ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

BUCUREȘTI
FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM
Administrarea afacerilor în turism

Analiza comparativa a turismului rural dintre regiunea Bran si

regiunea Zlatibor

Studenti:
Parvu Andreea
Patru Laurentiu
Minciu Andrei Ovidiu
Grupa 401
 Cuprins

Introducere
I. Conceptul de turism rural, ecoturism si
agroturism……………………………………………..pag 3

II. Turismul rural in Romania si Serbia…......…….…..pag 5-7

III. Turismul rural in Bran si Zlatibor…………………pag 8-10

IV. Analiza SWOT….…………………………………pag 11-13

Concluzii………………………………………………pag 14
Bibliografie……………………………………………pag 15

1
 Introducere

Pentru aceasta lucrare, am ales sa analizam turismul rural din Romania si Serbia, mai
exact satul turistic Bran si satul turistic Zlatibor, acestea fiind unele din cele mai vizitate de catre
turistii straini, acestea avand un potential turistic ridicat pentru ceea ce ofera, cum ar fi atracțiile
turistice, clima si relieful. Acestea avand mai multe similitudini privind turismul rural, vom
analiza aspectele generale si elementele care au dus la cresterea atractivitatii in aceste zone.

In primul capitol numit “Conceptul de turism rural, ecoturism si agroturism” in care sunt
prezentate notiunile generale privind cele trei categorii de turism verde si elementele acestora.

In al doilea capitol numit ” Turismul rural in Romania si Serbia” sunt prezentate date
generale despre turismul rural atat in Romania cat si in Serbia ,dar si despre importanta si
impactul promovarii unei astfel de zone turistice.

In al treilea capitol vor fi analizate in prin plan cele doua zone turistice Bran si satul
touristic Zlatibor din Serbia.Asezarea geografica, portul popular si zonele cele mai vizitate din
aceste doua zone rurale vor fi prezentate.

Al patrulea capitol evidentiaza printr-o schema analiza SWOT cu punctele

tari,slabe,oportunitati si amenintari pentru cele doua zone turistice analizate in capitolele
anterioare.

In final, regasim un capitol despre concluziile care au reiesit din analiza celor doua zone
turistice rurale.

2
 Capitolul I

Conceptul de turism rural, ecoturism si agroturism

Turismul rural este un concept care are la bază destinații în spațiul rural, activitate turistică
condusă de populația locală și care se desfășoară în mediul rural. În ansamblul său, turismul
rural, include o gamă largă de modalități de cazare, evenimente, festivități, sporturi, toate
desfăsurațe în aer liber sau într-un mediu tipic rural.
Turismul rural reprezintă una din cele mai eficiente soluții de armonizare a cerințelor
turismului cu exigențele protejării mediului și dezvoltării durabile. Astfel, acesta nu este un tip
nou de turism, dar față de cel din anii ’70 este sensibill diferit privind aspectul delimitării
spațiului, al caracteristicilor și conținutului vacanțelor.1
Datorită formelor de manisfestare și practicii mondiale se conturează și trăsăturile
turismului rural, și anume:
 aproprierea de natură;
 absența mulțimii ;
 liniște;
 un mediu ambiant;
 senzația de continuitate și stabilitate, de trăire a unei istorii, vie și trainică;
 posibilitatea de a cunoaște îndeaproape locuri și oamenii acelor locuri;
 cunoașterea îndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local.
Turismul rural exercită o multitudine de activității turistice, ce au drept trăsături,
localizarea în zonele rurale, caracterul tradițional, construirea produsului turistic în mod
funcțional, bazat pe caracteristicile lumii rurale. Aici apare si satul turistic, ce este o așezare
rurală, pitorească, situată într-un cadru natural nepoluat, păstrătoare de tradiții și cu un bogat
trecut istoric, care în afara funcțiilor politico administrative, economice, sociale și culturale
îndeplinește temporar funcția de primire și găzduire a turiștilor pentru petrecerea unui sejur cu
durată nedeterminată. Iar aceste, sate turistice sunt de mai multe tipuri:
 etnofolclorice
1
Minciu, Rodica, Economia turismului , Editura Uranus, ediția a III-a revăzută și corectată, Bucureşti, 2004, p.88

3
  de creație artistică și artizanală
 peisagistică și climatice
 viti-pomicole
 pescărești și de interes vânătoresc
 pastorale
 pentru practicare sporturilor de iarnă.2
Turismul rural răspunde unei game largi de gusturi și preferințe, adresându-se unui
segment extins de consumatori. Acest tip de turism deține o serie de avantaje, precum:
 desfășurare activitățiilor într-un spațiu deschis și în mare parte în aer liber
 amprenta complexă a mediului, economiei și istoriei locale, completată cu
etnofolclorul specific zonei
 gastronomia zonei
 relațiile ce se stabilesc între gazdă și turist sunt personale, asftel se pot lega
prietenii
 așezările rurale nepopulate ce crează un loc de liniște pentru turiști
 existența festivalurilor, obiceiurilor, tradițiilor rurale
 posibilitate de a vizita altelierele meșterilor.
Dar are și dezavantaje, cum ar fi:
 turismul rural este influențat de sezonalitate
 echipamentele din spațiul rural sunt în general vechi
 infrastructura este puțin dezvoltată
Această formă de turism este una dintrele cele mai instituționalizate forme, mai ales la
nivel european. Aici putem menționa organismele internaționale sau interregionale, ECOVAST,
EUROTER, EUROGÎTES.
În turismul european rural s-a clasificat o tendință generală în ceea ce privește spațiile de
primire, iar cele mai căutate sunt, hotelurile rurale, campingurile rurale, dotări mobilate rurale,
camere de hotel rurale, primire la fermă. După cum se sție turismul rural, mai are și alte trei
concepte, turismul verde, ecoturismul și agroturismul. În spațiul european este la mare căutare,
cel verde, deoarece permite turistului să relaxeze într-un loc ferit de populație și de mediul urban.

2
Minciu, Rodica, Economia turismului , Editura Uranus, ediția a III-a revăzută și corectată, Bucureşti, 2004, p.90

4
 Profilul de piață al turistului în arii naturale, se pare că deține o serie de caracteristici, atât
sociodemografice cât și ale călătoriei dar și anumite preferinței și motivații deținute de acesta.
Vârsta deținută de un astfel de turist variază de la 35-54 ani, în funcției de activitătile desfășurate
și de costul călătoriei, însă ecoturiștii tind să aibă un nivel mai ridicat decât cel al turiștilor în
general. Educația primează, aceștia fiind absolvenți de studii suprioare, iar ei sunt atrași în
primul rând de către activitățiile în aer liber. Durata călătoriei este de 8-14 zile, aceștia tind să
cheltuiască mai mult de cât turistul normal, plătind sume considerabile pe echipamente, reviste,
servicii de calitate, iar cei mai mulți călătoresc în cuplu, apoi cu familia.
Turismul rural este foarte bine conturat și în țara noastră, deoarece în România nu există
doar un pontențial turistic de excepție, ci și o bogată tradiție și o experiență în domeniu, primele
sate turistice fiind organizate în anii 1967-1968. Ca și în spațiul european, și în cel românesc
avem la nivel național asociații profesioanale ca ANTREC, Agenția Română pentru Agroturism,
Operațiunea Satele Românești. Dar cu toate acestea, turismul rural a început să ia val, în privința
atât vizitatorilor străini, dar și a celor români, chiar daca în trecut nu era la fel, în prezent sunt
foarte căutate vacanțele în mediul rural.
În ceea ce privește promovarea turismului, principalele aspecte care trebuie analizate sunt
strategia, micro-mediul, macro-mediul, mediul de piață predominat și potențialului turistic al
zonei.
Macro-mediul se referă la toate forțele ce influențează industria într-un context macro.
Acesta este alcătuit din șase componente și anume:
1. Mediul demografic, o importantă variabilă în acest mediu va fii existența unei clasificări
după vârstă și impact;
2. Mediul economic, se referă la cumpărarea puterii o pontențialilor clienții și modul în care
ei își cheltuiesc banii;
3. Mediul natural, conține resurse naturale ce sunt folosite de diferite companii pentru a-și
promova activitatea, iar destinațiile cele mai atractive sunt marea, plaja, deșerturile,
lagunele;
4. Mediul tehnologic, acest mediu conține toate invențiile tehnologice ce îl fac pe turist să
se simtă comfortabil și mult mai eficient în decizie, aici găsim biletele procurate prin
mediul online, plata online, aplicațiile de navigare și multe altele;
5. Mediul politico-legal, acesta se referă la respectarea legiilor și legislației din fiecare țară;

5
 6. Mediul cultural, conține toate informațiile cu privire la valorile fiecărei zone, ce trebuie
vaforificat astfel încât turiști să fie atrași, deoarece aceste locuri sunt cele mai căutate de
către oameni, fiindcă sunt dornici să descopere mereu ceva nou.3
Pentru ca acest tip de turism, și anume, rural, să se dezvolte are nevoie de o strategie
bună, însă și de o promovare excepțională, pentru ca turiștii ce vor veni să fie încânțati și să
recomande la rândul lor locurile vizitate în mediul rural. De asemenea, promovare turstică
presupune acțiuni de sprijinire și influențare a procesului de cumpărare în scopul provocării unor
modificări favorabile în mentalitatea și obiceiurile clienților actuali și potențiali. Dintre
caracteristicile promovării turistice le putem menționa pe cele ce urmează:
 este o activitate permanentă, cu manifestări de intensitate diferită în funcție de
obiectivele vizate sau bugetul promoțional disponibil
 promovarea unei destinații turistice are și alte scopuri, pe lângă cel de creștere a
numărului de turiști pentru o perioadă limitată, asftel, acesta vizează obiective
precum: informarea asupra resurselor naturale și antropice ale zonei, valorificarea
lor la nivel superior, atragerea clienților-țintă, dezvoltarea armonioasă a activității
economice locale.

Ecoturismul, agroturismul, turismul rural sunt forme de turism apărute în secolul trecut,
devenind sectoare din ce în ce mai importante ale industriei turismului la nivel mondial. Noile
tipuri de stil de viață, în evoluție comportamentul turistic și schimbarea continuă a preferințelor
clienților, împreună cu îngrijorarea răspândită mediul, patrimoniul industrial și dezvoltarea
durabilă sunt factori care au condus la extinderea acestora niște tipuri de turism de piață. 4

Se poate considera o formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât

activitatea turistică propriu-zisă,cazare, pensiune, masă, circulaţie turistică, derularea
pro"ramelor, prestareaserviciilor de bază şi suplimentare, cât şi activitatea economică, de
regulă,agricolă, practicată de "gazdele turiştilor, activităţi productive de prelucrare aproduselor
agricole în "gospodărie şi de comercializare a acestora către turiştisau prin reţele comerciale,
precum şi modul de petrecere a timpului liber prin urmare, agricultura nu se poate limita numai
la asigurarea alimentaţiei unei populaţiei din ce în ce mai numeroase şi urbanizate, citrebuie să
3
Devashish, Das Gupta. Tourism Marketing, Editura Pearson, New Delhi, 2011, p. 3
4
Ionel Marian, Rural Tourism and Agro-tourism in Romania, pag. 226

6
contribuie la întreţinerea unui mediu rural, care reprezintă un suport indispensabil pentru
turismul rural astfel, se poate afirma că nu există turism rural fără agricultură şi nici turism
durabil într-un mediu degradat există o legătură puternică între turismul rural şi agricultură in
mod tradiţional agricultura şi silvicultura au fost elemente centrale pentru viaţa rurală, fiind
principalii furnizori de locuri de muncă, de venituri în economia rurală şi cu o puternică înrâurire
asupra tradiţiilor şi a stilului de viaţă.

Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane intr-o localitate rurala nepoluata,
asezata intr-o zona pitoreasca, finalizata prin sederea a cel putin 24 ore si prin consumul de
produse alimentare si nealimentare specifice, completata cu coabitarea si integrarea in societatea
rurala privita in toata complexitatea sa iar o alternativa a turismului verde, marcata de practicarea
sa in spatii nealterate de interventia antropica este ecoturismul, care capata astazi valentele unui
turism belicos, intrucat implica o lupta permanenta pentru pastrarea integritatii cadrului natural,
si cu deosebire, protejarea resurselor turistice.5

Capitolul II

5
Aurel Petru Darău , Maior Corneliu , Mihai Larian Brad , Eugeniu Avram, THE CONCEPT OF RURAL TOURISM AND
AGRITOURISM pag. 39-40

7
Turismul rural in Romania
Turismul s-a dovedit a fi cel mai sensibil sector din punct de vedere al stimulilor
economici și sociali, fenomen resimțit atât în domeniul cererii, cât și în oferta de produse
turistice românești, deoarece România s-a confruntat în ultimii ani cu mutațiile profunde impuse
de trecerea la economia de piață. Astfel, turismul rural românesc a fost și rezonează cu întreaga
mișcare turistică românească, dar prin plusurile sale încearcă să-și domine lipsurile și
convingerea.

Pentru turiști, calitatea produsului este deosebit de importantă. Ținând cont de aceasta, se
știe că introducerea în circuitul turistic a structurilor si echipamentelor care furnizează ( prin
intermediul personalului său ) servicii de calitate slabă poate compromite pe termen lung un
produs sau o destinație. Un turism rural de calitate implică servicii de calitate, astfel încât
turismul rural trebuie să fie dotat cu echipamente sanitare moderne, condiții confortabile atât
pentru găzduire, cât și pentru alimentație publică, drumuri accesibile și comunicare civilizată6

Prin urmare, ar trebui acordată o importanță deosebită promovării produsului de turism

rural, care necesită: publicarea de buletine informative, înființarea unui ziar sau revistă, editarea
anuală a unui catalog la standarde europene, dezvoltarea programelor media și înființarea unui
birou de informare și diseminare.

Pe teritoriul țării noastre există o mare varietate de valori culturale istorice - artă
populară, etnografie, folclor, tradiții și vestigii istorice -dar si un peisaj natural îmbinat armonios
cu pitoresc. Toate acestea constituie un potențial turistic valoros, în special pentru turismul rural
românesc. Au evoluat și s-au dezvoltat pe cele mai variate forme de relief și, încă de pe vremea
traco-dacilor, așezările rurale românești au păstrat și păstrează încă obiceiurile străvechi, un
folclor bogat și variat, elemente originale ale etnografiei și artizanatelor, care poate fi valorizat în
turism în cadrul unei strategii de organizare și dezvoltare a turismului rural.7

Însă toate acestea nu sunt suficiente pentru a atrage turiștii, deoarece aceștia pot vizita
frumusețile României doar atunci când vor afla despre acest lucru și acest lucru se poate face
doar printr-o campanie de promovare puternică și continuă a regiunilor rurale și, implicit, a țării.
6
Daniel GHERASIM, Adrian GHERASIM, Rural Tourism in Romania, pag. 73-75
7
Ionel Marian ,Rural Tourism and Agro-tourism in Romania, pag. 227

8
 In Romania dezvoltarea turismul rural poate contribuii la :

 integrarea agroturismului în strategia și strategia de dezvoltare națională și locală;

 sprijinirea economiilor locale în dezvoltarea socială și economică a comunității, dar și
în protejarea naturii și a valorilor culturale;
 dezvoltarea și promovarea ofertei turistice locale.
 utilizarea durabilă a resurselor turistice și menținerea diversității naturale, culturale și
sociale a zonelor rurale;8

Turismul rural in Serbia

Zonele rurale ocupă aproximativ 90% din teritoriul Republicii Serbia, aproximativ 43%
din totalul populației trăind în aceste zone rurale. Serbia nu are o lungă tradiție în turismul rural.
Cu toate acestea, anii '70 pot fi considerati ca un început al turismului satului în Serbia, satele
pionieri fiind Reka, Sirogojno si altii. Deși Serbia are o structură diversificată de atractivitate,
această structură nu este însoțită de un profil adecvat al produselor turistice. Înainte de 1970,
turismul rural a apărut în oferta turistică a Serbiei doar foarte puțin. Proprietate privată
deținuturile erau foarte mici, împărțite, de obicei, în mai multe loturi separate, cu aceste loturi
împrăștiate și dispersat la distanțe mari unul de celălalt; guvernul deținea aproape toate
întreprinderile turistice și axat în principal pe turismul de masă; conștientizarea ecologică nu a
fost suficient dezvoltată. Acești factori au fost cauzele dezvoltării precare a turismului rural. Cu
doar douăzeci de ani în urmă, s-au format oferte inițiale pentru toate atracțiile turistice cheie.
Serbia a lipsit însă de pe piața turistică internațională, deci aceste oferte a rămas nemodernizată și
fără nicio putere de negociere serioasă față de cumpărători. Infrastructura turistică, moștenită din
epoca socialistă, a fost destinată în special turismului intern și în special n scopul păcii sociale cu
privire la turismul axat pe tineri. Acest lucru poate fi parțial explicat prin faptul că, atâta timp cât
Iugoslavia a existat ca țară unită, turismul acesteia a fost pus pe Marea Adriatică.

8
Smaranda Cosma , Dragos Pauna , Marius Bota a, Cristina Fleseriua ,Innovation – a useful tool in the rural tourism
in Romania

9
 Întrucât Serbia este un stat interior, principalele produse de astăzi, așa cum sunt stabilite
de statistici, sunt stațiunile balneare și de sănătate climatică, stațiunile montane și centrele
administrative. Turismul rural din Serbia include posibilitatea de a rămâne într-o gospodărie
agricolă, unde activitățile agricole și moștenirea etno sunt prezentate ca valori turistice și ca
motiv pentru ca populația urbană să viziteze satele (Bjeljac 2004).

Turismul rural este astfel un factor multifuncțional important de dezvoltare. Relații

funcționale procesele de dezvoltare rurală care au stat la baza lor au fost examinate de „schemele
multifuncționalității”. Cu a lor ajutor, o perspectivă asupra reconfigurațiilor specifice în
utilizarea resurselor precum pământul, forța de muncă, cunoștințe și natura, a fost asigurată
(Knickel and Renting 2000, 513). Există patru niveluri diferite de dezvoltare rurală în cadrul
acestei metodologii, și anume ferma, gospodăria fermelor, regiunea și perspectiva globală (Van
der Ploeg și închiriere 2000; Van Der Ploeg și colab., 2000; Knickel 1990; Knickel and Renting
2000).

Ținând cont de postulatele principale ale schemelor multifuncționalității, am observat

următoarele tipuri de case de sat individuale din Serbia:

• gospodării individuale ale satului, specializate și înregistrate pentru a accepta turiști,

• etno-casă, care este o casă cu toate clădirile și echipamentele economice din jurul ei construite
în zona stilul tradițional al arhitecturii populare,

• așezări etno-populate (locuite), care reprezintă metode antice sârbe de construire a complexelor
rural.9

Capitolul III

Satul turistic Bran

9
Marina Todorovic, Zeljko Bjeljac, RURAL TOURISM IN SERBIA AS A CONCEPT OF DEVELOPMENT IN UNDEVELOPED
REGIONS, pag. 455-456

10
 Bran este situat la 29 km de oraşul Braşov într-o zonă cu numeroase sate unde se practică
cu succes turismul rural. Regiunii îi sunt caracteristice păşunile întinse pe dealuri care se înalţă
treptat spre sud, înspre Munţii Piatra Craiului.

Branul este locul in care se afla unul dintre cele mai vizitate castele din Europa - Castelul
Dracula - sursa de inspiratie a celei mai fascinante legende, cea a singerosului Conte Dracula.
Castelul a fost insa construit de locuitorii Brasovului intre anii 1377 - 1382 pentru a apara
trecatoarea in fata invaziilor turcesti. La inceputul sec. XX a devenit resedinta preferata a
Reginei Maria de România, careia branenii ii pastreza profunda recunostinta pentru pretuirea de
care ei s-au bucurat in anii de glorie ai monarhiei românesti.10

Castelul Bran este in varful unei stanci, cu vedere strategică la una dintre cele mai
importante rute de tranzacționare medievale din această parte a Europei, Bran arată cum ar fi
putut fi casa lui Dracula, deși ruinele castelului real Vlad Tepes se află la Poienari, pe partea
cealaltă. din Carpați. Castelul a fost construit în 1377 de sașii brașoveni pentru a păzi trecerea și
pentru a percepe un impozit de 3% tuturor comercianților care trec pe aici. Castelul a fost
proprietatea orașului Brașov până în 1920, când a fost oferit ca reședință de vară reginei Marie.
Sala interioară înfricoșătoare și decorațiunile frumoase, priveliștea de pe balcoanele castelului și
mai multe surprize din jur fac din castelul Bran un punct de vedere turistic sigur.

Turiştii pot merge în drumeţii sau în excursii cu bicicleta în Munţii Bucegi şi Piatra
Craiului sau pot vizita Castelul Bran, fortăreaţa medievală ori Peştera Liliecilor de la Râşnov,
cascadele şi trecătorile de la Moeciu, precum şi peşterile şi cheile din regiunea cuprinsă între
Fundata şi Şirnea.

Artele populare precum olăritul, blănăritul sau încondeiatul ouălor sunt foarte răspândite
în această zonă. Aici se organizează şi sărbători tradiţionale precum „Nedeia" de la Fundata -
sărbătorirea întoarcerii oierilor din munţi -, care are loc în luna august şi „Măsuratul laptelui", o
sărbătoare de mijloc de vară.

Pensiunile din Bran, Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Fundata, Măgura, Şirnea, Peştera,
Poarta, Predeluţ îşi primesc turiştii indiferent de sezon cu un program din care nu lipsesc

10
http://www.ruraltourism.ro/bran/html/branro.html

11
plimbările cu căruţa sau sania trasă de cai (pe timp de iarnă), degustările de mâncăruri
tradiţionale şi brânzeturi de casă.

În apropierea castelului se află Muzeul etnografic al satului Bran. În toate perioadele

anului, turiştii pot închiria camere în vile/pensiuni ţărăneşti din satele: Şirnea, Moieciu, Fundata
şi Rucăr.

Zona dispune si de un domeniu schiabil la 2 km de Castelul Bran :

Partia Zanoaga are o diferenta de nivel de 145 de metri si o lungime totala de 650 metri,
este recomandata schiorilor de nivel mediu sau incepatorilor.

Partia Zanoaga este dotata si cu tunuri de zapada, centru de inchiriere a echipamentelor

de schi, inchiriere ATV-uri si centru de prim ajutor (situat la baza partiei).

Pe langa partia Zanoaga, recent au fost inaugurate 2 partii de schi totalizand 6 ha teren
schiabil in cele mai bune conditii. Partiile sunt dotate cu instalatie de transportl pe cablu.11

Satul turistic Zlatibor

Zlatibor este renumit ca destinație turistică populară în toată Serbia. Acest lucru se
datorează în principal naturii sale impresionante, mediului și desfășurarea activităților recreative.
În consecință, au apărut o varietate de atracții și oferte turistice, cum ar fi ca oferte legate de
sănătate, turism rural, activități sportive, diverse evenimente publice etc. Secțiunea următoare
descrie unele dintre acestea atractii si oferte turistice. 12

Principalele destinații turistice ale zonei vizate sunt munții Zlatibor (Tornik, 1.496 alt.),
Tara (1.544 m alt.) Și Zlatar (1.625 m alt.), Precum și teritoriul Parcului Național Tara. Muntele
Zlatibor și Zlatar sunt enumerate ca unice destinațiile de iarnă și de vară ale vestului sârbesc,
datorită bogăției și frumuseții lor naturale: versanții lor montani sunt ideal pentru sporturi de
iarnă și construcția stațiunilor de schi, în timp ce lunile de vară văd munții vasta, frumoasă
peisajele atrag vizitatorii care caută pauze de natură pe lângă râuri și lacuri, pe drumuri
panoramice, prin pajiști luxuriante, zone împădurite mari, izvoare, canioane, chei și chiar peșteri
și gropi adânci. Municipiul Cajetina se mândrește protejatzone naturale, precum și rezervația
11
https://romania.directbooking.ro/prezentare-bran-informatii-poze-imagini-60.aspx
12
https://www.researchgate.net/publication/278019357_Development_of_rural_tourism_in_Serbia?
fbclid=IwAR1DC81WYMn6Pe6IQ1GSSt7kGM54sGZ6XGm5PlEGxKgmHrVGjrb28PpueIg

12
naturală Uvac, care găzduiește cea mai mare colonie de vulturi griffon din Regiunea balcanică.
Zlatibor și Zlatar sunt, de asemenea, populare în rândul turiștilor, deoarece stațiunile balneare se
mândresc cu calități care induc sănătatea și un climat favorabil. Regiunea se teme de râuri
frumoase (Drina, Lim, Uvac i Rzav) și numeroase lacuri (Perućac, Zlatarsko, lacul Radojinsko,
Vrutci, Zaovinsko, lacul Ribnicko și multe altele) cu potențial pentru dezvoltarea apei sport și
turism marin. Pe lângă vârfurile Muntelui Tara, peșterile de calcar, canioane și secțiuni de apă
albă, zona Tara uimitoare oferă și un canion uimitor de-a lungul râului Drina.13

În satul Zlatibor din Sirogojno, , există o experienta unică, Etno Park care a fost apreciat
pentru croitorile sale care transmit arta locală de a tricota și a învârti lâna din generaţie in
generatie. Satul Gostilje din umbra Muntelui Zlatibor se mândrește cu atractiva Cascadă Gostilje
Dezvoltarea acestei caracteristici ca destinație turistică ar necesita construirea unui drum de
acces, facilități de vizitare a zonei de parcare și căi amenajate. Atracția de top a lui Mokra Gora
este Cira, vechiul tren cu aburi care se îndreaptă spre Muntele Sargan pe 13,5 kilometri de-a
lungul celebrei căi ferate de patrimoniu cu ecartament îngust Sargan, prin douăzeci de tuneluri și
peste multe viaducte și poduri. O altă destinație de top din Mokra Gora este Mecavnik, un sat
etno realizat în întregime din lemn colectat din alte sate vechi. Celebrul regizor local de film
Emir Kusturica a construit acest sat deasupra dealului Mecavnik (cu ajutorul a finanțării
infrastructurii de stat) și așezarea cuprinde casa lui Kusturica, Biserica Sf. Sava, Hotelul
Mecavnik, cafenele, restaurante, facilități sportive (inclusiv o sală de gimnastică, piscină,
terenuri de baschet / handbal), un centru medical și un cinema boutique. Satul Zlakusa t lângă
Uzice găzduiește reconstrucția etno-parcului Terzica Avlija, câștigător al Premiul Național
pentru Turism Rural din 2008.14

Capitolul IV

Analiza SWOT

Bran
13
Jovo Medojevic*, Sasa Milosavljevic, Milan Punisic, PARADIGMS OF RURAL TOURISM IN SERBIA IN THE
FUNCTION OF VILLAGE REVITALISATION, pag. 95-100
14
http://www.zlatibor.org.rs/eng/rural-tourism/

13
Puncte tari
- -Suprafețe largi de pajiști naturale
- Existența pe suprafețe largi de teren agricol
a practicilor agricole tradiționale
- Zonă montană intactă cu peisaje de o rară
frumuseţe în Masivele Bucegi si Piatra
Craiului;
- Pozitie geografica avantajoasa si existenta
unor obiective turistice de interes
international (Castelul Bran) ;
- Zone protejate: Piatra Craiului, Bucegi,
Leaota; - Apropiere de municipiul Brasov
(cca. 30 km de comuna Bran, care
constituie un punct central important
pentru menţinerea echilibrului zonei
- Fauna şi flora este foarte bogată.
- – Existența edificiilor şi monumentelor de
o mare valoare
Oportunitati
- Interes crescut pentru produse de artizanat
- Existența unor surse de finanțare care să
sprijine realizarea unui brand local în
vederea valorificării moștenirii culturale și
istorice
- Existența unei preocupări din partea
comunităților de a dezvolta turismul
cultural
- Potențialul dat de relieful montan şi mediul
nepoluat
- Peisajele spectaculoase și condiţiile
climatice sunt favorabile dezvoltării
activităților turistice
14
Puncte slabe
- Localități montane cu sate componente
izolate - Locuri de recreere insuficiente
- Lipsa de competență managerială,
profesională în păstrarea și valorificarea
patrimoniului
- Insuficienta marcajelor pentru traseele
turistice, a panourilor si centrelor de
informare
Amenintari
- Schimbările climaterice
- Legislație fluctuantă
- Insuficiența fondurilor pentru reabilitarea
clădirilor publice și a monumentelor care
se degradeaza iremediabil in
lipsaunorinterventii in timp util
- Exploatarea irationala a resurselor
neregenerabile din teritoriu, padure, fauna,
cinegetica
- -Pierderea mestesugurilor traditionale,
tinerii nemaifiind interesati in practicarea
acestor meserii
 - Creșterea interesului pentru studierea și
punerea în valoare a florei și faunei
specifice zonei
- - Accesarea fondurilor nerambursabile
pentru punerea in valoare/conservarea
patrimoniului natural si cultural

Zlatibor

Puncte tari Puncte slabe

15
 - Cetatenii zonei ( Ospitalieri , deschisi, - Zona izolata
simpli ) - Populatie batrana
- Cresterea numarului de activitatii. - Infrastructura slab dezvoltata
- Posibilitatea de a schia - Lipsa fondurilor pentru finantare
- Patrimoniu cultural . - Echipament medical invechite
- Bogatia naturii neatinse a zonelor rurale.
- Gastronomia
- Peisajul
- Specii rare de animale

Oportunitati Amenintari

- Interes internațional crescut pentru turismul

cultural.
- Restaurarea/renovarea/reabilitarea
obiectivelor turistice aferente patrimoniului
cultural-istoric și valorificarea turistică a
acestora.
- Implementarea de proiecte de infrastructură
turistică de către administrața publică locală
Oportunităti de finanțare a turismului prin
fonduri publice;
- Surse financiare insuficiente de la bugetul
de stat pentru finanțarea infrastructurii de
mediu
- Nivel redus de reacție al forței de muncă la
- noile cerințe și nevoi ale pieței muncii
- Gestionarea insuficientă a resurselor
naturale

Concluzii

16
 Ecoturismul, agroturismul, turismul rural sunt forme de turism apărute în secolul trecut,
devenind sectoare din ce în ce mai importante ale industriei turismului la nivel mondial.

Turismul rural este foarte bogat in ambele tarii fiind numeroase locuri de vizitat iar
lucruile esentiale pentru revenirea turistilor este calitatea serviciilor, naturaleatea zoneleor, chiar
si ospitalitatea localnicilor .

Pe teritoriul țării noastre există o mare varietate de valori culturale istorice - artă
populară, etnografie, folclor, tradiții și vestigii istorice -dar si un peisaj natural îmbinat armonios
cu pitoresc.

Zonele rurale ocupă aproximativ 90% din teritoriul Republicii Serbia, aproximativ 43%
din totalul populației trăind în aceste zone rurale. Serbia nu are o lungă tradiție în turismul rural.

Castelul Bran este ceea mai recunoscuta atractie din comuna fii recunoscutt la nievel
Mondial ca fiind casa lui “Dracula”.

Principalele destinații turistice ale zonei Zlatibor vizate sunt munții Zlatibor (Tornik,
1.496 alt.), Tara (1.544 m alt.) Și Zlatar (1.625 m alt.), Precum și teritoriul Parcului Național
Tara.

In concluzie ambele zone analizate au numeroase puncta tari cum ar fi peisajele naturale
dar si multe puncta slabe cum ar fi lipsa interesului din partea guvernului pentru exploatarea
zonelor la potential maxim.

17
 Bibliografie

1. Ionel Marian, Rural Tourism and Agro-tourism in Romania, pag. 226

2. Aurel Petru Darău , Maior Corneliu , Mihai Larian Brad , Eugeniu Avram, THE
CONCEPT OF RURAL TOURISM AND AGRITOURISM pag. 39-40
3. Daniel GHERASIM, Adrian GHERASIM, Rural Tourism in Romania, pag. 73-75
4. Ionel Marian ,Rural Tourism and Agro-tourism in Romania, pag. 227
5. Smaranda Cosma , Dragos Pauna , Marius Bota a, Cristina Fleseriua ,Innovation – a
useful tool in the rural tourism in Romania
6. Marina Todorovic, Zeljko Bjeljac, RURAL TOURISM IN SERBIA AS A CONCEPT
OF DEVELOPMENT IN UNDEVELOPED REGIONS, pag. 455-456
7. http://www.ruraltourism.ro/bran/html/branro.html
8. https://romania.directbooking.ro/prezentare-bran-informatii-poze-imagini-60.aspx
9. https://www.researchgate.net/publication/278019357_Development_of_rural_tourism_in
_Serbia?
fbclid=IwAR1DC81WYMn6Pe6IQ1GSSt7kGM54sGZ6XGm5PlEGxKgmHrVGjrb28Pp
ueIg
10. Jovo Medojevic*, Sasa Milosavljevic, Milan Punisic, PARADIGMS OF RURAL
TOURISM IN SERBIA IN THE FUNCTION OF VILLAGE REVITALISATION, pag.
95-100
11. http://www.zlatibor.org.rs/eng/rural-tourism/
12. Minciu, Rodica, Economia turismului , Editura Uranus, ediția a III-a revăzută și
corectată, Bucureşti, 2004, p.88

18