantitatea de păcură Bp = 2,1 × 106 tone / an
- Durata de funcționare a centralei termice τ = 350 zile / an
6. Temperatura aerului interior ti = 22 0C
7. Concentrația maximă a prafului organic Cm.a = 4 mg / m3
8. Concentrația fonică a impurităților la întreprinderea industrială Cf = 0,001 mg / m3

1. Calculul cantităţii substanţelor nocive la arderea combustibilului organic.

a) Cantitatea monoxidului de carbon (CO) se determină cu formula:

6
 q4
M CO =0,01∙ B ∙C CO ∙ 1−( 100 )
; g/ s ,

unde: 0,01 – coeficient de transformare;

B – cantitatea de combustibil;
R – coificient ce consideră pierdrile de căldură condiționată la prezența în produsele de ardre a CO
la arderea incompletă
C CO - coeficientul ce ţine cont de emisiile de monoxid de carbon la fiecare tonă de combustibil solid
şi lichid (sau gazos), în kg/1000 m3;
q 3 – pierderile de căldură la arderea chimică incompletă a combustibilului organic;
q 4 – pierderile de căldură la arderea fizică incompletă a combustibilului din tab. 2

q c3=0,5 %
q 4p=5 %
q g4=0 %

- Pentru cărbune:
BC ×106 2,4 ×106 ×106
BC = = =79366 g /s ;
τ ×24 × 3600 350× 24 ×3600

- Pentru păcură
2,1× 106 × 106
BP = =69444,4 g /s
350 × 24 ×3600
- Pentru gaze naturale:
0,8× 106 ×106
Bg = =26540 g/ s
350 × 24 ×3600

C CO =q3 ∙ R ∙ Q; [kg/tonă ]sau [ kg/ m3 ] ;

R – coeficient ce ţine cont de construcţia cazanului şi a artătorului;

Pentru cărbune: R=1;
Pentru păcură: R=0,65 ;
Pentru gaz natural: q 3=0,5 ; q 3=0,7 ;
Q – căldura de ardere a combustibilului gazos, din date iniţiale;

- Pentru cărbune:
7
 C cCO =0,5× 1× 7,79=3,895 [kg /tone❑ ];
- Pentru păcură:
p
C CO =0,7 ×0,65 × 40,4=18,38[kg /tone];
- Pentru gaze naturale:
C gCO =0,5× 0,5 ×35,88=8,97[kg /tone];

- Pentru cărbune:
5
M cCO =0,001× 79336 ×3,895 × 1− ( 100 )
=293,67 [g /s ];

- Pentru păcură:
5
p
M CO =0,001× 69444,4 ×18,38 × 1− ( 100 )
=1212,56[g /s ];

- Pentru gaze naturale:

0
M gCO =0,001× 26455 ×8,97 × 1− ( 100)=237,21[g /s ].

b) Cantitatea oxizilor de azot( NOX) se determină cu formula:

M NO =0,001∙ B∙ K NO ∙ Q ∙ ( 1−β NO ) ; g/ s ,
X X X

unde: K NO - coeficient ce ţine cont de cantitatea oxizilor de azot la acţiunea unui 1 MJ de căldură,
X

care se determină din tab.3(Indicația metodică) funcție de tipul combustibilului;

Q – căldura de ardere a combustibilului gazos, din date iniţiale;
β NO – randamentul filtrului, β NO =0,8 ÷ 0,95→ 0,85 ;
X X

pentru cărbune: K NO =0,23 kg / MJ ;

X

pentru păcură: K NO =0,096 kg / MJ ;

X

pentru gaze naturale: K NO =0,1 kg /MJ ;

X

- Pentru cărbune:
M cNO =0,001×79366 × 0,23 ×7,79 × ( 1−0,85 )=21,33[ g/ s];
x

- Pentru păcură:
p
M NO =0,001× 40,4 × 69444,4 ×0,096 × ( 1−0,85 )=40,39[g /s ];
x

- Pentru gaze naturale:

M gNO =0,001× 26455× 0,1× 35,88× ( 1−0,85 )=14,23[g /s ];
x

c) Cantitatea oxidului de sulf (SO2) se determină cu formula::

8
 M SO =0,001∙ B ∙ S ∙ ( 1−η'SO ) ∙ ( 1−η'SO
'
2
) ; g /s ,
2 2

'
unde: η SO - cota parte a oxizilor de sulf legaţi cu cenuşa zburătoare din cazan care pentru cărbune:
2

η'SO
c
=0,02 ÷ 0,2;
2
'p
pentru păcură: η SO =0,02 ; 2
'p
pentru gaze naturale η SO =0 ; deoarece în faza iniţială în gaz nu se conţine sulf.
2

η'SO
' ''
– cepinde de randamentul captatoarelor de praf care, pentru filtru uscat η SO =0, iar pentru filtre
2 2

umede (scrubere), depinde de conţinutul apei şi al sulfului în combustibil şi este egal cu:
η scruber =0,8 ÷ 0,95=η'SO
'
; 2

- Pentru cărbune:
M cSO =0,001×79366 × 1,7 × ( 1−0,02 ) × ( 1−0 )=107,93 [g /s];
2

- Pentru păcură:
p
M SO =0,001× 69444,4 ×2,0 × ( 1−0,02 ) × ( 1−0 ) =136,11[g /s ];
2

d) Cantitatea cenuşii şi a zgurii (particole solide) se determină cu formula:

M PS =0,001× B × A × f × (1−η ) ;[ g/ s ],
unde: A – conţinutul de cenuşă şi zgură în substanţa combustibilă utilizată, în %;
η – depinde de gradul de curățare a gazelor de ardere cu: η=0,9 ÷ 0,95→ 0,9,
f -coeficient ce ține cont de tipul focarului și combustibilului: pentru cărbune f ❑c =0,0026 ;
pentru păcură f ❑p =0,02.

- Pentru cărbune:
M cPS =0,001× 79366 ×8,4 × ( 1−0,9 ) ×0,0026=0,17 [g /s],
- Pentru păcură:
p
M PS =0,001× 69444,4 ×0,14 × ( 1−0,9 ) × 0,02=0,019[ g/ s],
Pentru gaze naturale M gPS =0 g /s ;

e) Cantitatea pentaoxizilor de vanadiu( V2O5) se determină cu formula::

Calculul masei oxizilor de vanadiu se face doar pentru combustibilul de tip păcură, pentru celelalte
tipuri de combustibil calculul nu se face.
M V O =10−6 × q V
2 5 2
O5 × B × ( 1−ηaş ) × ( 1−ηq ) ; g/ s ,

unde: q V O – coeficient ce ţine cont de cantitatea oxizilor de vanadiu degajaţi în rezultatul arderii
2 5

combustibilului organic păcura, care este egal cu:q V O =95,4 ∙ S−31,6 ;[ g/t ]; 2 5

q V O =95,4 ×2,0−31,6=159,2[ g/t ]

2 5

ηaş – coeficient de aşezare a oxizilor de vanadiu pe suprafaţa cazanului, cu amplasarea

economizorului ηaş =0. Pentru calculul proiectului se utilizează şi economizorul.
ηq – randamentul filtrului, care este egal cu randamentul filtrului pentru cenuşă şi zgură:

9
ηq =η=0,05 ;

M V O =10−6 × 159,2× 69444,4 × ( 1−0 ) × ( 1−0,05 )=11[ g/ s].

2 5

2. Calculul degajărilor maxim – admisibile DMA.( perioada rece)

Calculul degajărilor maxim – admisibile se efectuează pentru fiecare tip de nocivitate în parte şi se
face cu următoarea formulă:
(CMA−C f )× H 2 × √3 V 1 ×∆ T g
DMA=
A × m× n× F × β
; []
s
,

unde: C f - concentraţia fonică,adică concentraţia naturală în aerul atmosferic. Se determină din

datele meteo. Pentru proiectul de curs concentraţiile fonice ale substanţelor nocive vor fi
considerate egale cu:
pentru monoxid de carbon :C CO 3
f =0,001mg /m ;
pentru oxizi de azot: C NOx
f =0,002mg/m3
pentru dioxidul de sulf:C SO
f
2
=0,001 mg /m 3
pentru particule solide:C fp .s =0,003 mg/m3
pentru pentaoxizii de vanadiu:C Vf O =0,000 mg/m 3
2 5

H – înălţimea coşului de fum, în metri, se ia din date iniţiale; H = 190 m

V 1 – debitul volumetric al gazelor de ardere, care se determină cu următoarea formulă:
π × D2 m3
V 1=
4
×W ; [ ]
s
,

3,14 ×22 3
V 1= × 15=47,1 m / s ,
4
în care: D – diametrul coşului de fum, din datele iniţiale, în metri; D = 2,0 m
W – viteza de ieşire a gazelor de ardere din gura coşului de fum, în metri pe secundă, la fel se ia din
datele iniţiale;W = 15 m/s
∆ T – diferenţa între temperatura gazelor de ardere şi cea a aerului exterior, în ºC, se determină cu
următoarea formulă de calcul:
∆ T =T e .m−T a[ºC,]
∆ T =85−(−3,5)=88,5[ºC,] perioada rece
S2 /3 ∙ mg∙ grad 1 /3
A – coeficient de stratificare a atmosferei, care este egal cu: A=200[ ];
g
m - coeficient de corecţie, care se determină în funcţie de f : m=f ( f ) ;

W2 ×D m2
f =103 × ;
[ ]
H 2 × ∆ T s2 ∙ ℃
,

3 47,12 ×2,0 m2
f =10 ∙ =1,38 <100.
1902 ×88,5 s2 ∙ ℃
Pentru f <100 , coeficientul de corecţie m va fi egal cu:
1
m= ;
0,67+ 0,1× √ f +0,34 × √3 f

10
 1
m= =0,83 ;
0,67+ 0,1× √1,38+0,34 × √3 1,38
n – coeficient de corecţie, care depinde de parametrul θm : n=f ( θ m ) ;
Pentru f <100 , coeficientul de corecţie θm va fi egal cu:
V1×∆T
θm =0,65 ×
√
3

H
;

23,55 × 88,5
θm =0,65 ×
√
3

190
=0,96 ;

Pentru 0,3<θ m 2 ⟹ n=3−√ ( θm −0,3 ) ×(4,36−θm );

n=3− √ ( 0,96−0,3 ) × ( 4,36−0,96 )=1,51 →n=1,51 ;

F – coeficient ce depinde de randamentul filtrului, η=0,8 ÷ 0,9, F=2,5 ;
β – coeficient ce ţine cont de forma reliefului. În Moldova se presupune că relieful e liniştit, pentru
care β=1.
Perioda rece a anului
- pentru monoxid de carbon ( CO):
(CMA CO −C CO 2 3 3
f )× H × √ V 1 ∙ ∆ T (1−0,002) ×1902 × √ 47,1 ×88,5
DMACO = = =158,46 g /s ;
A ×m× n × F × β 200× 2,5 ×1,06 ×1,51=× 1
- pentru oxizi de azot:
( 0,085−0,001 ) × 1902 × √3 47,1× 88,5
DMA NO = =13,13 g /s ;
X
200 ×2,5 × 1,06× 1,51× 1
- pentru dioxidul de sulf:
( 0,05−0,003 ) ×190 2 × √3 47,1× 88,5
DMA SO = =7,46 g /s ;
2
200 ×2,5 ×1,06 × 1,51×1
- pentru particule solide:
( 0,05−0,001 ) ×190 2 × √3 47,1× 88,5
DMA PS= =7,78 g /s ;
200 ×2,5 ×1,06 × 1,51× 1
- pentru pentaoxizii de vanadiu:
( 0,002−0,00 ) ×1902 × √3 47,1 × 88,5
DMAV O = =0,31 g /s ;
2 5
200 ×2,5 ×1,06 ×1,51 ×1

V 1 – debitul volumetric al gazelor de ardere, care se determină cu următoarea formulă:

π × D2 m3
V 1=
4
×W ;
s
, [ ]
11
 3,14 ×22 3
V 1= × 15=47,1 m / s ,
4
în care: D – diametrul coşului de fum, din datele iniţiale, în metri; D = 2,0 m
W – viteza de ieşire a gazelor de ardere din gura coşului de fum, în metri pe secundă, la fel se ia din
datele iniţiale;W = 15 m/s
∆ T – diferenţa între temperatura gazelor de ardere şi cea a aerului exterior, în ºC, se determină cu
următoarea formulă de calcul:
∆ T =T e .m−T a[ºC,]
∆ T =85−21,5=63,5[ºC,] perioada caldă
S2 /3 ∙ mg∙ grad 1 /3
A – coeficient de stratificare a atmosferei, care este egal cu: A=200[ ];
g
m - coeficient de corecţie, care se determină în funcţie de f : m=f ( f ) ;

W2 ×D m2
f =103 × ;
[ ]
H 2 × ∆ T s2 ∙ ℃
,

3 47,12 ×2,0 m2
f =10 ∙ =1,93 <100.
1902 ×63,5 s2 ∙ ℃
Pentru f <100 , coeficientul de corecţie m va fi egal cu:
1
m= ;
0,67+ 0,1× √ f +0,34 × √3 f
1
m= =0,75 ;
0,67+ 0,1× √1,93+0,34 × √3 1,93
n – coeficient de corecţie, care depinde de parametrul θm : n=f ( θ m ) ;
Pentru f <100 , coeficientul de corecţie θm va fi egal cu:
V1×∆T
θm =0,65 ×
√
3

H
;

23,55 × 63,5
θm =0,65 ×
√
3

190
=0,91;

Pentru 0,3<θ m 2 ⟹ n=3−√ ( θm −0,3 ) ×(4,36−θm );

n=3− √ ( 0,91−0,3 ) × ( 4,36−0,91 )=1,55 → n=1,55 ;

F – coeficient ce depinde de randamentul filtrului, η=0,8 ÷ 0,9, F=2,5 ;
β – coeficient ce ţine cont de forma reliefului. În Moldova se presupune că relieful e liniştit, pentru
care β=1.

Perioda caldă a anului

- pentru monoxid de carbon ( CO):

12
 (CMA CO −C CO 2 3 3
f )× H × √ V 1 ∙ ∆ T (1−0,002)×1902 × √ 47,1 ×63,5
DMACO = = =14,66 g /s ;
A ×m× n × F × β 200 × 2,5× 1,55× 0,75 ×1
- pentru oxizi de azot:
( 0,085−0,001 ) × 1902 × √3 47,1× 63,5
DMA NO = =12,56 g /s ;
X
200 ×2,5 ×1,55 × 0,75× 1
- pentru dioxidul de sulf:
( 0,05−0,003 ) ×190 2 × √3 47,1× 63,5
DMA SO = =7,03 g /s ;
2
200 ×2,5 ×1,55 ×0,75 ×1
- pentru particule solide:
( 0,05−0,001 ) ×190 2 × √3 47,1× 63,5
DMA PS= =7,03 g /s ;
200 ×2,5 ×1,55 × 0,75× 1
- pentru pentaoxizii de vanadiu:
( 0,002−0,00 ) ×1902 × √3 47,1 ×63,5
DMAV O = =0,299 g /s ;
2 5
200 ×2,5 ×1,55 ×0,75 ×1

Cantitatea de substanţe nocive M la arderea fiecărui combustibil organic, păcură, cărbune sau gaz
natural, nu trebuie să depăşească degajările maxim – admisibile ale nocivităţilor DMA. În caz
contrar va avea loc poluarea atmosferei, factor care ar duce la cheltuieli adăugătoare.

- Pentru monoxid de carbon ( perioada rece ):

p
M CO =1212,56 g /s > DMACO =158,46 g/ s ;
M gCO =273,21 g /s> DMA CO =158,46 g /s ;
M cCO =293,67 g /s > DMACO =158,46 g/ s ;
- Pentru oxizi de azot ( perioada rece ):
M cNO =21,3 g /s> DMA NO =13,13 g/ s ;
x x

p
M NO x =40,39 g /s > DMA NO =13,13 g /s ;
x

g
M NO x =14,23 g/ s> DMA NO =13,13 g/ s ;
x

- Pentru dioxidul de sulf ( perioada rece ):

M cSO =107,93 g/ s> DMA SO =7,46 g/ s ;
2 2

p
M SO2 =136,11 g /s> DMA SO =7,46 g /s ;
2

- Pentru particule solide ( perioada rece ):

M cPS =0,019 g /s < DMA PS=7,78 g /s ;
p
M PS =0,17 g/s < DMA PS=7,78 g/ s ;
- Pentru pentaoxizii de vanadiu ( perioada rece ):

13
 M Vp O =11 g /s> DMAPS =0,31 g /s ;
2 5

Concluzie: La arderea a celor trei tipuri de combustibili organici, păcură, cărbune şi

gaz, substanţele nocive degajate (CO, NOX, SO2, PS, V2O5) depăşeşte norma degajărilor maxime
admisibile DMA., cu excepția substanțelor de particole solide. Deci, la funcţionarea Centralei
Termice se produce poluarea atmosferei.

- Pentru monoxid de carbon ( perioada caldă):

p
M CO =1212,56 g /s > DMACO =14,66 g/ s ;
M gCO =237,21 g /s> DMA CO =14,66 g /s ;
M cCO =293,67 g /s > DMACO =14,66 g/ s ;
- Pentru oxizi de azot ( perioada caldă ):
M cNO =21,33 g /s> DMA NO =12,56 g /s ;
x x

p
M NO =40,39 g /s > DMA NO =12,56 g /s ;
x x

M gNO =14,23 g/ s> DMA NO =12,56 g/ s ;

x x

- Pentru dioxidul de sulf ( perioada caldă ):

M cSO =107,93 g/ s> DMA SO =7,03 g/ s ;
2 2

p
M SO =136,11 g /s> DMA SO =7,03 g/ s
2 2

- Pentru particule solide ( perioada caldă ):

M cPS =0,17 g/s < DMA PS =7,03 g/s ;
p
M PS =0,019 g /s > DMA PS=7,03 g /s ;
- Pentru pentaoxizii de vanadiu ( perioada caldă):
M Vp O =11 g / s> DMAPS =0,299 g /s ;
2 5

3)Calculul concentraţiilor maximale în condiții meteorologice defavorabile(Cmax)

14
Calculul concentrației superficiale de substanțe poluante trebuie efectuat conform p.9.14, în timpul
funcționări CT cu sarcini termice, corespunzător temperaturii medii a celei mai reci luni și a
regimului de vară( de regulă pentru cea mai caldă lună a anului.

a) Se determină concentraţia maximală a nocivităţilor.

M × A ×m ×n × F × β
C max= 2 3
; mg /m 3 ,
H × √ V 1 × ∆T
Unde: M – masa nocivităţilor, în g/s;
A - coeficient de stratificare a atmosferei;;
m şi n – coeficienţi de corecţie. Pentru proiect aceşti coeficienţi se consideră egali cu unu:
m=1,06 ; n=1,51;
F – coeficient ce depinde de randamentul filtrului. F=2,5 ;
β – coeficient ce ţine cont de forma reliefului. În Moldova se presupune că relieful e liniştit, pentru
care β=1.
- Pentru gaze naturale ( perioada rece):
M gCO × A × m× n× F × β 237,21× 200× 2,5 ×1,06 ∙1,51 ×1 mg mg
C CO
max= 2 3
= 2 3
=0,0062 3 =6,2× 10−3 3 ;
H × √V 1 ×∆ T 190 × √ 47,1 ×88,5 m m
14,23× 200 ×2,5 ×1,06 ×1,51 ×1 mg mg
C NOx
max = 2 3
=0,0069 3 =6,9∙ 10−3 3 ;
190 × √ 47,1× 88,5 m m
- Pentru cărbune ( perioada rece):
293,67 ×200 × 2,5× 1,06 ×1,51∙ 1 mg
C CO
max= 2 3
=0,143 3
190 × √ 47,1× 88,5 m
21,33 ×200 × 2,5× 1,06 ×1,51× 1 mg mg
C NOx
m ax = 2 3
=0,010 3 =1 ×10−2 3 ;
190 × √ 47,1 ×88,5 m m
107,93 ×200 ×2,5 ×1,06 × 1,51×1 mg mg
C SO2
max= 2 3
=0,010 3 =1 ×10−2 3 ;
190 × √ 47,1× 88,5 m m
0,17 × 200× 2,5× 1,06 ×1,51 ∙1 mg mg
C PS
max= 2 3
=0,000082 3 =8,2∙ 10−5 3 ;
190 × √ 47,1× 88,5 m m
- Pentru păcură( perioada rece):
1212,56 ×200 ×2,5 × 1,06× 1,51× 1 mg
C CO
max= 2 3
=0,59 3
190 × √ 47,1× 88,5 m
40,39 ×200 × 2,5× 1,06 ×1,51× 1 mg mg
C NOx
max = 2 3
=0,019 3 =1,9 ×10−2 3 ;
190 × √ 47,1× 88,5 m m
136,11×200 × 2,5× 1,06× 1,51× 1 mg mg
C SO2
max= 2 3
=0,064 3 =6,4 ×10−2 3 ;
190 × √ 47,1∙ 88,5 m m
0,019 ×200 × 2,5× 1,06× 1,51× 1 mg mg
C PS
max= 2 3
=0,0000092 3 =9,2 ×10−5 3 ;
190 × √ 47,1× 88,5 m m

15
 11×200 ×2,5 ×1,06 × 1,51×1 mg mg
C VmaxO =
2 5

2 3
=0,0053 3 =5,30 ∙10−3 3 ;
190 × √ 47,1 ×88,5 m m

- Pentru gaze naturale ( perioada caldă):

CO M gCO × A × m× n× F × β 237,21× 200× 2,5 ×1,06 ∙1,51 ×1 mg

C max = 2 3
= 2 3
=0,13 3
H × √V 1 ×∆ T 190 × √ 47,1 ×63,5 m
14,23× 200 ×2,5 ×1,06 ×1,51 ×1 mg mg
C NO
max =
x

2 3
=0,0082 3 =8,2× 10−3 3 ;
190 × √23,55 ×63,5 m m
- Pentru cărbune ( perioada caldă):
293,67 ×200 × 2,5× 1,06 ×1,51∙ 1 mg
C CO
max= 2 3
=0,16 3
190 × √ 47,1× 63,5 m
21,33 ×200 ×2,5 ×1,06 ×1,51 ×1 mg mg
C NO
max =
x

2 3
=0,0123 3 =1,2× 10−2 3 ;
190 × √ 47,1∙ 63,5 m m
107,93 ×200 ×2,5 ×1,04 × 1,05 ×1 mg mg
C SO
max=
2

2 3
=0,062 3 =6,2 ×10−2 3 ;
190 × √ 47,1 ×63,5 m m
0,17 × 200× 2,5× 1,06 ×1,51 ∙1 mg mg
C PS
max= 2 3
=0,000098 3 =9,8 ∙10−5 3 ;
190 × √ 47,1× 63,5 m m
- Pentru păcură( perioada caldă):
1212,56 ×200 ×2,5 × 1,06× 1,51× 1 mg
C CO
max= 2 3
=0,7 3
190 × √ 47,1× 63,5 m
40,39 ×200 × 2,5× 1,06 ×1,51× 1 mg mg
C NO
max =
x

2 3
=0,023 3 =2,3 ×10−2 3 ;
190 × √ 47,1× 63,5 m m
136,11×200 × 2,5× 1,06× 1,51× 1 mg mg
C SO 2
max= 2 3
=0,078 3 =7,8 ×10−2 3 ;
190 × √ 47,1 ×63,5 m m
0,019 ×200 × 2,5× 1,06× 1,51× 1 mg mg
C PS
max= 2 3
=0,000010 3 =1,0 ×10−5 3 ;
190 × √ 47,1× 63,5 m m
11×200 ×2,5 ×1,06 × 1,51×1 mg mg
C VmaxO =
2 5

2 3
=0,0063 3 =6,30 ∙10−3 3 ;
190 × √ 47,1 ×63,5 m m

b) Determinarea efectului sumației se face pentru: 1. CO, NOX, SO2, 2.PS,

3.V2O5.

- Pentru gaze naturale ( perioada rece ):

16
 Cco
max C NO
MAX 0,062 0,0069
x

❑ + ❑ ≤1 ⇒ + =0,143 ≤ 1;
CMACO CMA NO 1 x
0,085

- Pentru cărbune ( perioada rece ):

C NO p .s
C SO 2
MAX C max
x
max 0,010 0,000082 0,052
+ + ≤1 ⇒ + + =1,15>1 ;
CMA NO CMA p . s CMA SO 2
❑ ❑
x
0,085 0,05 0,05

C NO
MAX CCO
x
max 0,010 0,143
+ ❑ ≤1 ⇒ + =0,253≤ 1 ;
❑
CMA NO CMACO x
0,085 1

C NO C SO 2
MAX
x
max C CO 0,010 0,052 0,143
❑ + + max ≤1 ⇒ + + =1,29> 1;
CMA NO CMASO 2 CMA CO
x
0,085 0,05 1,0

C NO C SO 2
0,010 0,052
x
MAX max
+ ❑ ≤1⇒ + =1,15>1 ;
❑
CMA NO CMASO 2 x
0,085 0,05

- Pentru păcură( perioada rece ):

NO x p .s SO 2
C MAX C max C max 0,019 0,000092 0,064
❑ + ❑ + ≤1 ⇒ + + =1,5>1 ;
CMA NO CMA p . s CMA SO 2
x
0,085 0,05 0,05

C NO
MAX
x
CCO
max 0,019 0,59
❑ + ❑ ≤1 ⇒ + =0,81≤ 1;
CMA NO CMACO
x
0,085 1

C NO C SO 2
MAX
x
max C CO
max 0,019 0,064 0,59
+ + ≤1 ⇒ + + =2,09>1 ;
CMA❑NO CMASO 2 CMA CO
x
0,085 0,05 1,0
NO x
C SO 2
C MAX max 0,019 0,064
+ ❑ ≤1⇒ + =1,5>1 ;
CMA ❑
NO x CMASO 2 0,085 0,05

C VMAX
2O5 SO 2
Cmax 0,0053 0,064
+ ❑ ≤ 1⇒ + =3,93>1 ;
❑
CMAV 2 O 5 CMA SO 2 0,002 0,05

Concluzie: După ce am efectuat verificarea efectului sumației pentru perioada rece a anului am
ajuns la concluzia că poluarea atmosferică avea loc pentru anumite substanțe.

- Pentru gaze naturale ( perioada caldă ):

Cco
max C NO
MAX 0,13 0,0082
x

❑ + ❑ ≤1 ⇒ + =0,22 ≤ 1;
CMACO CMA NO 1 x
0,085

17
 - Pentru cărbune ( perioada caldă ):

C NO p .s
C SO 2
MAX
x
C max max 0,0123 0,000098 0,062
❑ + ❑ + ≤1 ⇒ + + =1,38> 1;
CMA NO CMA p . s CMA SO 2
x
0,085 0,05 0,05

C NO
MAX
x
CCO
max 0,0123 0,16
+ ❑ ≤1 ⇒ + =0,304 ≤1 ;
❑
CMA NO CMACOx
0,085 1

C NO C SO 2
MAX
x
max C CO
max 0,0123 0,062 0,16
+ + ≤1 ⇒ + + =1,54>1 ;
CMA NO CMASO 2 CMA CO
❑
x
0,085 0,05 1,0

C NO C SO 2
0,0123 0,062
x
MAX max
❑ + ❑ ≤1⇒ + =1,38>1 ;
CMA NO CMASO 2
x
0,085 0,05

- Pentru păcură( perioada caldă ):

C NO p .s
C SO 2
MAX
x
C max max 0,023 0,000010 0,078
+ + ≤1 ⇒ + + =1,83>1;
CMA NO CMA p . s CMA SO 2
❑
x
❑
0,085 0,05 0,05
NO x CO
C MAX C max 0,023 0,7
+ ≤1 ⇒ + =0,97 ≤1 ;
CMA ❑
NO x CMA ❑
CO
0,085 1

C NO C SO 2
MAX
x
max C CO 0,023 0,078 0,7
❑ + + max ≤1 ⇒ + + =2,53>1 ;
CMA NO CMASO 2 CMA CO
x
0,085 0,05 1,0

C NO C SO 2
0,023 0,078
x
MAX max
+ ≤1⇒ + =1,83>1 ;
CMA❑NO CMA❑
x SO 2
0,085 0,05
V 2O5 SO 2
C MAX Cmax 0,063 0,078
+ ❑ ≤ 1⇒ + =32,14>1 ;
CMA ❑
V 2O5 CMA SO 2 0,002 0,05

Concluzie: După ce am efectuat verificarea efectului sumației pentru perioada caldă a anului am
ajuns la concluzia că poluarea atmosferică va avea loc .

c) Se determină distanţa ( Xmax ) de la sursa după axa de dispersie inde

concentrația nocivităților este (Cmax)

18
 C max

X max

Figura 3. Distanţa de la sursa de poluare Xmax pînă la locul unde concentraţia nocivităţilor Cmax este
maximă.

- Perioada rece:
5−F
X max= × H × α , [m],
4
unde: F – coeficient ce depinde de randamentul filtrului. F=2,5 ;
H – înălţimea coşului de fum, în metri, se ia din date iniţiale; H=190 m ;
α – coeficient de corecţie, care se determină în funcţie de θm . Şi anume, pentru θm =0,96,
coeficientul de corecţie 𝛼 va fi egal cu:
α =4,95× θm ×( 1+ 0,28× √3 f )=4,95× 0,96 ×(1+ 0,28 × √3 0,14)=5,71 ;
Deci, X max se determină cu formula :
5−2,5
X max= ×190 ×5,71=678,06 m.
4
- Perioada caldă:
5−F
X max= × H × α , [m],
4
unde: F – coeficient ce depinde de randamentul filtrului. F=2,5 ;
H – înălţimea coşului de fum, în metri, se ia din date iniţiale; H=190 m ;
α – coeficient de corecţie, care se determină în funcţie de θm . Şi anume, pentru θm =0,91,
coeficientul de corecţie 𝛼 va fi egal cu:
α =4,95× θm ×( 1+ 0,28× √3 f )=4,95× 0,91×(1+0,28 × √3 0,19)=5,46;
Deci, X max se determină cu formula :
5−2,5
X max= ×190 ×5,46=648,37 m .
4

d) Determinăm viteza periculoasă a vîntului Um.

19
Viteza periculoasă a vîntului U m se determină în funcţie de coeficientul θm . Şi anume, pentru
0,5 ≤ θm=0,96≤ 2, viteza vîntului periculoasă( U m ) pentru perioada rece a anului va fi egal cu:
U m =θm =0,96 m/s ;
Perioada caldă: 0,5 ≤ θm=0,96≤ 2 → U m=θ m=0,91 m/ s ;

e) Determinăm distanţa maximală de la Centrala termică la viteza periculoasă a

vîntului Xmu.
X mu=P∙ X max ; [ m ] ,
unde: P - se determină în funcţie de V V /U m ≤ 0,25 → p=3:
perioada rece :
3,8
V V /U m= =3,95 ,
0,96
perioada caldă:
3,6
V V /U m= =3,95 ,
0,91
VV
Dacă > 1 se determină cu următoarea formulă:
Un
perioada rece :
P=0,32× ( V V /U m ) + 0,68=1,94.
perioada caldă:
P=0,32× ( V V /U m ) + 0,68=1,94.

Distanţa maximală de la Centrala termică la viteza periculoasă a vîntului X mu se determină cu

formula:
perioada rece :
X mu=1,94 ×678,06=1318,14 m .
perioada caldă:
X mu=1,94 ×648,37=1257,83 m.

20
 f) Determinăm concentraţia nocivităţilor la viteza vîntului periculoasă Cmu.

Concentraţia nocivităţilor în atmosferă, la viteza vîntului periculoasă C mu, se determină cu

următoarea formulă de calcul:
C mu=r ×C max ;[mg/m 3 ],

unde: r – coeficient de corecţie, care se determină în funcţie de raportul V V /U m şi anume:

Pentru V V /U m ≥ 1, coeficientul r se determină cu următoarea formulă:

3 × V V /U m 3× 3,95
r= 2
= =0,46
2 × ( V V /U m ) −( V V /U m ) +2 2 ×3,952−3,95+2

Concentraţia nocivităţilor în atmosferă, la viteza vîntului periculoasă C mu, se determină pentru

fiecare substanţă nocivă care se degajă la arederea fiecărui tip de combustibil organic în parte:

- Pentru gaze naturale ( perioada rece ):

C CO CO 3
mu =r × Cmax =0,46 × 0,0062=0,0028 mg/m ;

C NO NO 3
mu =r ×C max =0,46 ×0,0069=0,0031 mg/m ;
x x

- Pentru cărbune ( perioada rece ):

C CO CO 3
mu =r × C max =0,46 × 0,143=0,065 mg/m ;

C NO NO 3
mu =r ×C max =0,46 ×0,01=0,0046 mg/m ;
x x

C SO SO 3
mu =r ×C max =0,46 ×0,052=0,023 mg/m ;
2 2

C PS PS 3
mu =r ×C max =0,46 ×0,000022=0,00001mg/ m ;

- Pentru păcură ( perioada rece ):

C CO CO 3
mu =r × C max =0,46 × 0,59=0,27 mg/m ;

C NO NO 3
mu =r ×C max =0,46 ×0,019=0,0087 mg/ m ;
x x

C SO SO 3
mu =r ×C max =0,46 ×0,064=0,029 mg/m ;
2 2

C PS PS 3
mu =r ×C max =0,46 ×0,0000092=0,0000042mg/m ;

C Vm 2.uO 5=r ×C VmaxO =0,46× 0,0053=0,0024 mg/m3 ;

2 5

- Pentru gaze naturale ( perioada caldă ):

C CO CO 3
mu =r × C max =0,46 × 0,013=0,00598 mg/m ;

C NO NO 3
mu =r ×C max =0,46 ×0,0082=0,0037 mg/m ;
x x

- Pentru cărbune ( perioada caldă ):

C CO CO 3
mu =r × C max =0,46 × 0,16=0,073 mg/m ;

C NO NO 3
mu =r ×C max =0,46 ×0,0123=0,0056 mg/m ;
x x

21
 C SO SO 3
mu =r ×C max =0,46 ×0,062=0,028 mg/m ;
2 2

C PS PS 3
mu=r ×C max =0,46 ×0,000098=0,000045 mg/m ;

- Pentru păcură ( perioada caldă ):

C CO CO 3
mu =r × C max =0,46 × 0,7=0,322mg/m ;

C NO NO 3
mu =r ×C max =0,46 ×0,023=0,010 mg/m ;
x x

C SO SO 3
mu =r ×C max =0,46 ×0,078=0,035 mg/m ;
2 2

C PS PS 3
mu=r ×C max =0,46 ×0,00001=0,0000046 mg/m ;

C VmuO =r ×C VmaxO =0,46 ×0,0063=0,0028 mg/ m3 ;

2 5 2 5

g) Determinăm concentraţia nocivităţilor în fiecare punct după axa dispersării.

Concentraţia nocivităţilor în fiecare punct după axa dispersării C, se determină cu
următoarea formulă:
C=S1 ×C mu ; [mg/ m 3 ],
Unde S1 se determină în dependenţă de valoarea lui X / X mu cu formula următoarele
formule de calcul:
4 3 2
 Pentru X / X max ≤1 , ⟹ S1=3 × ( X / X max ) −8 × ( X / X max ) + 6 × ( X / X max ) ;
0,13
 Pentru X / X max ≤ 8 , ⟹ S1= ;
0,13 × ( X / X max )2+ 1

 Pentru X / X max >8 , ⟹ S1=r → S 1=0,46 ;

Calculul se face pentru fiecare tip de noxe , la arderea fiecărui tip de combustibil
organic. Pentru comoditate aceste calcule se efectuează sub formă de tabel.

Perioada rece
X X 4 X 3 X 2
Pentru
X max
≤1 , S
⟹ 1 =3 ×
X max
−8 × ( )
X max
+6 ×
X max ( ) ( )
; S1 =3× ¿

X
Pentru ≤1 , ⟹ S1=3 × ¿
X max
X
Pentru ≤1 , ⟹ S1=3 × ¿
X max
X
Pentru ≤1 , ⟹ S1=3 × ¿
X max
X X 0,13 0,13
Pentru ≤1 , ≤ 8 ⟹ S1= =
0,13 × ( X / X max ) + 1 0,13 ׿ ¿
2
X max X max

22
 X X
Pentru ≤1 , ≤ 8 ⟹ S1= 0,13
X max X max 0,13 ׿ ¿
X X
Pentru ≤1 , ≤ 8 ⟹ S1= 0,13
X max X max 0,13 ׿ ¿
Pentru X / X max >8 , ⟹ S1=r → S 1=0,46 ;

Perioada rece Tabelul 1.

Gaze
X / X max naturale Cărbune Păcură
S1 3
mg/m ×10 -4 [mg/m ×10 ]
3 -4 [mg/m3×10-4]

CO NOx CO NOx SO2 Praf CO NOx SO2 Praf V2O5

0,25 0,261 7,3 8,09 169,6 12,0 60,03 0,026 704,7 22,7 75,7 0,01 6,26
0,5 0,687 19,23 21,3 446,5 31,6 158,0 0,068 1854 59,76 199,2 0,028 16,48
0,75 0,95 26,6 29,45 617,5 43,7 218,5 0,095 2565 82,65 275,5 0,039 22,8
1 1,00 28 31 650 46 230 0,1 2700 87 290 0,042 24
3 0,06 1,68 1,86 39 2,76 13,8 0,006 162 5,22 17,4 0,002 1,44
5 0,03 0,84 0,93 19,5 1,38 6,9 0,003 81 2,61 8,7 0,001 0,72
7 0,017 0,47 0,527 11,05 0,782 3,91 0,002 45,9 1,48 4,93 0,000 0,408
7
8 0,013 0,36 0,403 8,45 0,598 2,99 0,001 35,1 1,13 3,77 0,000 0,312
54
10 0,46 12,88 14,26 299 21,16 105,8 0,046 1242 40,02 133,4 0,019 11,04

Perioada caldă Tabelul 2.

Gaze
X / X max naturale Cărbune Păcură
S1 3
mg/m ×10 -4 [mg/m ×10 ]
3 -4 [mg/m3×10-4]

CO NOx CO NOx SO2 Praf CO NOx SO2 Praf V2O5

0,25 0,261 9,5 10,01 180,6 15,0 78,03 0,062 895,7 24,7 96,7 0,05 9,01
0,5 0,687 22,03 24,3 523,5 35,4 208,0 0,089 2016 71,09 295,2 0,061 19,08
0,75 0,95 29,1 33,05 729,5 46,2 300,5 0,1 2680 95,25 289,5 0,06 24,5
1 1,00 30 33 785 48 260 0,2 3400 90 280 0,084 48
3 0,06 1,25 1,64 32 1,66 11,2 0,004 158 4,02 15,4 0,000 1,0
9
5 0,009 0,63 0,75 17,5 0,8 4,2 0,001 60 1,31 6,3 0,000 0,5
8
7 0,017 0,44 0,465 9,05 0,660 1,8 0,000 42,9 0,8 2,48 0,000 0,204
9 5
8 0,013 0,18 0,201 6,22 0,350 1,5 0,000 21,1 0,56 2,08 0,000 0,187
8 26
10 0,46 14,7 17,01 590 42,16 210,8 0,095 2470 80,04 266,8 0,038 22,08

23
 3. Determinarea concentraţiei nocivităţilor Cy după direcția
perrpendiculară a dispersare.
C y =Sb ∙C mu ;[mg/m3];
1
Sb =
¿¿
unde t y se determină în dependenţă de viteza vîntului V V >5 şi anume, pentru V V =3,6 m/s , t y se va
determina cu următoarea formulă de calcul:
5∙ y 2
t y= ;
x2
Pentru comoditate aceste calcule se efectuează sub formă de tabel, pentru fiecare tip
noxe degajate la arderea fiecărui tip de combustibil organic.
Tabelul 4.
Calculul concentraţiei nocivităţilor C CO şi C NO , la arderea combustibilului gazos.
x

(perioada rece a anului)

Pentru gaz natural
x y SB C CO ∙10−2 ; mg/m3 C NO ∙ 10−2 ; mg /m 3
x

0 1,00 1,00 1,00

0,25 0,5 8 ×10-9 0,224 ×10-9 0,248 ×10-9
1 6 ×10-6 0,168 ×10-9 0,186 ×10-9
0 1,00 1,00 1,00
0,5 0,5 1,7×10-6 0,047 ×10-5 0,052 ×10-5
1 3,9×10-16 0,109 ×10-16 0,12 ×10-16
0 1,00 1,00 1,00
0,75 0,5 3,2×10-5 0,089 ×10-4 0,099 ×10-4
1 3,1×10-5 0,086 ×10-4 0,096 ×10-4
0 1,00 1,00 1,00
1 0,5 3,5×10-4 0,098 ×10-3 0,108 ×10-2
1 9 ×10-9 0,25 ×10-9 0,27 ×10-9
0 1,00 1,00 1,00
3 0,5 0,04 ×10-2 0,011 ×10-3 0,012 ×10-3
1 3,2×10-5 0,089 ×10-4 0,099 ×10-4

24
 Tabelul 5.
C C ,C C
Calculul concentraţiei nocivităţilor CO, SO NO , PS, la arderea cărbunelui.
2 x

(perioada rece a anului)

Pentru cărbune
x y SB C CO ∙10 ;−2
C NO ∙ 10−3 ; C SO ∙ 10−3 ; C PS ∙10−3 ;
x 2

mg/m 3 mg/m 3 mg/m 3 mg/m 3

0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,25 0,5 8 ×10-9 5,2 ×10-10 3,6 ×10-11 1,8×10-11 8 ×10-15
1 6 ×10-6 3,9 ×10-11 2,7×10-12 1,3 ×10-11 6 ×10-16
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,5 0,5 1,7×10-6 0,11 ×10 -6
7,8 ×10-10 3,9 ×10-9 1,7 ×10-12
1 3,9×10-16 2,5 ×10-17 1,7 ×10-18 8,9 ×10-18 3,9 ×10-20
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,75 0,5 3,2×10-5 2,0 ×10 -7
1,4 ×10-9 7,3 ×10-9 3,2 ×10-12
1 3,1×10-5 2,01 ×10 -6
1,3 ×10-8 7,1 ×10-8 3,1 ×10-11
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
1 0,5 3,5×10-4 2,2 ×10 -6
1,6 ×10-8 8,05 ×10-8 3,5 ×10-11
1 9 ×10-9 5,8 ×10-10 4,1 ×10-11 2,0 ×10-11 9,0 ×10-15
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
3 0,5 0,04 ×10-2 2,6 ×10-4 1,8 ×10-5 9,2 ×10-5 4,0 ×10-8
1 3,2×10-5 2,0 ×10-6 1,4 ×10-7 7,3 ×10-9 3,2 ×10-11

Tabelul 6.
Calculul concentraţiei nocivităţilor C CO, C SO ,C NO , C PS,C V O , la arderea păcurii.
2 x 2 5

(perioada rece a anului)

Pentru păcură
x y SB −3
C CO ∙10 ; C NO ∙ 10−3 ; C SO ∙ ∙ 10−3 ; C PS ∙10−5 ; C V O ∙ 10−4 ;
x 2 2 5

mg/m 3 mg/m3 mg/m 3 mg/m 3 mg/m 3

0,25 0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,5 8 ×10-9 2,16 ×10-9 6,9 ×10 -12
2,3×10-10 3,3 ×10-15 1,9 ×10-12
1 6 ×10-6 1,62 ×10-10 5,2 ×10-13 1,7 ×10-12 2,5 ×10-16 1,4 ×10-13
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,5 0,5 1,7×10-6 4,5 ×10-7 1,4 ×10 -9
4,9 ×10-16 7,1 ×10-16 4,0 ×10-10
1 3,9×10-16 1,05 ×10-16 3,3 ×10 -19
1,1 ×10-18 1,6 ×10-22 2,3 ×10-19
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,75 0,5 3,2×10-5 8,6 ×10-7 2,7 ×10 -9
9,2 ×10-9 1,3 ×10-12 7,6 ×10-10
1 3,1×10-5 2,3 ×10-7 2,6 ×10-8 8,9 ×10-8 1,3 ×10-11 7,4 ×10-9
25
 0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
1 0,5 3,5×10-4 9,4 ×10-5 3,0 ×10-7 1,0 ×10-6 1,4 ×10-10 8,4 ×10-8
1 9 ×10-9 2,4 ×10-9 7,8 ×10-12 2,6 ×10-10 3,7 ×10-15 2,1 ×10-12
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
3 0,5 0,04 ×10-2 1,0×10-3 3,4 ×10-5 1,1 ×10-4 1,6 ×10-8 9,6 ×10-6
1 3,2×10-5 8,6×10-6 2,7 ×10-8 9,2 ×10-8 1,3 ×10-11 7,6 ×10-9

Calculul concentraţiei nocivităţilor C CO şi C NO , la arderea combustibilului gazos.

x

(perioada caldă a anului)

Pentru gaz natural
x y SB C CO ∙10−2 ; mg/m3 C NO ∙ 10−2 ; mg /m 3
x

0 1,00 1,00 1,00

0,25 0,5 8 ×10-9 4,7 ×10-12 0,2,9 ×10-12
1 6 ×10-6 3,5 ×10-13 3,2 ×10-13
0 1,00 1,00 1,00
0,5 0,5 1,7×10-6 1,0 ×10-10 6,0 ×10-10
1 3,9×10-16 2,3 ×10-19 1,4 ×10-19
0 1,00 1,00 1,00
0,75 0,5 3,2×10-5 1,9 ×10-8 1,18 ×10-8
1 3,1×10-5 1,8 ×10-8 1,1 ×10-8
0 1,00 1,00 1,00
1 0,5 3,5×10-4 2,0 ×10-7 1,2 ×10-7
1 9 ×10-9 5,3 ×10-13 3,3 ×10-12
0 1,00 1,00 1,00
3 0,5 0,04 ×10-2 2,3 ×10-5 1,4 ×10-5
1 3,2×10-5 1,9 ×10-8 1,18 ×10-8

Calculul concentraţiei nocivităţilor C CO, C SO ,C NO , C PS, la arderea cărbunelui.

2 x

(perioada caldă a anului)

Pentru cărbune
x y SB −2
C CO ∙10 ; C NO ∙ 10−3 ; C SO ∙ 10−3 ; C PS ∙10−3 ;
x 2

mg/m 3 mg/m 3 mg/m 3 mg/m3

0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,25 0,5 8 ×10-9 5,7 ×10-11 4,4 ×10-12 2,2×10-11 3,6 ×10-15
1 6 ×10-6 4,3 ×10-12 3,3×10-12 1,6 ×10-12 2,7 ×10-16
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,5 0,5 1,7×10-6 1,2 ×10 -8
9,5 ×10-10 4,7 ×10-9 7,6 ×10-13
1 3,9×10-16 2,8 ×10 -18
2,1 ×10-19 1,0 ×10-18 1,7 ×10-22
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,75 0,5 3,2×10-5 2,3 ×10 -7
1,7 ×10-8 8,9 ×10-8 1,4 ×10-10
1 3,1×10-5 2,2 ×10-7 1,7 ×10-8 8,6 ×10-8 1,3 ×10-10
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

26
 1 0,5 3,5×10-4 2,5 ×10-7 1,9 ×10-8 9,8 ×10-8 1,5 ×10-10
1 9 ×10-9 6,5 ×10-11 5,04 ×10-12 2,5 ×10-11 4,0 ×10-14
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
3 0,5 0,04 ×10-2 2,9 ×10-4 2,2 ×10-5 1,1 ×10-4 1,8 ×10-7
1 3,2×10-5 2,3 ×10-7 1,7 ×10-8 8,9 ×10-8 1,4 ×10-10

Calculul concentraţiei nocivităţilor C CO, C SO ,C NO , C PS,C V O , la arderea păcurii.

2 x 2 5

(perioada caldă a anului)

Pentru păcură
x y SB −3
C CO ∙10 ; C NO ∙ 10−3 ; C SO ∙ ∙ 10−3 ; C PS ∙10−5 ; C V O ∙ 10−4 ;
x 2 2 5

mg/m 3 mg/m3 mg/m 3 mg/m 3 mg/m 3

0,25 0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,5 8 ×10-9 2,5 ×10-9 8,0 ×10 -12
2,8×10-11 3,6 ×10-15 2,2 ×10-12
1 6 ×10-6 1,93 ×10-10 6,0 ×10 -13
2,1 ×10-12 2,7 ×10-16 1,6 ×10-13
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,5 0,5 1,7×10-6 5,4 ×10-8 1,7 ×10 -9
5,9 ×10-9 7,8 ×10-13 4,7 ×10-10
1 3,9×10-16 1,25 ×10-16 3,9 ×10-19 1,3 ×10-18 1,7 ×10-22 1,0 ×10-19
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,75 0,5 3,2×10-5 1,03 ×10-6 3,2 ×10-8 1,1 ×10-7 1,4 ×10-11 8,9 ×10-9
1 3,1×10-5 3,9 ×10-6 3,1 ×10-8 1,08 ×10-7 1,4 ×10-11 8,6 ×10-9
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
1 0,5 3,5×10-4 1,13 ×10-4 3,5 ×10 -7
1,2 ×10-6 1,6 ×10-10 9,8 ×10-8
1 9 ×10-9 2,8 ×10-9 9,0 ×10-12 3,1 ×10-11 4,1 ×10-15 2,5 ×10-12
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
3 0,5 0,04 ×10-2 1,2×10-3 4,0 ×10 -5
1,4 ×10-4 1,8 ×10-8 1,1 ×10-5
1 3,2×10-5 1,03×10-5 3,2 ×10 -8
1,1 ×10-7 1,4 ×10-11 8,9 ×10-9

În dependenţă de concentraţiile nocivităţilor C CO, C SO ,C NO , C PS, C V O şi planul general al oraşului,

2 x 2 5

construim graficul dispersării nocivităţilor la arderea cărbunelui în centrala termică din oraşul
Chșinău. Graficul dispersării se construieşte pe foaie de format A1 şi se prezintă drept partea grafică
a proiectului.

27
 4. Curățarea gazelor de ardere de cenușă și zgură.Alegerea și calcularea
multicicloanelor sau bateriilor de cicloane.

Din nomenculator în dependenţă de temperatura gazelor de ardere la ieșire din coșul de fum ,
tg.a = 85 °C, alegem tipul ciclonului ПБЦ .

a) Se determină debitul de gaze la care asigurăm condiții optimale pentru funcționarea

elementul ciclon:
q opt .=0,785× D 2 × ωopt . ;
în care: ω- viteza optimală a gazului în element m/s se determină din nomenculator;ω=3,5 m/s
D – diametru elementului ciclon, în m se determină din nomenculator.D = 231mm
q opt =0,785 × D2 × ωopt . =0,785 ×0,2312 × 3,5=0,146 m/s

b) Se determină numarul de elemente necesare pentru condiții optimale de functionare :

Q
n opt. = , buc .
q opt .
în care: Q – debitul total de gaze pentru element ciclon , m3/s se determină din nomenculator,
Q = 4,2- 15,7 m3/s.→ Q=5,5
q opt - debitul de gaze la care asigurăm condiții optimale pentru funcționarea elementul ciclon
Q 5,5
n opt. = = =34,67 ≈ 36 buc
q opt . 0,146

c) Se determină viteza reală a fluidului în element ciclon:

Q 5
q opt .= = =3,33 m/ s ,
0,785 × D ×n 0,785 × 0,2312 ×36
2

d) Se determină pierderile de presiune în ciclon:

ρ ×W 2
ΔP=ζ × Pa,
2
în care: ζ - coeficient de rezistență locală a elementului ciclon din nomenculator; ζ = 150 Pa
ρ – densitatea , kg/m3 se determina din formula
353 353
ρ= = =0,98 kg / m 3
273+t 273+85

28
 în care: t – temperatura gazelor de ardere la ieșirea din coșul de fum, tg.a = 85 °C.
0,98 ×3,332
ΔP=150 × =815,03 Pa .
2

e) Se determină aria necesară al bateriei de cicloane:

V
F c= , m2
W ×Z
în care : V – debitul volumetric, m3/s, V1 = 47,1 m3 /s
Z – numărul bateriilor de cicloane pentru cazan Z = 1.
W - viteza reală a fluidului în element ciclonW =3,33 m/s

47,1
F c= =14,14 , m2
3,33 ×1

f) Parametru de reținere al bateriei de cicloane „P” se determină din relația:

W
P=k ∙d ∙ ❑
√ 4,5
,

în care: k – coeficient ce ține cont de tipul ciclonului cu aparat director k = 0,3,pentru ciclon cu
racord în formă de semimelc k = 0,5;
d – diametrul median al particulelor separate în m,dar pentru cărbune d = (8 -20 )∙10-6,μ;
4,5 – viteza optimală medie pentru multicicloane în m/s.

3,33
P=0,3× 0,00001× 10
−6

√ 4,5
=2,58 ×10−6 ή=80−85 %

5. Determinarea zonei sanitare de protecție.

P
LZSP =Lo ∙ ,[m];
PO
în care : Lo- lătimea standardă în dependență de categoria întreprinderii CT categoria IV,
Lo=100 m ;
P – repetarea anuală direcției vîntului și localității din normativ, N – W ⇒ P = 12,5 % ;

27
LZSP =100 × =216 , [ m ] perioada rece a anului
12,5
34
LZSP =100 × =272, [ m ] perioada caldă a anului
12,5

29
Concluzie : Centrala termică este amplasată corect, deoarece LZSP =272 , m ,nu depășește distanța
din date inițiale a CT care este egală cu 400 m.

6. Metode de curăţire a gazelor de ardere.

a) Metoda de curăţire a gazelor de oxizi de azot şi oxizi de sulf

Gazele evacuate care conţin SO2+ NO x se formează în rezultatul arderii combustibilului
sulfuros pentru curăţarea lor se utilizează metode complexe. Metoda de separare a NO x prin
absorbţie de la activitatea chimică joasă a oxizilor de azot cuprind etapele de oxidare ori etapele de
restabilire. Gradul de curăţare în metodele complexe cuprind 90% de SO 2 şi 70-90% de NO x .
Curăţarea concomitentă se poate efectua cu soluţii dizolvante de baze.
La absorbţia de NaOH şi Na2 CO 3 în calitate de substanţe negative se formează Na2 SO4, NaCl ,
Na NO 3, Na NO 2.
Oxidarea NO x se poate petrece în faza gazoasă total sau parţial — pînă la primirea amestecului
molecular Na+ NO2, în fază lichidă — prin folosirea catalizatorilor în faza gazoasă.
Această metodă poate fi folosită pentru curăţarea gazelor, care se formează la arderea
combustibililor cu concentraţie mare de sulf.
Gazele combustibile în primul rînd se curăţă de praf şi cloruri în scruber pulverizat cu apă. După
aceasta gazul în scruberul cu talere pulverizat cu soluţii de amoniac, în componenţa căruia intră
ionii de fier. Prin contactul soluţiei cu gazul se absoarbe cca 70-85% NO x şi 90% SO 2. O parte din
lichid după scruber este transportat la oxidare care este efectuată prin barbotare cu bisulfat de
amoniu. Produsele reacţiei sînt amestecate cu amestecul de sulf pînă la pH=0,5, după ce se răceşte
în frigidere la t=0-(-10)oC, ceea ce reuşeşte să cristalizeze pînă la 90% a ЭДТК. Ea se desparte de
soluţii în centrifugă şi se reîntoarce în scruber. Bioxidul de sulf eliminat se introduce în scruberul
principal. Apoi lichidul se neutralizează cu amoniac, se curăţă de legăturile de fier şi este condus la
cristalizarea sulfatului de amoniac. Sulfatul de amoniac poate fi folosit în calitate de îngrăşăminte
minerale.
Se cunosc mai multe procese, care ne permit eliminarea sulfatului de amoniu cu recuperarea
amoniacului. Printr-o metodă sulfatul de amoniu se prelucrează cu var, în rezultat se formează
amoniac şi ipsos. Iar prin altă metodă (termică) el este descompus pînă la bisulfat de amoniu şi
amoniac. Apoi bisulfatul se prelucrează cu sulf şi se formează bioxid de sulf şi amoniac.

b) Curăţarea gazelor de oxizi de carbon

Oxizii carbonului sînt nişte gaze foarte toxice. Concentraţiile maxime admisibile, în zona de
lucru - 20 mg/m 3 , în atmosferă - 3 mg/m 3 , medie diurnă - 1 mg/m 3. Pentru curăţarea gazelor de
ardere de CO se foloseşte absorbţia şi spălarea gazului cu azot lichid.
Curăţarea cu cupru şi amoniac:
În cazul folosirii amestecului de cupru şi amoniac se formează amestecuri complexe de
cupru + amoniac + CO x .
Cu  NH 3  m  H 2O  n   xNH 3  yCO  Cu  NH 3  m x  CO y  H 2O  n    Q
 

 
c) Filtrarea oxizilor de azot
Gazele de evacuare ce conţin oxizi de azot se formează în industria chimică în rezultatul
prelucrării ţiţeiului şi arderii combustibilului.
30
 În practică în cea mai mare parte cu gazele de ardere se evacuează în atmosferă NO şi NO2 .
Principala greutate în procesele de absorbţie este legată de activitatea chimică joasă şi dizolvarea
lentă a oxizilor de azot.
Există mai multe căi de rezolvare a acestei probleme:
— oxidarea totală a NO şi NO2 în faza gazoasă;
— oxidarea parţială a NO şi NO2 , care duce la formarea masei moleculare NO şi NO2 ;
— folosirea absorbanţilor selectivi;
— oxidarea în fază lichidă sau folosirea catalizatorilor de absorbţie în faza lichidă şi
transmiterea NO în legături chimice active.
—
Absorbţia cu apă:
La absorbţia bioxidului de azot cu apă, în faza gazoasă se elimină o parte de oxid de azot,
reacţia de oxidare a căreia la concentraţie mică a uleiului este:
3NO2  H 2O  2HNO3  NO  Q
Pentru utilizarea oxizilor se poate folosi substanţă dizolvată de peroxid de hidrogen cu
folosirea acidului de azot:
NO  H 2O2  NO2  H 2O; 3NO2  H 2O  2HNO3  NO
N 2O3  H 2O2  N 2O4  H 2O; N 2O4  H 2O  HNO3  HNO2
Factorul principal care determină procesul economic este utilizarea peroxidului de hidrogen.
Absorbţia fizică a oxizilor de azot în acidul de azot se măreşte cu mărirea concentraţiei
acidului şi presiunii parţiale NOx .
Mărirea suprafeţei de contact favorizează recurgerea procesului pentru că la hotarele de
separare a gazelor decurg reacţiile de oxidare a NO şi NO2 . Pentru intensificarea proceselor se
folosesc catalizatoare. Gradul de curăţire poate să atingă 97%

31
 7. Calculul economic al prejudiciului cauzat pagubei la poluarea atmosferică.

a) Mărimea prejudiciului pentru poluarea atmosferei se determină cu următoarea

formulă:

Pi=N × A i × ( Fri −F ni ) × K 1 × K 2 × K 3 × K 4 , [ lei ] ,

unde: Pi – mărimea prejudiciului, în lei;
N – normativul regional de plată, se determină din Tabele 1,[2]; pentru or.Chișinău normativul
regional de plată N constituie: N=18,0 lei;
Ai – coeficientul de agresivitate pentru poluatul determinat( conform autorizației de emisie):Ai =1;
F ri – cantitatea reală stabilită a poluantului atmosferic, în tone, care se determină cu formula:
F ri =C ri ×T × 10−6 , [ t ] ,
unde: C ri – debitul real al emisiei poluantului determinat, în g/s, care reprezintă masa reală a
poluantului atmosferic. Se admite în limitele: C ri =M g/s ;
T – perioada duratei de poluare, care se determină cu formula:
T =350 ×3600 ×24 / 4=7560000 [ s ] ,
n
F i – cantitatea normativă a poluantului atmosferic, în tone şi se determină cu formula:
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] ,
unde: C ni – debitul normativ al poluantului determinat, în g/s, care reprezintă cantitatea degajării
maxime admisibile pentru particulele solide DMA.
K 1 – coeficient de multiplicare pentru poluarea neautorizată a atmosferei, se consideră egal cu ;
K 1=1 ;
K 2 - coeficient de multiplicare, care prevede pericolul ecologic de poluare a atmosferei şi este egal
K 2=1 ;
K 3 - coeficient de multiplicare care prevede starea instalaţiilor de purificare de gaze şi pulberi în
domeniul respectării parametrilor optimi de exploatare. Se consideră egal cu: K 3=1,5 ;
K 4 - coeficient de multiplicare care prevede condiţiile metrologice, relieful terenului şi
caracteristicile de înălţime a surselor de emisii în atmosferă. Se consideră egal cu: K 4 =1,3.

b) Se determină cantitatea normativă a poluantului atmosferic, în tone care se determină

cu formula:
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] ,
unde :C ni =f (DMA) în caz că depășete valoarea, se face calculul

- pentru perioada rece a anului:

32
 F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =158,46× 7560000× 10−6 =1197,95[tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =158,46× 7560000× 10−6 =1197,95[tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =158,46× 7560000× 10−6 =1197,95[tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =13,33× 7560000× 10−6=100,77 [tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =13,33× 7560000× 10−6=100,77 [tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =13,33× 7560000× 10−6=100,77 [tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =7,46× 7560000× 10−6 =56,4[tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =7,46× 7560000× 10−6 =56,4[tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =7,78× 7560000× 10−6=58,51 [tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =7,78× 7560000× 10−6=58,51 [tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =0,31× 7560000× 10−6=2,34[tone]

c) Se determină cantitatea reală stabilită a poluantului atmosferic, în tone, care se

determină cu formula:
F ri =C ri ×T × 10−6 , [ t ] ,
unde :C ni =f ( M ) , în caz că depășete valoarea, se face calculul

F ri =C ri ×T × 10−6=273,21×7560000 ×10−6=2065,46 [ tone ] pentru gaze naturale

F ri =C ri ×T × 10−6=293,67× 7560000× 10−6 =2220,14 [ tone ]pentru cărbune
F ri =C ri ×T × 10−6=1212,56× 7560000× 10−6=9166,95 [ tone ] pentru păcură

d) Se determină mărimea prejudiciului pentru poluarea aerului atmosferic va fi egală cu:

Pi=N × A i × ( Fri −F ni ) × K 1 × K 2 × K 3 × K 4 , [ lei ] ,
- pentru gaze naturale perioada rece a anului:

Pi=N × A i × ( Fri −F ni ) × K 1 × K 2 × K 3 × K 4 =18× 1× ( 2065,46−1197,95 ) × 1× 1× 1,5

×1,3=30433 lei

Pi=18 ×1 × ( 2065,46−100,77 ) ×1 ×1 ×1,5=68949,38

- pentru cărbune perioada rece a anului:

Pi=18 ×1 × ( 2220,14−1197,9 ) × 1× 1×1,5=35878,86 lei

Pi=18 ×1 × ( 2220,14−100,77 ) ×1 ×1 ×1,5=74392,3lei

Pi=18 ×1 × ( 2220,14−58,81 ) ×1 ×1 ×1,5=75862,7 lei

33
 - pentru păcură perioada rece a anului:

Pi=18 ×1 × ( 9166,95−1197,9 ) ×1 ×1 ×1,5=279711,9 lei

Pi=18 ×1 × ( 9166,95−100,77 ) ×1 ×1 ×1,5=318222,91lei
Pi=18 ×1 × ( 9166,95−58,81 ) × 1× 1× 1,5=319695,71 lei
Pi=18 ×1 × ( 9166,95−56,4 ) ×1 ×1 ×1,5=319766,3lei
Pi=18 ×1 × ( 9166,95−2,34 ) × 1×1 ×1,5=321677,81lei

e) Se determină cantitatea normativă a poluantului atmosferic, în tone care se determină

cu formula:
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] ,
unde :C ni =f (DMA ) în caz că depășete valoarea, se face calculul

- pentru perioada caldă a anului:

F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =14,66× 7560000× 10−6 =110,82[tone]

F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =14,66× 7560000× 10−6 =110,82[tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =14,66× 7560000× 10−6 =110,82[tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =12,56× 7560000× 10−6 =94,95[tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =12,56× 7560000× 10−6 =94,95[tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =12,56× 7560000× 10−6 =94,95[tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =12,56× 7560000× 10−6 =94,95[tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =7,03× 7560000× 10−6=53,14 [tone]
n n −6 −6
F i =C i ×T ×10 , [ t ] =7,03× 7560000× 10 =53,14 [tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =7,03× 7560000× 10−6=53,14 [tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =7,03× 7560000× 10−6=53,14 [tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =7,03× 7560000× 10−6=53,14 [tone]
F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] =0,299× 7560000× 10−6 =2,26[tone]

f) Se determină cantitatea reală stabilită a poluantului atmosferic, în tone, care se

determină cu formula:
F ri =C ri ×T × 10−6 , [ t ] ,
unde :C ni =f ( M ) , în caz că depășete valoarea, se face calculul
34
F ri =C ri ×T × 10−6=273,21×7560000 ×10−6=2065,46 [ tone ] pentru gaze naturale
F ri =C ri ×T × 10−6=293,67× 7560000× 10−6 =2220,14 [ tone ]pentru cărbune
F ri =C ri ×T × 10−6=1212,56× 7560000× 10−6=9166,95 [ tone ] pentru păcură

g) Se determină mărimea prejudiciului pentru poluarea aerului atmosferic va fi egală cu:

Pi=N × A i × ( Fri −F ni ) × K 1 × K 2 × K 3 × K 4 , [ lei ] ,
- pentru gaze naturale perioada caldă a anului:

Pi=N × A i × ( Fri −F ni ) × K 1 × K 2 × K 3 × K 4 =18× 1× ( 2065,46−110,82 ) × 1×1 ×1,5

×1,3=68607,9 lei

Pi=18 ×1 × ( 2065,46−94,95 ) ×1 ×1 ×1,5=69164,9 lei

- pentru cărbune perioada caldă a anului:

Pi=18 ×1 × ( 2220,14−110,82 ) ×1 ×1 ×1,5=74037,13lei

Pi=18 ×1 × ( 2220,14−94,95 ) ×1 ×1 ×1,5=74594,2lei

Pi=18 ×1 × ( 2220,14−53,14 ) × 1× 1×1,5=760061,7 lei

- pentru păcură perioada caldă a anului:

Pi=18 ×1 × ( 9166,95−110,82 ) ×1 ×1 ×1,5=317270,2lei

Pi=18 ×1 × ( 9166,95−94,95 ) ×1 ×1 ×1,5=318427,2lei
Pi=18 ×1 × ( 9166,95−53,14 ) ×1 ×1 ×1,5=319894,7 lei
Pi=18 ×1 × ( 9166,95−2,26 ) ×1 ×1 ×1,5=321680,6lei

Concluzie:
La înlocuirea ciclonului cu filtrul cu saci, poluarea atmosferii s-a redus considerabil, fapt pentru
care sa redus parţial şi paguba economică pentru poluarea atmosferei. Deci putem afirma că
folosirea filtrului cu saci este soluţia cea mai eficientă.

35
 Fig. 4. Planul general al clădirii.

A
6.000

1
B
4
18.000

6.000

2
C 5
3
6.000

D
6.000 6.000 6.000 6.000

24.000

1 2 3 4 5

36
 Partea II
“Dispersarea nocivităţilor pe teritoriul întreprinderii
industriale și a centralei termice”

Datele generale

1. Varianta desenului 6
2. Sistem de ventilare - locală
3. Pentru fiecare element de cilcon, debitul de aer V = 150 – 200 [ m3 / h]

1. Alegerea şi calculul ciclonului.

- Alegerea ciclonului ciclonului se determină în dependenţă de nr. de elemente
din planul clădiri, și debitul de aer pentru fiecare element cu formula:
3
L❑=n × V ; [m /h];
unde: n – numărul elementelor pe planul general al clădirii n = 4 elem;
V – debitul de aer pentru fiecare element împarte , adoptăm debitul de aer pentru un element
V =200 m3 / h
L=200 × 4=800 m3 /h
- Se determină debitul de aer cu formula:
Ltot .=1,05 × L=1,05 ×800=840[m 3 /h];
Ciclonul se alege în dependenţă de debitul de aer necesar Ltot ..
Pentru Ltot .=800 m3 /h, avem următoarul tip de ciclon:

37
Marca ciclonului БЦ – 375;
H=1625 mm
∅=375 mm;
d = 225 mm
hk = 750 mm
hЦ = 825 mm
hT = 1575 mm
h = 505 mm
a = 75 mm
b = 220 mmm

50

b
hr
hu
21

49

H=1215 mm

h
hk

O=275mm
l

Fig. 5. Schema ciclonului БЦ – 375

a) Calculul ciclonului

- Se determină viteza de ieșire din ciclon cu formula:

Lc
V ies= m/s
Fintr × 3600
F intr - aria secțiuni transversale F intr=a× b=0,075 ×0,22=0,0,165m
Lc =Ltot - debitul total de aer Ltot =840 m3 / h
840
V ies = =14,14 m/ s
0,0165 ×3600
- Se determină pierderile de presiune în ciclon cu formula:
2
ρ ×V intr
ΔP=ζ × Pa ,
2
în care: ζ - coeficient de rezistență locală a elementului ciclon din nomenculator; ζ = 5 Pa
ρ – densitatea , kg/m3 se determina din formula
353 353
ρ= = =1,19 kg/m 3
273+t 273+22
38
V 2intr - viteza de ieșire V 2intr =14,14 m/s
1,19 ×14,142
ΔP=5 × =594,82 Pa.
2

2. Construirea zonelor de siaj

- Se determină tipul clădirii în funcție de lățimea critică , cu formula:
Bcr =2,2 × √ A × H cl [m]
unde: A- suprafața clădiri care se determină cu formula:√ a2 +b 2=√ 182+ 182=25,25 m
H cl - înălțimea clădiri H cl =4,5 m
Bcr =2,2 × √ 25,25× 4,5=23,45[m] - clădire îngustă

- Dimensiunile zonei de siaj se determină prin relație

I zonă H max
I =H cl

II zonă H max
I =H

Cu ajutorul înălţimilor şi lungimei de siaj se construieşte graficul dispersării nocivităţilor pe

teritoriul întreprinderii, care este prezentat pe foaia A1.

39
 - Determinarea înălțimi reale de poluare în dependenta de viteza vintului cu
formula :
W ×D D ∆T
H=hr=hc + 1,3× o
VV (
× 1+9,36 × 2 ×
V V t ext
;[m],
)
în care : ∆ T - diferenţa de temperatură dintre aerul interior şi cel exterior, care se determină cu
formula:
∆ T =t ∫ . −t ext .=22−21,5=0,5℃ ;

deci înălţimea sursei de poluare h sp va fi egală cu:

0,5× 0,35 0,35 2,3
h sp=1,52+1,3×
3,6 (
× 1+9,36 × ×
3,62 20,7
=1,68 m,
)
- Se determină dacă aerul poluat cu praf este răcit sau încălzit cu formula:

3W 2o × D 3 0,52 ×0,375
f =10 × 2 =10 × =71,56
H ×∆T 1,622 ×0,5
dacă f˂100 → f =71,56<100 aerul este încălzit atunci

pentru f <100, coeficientul m se determină cu următoarea formulă:

1
m= ;
0,67+ 0,1× √ f +0,34 × √3 f
1
m=
1
0,67+ 0,1× √71,56+¿ +0,34 × √3 71,56= =0,14 ; ¿
6,96

40
 3. Determinăm tipul sursei de poluare.

- Determinarea înălțimi sursei de poluare se determină cu formula:

h 2,5 ×h cl
lim ¿= ;[m ], ¿

√ √
μ×
L
hcl

unde: L – este debitul de aer L = 840 m3 / h;

E = B = 18 m
F – este distanța de la sursa de poluare pînă la partea ferită de vînt F = 1,1
hc,l = H – este înălțimea clădiri H = 4,5 m
A = 25,25

( √ HL +0,3 × HE −0,5 × FE × √ HE ),
μ=0,1× 7,3 ×

4,5 18 1,1 18
μ=0,1× ( 7,3 ×
√ 25,25 4,5 18 √ 4,5 )=0,422 ;
+ 0,3× −0,5 × ×

Dacă h c >h lim ¿¿ – rezultă că sursa de poluare este înaltă;

Dacă h c <h lim ¿¿ – rezultă că sursa de poluare este joasă;

deci h lim ¿¿ va fi egal cu:

h 2,5×4,5
lim ¿= =4,68 m . ¿

√ √
0,422×
840
4,5

Deci avem 1,52=hc < hlim ¿=4,68 ¿ – sursa de poluare este joasă.
;

41
 4. Calculul concentraţiilor maximale ale nocivităţilor.

- Determinarea concentraţiei maximală a poluanților cu următoarea formulă:

M × A ×m ×n × F × β
C max= 4
; mg /m 3 ,
3
h g

unde: M =0,9 ÷ 1,5 g /s ; admitem că M =1,0 g/ s .

H – înălțimea clădiri H = 4,5 m
F – coeficient ce ţine cont de natura prafului şi de randamentul filtrului. Pentru ciclonul de tip БЦ –
375, coeficientul F depinde de valoarea θm , iar θm depinde de f
Dacă f <100 , coeficientul de corecţie θm va fi egal cu:

V1×∆T 0,055
θm =0,65 ×
√
3

H
=0,65 × 3
4,5 √=0,037 ;

pentru θm < 0,3⟹ n=3.

V 1 – debitul volumetric al nocivităţilor, în m 3 /s , care se determină cu următoarea formulă:

π × D2 3,14 ∙ 0,3752 3
V 1= ×W o= ∙0,3=0,055 m /s ;
4 4
∆ T =22−21,5=0,5 0C
β – coeficient ce ţine cont de tipul reliefului localităţii, se adoptă egal cu 1.β=1 ;
m şi n – coeficienţi care se determină prin formule în funcţie de coeficientul f .

3 W 2o ∙ D 2
3 0,5 ∙ 0,35
f =10 ∙ =10 ∙ =15,24.
H2∙ ∆ T 1,582 ∙ 2,3
În asemenea caz, concentraţia maximală a nocivităţilor C max va fi egală cu:

200 ×0,14 × 0,3 ×1,0 ×2 ×1 ×0,375

C max= 4 /3
=18,02 mg/m 3 .
4,68 ×8 ×0,055
Concluzie: Trebuie de schimbat tipul filtrului, deoarece C max=318 mg /m3,depășește cu mult
valoarea CMA = 4 mg/m 3.

42
 5. Determinăm tipul clădirii.
- Tipul clădirii se determină în dependenţă de coeficientul Bcr , care se determină
cu următoarea formulă:
Bcr =2,2 × √ A × H cl , [ m ] ,
unde: A2=B2 + B2 ;
A=B × √ 2 , [ m ] ;
unde: H - înălţimea clădirii, în metri;
H=4,5 m;
B – lăţimea clădirii, în metri;
B=18 m .
Dacă B< Bcr – rezultă că clădirea este îngustă;
Dacă B> Bcr – rezultă că clădirea este lată;
A – dimensiunile clădirii în direcția perpendiculară direcției vîntului
A=18× √ 2=25,45 [ m ] ;
Bcr =2,2 ∙ √ 25,45 ×4,5=23,54 m ,
B=18 m< Bcr =23,54 m⟹ clădire îngustă.

43
 6. Calculul degajărilor maxime admisibile ale nocivităţilor de praf.
Degajările maxim admisibile se determină cu formula:

(CMA−C f )× H 2 × √3 V 1 ×∆ T g
DMA=
A × m× n× F × β
; []
s
,
unde: CMA – concentraţia maxim admisibilă, pentru praf de făină este egală cu:
CMA=4 mg/m3 ,
H 2 – înălțimea clădiri H 2=4,5 m
Nu se admite mai mare, deoarece la CMA> 4 mg/m 3 , este riscul de explozie;
C f – concentraţia fonică, care este egală cu C f = 0.
V 1 =0,055 m/s
∆ T - diferența de temperatură ∆ T =0,5 0C
S2 /3 ∙ mg∙ grad 1 /3
A – coeficient de stratificare a atmosferei, care este egal cu: A=200[ ];
g
m - coeficient de corecţie, care se determină în funcţie de f : m=0,14
n =3
F – depinde de randamentul filtrelor , pentru ή = 0,9 →F = 2
β=1

Deci, degajările maxim admisibile vor fi egale cu:

( 4−0 ) × 4,52 × √3 0,055 × 0,5
DMA= =0,044 g/ s .
200 ×0,14 ×3 ×2 ×1

7. Determinarea distanţei maximale Xmax la de la sursa de poluare după axa

dispersiei unde concentrația nocivităților este Cmax.

- Distanţa maximală X max se determină cu formula:

5−F
X max= ∙ H ∙ α ,[ m ] ,
4
unde: F – coeficient ce depinde de randamentul filtrului. F=2 ;
H – înălţimea coşului de fum, în metri, se ia din date iniţiale; H = 4,5 m
α – coeficient de corecţie, care se determină în funcţie de θm . și anume, pentru θm =0,27,
coeficientul de corecţie 𝛼 va fi egal cu:

θm ≤ 2→ α =4,95 ×θ m ×(1+ 0,28× √3 f )

θm = 0,91 m/s
f = 71,56
θm ≤ 2→ α =4,95 × 0,91× ( 1+0,28 × √3 71,56 ) =26,08

Deci, X max va fi egal cu:

5−2
X max= ×26,08 × 4,5=88,05 m .
4
44
Deoarece distanţa X max nu este mai mare de 100 metri, rezultă că poluarea atmosferii va avea loc pe
teritoriul întreprinderii.
8. Calculul vitezei periculoase a vîntului
Viteza periculoasă a vîntului U m se determină prin formule identice pentru prima parte a
proiectului.Pentru θm ≤ 0,5, viteza periculoasă a vîntului este egală cu U m =0,32 m/s.

- Distanţa maximală la viteza vîntului periculoasă X mu.

X mu=P× X ma x ; [ m ]

3,6 V
Pentru V V /U m=
0,91 Um ( )
=3,95>1→ P=0,32× v +0,68=0,32 ×3,95+0,68=1,48

X mu=1,48 ×88,05=130,3m .

9. Calculul concentraţiei nocivităţilor C x pe axa dispersiei în fiecare punct.

C x =S1 ×C max ;[mg/m3 ],
X
unde: S1 – coeficient care se determină în funcţie de raportul şi anume:
X max
X X 4 X 3 X 2
- Pentru
X max
≤1 ; S1=3 × ( )
X max
−8 ×
X max ( ) ( )
+6 ×
X max
;

0,13
X S1= ;
- Pentru 1¿ ≤8 ; X 2
X max 0,13 ×( )X max
+1

X Um Vv Vv 2
- Pentru
X max
>8 ;
Vv
≤ 1 S 1 =0,67×
Um (
+1,67 ×
Um ( )
−1,34 ×❑3 ;
)
Tabelul 7.
X S1 C x , mg/m3
X max
0,25 0,261 × 10-4 4,7
0,5 0,687 × 10-4 12
0,75 0,949 × 10-4 17,1
1 1,0 18,02
3 0,06 × 10-4 1,08

45
 10.Alegerea filtrului cu saci.Calculul filtrelor cu saci
Filtrul cu saci se alege în dependenţă de debitul necesar de aer Lf , care se determină cu următoarea
formulă:
Lf =1,05 × Lsist . +150 ;[m 3 /h];
unde: Lsist . – debitul necesar de aer, care este egal cu 840 m 3 /h ;
1,05 – pierderile de aer de 5 % din diverse elemente;
150 – adaosul necesar pentru curăţarea filtrelor.
Lf =1,05 ×840+150=1032 m3 /h ;
- Determinăm aria specifică a filtrului cu saci, care se determină cu formula:

Lf 2
Ff= ,[ m ] ;
Q sp
unde: Qsp – sarcina specifică de ţesătură a sacilor filtrului, care este egal cu:
m3 2
Q sp =90 ÷140 ∙m →Q sp =100
h
Admitem Q sp=100m3 /h ∙ m2 , deci aria specifică a filtrului cu saci va fi egală cu:

1032
Ff= =10,32 m2 ;
100
În dependență de F f se alege tipul filtrului și numărul de saci

Din tabelul 25 [4], pentru F f =10,32m 2 , alegem următorul filtru:

Marca: А1 – БФЭ;
Aria: F rf =10,4 m2 ;
Numărul de saci: n=8;
L = 2000 m3 /h
- Determinăm sarcina specifică reală a filtrului cu următoarea formulă:
Lf m3 1032 m3
Q fsp = r
Ff
,
[ ]
h∙m
2
; Q
f
sp =
10,4
=99,23
h∙ m 2
;

- Calculăm rezistenţa filtrului cu următoarea formulă:

46
 Pf = A+ B ×Q fsp , [ Pa ] ;
unde: A şi B sunt coeficienţii experimentali care se determină în funcție de tipul țesături de filtrare
din nomogramă şi anume , A=134 ; B=6,9 ;

Pf =134+ 6,9× 99,23=836,7 Pa .

11. Calculul pagubei economice la poluarea atmosferică.

- Mărimea prejudiciului pentru poluarea atmosferei se determină cu următoarea

formulă:
Pi=N × A i × ( Fri −F ni ) × K 1 × K 2 × K 3 × K 4 , [ lei ] ,
unde: Pi – mărimea prejudiciului, în lei;
N – normativul regional de plată, se determină din Tabele 1,[2]; pentru Chișinău, normativul
regional de plată N constituie: N=10,8 lei;
Ai – coeficientul de agresivitate pentru prafului organic: Ai=2;
F ri – cantitatea reală stabilită a poluantului atmosferic, în tone, care se determină cu formula:
F ri =C ri ×T × 10−6 , [ t ] ,
unde: C ri – debitul real al emisiei poluantului determinat, în g/s, care reprezintă masa reală a
poluantului atmosferic. Se admite în limitele: C ri =0,9 ÷ 1,5 g /s ; C ri =0,9 g /s ;

T – perioada duratei de poluare, care se determină cu formula:

T =16 ×3600 ×5 × 4 × 3=3456000 [ s ] ,

Deci, cantitatea reală stabilită a poluantului particule solide PS va fi egal cu:

F rPS=0,9× 3456000× 10−6=3110400 sau 0,31 t ;

F ni – cantitatea normativă a poluantului atmosferic, în tone şi se determină cu formula:

F ni =C ni ×T ×10−6 , [ t ] ,
unde: C ni – debitul normativ al poluantului determinat, în g/s, care reprezintă cantitatea degajării
maxime admisibile pentru particulele solide DMA = 0,044 g/s
Deci, cantitatea normativă a poluantului particule solide PS va fi egal cu:

F nPS=0,044 ×3456000 ×10−6=152064 sau 0,152t ;

K 1 – coeficient de multiplicare pentru poluarea neautorizată a atmosferei, se consideră egal cu 1;

K 1=1 ;
K 2 - coeficient de multiplicare, care prevede pericolul ecologic de poluare a atmosferei şi este egal
cu: K 2=1 ;
K 3 - coeficient de multiplicare care prevede starea instalaţiilor de purificare de gaze şi pulberi în
domeniul respectării parametrilor optimi de exploatare. Se consideră egal cu: K 3=1,5 ;

47
K 4 - coeficient de multiplicare care prevede condiţiile metrologice, relieful terenului şi
caracteristicile de înălţime a surselor de emisii în atmosferă. Se consideră egal cu: K 4 =1,3.

Deci, mărimea prejudiciului pentru poluarea aerului atmosferic va fi egală cu:

Pi=2 ×10,8 × (3110400−152064 ) × 1× 1×1,5 × 1,3=124,6 [ lei/an ] .

Concluzie:
La înlocuirea ciclonului cu filtrul cu saci, poluarea atmosferii s-a redus considerabil, fapt pentru
care sa redus parţial şi paguba economică pentru poluarea atmosferei. Deci putem afirma că
folosirea filtrului cu saci este soluţia cea mai eficientă.

Bibliografie:
1. Dispersia nocivităților pe teritoriul localității și întreprinderi ,,Indicație metodică privind
elaborarea proiectelor de an Chișinău 2015
2. Ghid de proiectare ,,Instrucţiunea privind evaluarea prejudiciului cauzat atmosferei în
rezultatul poluării ei de către sursele staţionare’’.
3. ,,Legea privind plata pentru poluarea mediului’’

48