See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/313061040

Terorismul internațional ca reflecție a tendințelor și contradicțiilor

globalizării Le terrorisme international comme une réflection des tendances
et des contradictions de la mondi...

Article · June 2015

CITATIONS READS

0 1,657

2 authors:

Radu-Mihai Dincă Cristina-Florentina Dincă

National Defence University of Romania "Carol I" National University of Political Studies and Public Administration
6 PUBLICATIONS   0 CITATIONS    1 PUBLICATION   0 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

PhD thesis View project

All content following this page was uploaded by Radu-Mihai Dincă on 30 January 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Terorismul internațional ca reflecție a tendințelor și

contradicțiilor globalizării

Le terrorisme international comme une réflection des

tendances et des contradictions de la mondialisation

Cristina-Florentina DINCĂ117

Radu-Mihai DINCĂ118

Abstract

Actul terorist de la 11 Septembrie 2001 și ulteriorul război global împotriva terorismului

dezvăluie dezavantajele globalizării și modul în care fluxurile de bunuri, tehnologie,

informații și oameni pot avea efecte distructive asupra statelor. Globalizarea se definește

drept unul dintre cele mai complexe fenomene care au marcat dezvoltarea societății umane,

prin extinderea conexiunilor economice, politice și culturale. În contrast, terorismul se

identifică cu ideea de violență politică împotriva unor actori nonstatali. Evenimentele din

ultimul deceniu au consacrat caracterul global al terorismului contemporan și au certificat

faptul că expansiunea acestui fenomen reprezintă o amenințare la adresa securității

cetățenilor datorită consecințelor negative pe care le determină în plan economic, politic,

social și moral.

Cuvinte cheie: globalizare, terorism internațional, securitate, strategie, terorismul de stat;

Les attentats du 11 septembre 2001 et la précédent future guerre mondial contre le

terrrorisme révèlent les inconvénients de la mondialisation et la façon dont les flux de

marchandises, de la technologie, d' informations et des gens pouvent provoquer des effects

117 Sunt studentă în a anul I la Facultatea de Științe Politice, SNSPA, specializarea Relații Internaționale și Studii Europene.

Participarea la cea de-a II-a ediție a Conferinței „Putere, Pace și Securitate” m-a determinat să aprofundez studiul domeniului
securității, în mod special corelații existente între fenomenul globalizării și terorismul internațional.
118 Coautor al lucrării- licențiat în Managementul aeronautic, în prezent sunt anul II în cadrul unui program de master de Studii

de Securitate și Apărare al Universității de Apărare „Carol I”.

destructifs sur les États. La mondialisation est definie comme l' une des phenomenes les plus

complexes qui ont influencent le development de la societe humaine par l' expansion des

liens economiques, politiques et culturelles. En revanche, le terrorisme s'identifie avec l'idee

de la violence politique contre des acteurs non étatiques. Les evenements des dernieres

annees ont établit la nature globale du terrorisme contemporain et certifie que l'expansion de

ce phenomene constitue une menace pour la securite des citoyens parce qu' il provoque des

consequences negatives en termes economique, politique, sociale et morale.

Des mots clés: mondialisation, terrorisme international, sécurité, stratégie, terrorisme

contemporain/ d'État

1. Interes și aplicabilitate pentru tematica efortului de a studia impactul terorismului

abordată asupra economiei și societății. Alte studii

s-au focusat pe ideea opusă, aceea de a

Demersul pe care mi-am propus să îl
studia influența economiei și a conflictelor
întreprind prin prezenta lucrare constă în
sociale asupra terorismului. Studiile
analizarea a două fenomene de amploare:
recente relevă o altă dimensiune a
globalizarea și terorismul, pornind de la o
demersului științific și anume tendința
abordare conceptuală, incluzând aspecte
multor cercetători de a aplica metode
normative și teoretice, și înglobând apoi
teoretice și empirice pentru a cerceta
implicații ce țin de aspecte cauzale, factori
terorismul. În era post 9/11, SUA au
determinați și reglementări privind
construit o infrastructură de culegere a
prevenirea terorismului internațional.
informațiilor, de derulare de operațiuni
Momentul atentatelor teroriste îndreptate
militare și o legislație antiteroristă, care au
împotriva Statelor Unite a marcat un
stat la baza constituirii de agenții
punct de răscruce în ceea ce privește
specializate, precum: Deprtamentul pentru
modul în care instituțiile statului se
Securitate Teritorială și Centrul Național
raportau la pericolul terorist și implicit au
de Contraterorism și Administrația
determinat „reformularea” unei strategii
Securității Transporturilor.
de apărare și prevenire a viitoarelor
Terorismul este un act premeditat de
posibile amenințări. Înainte de aceste
amenințare performat de un individ sau
atenatate, specialiștii în economie, științe
de un grup de indivizi pentru a obține
politice și alte domenii s-au dedicat
avantage economice sau sociale, atribuțiilor ce îi reveneau acestuia. Pe de

recurgând la intimidare, ca prim demers altă parte, există și voci care susțin că

în atingerea scopului propus. Înțelegerea statele dețin capacități sporite de a se

factorilor care facilitează terorismul este adapta la schimbările produse de

importantă. Terorismul este un fenomen globalizare, recurgând la o strategie de

care s-a extins considerabil în ultimul eficientizare a metodelor, prin care reușesc

deceniu, provocând costuri umane și să îți aroge cu succes principalele atribute.

materiale considerabile comunității Deși dimensiunea instituțională, și cea

internaționale. Înțelegerea terorismului teritorială au fost ținte ale unor schimbări

este rareori limitată, comparativ cu alte considerabile, dimensiunea națională are

forme de violență politică, precum mai multe șanse de a rezista globalizării.

războiul civil. Evenimentele toamnei Indiferent de dimensiunea pe care o

americane, primăverii spaniole (2004), comportă discursul politic, evenimentele

ruse (2010), vara anului 2011, actul din ultimul deceniu atestă starea

terorist din 28 mai 2010 din India, și multe permanentă de transformare prin care

altele, au pus țările lumii să analizeze trece statul-națiune. Unul din cele mai

dintr-un alt unghi fenomenul terorismului controversate probleme cu care se

și totodată să se solidarizeze și să se confruntă statul-națiune este

mobilizeze în cadrul unei lupte asidue multiculturalismul, fenomen declanșat,

împotriva manifestării și extinderii stimulat și favorizat de globalizare.

terorismului. Majoritatea tensiunilor și conflictelor din

diverse regiuni au avut sorginte de natură

2. De la statul-națiune la globalizare
etnică sau religioasă. Lipsa cooperării și
Impactul globalizării asupra statului
înțelegerii dintre fenomenele culturale
națiune reprezintă subiectul central al
distincte constituie o sursă de conflict și
discursului știițific contemporan. Efectele
totodată un impediment în calea
fenomenului globalizării sunt surprinse
dezvoltării unor relații interculturale
într-un mod distinct de către analiști.
prolifice. Într-o societate multiculturală, în
Unele voci afirmă că globalizarea a
care fiecare grup cultural, etnic sau
influențat negativ evoluția statului
religios și-a construit propriul sistem de
națiune, prin faptul că a diminuat
percepere și explicarea a lumii,
considerabil numărul funcțiilor și
promovarea unor relații corecte între genera viitoarele conflicte, trebuie

diferitele comunități reprezintă un demers analizate prin raportarea la conceptul de

susceptibil. civilizație ca forma cea mai înaltă de

exprimare a identității culturale. Situația

3. „Paradigme geopolitice”
actuală de pe scena internațională pare să
În următoarele rânduri voi face o
confirme această viziune. Proliferarea
incursiune în paradigma lui Samuel
acțiunilor distructive ale Grupării Stat
Huntington pentru a reliefa o teorie
Islamic în Siria și Irak atrag atenția asupra
interesantă și utilă în explicarea și
pericolului iminent ce amenință
interpretarea tendințelor din actualul
securitatea globală. Islamul îți afirmă
sistem internațional. Lucrarea lui Samuel
propriile valori culturale , arogându-și în
Huntington, „Ciocnirea civilizațiilor și
același timp dreptul de a propaga aceste
refacerea ordinii lumii”, a fost formulată ca
valori la nivel global. Pretențiile
un răspuns la teza lui Francis Fukuyama și
hegemonice ale statelor musulmane vor
a teoreticienilor care consemnau sfârșitul
intra în contradicție cu valorile statelor
istoriei odată cu prăbușirea regimului
democratice și astfel vor izbucni viitoarele
comunist in 1989 și stingerea conflictului
conflicte civilizaționale, al căror substrat
ideologic dintre cele două superputeri,
este unul profund religios.
SUA și URSS. Acest sfârșit era consacrat
Factorul religios va deveni, astfel, ghidul
de extinderea democrațiilor liberale, a
statelor rătăcite printre reperele abstracte
pluralismului politic, a drepturilor și
ale contemporaneității. Atacurile teroriste
libertăților omului. Huntington, în schimb,
îndreptate împotriva civililor sunt
considera că starea naturală ce va
justificate, motivate și organizate în
caracteriza lumea va fi una definită de un
virtutea valorilor propagate de religie. Un
raport conflictual diferit, de ordin cultural
eveniment recent ce creditează această
și religios, între civilizații. În acest sens el
ipoteză este atentatul din 12/7, de la
afirmă: „Este ipoteza mea că sursa
redacția „Charlie Hebdo”. Ni se dezvăluie
fundamentală a conflictului în această lume
astfel, „violența intrinsecă a imaginarului
nouă nu va fi determinată de aspectul
religios”. Acest nou tip de terorism are o
economic sau de cel ideologic. Marea diviziune
latură bazată pe „violența arhaică”, după
în rândul rasei umane și sursa conflictelor va fi
cum denumește Jacques Derrida termenul
cea culturală”. Potențialele surse ce vor
(Derrida 2002, p.12). Ne punem astfel politică și libertatea presei, care asigură un

întrebarea: „Se simt amenințate valorile context în care treoriștii acționează facil.

religioase ale islamului de noua ordine

O altă perspectivă de abordare a
mondială caracterizată prin
fenomenului terorist a fost formulată de
multipolaritate și multiculturalism?”.
către Benjamin Barber, drept replică la
Răspunsul este unul complex și greu de
paradigma hungtintoniană. Acesta
formulat. Izvoarele lui sunt profund
remarca faptul că ceea ce se petrece în
ancorate în structurile arhitecturii noii
actualul context internațional nu poate fi
ordini globale. Putem oferi însă un
stigmatizat prin sintagma „ciocnire a
exemplu de abordare a acestei întrebări
civilizațiilor”, ci „un război în interiorul
(deși interpretări pot fi nenumărate), prin
civilizațiilor, o luptă care exprimă ambivalența
corelarea vulnerabilității unor state la
din cadrul fiecărei culturi ... ambivalența
atacurile teroriste internaționale cu
fiecărui individ jonglând beneficiile evidente
anumite particularități pe care le
ale modernității cu la fel de evidentele sale
întrunește un regim politic. Astfel, unii
costuri” (Barber 2005, p.71). Terorismul,
teoreticieni sugerează că statele care
considerat „o versiune depravată a
performează un anumit tip de acțiuni la
realității” este generat de cauze
adresa altor entități în virtutea regimului
economice. Sistemul economic capitalist
politic caracteristic, sunt predispuse să
care celebrează ideologia de piață,
atragă atenția grupărilor teroriste. Aceste
privatizarea bunurilor publice și
state care se implică în direcționarea
comercializarea tuturor lucrurilor private,
politicii internaționale sunt susceptibile de
obstrucționează accesul guvernului în
a crea resentimente, spre deosebire de
sistemul economic. Într-o sociatate
statele care urmăresc o politică externă
caracterizată de libertatea totală față de
izolaționistă. Conform acestui deziderat,
interferență autorității publice -
target-ul atacurilor teroriste sunt statele
guvernamentale- se instaurează o stare de
democratice, datorită politicii pe care o
anarhie care generează teroarea- una din
performează la nivel internațional. Factorii
multiplele boli contagioase. Ceea ce a
care explică această teză constau în
devenit evident după 11 Septembrie este
existența unor aspecte specifice
faptul că terorismul actual se bazează pe
regimurilor democratice: participarea
acceeși stare de dezordine de pe urma
cărora beneficiază și instituțiile financiare academică a Relațiilor Internaționale a

și comerciale. Singura alternativă viabilă consemnat în ultimii ani o dezbatere

împotriva combaterii terorismului este internă, structurată de-a lungul

lupta democrațiilor. Realitatea următoarelor puncte de discuție: model de

postcomunistă se prezintă bilateral: atât conceptualizare a termenului, instrumente

cu tendințe dictate de violență și anarhie, și metode adecvade de măsurare a

dar și cu tendință asiduă a statelor fenomenului, încadrarea temporară,

democratice de a-și propaga valorile și evaluarea normativă, impactul asupra

aspirațiile. Paradigma lui Barber, formulă statelor. Utilitatea academică a conceptului

prin viziunea maniheistă asupra lumii post- este aceea de a furniza înțelegerea realității

Război Rece incintă cititorul prin faptul că internaționale de la începutul mileniuilui

îl instigă la reflecții asupra potențialilor trei.

inamici ai statelor democratice.

Globalizarea poate fi definită ca un set de

procese ce transformă organizarea spațială

a relațiilor și tranzacțiilor sociale și

4. Globalizarea - analiză conceptuală vs
generează fluxuri și rețele
realitate desemnmată
transcontinentale și regionale de acțiune,
Originea termenului de globalizare este
interacțiune și putere. Globalizarea
situată în anii '60 ai secolului precedent,
generează schimbări în plan economic,
însă abia la sfârșitul anilor '80 termenul a
politic, social, cultural, prin extinderea
început să fie uzitat frecvent în articolele
activităților economice, intensificarea
unor economiști japonezi, apărute în
interconexiunilor și interdependenței în
Harvard Business review, iar un deceniu
plan comercial, financiar, comunicațional,
mai târziu, termenul a fost identificat cu
cultural, accelerarea circulației
sintagma „conceptul anilor 90”. Termenul
informațiilor, ideilor, bunurilor,
rămâne unul extrem de controversat,
capitalului, oamenilor, în condițiile
neavând o definiție precisă și nici
evoluției rapide a sistemelor moderne de
universal acceptată, similar altor concepte
transport și comunicare și prin estomparea
centrale din vocabularul științelor politice,
pregnantă a distincției tradiționale dintre
precum putere, democrație,
afacerile interne și cele internaționale, în
autodeterminare națională. Sfera
virtutea caracterului intrusiv al dreptului
internațional. Din definiția globalizării nu fi globalizate sau mondializate.

trebuie eliminată dimensiunea militară, Globalizarera a fost unul dintre

care, în ultimii ani, s-a manifestat în fenomenele cele mai aprig contestate din

special prin lupta împotriva terorismului. ultimele decenii, subiectul primar al

Din aceste considerente rezultă că multor cărți, articole și dezbateri aprinse.

securitatea unei anumite zone, fie că este Teoreticieni din domenii diverse susțin că

vorba de Europa de Est sau de Orientul lumea de astăzi este organizată de

Apropiat, este inseparabilă de securitatea accelerarea globalizării, care se manifestă

globală. La începutul secolului al XXI-lea prin consolidarea și dominația unui sistem

eforturile specialiștilor s-au concentrat economic capitalist mondial/global, care

asupra dezvoltării unor noi forme de tinde să substituie statul națiune prin

cooperare și politici de securitate care să corporații și organizații transnaționale, să

răspundă amenințărilor determinate de erodeze culturile și tradițiile locale și să le

globalizării insecurității, în condițiile în care înglobeze într-o cultură mondială/globală.

formele tradiționale de luptă împotriva Majoritatea opiniilor politice converg către

amenințărilor și pericolelor la adresa poziția care susține că globalizarea este o

securității nu mai sunt eficiente. tendință de actualitate, dar există discuții

contradictorii în ceea ce privește natura,

5.1 Globalizarea și noua ordine
efectele și viitoarea evoluție a acestui
mondială
fenomen.
Istoria universală a a secolului al XX-lea se
Discursurile pe tema globalizării s-au
încheie cu profunde prefaceri de ordin
polarizat în jurul a două tendințe, pro și
politic, național și internațional,
contra. Criticii susțin că globalizarea este
„contabilizând” transformări calitative și
un alt concept ce desemnează capitalismul
cantitative al căror bilanț rămâne dificil de
global și imperialismul, find astfel
realizat cu exactitate. Schimbările
condamnat să instituie capitalul în toate
preconizate la nivel geopolitic și
sferele vieții, în timp ce susținătorii percep
cronopolitic s-au confirmat și concretizat
globalizarea ca o forță ce generează
la începututul secolului XXI în fizionomia
progresul, libertatea, democrația,
spațiilor politice. Analizele obiective
prosperitatea, fericirea. Conform acestei
asupra evenimentelor produse au dus la
perspective, globalizarea este benefică,
contestarea unei noi stări a lumii descrise a
generând noi oportunități economice, Perceperea acestor aspecte este deosebit de

democratizare politică, diversitate importantă, deoarece interacțiunile dintre

culturală, precum și deschidere către o aceste două dimensiuni generează

lume nouă (creează noi interacțiuni între amenințări, riscuri și primejdii la adresa

popoare). Analizând globalizarea conform securității internaționale. Efectele de

viziunii detractare, realitatea se prezintă natură economică și culturală au cel mai

distinct: globalizarea este un fenomen mare efect asupra omenirii. Dimensiunea

nociv, care se manifestă prin intensificarea culturală a globalizării este deosebit de

dominației și controlului națiunilor importantă. Expansiunea ideilor religioase

supradezvoltate asupra celor este facilitată de fenomenul globalizării.

subdezvoltate, crescând astfel hegemonia Puterea și coeziunea valorilor religioase a

celor ce posedă în detrimentul celor ce nu sporit implicarea factorului religios în

posedă. Printre argumentele care suțin structurile politico-sociale ale diverselor

această orientare se mai numără și cele de comunități, în care autoritățile tradiționale

ordin cultural și ecologic (globalizarea erau atinse de depreciere și declin. Prin

produce omogenizare culturală, alterarea acest demers se accelerează procesul de

mediului înconjurător, distrugerea renaștere a identității culturale și

speciilor naturale). Indiferent dacă ne religioase.

numărăm printre partizanii viziunii

Însuși fenomenul globalizării este un
pozitive sau a celei negative, un aspect
factor generator al extinderii criminalității
este concludent: globalizarea este un
transnaționale și a terorismului, prin
fenomen inevitabil, într-o continuă
faptul că extinde inegalitățile economice,
ascensiune, independent de orice
ceea ce îi determină pe actorii statali sau
intervenție de control.
nonstatali de a se implica în astfel de

5.2 Impactul globalizării aupra mediului forme de acțiune criminală. De asemenea,

de securitate globalizarea, prin intensificarea fluxurilor

de bunuri, servicii, capital, etc și prin

Globalizarea se caracterizează prin
extinderea, la nivel internațional, a
anumite efecte de natură economică,
fenomenului corupției, a sporit frecvența
politică, militară, socială (religioasă,
acțiunilor antisociale. În continuare, voi
culturală etc) și ecologică, ceea ce implică
prezenta o altă dimensiune importantă a
diverse avantaje și implicit pericole.
globalizării, și anume cea militară. mutațiile tehnologice ce îi permit o

Specifice începutului secolului al XXI - lea finanțare imediată și cvasianonimă,

este diminuarea numărului conflictelor teroriștii apelează la internet pentru a

intra și intersatale și o extindere a colecta fonduri financiare necesare

conflictelor zonale, determinate, în executării de acte teroriste. Acțiunile de

principal de factori etnico-religioși. natură teroristă în cyberspațiu în vederea

Centrul pentru Informații de Apărare a creării unor perturbații grave în sistemul

realizat în anul 2005 un studiu care relevă de comunicții, distrugerea sistemelor de

faptul că în cele cinci mari regiuni ale comandă și control, a sistemelor bancare și

globului se înregistrau 22 de conflicte virusarea bazelor de date, constituie

armate majore și un număr de 28 de principarele repere ale spațiului de tip

„puncte fierbinți” pe cale să se transforme cyberterorism.

în războaie, ale căror cauze prezentau

6. Tipologii și forme de manifestare ale
profunde implicații religioase, ideologice,
terorismului
etnice sau teritoriale.
6.1 Terorismul Internațional
Puternica informatizare și globalizarea
Terorismul a devenit internațional sau
actului comunicării suntfactorii care
transnațional prin faptul că au apărut
instituie un sistem integral global, a
organizații și grupări teroriste care prin
căruin temelie se consolidează pe
metodele folosite și amploarea acțiunilor
informație și pe sistemul ei de valori.
pe care le întreprind depășesc frontierele
Gama variată de tehnologii oferă cadrul
unei țări, incluzând naționalități din state
perfect derulării unor campanii
distincte. Tendința de internaționalizare a
propagandistice și de publicitate,
terorismului se materializează prin
grupările teroriste dispunănd astfel de
extinderea zonelor de acțiune și prin
pârghii moderne pentru impunerea
proliferarea metodelor și tehnicilor
propriilor interese. Internetul oferă
folosite. Forma aceasta de terorism
oportunități diversificate de acțiune, de
performează același gen de acțiuni: crime,
partajare a ainformațiilor și chiar de
atacuri armate, amenințări, lansări de
angajare activă în timp real în discuții
bombe, care, în general, sunt clasate drept
virtuale (servește ca mediu de propagare a
criminale. Tendința de internaționalizarea
cyberterorismului). Adaptându-se la
a terorismului reprezintă o amenințare la (terorismul de stat „lovește înainte de

adresa sucurității și înțelegerii între toate democrațiile”).

popoare. Atunci când apare, subvenționat

Până la evenimentele din 11 Septembrie,
fiind de scopuri de diversiune și
terorismul era asociat cu securitatea
destabilizare, el generează ostilitate,
internă. În ultimii ani, dimensiunea
neîncredere și agresiune între popoare.
transnațională a terorismului și a
Concentrarea atenției asupra terorismului
criminalității s-a accentuat. Deși sunt
internațional, în ultimii ani, a încurajat
considerate de către analiști a fi amenințări
interpretarea conform căreia structurile de
distincte, cu efecte incomparabile, ambele
a căror finanțare depinde, în cele mai
reprezintă activități umane ilicite
multe cazuri, funcționarea „ONG-urilor
desfățurate, îndeosebi, de actori nonstatali
crimei”, reprezintă o veritabilă amenințare
din interiorul sau din exteriorul unui stat.
la adresa securității intrenaționale. 6.2
Principalele motivații ale organizațiilor
Terorismul de stat
transfrontalire sunt de natură economică și
Acest nou concept cu care se operează tot
implică forme diverse de piraterie,
mai frecvent când se abordează fenomenul
contrabandă și activități financiare ilegale,
terorist desemnează raporturile
însă motivațiile politice asupra cărora se
conflictuale și antagonice dintre state,
concentrează grupările teroriste suscită
raporturi determinate de folosirea
interesul comunităților internaționale.
violenței și a terorii cu scopul obținerii
Putem vorbi, în practică, și de o combinare
unor avantaje de ordin ecomonic, politic,
a celor două forme de amenintăți mai sus
militar sau de altă natură. După cum
menționate, când întrebuințăm o acțiune
apreciază unii teoreticieni, terorismul de
financiară ilegală, ca de exemplu traficul
stat, ca reflecție a opoziție dintre
cu armament, în scopul finanțării
ideologiile politice, constituie cea mai
activităților teroriste. Fluxurile economice
periculoasă formă de terorism
au dezvoltat un cadru prielnic proliferării
internațional, de natură să afecteze
traficului ilegal cu armament, droguri, dar
stabilitatea și pacea pe plan global. Unii
și oameni (copii, prostituate, organe).
teoreticieni occidentali, precum J. F. Revel
Asemenea fluxuri transfrontaliere testează
susțin că terorismul de stat are ca țintă
capacitatea statelor și a actorilor
atacarea democrațiilor și discreditarea lor
internaționali de a gestiona corespunzător
dinamica activităților economice, la nivel proprii precum: capitalul uman,

planetar. Puterea de care dispun aceste potențialul material și financiar crescut,

tipuri de organizații și pe care o perfecționarea continuă a modului de

performează pentru a provoca teamă, operare și organizare, dar și exploziei

instabiliatate, distrugeri etc a devenit globalizării. Într-o societate globalizată,

evidentă odată cu evenimentele din 11 organizațiile care operează în afara legii

Septembrie. Noii actori capabili să nu mai au nevoie de o bază teritorială de

genereze un conflict militar sunt, în unde să își coordoneze acțiunile. Inovațiile

actualul context, grupările teroriste și nu tehnologice au creat posibilitatea grupările

statul națiune, cum se întâmpla cu câteve teroriste de a-și gestiona planurile,

decenii în urmă. Deși sursele care indiferent de locul unde se află. Utilizare

generează fenomenul terorist sunt calculatoarelor, a internetului, și a

multiple și complexe, globalizarea se telecomunicațiilor facilitează comiterea de

evidențiază atât ca scop cât și ca mijloc infracțiuni de către structurile criminale, ai

prin care terorismul se extinde și căror autori rămân neidentificați.

dobândește noi valențe de putere. Din Schimbul de informații a înlesnit

îmbinarea criminalității transfrontaliere cu propagarea de la o cultură la alta a

terorismul rezultă o nouă amenințare la diferitelor valori tradiționale care

adresa securității: armele de distrugere în caracterizeză o societate, producându-se

masă. Permeabilitatea granițelor și astfel schimburi culturale, în detrimentul

perfecționarea tehnologiei specifice crește tradițiilor seculare și a valorilor identitare.

posibilitatea înfăptuirii unui atat terorist Ca urmare a acestor fenomene, grupurile

din partea unei grupări care deține fundamentaliste propovăduiesc

armament de distrugere în masă. De aceea întoarcerea la canoanelor religioase, la

, armele de distrugere în masă au devenit promovarea învățămintelor biblice și la

una dintre cele mai importante practicile islamului. Putem spune că

caracteristici ale mediului de securitate. globalizarea a facilitat expansiunea ideilor

religioase. În momente de incertitudine,

7. Terorismul - reflecție a tendințelor
asociate cu stări de insecuritate, valorile și
globalizării
instituțiile religioase au reprezentat un
Terorismul a crescut ca amploare, în
adevărat factor de coeziune socială.
ultimul deceniu, datorită unor motive
 afirmă tot mai mult ca un proces

ireversibil, lumea se integrează în structuri

tot mai complexe și interdependente, care

8. Mijloace de neutralizarea a
generează noi riscuri și amenințări.
insecurității
Fenomenul globalizării are implicații
NATO, prin Conceptul Strategic (2010), UE
asupra ordinii internaționale și presupune
, prin Strategia de securitate europeană
o diversitate de aspecte. Pe lângă aspectul
(2003), ONU, prin Declarația Mileniului
pozitiv pe care îl determină în dezvoltare,
(2000), alături de alte organizații
globalizarea fiind considerată forma cea
internaționale de securitate, au elaborat o
mai complexă a internaționalizării
serie de documente ce propun strategii de
activităților economice, există și aspecte
contracarare a globalizării insecurității.
negative care își pun amprenta asupra
Însă, aceste documente nu fac decât să
unui stat globalizat. Acest lucru se explică
traseze în linii generale obiectivele de
prin faptul că procesul globalizării se
acțiune pentru combaterea terorismului,
desfășoară pe mai multe paliere:
partea cea mai dificilă rămânând aceea de
economic, cultural, politic, social, și
a implementa aceste politici. Rolul
determină astfel interdependențe între
principal în atingerea acestui deziderat îi
anumite evenimente ce au loc în diferite
revenine statelor națiune care, în contextul
părți ale globului. Astfel, deciziile,
proliferării globalizării, reprezintă mediile
evenimentele și activitățile care au loc intr-
prielnice de găzduire a insecurității. Dar
o anumită regiune pot avea efecte asupra
statul modern se află într-o criză acută de
altor părți ale lumii. Se creeză astfel ideea
autoritate, născută din interconectarea
unui spațiu universal în care se
mecanismelor administrative de
propulsează oameni, idei, valori, bunuri
pretutindeni și slăbirea responsabilităților
fără să se mai țină cont de barierele
pe care le comportă statul în politicile
interstatale. Aspectul negativ evidențiază
interne, în special cele din domeniul social.
faptul că procesele care se desprind din
CONCLUZII fenomenul globalizării determină o

La începutul secolului XXI mediul puternică presiune asupra statelor-națiune

internațional de securitate este marcat de și provoacă erodarea valorilor tradiționale,

transformări profunde, globalizarea se

 de coeziune socială, pe care se bazează
comunitățile..
În ansamblu, globalizarea presupune
acțiuni și efecte complexe, nelimitându-se
doar la remodelarea economiei globale. Ea
influențează și organizează
internaționale și strategiile de securitate,
deoarece interconectează evenimente
contradictorii care se petrec pretutindeni:
unele state dezvoltă pretenții hegemonice,
altele pierd putere, unele regiuni aspiră la
suveranitate, altele o pierd, suprastructuri,
precum Uniunea Europeană, dezvoltă
sisteme complexe, dimensiunea culturală
locală își pierde esență, pe când cea
religioasă își dobândește viabilitatea etc.
Datorită complexității procesului
determinarea a unor cauze care generează
proliferarea insecurității globale,
încearcă abordarea unei metode mai puțin
anevoioase, și anume, aceea de creare a
unor instrumente specifice
contracarareze amenințările, în anumite
domenii ale vieții umane.
View publication stats
BIBLIOGRAFIE
Arădăvoaice, Gh., Iliescu D., Niță L. D. 2002. Terorism,
antiterorism, contraterorism. București: Antet.
Barber, Benjamin 1995. Jihad vs. McWorld: Terrorism's
politicile Challengeto Democracy. New York: Ballantine Books.
Center for Defense Information 2005. World at War, in „The
Defense Monitor”.
Derrida, Jacques 2002. Acts of religion. New York: Routlegle.
Goodwin, Jeff 2006. A theory of Categorical Terrorism. New
York: Oxford University Press.
Huntington, Samuel 2007. Ciocnirea civilizațiilor și refacerea
lumii. București: Antet.
Kellner, Douglas 1998. Globalization, Terrorisme, and
Democracy: 9/11and its Aftermath.
Popa, Camelia și Popa, Daniel 2001. Globalizarea și mediul
actual de securitate. București: Editura Universitară.
Sandler, Todd 2001. New frontiers of terorrisme research: An
de
introduction in Journal of Peace Research.
Sarchinschi, Alexandra 2006. Globalizarea insecurității. Factori
se și modalități de contracarare. București: Editura Universității
Naționale de Apărare „Carol I”.
Savun, Barcu and Phillips J. Brian 2009. Democracy, Foreign
Policy and Terrorism in Journal of Conflict Resolution.
care să
Servier, Jean 2002. Terorismul. București: Institutul
European.