Universitatea Liberă Internațională din Moldova

Facultatea de Științe Economice

Specialitatea ,,Business și Administrarea Afacerilor”

Portofoliu

Elaborat: Simanovschi Ghenadie

Conf. univ., dr.

Chișinău, 2021
 Rolul crizei economice 2020-2021

Criza economică este o perioadă de declin economic, ea poate avea mai multe

cause.

Termenul criză economică poate fi aplicat unei game largi de situații în care unele
produse financiare își pierd brusc o parte semnificativă din valoarea nominală. În
secolele XIX și XX, multe crize economice au fost asociate cu "fuga la bancă". De
asemenea, multe perioade de recesiune au coincis cu aceste panici. Alte situații
care sunt în mod normal numite crize economice includ prăbușiri la bursă și
spargerea unor bule economice, crize în cadrul pieței de schimb valutar. [1]
[2]
 Rezultatul crizelor economice este o pierdere de bani (bogăție pe hârtie), dar nu
neapărat și în schimbări ale economiei reale.
În viziunea Băncii Naționale a Republicii Moldova, criza economică reprezintă
punctul de cotitură dintre recesiune și expansiune economică în cadrul unui ciclu
economic și care semnifică reluarea creșterii economice, de obicei ca urmare a
politicilor de expansiune, adică de reducere a ratei dobânzii și de ridicare a
restricțiilor din calea creditării, ceea ce favorizează procesul investițional și/sau
ca urmare a îmbunătățirii climatului economic internațional. [3]
Multi economiști au produs teorii despre cum se dezvoltă crizele economice și
cum ar putea fi prevenite. Nu există un consens, dar crizele economice continuă
să apară din când în când.
Astfel cea mai recenta si populara criza economica a aparut odata cu COVID-19
Locurile de muncă și economia în timpul
pandemiei de COVID-19
Principala noastră prioritate este sănătatea cetățenilor noștri. În același timp însă, epidemia
cauzată de coronavirus este un șoc major pentru economia europeană și mondială. Statele
membre au adoptat deja sau sunt pe cale să adopte măsuri bugetare, politice și de asigurare a
lichidității, pentru a spori capacitatea sistemelor lor de sănătate și pentru a le oferi ajutor
cetățenilor și sectoarelor afectate în mod deosebit.

Pentru a atenua efectele negative asupra nivelului de trai al populației și asupra

economiei, Comisia a adoptat un set amplu de măsuri economice, a flexibilizat la
maximum normele bugetare europene, și-a revizuit normele privind ajutoarele de stat și
a instituit Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus, în valoare de 37 de miliarde
EUR, pentru a furniza lichidități întreprinderilor mici și sectorului asistenței medicale.

În plus, pe 2 aprilie, Comisia a propus măsuri ample de mobilizare a fiecărui euro

din bugetul UE pentru a proteja viețile și nivelul de trai. Comisia a lansat o nouă
inițiativă, Instrumentul de sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o
situație de urgență (SURE), care va contribui la păstrarea locurilor de muncă și la
ajutorarea familiilor. De asemenea, Comisia a propus redirecționarea tuturor
fondurilor structurale disponibile către răspunsul la criza provocată de coronavirus.
Vor primi sprijin și fermierii, pescarii și persoanele cele mai defavorizate. O
inițiativă a UE pentru solidaritate în domeniul sănătății, în valoare de 3 miliarde
EUR, va răspunde nevoilor sistemelor de sănătate ale statelor membre.
Sprijin pentru redresarea turismului din UE
Ecosistemul turistic a fost grav afectat de restricțiile severe impuse circulației și
deplasărilor din cauza epidemiei provocate de coronavirus. Pentru a-l ajuta să se
redreseze, Comisia a propus, pe 13 mai, o serie de măsuri care să permită o
redeschidere treptată și coordonată a serviciilor și unităților turistice, precum și un sprijin
dedicat firmelor din domeniul turismului. Printre măsuri se numără:

Asigurarea de lichidități pentru firmele din domeniul turismului, în special pentru

întreprinderile mici

 Flexibilitatea normelor privind ajutoarele de stat le permite statelor membre să

introducă scheme de ajutor (ex. scheme de garantare pentru vouchere și alte
modalități de a susține fluxul de lichidități) pentru a sprijini întreprinderile și pentru
a garanta că sunt satisfăcute cererile de rambursare cauzate de pandemia de
coronavirus.
 Finanțare din partea UE: UE continuă să furnizeze lichidități imediate
întreprinderilor afectate de criză prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca
reacție la coronavirus, în gestiune partajată cu statele membre. În plus, prin
Fondul european de investiții, Comisia a pus la dispoziție până la 8 miliarde
EUR pentru finanțarea a 100 000 de întreprinderi mici afectate de criză.

Salvarea de locuri de muncă, prin asistență financiară de până la 100 de miliarde

EUR acordată prin instrumentul SURE

Programul SURE ajută statele membre să acopere costurile schemelor naționale de

șomaj tehnic, iar măsuri similare le permit întreprinderilor să mențină locurile de muncă.
Comisia sprijină, de asemenea, parteneriatele dintre serviciile de ocupare a forței de
muncă, partenerii sociali și întreprinderi, pentru a facilita recalificarea, în special pentru
lucrătorii sezonieri.

Popularizarea ofertelor locale și promovarea turismului și a Europei ca destinație

turistică sigură

Printre altele, Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a promova

turismul durabil (așa cum prevede Pactul verde european) și să încurajeze
transformarea digitală a serviciilor turistice. De asemenea, va susține campanii
paneuropene de comunicare care vor promova Europa ca destinație turistică și va
organiza o convenție europeană privind turismul, în care se va discuta despre un viitor
ecosistem turistic european durabil, inovator și rezilient.
Sprijin pentru întreprinderi și protecția locurilor de
muncă
Epidemia cauzată de coronavirus reprezintă o amenințare pentru economia europeană și
pentru nivelul de trai al cetățenilor. În timpul acestei crize sanitare, este vital să protejăm nu
numai sectoarele critice ale economiei, ci și activele, tehnologia și infrastructura noastră. Însă,
înainte de toate, trebuie să protejăm locurile de muncă și lucrătorii.

SURE – un nou instrument de atenuare a riscurilor de șomaj 

În aprilie 2020, Comisia a creat Instrumentul european de sprijin temporar pentru

atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE). Acest instrument de
susținere pe termen scurt este menit să ajute la protejarea locurilor de muncă și a
lucrătorilor afectați de pandemie. Până la sfârșitul anului 2020, sprijinul financiar total
aprobat din Instrumentul SURE a atins valoarea de 90,3 miliarde EUR și a ajuns la 18
state membre.

15 țări ale UE au primit circa 53,5 miliarde EUR în cadrul SURE. Ajutorul nu se oprește
aici. Comisia a vărsat fondurile în 4 tranșe:

 Prima tranșă, de 17 miliarde EUR, a fost plătită pe 27 octombrie 2020 către 3 țări
ale UE: Italia, Spania și Polonia.
 A doua tranșă, de 14 miliarde EUR, a fost plătită pe 17 noiembrie 2020 către 9
țări ale UE: Croația, Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Slovenia și
Spania.
 Cea de-a treia tranșă, de 8,5 miliarde EUR, a fost plătită pe 1 decembrie 2020
către 5 țări ale UE: Belgia, Portugalia, România, Slovacia și Ungaria.
 Pe 2 februarie 2021 Comisia a plătit a patra tranșă, de 14 miliarde EUR, către 9
țări ale UE: Belgia, Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Polonia, Slovenia, Spania și
Ungaria.
 Statele membre pot depune în continuare cereri de sprijin financiar în cadrul
Instrumentului SURE, care are o capacitate totală de până la 100 de miliarde
EUR.
Protejarea întreprinderilor mici și mijlocii
Impactul economic al coronavirusului variază de la un sector industrial la altul și de la o
întreprindere la alta. Acesta depinde de o serie de factori, printre care posibilitatea de
adaptare la întreruperile din lanțul de aprovizionare, existența stocurilor sau dependența
de procesele de producție „exact la timp”.

Comisia Europeană se află în strânsă legătură cu autoritățile naționale, cu

reprezentanții sectorului și cu alte părți interesate pentru a monitoriza și a evalua
impactul coronavirusului asupra sectoarelor industriale și comerțului european. Comisia
acționează acolo unde poate, încercând să sprijine diferite sectoare industriale, în
special pe cele esențiale pentru producția și aprovizionarea cu alimente și turism.

Fondurile UE sunt destinate tuturor tipurilor de întreprinderi, de la mici și mijlocii până la cele

mai mari. Este disponibilă o gamă largă de soluții de finanțare: împrumuturi pentru întreprinderi,
microfinanțare, garanții și capital de risc. În fiecare an, UE sprijină peste 200 000 de
întreprinderi. Comisia vă poate ajuta să găsiți instituții financiare care să vă acorde sprijin
financiar. 

Pachet bancar pentru a sprijini gospodăriile și întreprinderile

La 28 aprilie, Comisia Europeană a adoptat un pachet bancar pentru a facilita acordarea de

credite gospodăriilor și întreprinderilor din întreaga UE. Datorită acestui pachet, băncile pot
continua să dea împrumuturi, sprijinind astfel economia și reducând semnificativ efectele
resimțite de cetățeni și de întreprinderi. Aplicând flexibilitatea maximă a normelor bancare ale
UE și propunând modificări legislative dedicate, Comisia le permite băncilor să continue să
furnizeze lichidități celor care au nevoie. Comisia lansează discuții cu sectorul financiar
european și analizează cum s-ar putea identifica și difuza bune practici și cum s-ar putea oferi și
mai mult sprijin cetățenilor și întreprinderilor. Pachetul bancar include o comunicare
interpretativă privind cadrele contabile și prudențiale ale UE, precum și soluții rapide pe termen
scurt, prin modificarea normelor bancare ale UE.
Previziunile economice ale Comisiei din
iarna anului 2021
Pe 11 februarie 2021, Comisia Europeană și-a publicat previziunile economice de iarnă
2021. Potrivit acestora, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în
2022, iar economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022.

Se preconizează că economia din zona euro și economia UE vor atinge nivelurile de

producție anterioare crizei mai devreme decât se anticipase în previziunile economice
din toamna anului 2020, în mare parte datorită ritmului de creștere peste așteptări
preconizat pentru a doua jumătate a anului 2021 și pentru 2022. 

După o creștere puternică în trimestrul III 2020, activitatea economică s-a redus din nou
în trimestrul IV, pe măsură ce al doilea val al pandemiei a declanșat noi măsuri de
limitare a răspândirii virusului. Având în vedere că aceste măsuri sunt încă în vigoare,
se preconizează că economiile UE și din zona euro se vor contracta în primul trimestru
al anului 2021. Creșterea economică urmează să fie reluată în primăvară și să se
accelereze în timpul verii, pe măsură ce programele de vaccinare progresează și
măsurile de limitare a răspândirii virusului se vor relaxa treptat.

Se preconizează, de asemenea, o îmbunătățire a perspectivelor economiei mondiale

pentru a sprijini redresarea economică. Impactul economic al pandemiei rămâne inegal
de la un stat membru la altul și se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va
varia în mod semnificativ.
Sprijinuri acordate deasemenea:
Sprijin pentru sectorul agricol

Sprijin pentru sectorul vinului, al fructelor și al legumelor

Sprijin pentru sectorul pescuitului și acvaculturii

Protejarea tehnologiilor și a activelor esențiale europene

Sprijinirea pieței publice a creditelor la export pe termen scurt

Perspectiva macroeconomică
Comisia monitorizează situația economică din statele membre și din restul lumii și coordonează
răspunsurile economice naționale. Previziunile economice de iarnă, prezentate de Comisie pe
13 februarie 2020, identificau deja coronavirusul ca pe un risc pentru economia europeană.