Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „Finanţe şi Bănci"

RAPORT
privind efectuarea stagiului practicii de master la
«Mobiasbanca” OTP Group

Numele, prenumele studentului

Conducătorul ştiinţific
Numele, prenumele

Titlul ştiinţifico-didactic
Dr., conf. univ.

Chişinău, 2020
 Cuprins
Capitolul I Caracteristica generală a «Mobiasbanca” OTP Group ...........................2-12
Capitolul II Caracteristica operaţiunilor efectuate de către bancă ..........................13

2.1 Resursele atrase: depozite, tipurile şi condiţiile ............................................ 14-15

2.2 Tipuri de conturi care pot fi deschise pentru clienţii băncii şi modalitatea
leschiderii ......................................................................................................................16-17
2.3 Tipuri de credite acordate şi condiţiile ............................................................... 18-2 1
2.4 Operaţiuni de decontări, tipuri şi modalitatea de desfăşurare ................................22
2.5 Operaţiuni de casă: organizarea serviciilor de casă şi modul derulării
operaţiunilor de încasare şi de eliberare a numerarului ...........................................22-25
Capitolul III. Analiza poziţiei financiare şi a performanţelor a băncii
comerciale .................................................................................................................... 26-27
3.1 Analiza capitalului şi structura lui .......................................................................28-29
3.2 Dinamica depozitelor atrase;................................................................................30-34
3.3 Dinamica creditelor acordate; ..........................................................................35- 37
3.4 Analiza veniturilor, cheltuielilor, ........................................................................ 38-40
3.5 Analiza indicatorilor de rentabilitate (ROA, ROE) .......................................41-43
Capitolul IV: Politica de contabilitate pentru anul 2018 în conformitate cu Standardele
Internaţionale de Raportare Financiară.........................................................44-52

Concluzii .....................................................................................................................53
Bibliografia ................................................................................ ...............................54

1
 Capitolul I: Caracteristica generală a «Mobiasbanca”
OTP Group

Băncile reprezintă un sector de activitate important şi influent. Majoritatea

persoanelor fizice şi juridice beneficiază de serviciile prestate de bănci în calitate de
deponenţi sau debitori. Băncile joacă un rol principal în menţinerea încrederii faţă de
sistemul monetar prin relaţiile lor strînse cu organele de reglementare şi cu guvernul
republicii. De aici rezultă că există un interes considerabil în prosperitatea băncilor şi,
îndeosebi, în solvabilitatea lor, lichiditatea şi gradul corespunzător de risc, care este atribuit
diferitelor tipuri de activităţi bancare. Cerinţele faţă de operaţiuni şi respectiv faţă de
evidenţa contabilă şi rapoartele financiare ale băncii diferă de cerinţele înaintate faţă de alte
instituiţii comerciale.
«Mobiasbanca” OTP Group SA a fost fondată pe 8 mai 1991. În acest timp,
«MOBIASBANCA” OTP GROUP a pus accentul pe deschidere, credibilitate reciprocă şi
onestitate în relaţiile cu clienţii, pe calitatea produselor, serviciilor şi a sistemului de
deservire.
Astăzi, «Mobiasbanca” OTP Group este privită ca un pilon al sistemului bancar din
Republica Moldova, lăsând amprente vizibile în evoluţia acestuia şi deţinând poziţiile de top
după volumul de active, credite şi depozite ale persoanelor fizice.
În anul în care Republica Moldova şi-a declarat independenţa a fost creată banca cu
numele BC «Mobiasbanca” OTP Group SA, la baza căreia a stat reorganizarea
Reprezentanţei din Moldova a Băncii Agroindustriale a URSS. Banca obţine licenţa pentru
desfăşurarea operaţiilor bancare, inclusiv în valută străină. După ce în 1993 Republica
Moldova a trecut la valuta naţională, «MOBIASBANCA” OTP GROUP şi-a recalculat toate
activele şi pasivele,pornind de la raportul 1 leu = 1.000 ruble. La acel moment, capitalul
statutar constituia 9,7 mlrd. Ruble. În acelaşi an, banca devine fondator al Bursei de Valori
din Moldova. «MOBIASBANCA” OTP GROUP, fiind orientată, în special, spre businessul
agroindustrial şi-a lărgit gama de servicii prestate şi obţine treptat statutul de bancă
universală. «Mobiasbanca” OTP Group devine şi membru-fondator al fondurilor de
privatizare „Agrofond”, „Dividend” şi al corporaţiei „Vininvest”.

2
 Depozitele bancare internaţionale, efectuând primele defalcări în fondul de risc în
volum de 30 mil. lei. În următorul an, «MOBIASBANCA” OTP GROUP a continuat
evoluţia în domeniul proceselor bancare prin aplicarea bilanţului zilnic, a contului
corespondent unic şi a poştei electronice, ceea ce permite efectuarea decontărilor în termen
de o singură zi bancară. Banca a fost conectată la sistemele informaţionale REUTER şi
SWIFT. «Mobiasbanca” OTP Group a semnat şi primul acord cu BERD privind
valorificarea unei linii de credit în sumă de 20 mil. dolari, destinată susţinerii businessului
mic şi mijlociu. În anul 1996, «Mobiasbanca” OTP Group deja era declarată lider în
sistemul bancar din Republica Moldova după mărimea capitalului normativ, operaţiile de
credit şi volumul total al decontărilor efectuate în interiorul ţării, precum şi după volumul,
dar şi calitatea tranzacţiilor internaţionale. În cadrul băncii s-a creat „Comitetul pentru
gestionarea activelor şi pasivelor”.

Reorganizarea a adus cu sine extinderea gamei de servicii oferite, iar în scurt timp,
banca a devenit o instituţie financiară universală, prestând tot spectrul de servicii financiar-
bancare.
Pe parcursul următorilor ani, «Mobiasbanca” OTP Group s-a dezvoltat într-un ritm
constant şi ascendent diversificându-şi tot mai mult portofoliul de produse şi cel de clienţi.

In prezent, «Mobiasbanca” OTP Group are cea mai mare reţea de subdiviziuni din
Republica Moldova fiind prezentă în toate raioanele ţării. Toate filialele «Mobiasbanca” OTP
Group oferă o gamă completă de servicii financiare tuturor categoriilor de clienţi: persoane
fizice, persoane juridice şi instituţii financiare.
Totodată, în anul 1994, banca a evaluat independent portofoliul de credite, în
conformitate cu standardele bancare internaţionale, efectuând primele defalcări în fondul de
risc în volum de 30 mil. Lei. În următorul an, «MOBIASBANCA” OTP GROUP a continuat
evoluţia în domeniul proceselor bancare prin aplicarea bilanţului zilnic, a contului
ffectuate nt unic şi a poştei electronice, ffectu permite efectuarea decontărilor în termen
de o singură zi bancară. Banca a fost conectată la sistemele informaţionale REUTER şi
SWIFT. «Mobiasbanca” OTP Group a semnat şi primul effect cu BERD privind
valorificarea unei linii de credit în sumă de 20 mil. Dolari, destinată susţinerii businessului
mic şi mijlociu. În anul 1996, «Mobiasbanca” OTP Group deja era declarată lider în
sistemul bancar din Republica Moldova după mărimea capitalului ffectuat, operaţiile de
credit şi volumul total al decontărilor ffectuate în interiorul ţării, precum şi după volumul,

3
dar şi calitatea tranzacţiilor internaţionale. În cadrul băncii s-a creat „Comitetul pentru
gestionarea activelor şi pasivelor”.

 Relaţiile de colaborare cu organizaţiile financiare internaţionale, precum şi cu băncile

de talie mondială, demonstrează profesionalismul echipei dar şi reputaţia înaltă pe care o are
«Mobiasbanca” OTP Group pe piaţa internaţională.
Datorită strategiei de dezvoltare bine definite, dar şi echipei de profesionişti care
activează în bancă, Moldindconbank a obţinut numeroase titluri care certifică calitatea
serviciilor oferite .

Obiectivul strategic principal

Asigurarea stabilităţii financiare şi consolidarea poziţiilor pe piaţa bancară, bazate pe
politica adaptivă faţă de mediul intern şi extern, creşterea calitativă şi măsurile de
minimizare a riscurilor cu scopul principal de majorare a eficienţei activităţii Băncii şi
capitalizarea ei.

Obiective strategice pe direcţii prioritare de activitate

Obiective generale
• Asigurarea stabilităţii financiare a Băncii în conformitate cu cele mai bune
practici internaţionale
• Consolidarea şi menţinerea poziţiilor pe piaţa serviciilor bancare
• Formarea rezervelor financiare suficiente pentru acoperirea riscurilor în
situaţia incertitudinii economice
• Sporirea imaginii Băncii şi dezvoltarea brandului propriu
• Implementarea celor mai bune practici de guvernare corporativă
Capitalul băncii
• Atragerea investitorului strategic cu cotă în capital 50% şi mai mult
• Creşterea capitalizării băncii
• Asigurarea unui capital optim pentru buna funcţionare a băncii

Vînzările produselor şi serviciilor bancare

• Dezvoltarea şi asigurarea competitivităţii produselor şi serviciilor băncii
• Diversificarea produselor pentru businessul mic şi mijlociu

4
 • Dezvoltarea managementului pe relaţii cu clienţii prin apropierea de
necesităţile şi cerinţele individuale

5
 • Utilizarea celor mai moderne şi eficiente instrumente de promovare a
produselor şi serviciilor bancare

• Majorarea vînzărilor de produse non-creditare, în special prin canalele

gestionate la distanţă

Atragerea resurselor financiare

• Formarea bazei de resurse financiare stabile şi diversificate
• Continuarea conlucrării cu instituţiile financiare internaţionale, fondurile de
investiţi şi băncile străine în vederea atragerii resurselor accesibile de pe piaţa externă
• Promovarea politicii active în domeniul atragerii resurselor financiare de pe
piaţa locală prin promovarea unui spectru larg de depozite şi alte instrumente financiare

Dezvoltarea canalelor de distribuţie a produselor şi serviciilor bancare

• Menţinerea primului loc pe piaţă după numărul de subdiviziuni teritoriale
• Continuarea extinderii reţelei de subdiviziuni teritoriale în regiuni cu
potenţialul economic înalt
• Monitorizarea şi eficientizarea activităţii subdiviziunilor existente ale băncii
• Dezvoltarea tehnologiilor de deservire a clienţilor la distanţă
• Lărgirea infrastructurii de deservire a cârdurilor bancare (bancomate, POS-
terminale)
• Diversificarea canalelor de distribuţie întru majorarea numărului de clienţi

Managementul riscurilor
• Implementarea recomandărilor Comitetului Basel de Supraveghere Bancară
• Implementarea celor mai bune practici de gestionare a riscurilor
• Intensificarea activităţii de prevenire şi gestiune a riscului prin optimizarea
tuturor procedurilor şi proceselor interne
• Dezvoltarea mecanismelor de control şi imunizare a portofoliului de active

Tehnologiile informaţionale bancare

• Modernizarea permanentă a tehnologiilor informaţionale
• Automatizarea proceselor bancare cu scopul de a minimiza costurile
operaţionale ale băncii şi optimizarea proceselor de business.

6
Majorarea gradului de asigurare a activităţii băncii cu echipament bancar modem şi tehnică
de calcul.

Politica resurselor umane

• Orientarea managementului resurselor umane în bancă spre majorarea
• productivităţii muncii angajaţilor
• Motivarea personalului în funcţie de rezultatele obţinute.
• Instruirea personalului în domeniul tehnicilor de vînzări şi deservire calitativă a clienţilor.
• Dezvoltarea spiritului corporativ în colectivul băncii

Activitatea social-filantropică
• Acordarea în continuare a ajutorului material păturilor vulnerabile ale societăţii,
• Susţinerea proiectelor din domeniul culturii, artei şi sportului naţional
• Susţinerea acţiunilor de păstrare şi promovare a valorilor naţionale
• Promovarea educaţiei financiare în rîndul populaţiei

7
 Organigrama băncii si principalele structuri de activitate

1. Adunarea generală a acţionarilor

. Adunarea generală a acţionarilor este organul suprem de conducere al Băncii. Adunarea
generală a acţionarilor se convoacă şi se desfăşoară în conformitate cu Legea privind
societăţile pe acţiuni, alte acte normative şi prezentul Statut.
Adunarea generală a acţionarilor are următoarele atribuţii exclusive:
a) aprobă Statutul Băncii în redacţie nouă sau modificările şi completările operate
în Statut, inclusiv cele ce ţin de schimbarea claselor şi numărului de acţiuni, de convertirea,
consolidarea sau fracţionarea acţiunilor Băncii, cu excepţia modificărilor şi completărilor ce
ţin de competenţa Consiliului Băncii pe acţiuni;
b) aprobă Regulamentul Consiliului Băncii, alege membrii lui şi încetează înainte
de termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor, remuneraţiilor
anuale şi a compensaţiilor, precum şi decide cu privire la tragerea la răspundere sau
eliberarea de răspundere a membrilor Consiliului Băncii;
d) aprobă Regulamentul Comisiei de cenzori, alege membrii ei şi retrage înainte
de termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor şi compensaţiilor,
precum şi decide cu privire la tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a
membrilor Comisiei de cenzori; e) confirmă societatea de audit pentru efectuarea auditului
obligatoriu ordinar şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor ei;
Hotărîrile adunării generale a acţionarilor privind chestiunile ce ţin de atribuţiile ei iar
obligatorii pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi acţionarii Băncii.
Adunarea generală a acţionarilor Băncii poate fi ordinară anuală sau extraordinară.
Adunarea generală a acţionarilor se ţine:
a) cu prezenţa acţionarilor;
b) prin corespondenţă;
c) sub formă mixtă.
Adunarea generală anuală a acţionarilor Băncii nu poate fi ţinută prin corespondenţă.
Pregătirea adunării generale a acţionarilor Băncii include:
a) adoptarea deciziei de convocare a adunării generale a acţionarilor;
b) întocmirea listei acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală a
acţionarilor;
c) informarea acţionarilor despre ţinerea adunării generale a acţionarilor.

8
Consiliul Băncii este format din cel puţin 7 (şapte) membri. Componenţa numerică a
Consiliului Băncii este stabilită în Regulamentul Consiliului Băncii, care este prezentat la
Banca Naţională a Moldovei (inclusiv cu modificările şi completările ulterioare) în condiţiile
stabilite de actele normative ale acesteia. Membrii Consiliului Băncii se aleg de adunarea
generală a acţionarilor Băncii prin vot cumulativ pe un termen de 4 (patru) ani.
Adunarea generală a acţionarilor alege rezerva Consiliului Băncii din 3 (trei) persoane
pentru completarea componenţei Consiliului în cazul retragerii înainte de timp a membrilor
acestuia. Subrogarea membrilor retraşi ai Consiliului se efectuează de Consiliul Băncii în
modul stabilit de Regulamentul Consiliului Băncii.
Membrii Consiliului Băncii trebuie să corespundă exigenţelor stabilite de Banca
Naţională a Moldovei.
Majoritatea membrilor Consiliului vor fi persoane care nu sunt afiliate Băncii, cu
excepţia afilierii determinate de calitatea de membru al Consiliului Băncii. Preşedintele
Consiliului Băncii se alege de Consiliul Băncii cu majoritatea simplă de voturi. În cazul
absenţei preşedintelui Consiliului Băncii, obligaţiunile lui iar îndeplinite de vicepreşedintele
Consiliului Băncii. Şedinţele ordinare ale Consiliului Băncii se desfăşoară după necesitate,
dar nu mai rar de o dată pe trimestru. Cvorumul necesar pentru ţinerea şedinţelor Consiliului
Băncii este de cel puţin 50% din membrii aleşi ai Consiliului.
Şedinţele extraordinare ale Consiliului Băncii se convoacă de
preşedintele Consiliului Băncii:
a) din iniţiativa lui;
b) la cererea unuia dintre membrii Consiliului Băncii;
c) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot;
d) la cererea Comisiei de cenzori a Băncii;
e) la propunerea Comitetului de conducere al Băncii;
f) la propunerea Direcţiei audit intern a Băncii.
3. Organul executiv Conducerea activităţii curente a Băncii este efectuată de
către organul executiv colegial – Comitetul de conducere.
Comitetul de conducere al Băncii este compus din 7 (şapte) membri, inclusiv
preşedintele Comitetului de conducere al Băncii.
Membrii Comitetului de conducere al Băncii, inclusiv preşedintele, prim-
vicepreşedintele şi vicepreşedinţii, sunt numiţi de către Consiliului Băncii pe un termen de 5
ani. Aceiaşi membri ai Comitetului de conducere pot fi numiţi în funcţie un număr nelimitat

9
de ori. Persoanele numite iniţial de Consiliul Băncii în funcţie de membru al Comitetului de
conducere încep să-şi exercite funcţia respectivă după confirmarea Băncii Naţionale a
Moldovei. De competenţa Comitetului de conducere ţin toate chestiunile de conducere a
activităţii curente a Băncii, cu excepţia chestiunilor ce ţin de competenţa adunării generale a
acţionarilor sau ale Consiliului Băncii. 24 Comitetul de conducere al Băncii asigură
îndeplinirea hotărîrilor adunării generale a acţionarilor, deciziilor Consiliului societăţii şi
este subordonat Consiliului Băncii.
Comitetul de conducere al Băncii este obligat să asigure prezentarea Consiliului
societăţii, Comisiei de cenzori şi fiecărui membru al acestora a documentelor şi a altor
informaţii necesare pentru îndeplinirea în mod corespunzător a atribuţiilor lor.
4. Comisia de cenzori a Băncii. Comisia de cenzori îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea instituţiilor financiare, alte acte
normative, prezentul Statut şi Regulamentul Comisiei de cenzori a Băncii.
Comisia de cenzori a Băncii se subordonează exclusiv adunării generale a
acţionarilor.
Comisia de cenzori este alcătuită din 3 (trei) membri aleşi de adunarea generală a
acţionarilor Băncii pentru o perioadă de 3 ani. Majoritatea membrilor Comisiei de cenzori
trebuie să fie persoane care nu sunt angajaţi ai Băncii.

Membru al Comisiei de cenzori nu poate fi:

a) membrul Consiliului Băncii;
b) membrul Comitetului de conducere şi salariatul contabilităţii Băncii;
c) persoana necalificată în domeniul evidenţei contabile, finanţelor şi economiei;
Comisia de cenzori se întruneşte în şedinţe ordinare o dată în trimestru şi în şedinţe
extraordinare, la convocarea Consiliului Băncii sau a doi membri ai sai.
Deciziile se iau cu votul majorităţii membrilor care nu iar în drept să se
abţină de la votare.

Comisia de cenzori a Băncii:

10
 a) stabileşte pentru Bancă proceduri de evidenţă contabilă şi de control contabil
în temeiul regulamentelor Băncii Naţionale a Moldovei, supraveghează respectarea lor şi
controlează conturile şi alte documente ale Băncii;
b) verifică respectarea legilor şi a regulamentelor aplicabile Băncii şi prezintă
Consiliului Băncii rapoartele respective;
c) prezintă rapoarte la cererea Consiliului Băncii, precum şi referitor la
problemele pe care le consideră necesare;
d) efectuează controale extraordinare ale activităţii Băncii:

e) - din proprie iniţiativă;

f) – la cererea acţionarilor, care deţin nu mai puţin de 10% de acţiuni cu drept de

vot; - conform hotărîrii Adunării generale a acţionarilor sau Consiliului Băncii;
g) exercită controlul activităţii economico-financiare a Băncii pe an;

h) verifică activitatea direcţiei audit intern , face legătură cu auditorii externi şi

comunică datele Consiliului Băncii.
5. Persoanele cu funcţii de răspundere ale Băncii.
Persoanele cu funcţii de răspundere ale Băncii, determinate conform legislaţiei în vigoare, şi
persoanele afiliate lor:
a) nu pot primi donaţii sau servicii fără plată de la Bancă, persoanele juridice
afiliate Băncii, cu excepţia celor a căror valoare nu depăşeşte salariul mediu pe ţară;
b) nu vor acorda avantaje unor terţi în detrimentul Băncii
c) nu vor folosi oportunităţile de afaceri ale Băncii în scopul realizării intereselor
proprii, ale persoanelor sale afiliate, ale partenerilor de afaceri, precum şi intereselor altor
persoane. Persoana cu funcţii de răspundere va raporta imediat preşedintelui Consiliului
Băncii, sau, după caz, preşedintelui Comitetului de conducere despre orice conflict de
interese sau potenţial conflict de interese, care este de importanţă materială pentru Bancă, şi
va furniza informaţiile relevante.

Persoane cu funcţii de răspundere ale Băncii nu pot fi:

a) funcţionarii publici care exercită controlul asupra activităţii Băncii;
b) persoanele cărora, prin hotărîrea instanţei judecătoreşti, le este interzis să

11
deţină funcţiile respective;
c) persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvîrşite cu
intenţie, infracţiuni economice, infracţiuni împotriva proprietăţii;
d) persoanele incapabile.

12
 Capitolul II Caracteristica operaţiunilor efectuate de către
bancă Serviciile prestate de către banca se impart in doua
categorii:
Servicii persoane juridice
• Credite • Operaţiuni • ServiciulSMS-
• Depozite documentare Business
• Servicii de casă şi •Operaţiuni valutare •Cambii bancare
Decontări • Valori mobiliare • încasarea numerarului
• Cârduri bancare
. • Tarife
Servicii persoane fizice
• Depozite •Conturi curente •Safeuri bancare
• Credite •Schimb Valutar •Monede jubiliare şi
• Carduri bancare •Valori mobiliare comemorative
• Transferuri băneşti
• Pentru imigranţi • Tarife

13
 2.1 Resursele atrase: depozite, tipurile şi condiţiile
1 Cont de depozit – cont deschis de Bancă pe numele Deponentului, destinat
evidenţei mijloacelor băneşti pe o perioadă determinată sau nedeterminată de timp, cu sau Iar
dobândă, în conformitate cu condiţiile în vigoare.
2 Depozitul bancar reprezintă o sumă de bani depusă la bancă, pe o perioadă
definită, pentru care banca plăteşte deponentului o dobîndă.
Documentele necesare pentru deschiderea contului de depozit.
În cazul deschiderii contului personal de către deponent:
• actul de identitate al deponentului în original şi copia acestuia. În cazul
deschiderii contului de către o persoana împuternicită:
• actul de identitate al persoanei împuternicite în original şi copia acestuia;
• copia autentificată notarial a actului de identitate al deponentului;
• procura în original sau copia acesteia autentificată notarial. În cazul deschiderii
contului de către părinţi sau tutore (curatore) persoanelor care nu au atins majoratul,
persoanelor limitate/lipsite de capacitatea de exerciţiu:
• actul de identitate al persoanei care prezintă actele deponentului în original şi
copie;
• certificatul de naştere al deponentului care nu a atins majoratul, sau
• copia autentificată notarial a actului de identitate al deponentului;
• actul autorităţii de tutelă şi curatelă – în cazul cînd deponentul este prezentat
prin tutore (curator);
• copia hotărîrii instanţei de judecată conform căreia persoana a fost declarată
limitată/lipsită de capacitatea de exerciţiu şi necesită instituirea tutelei (curatelei) – în cazul
cînd deponentul este prezentat prin tutore (curator).

14
 Modificarea şi închiderea conturilor de depozit se efectuează în baza cererii, la
prezentarea buletinului de identitate în original şi a contractului de depozit (după caz).
Tipuri de depozite în funcţie de criterii specifice, există mai multe tipuri de depozite.
Depozitele pot fi deschise în lei (MDL) şi/sau în valută străină (USD, EUR). Periodicitatea
de plată a dobînzii poate fi: lunară sau anuală. În funcţie de regimul ratei dobînzii există:
• depozite cu dobînda flotantă, cînd Banca îşi rezervă dreptul de a modifica în
mod unilateral mărimea ratei dobînzii pe tot parcursul termenului de valabilitate al
contractului de depozit, în dependenţă de evoluţia pieţei.
• depozite cu dobînda fixă – Banca nu va modifica rata dobînzii pînă la
expirarea termenului indicat în contract;
• depozite cu dobînda fixă pentru o perioadă de timp – Banca va modifica rata
dobînzii doar după expirarea unui termen stabilit în contractul de depozit, în dependenţă de
evoluţia pieţei.
Condiţiile de reziliere a contractului de depozit înainte de termen. La cererea
Deponentului, Banca va rezilia contractul de depozit înainte de termen şi va restitui suma
depozitului înainte de expirarea termenului indicat contract, fără plata dobînzii calculate,
Deponentul respectînd un termen de preaviz de cel puţin 10 zile calendaristice, iar suma
dobînzii primite pînă la restituire va fi retrasă de Bancă din suma depozitului. În cazul
restituirii anticipate a depozitului, la sumele acumulate prin virament se va reţine un
comision de eliberare a numerarului în conformitate cu tarifele în vigoare ale Băncii.
Depozitele se garantează în conformitate cu Legea privind garantarea depozitelor
persoanelor fizice în sistemul bancar.

15
 2.2 Tipuri de conturi care pot fi deschise pentru clienţii băncii şi modalitatea
deschiderii
Conturile care se pot deschide clienţilor se pot grupa în trei mari categorii :
• conturi curente,
• conturi de depozite
• conturi de împrumut.
Conturi curente
Contul curent este un cont bancar destinat depunerii mijloacelor băneşti, fară
fixarea termenului de păstrare. Conturile curente pot fi deschise atît în lei, cît şi în valută
străină.
Contul curent poate servi deopotrivă la păstrarea banilor şi la efectuarea de plăţi,
încasări sau transferuri bancare.
„«Mobiasbanca” OTP Group” deschide conturi curente persoanelor fizice în lei
moldoveneşti şi valută străină.
1. Pentru a deschide un cont curent persoanele fizice rezidente sau nerezidente
care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate prezintă următoarele
documente:
a. cererea de deschidere a contului;
b. copia actului de identitate a titularului de cont;
c. chestionarul pentru persoana fizică
2. în cazul deschiderii contului curent pentru persoanele fizice rezidente şi
nerezidente, care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate, de către
persoana împuternicită se prezintă următoarele documente:
a. cererea de deschidere a contului perfectată de persoana împuternicită;
b. copia actului de identitate a titularului de cont, legalizată notarial (la prima
prezentare la bancă titularul contului pentru identificare va prezenta originalul actului de
identitate);
c. copia actului de identitate a persoanei împuternicite cu dreptul de a prezenta
documentele pentru deschiderea contului;
d. actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă
împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea contului;
e. chestionarul pentru persoana fizică;
Conturile de depozit. Investiţiile financiare ale clienţilor făcute la bănci cu scop de
fructificare a capitalului sunt cunoscute sub numele de depozite bancare la termen şi se

16
înregistrează în conturi de depozite.
Conturile de împrumut reflectă obligaţiile clienţilor faţă de bancă şi se debitează
cu valoarea creditelor trase, creditându-se cu sumele rambursate. Toate conturile de
împrumut funcţionează prin intermediul contului curent, respectiv cu sumele trase din credit
se alimentează contul curent din care se fac apoi plăţile şi invers din suinele disponibile în
contul curent se rambursează creditele din contul de credite şi se plătesc dobânzile şi
comisioanele datorate băncii. Conturile de împrumut corespund tipurilor de credite folosite
de bancă. Dobânda este de regulă fluctuantă şi depinde de nivelul pieţei, calitatea clientului
de perioada de creditare.
După continuitatea înregistrării operaţiunilor în ele, deosebim 2 tipuri de conturi :
Provizoriu – o acţiune temporară şi serveşte pentru depunerea mijloacelor băneşti
aferente formării capitalului social sau majorării lui (din acest cont nu se retrag banii);
1. In sens deplin care se clasifică astfel:
* Cont curent (de decontare) – deschis persoanelor fizice şi juridice care serveşte
pentru înregistrarea în ordinea cronologică a tuturor operaţiunilor care apar în cadrul
tranzacţiilor efectuate de titularul contului (se mai numeşte cont curent).
Cont de depozit carepoate fi:
a) la vedere – serveşte pentru păstrarea mijloacelor băneşti depuse fară indicarea
termenului de extragere a acestora din cont;
b) la termen – serveşte pentru păstrarea mijloacelor băneşti pe o perioadă fixată
de timp şi presupune că banca să calculeze dobânda reieşind din soldul acestui cont.
* Cont de împrumut – utilizat pentru păstrarea informaţiei cu privire la creditele
acordate clienţilor băncii cât şi evidenţa dobânzilor calculate şi încasate de bancă;
.

17
 2.3Tipuri de credite acordate şi condiţiile
Creditul – operaţiunea prin care se ia in stapinire imediata resurse, in schimbul unei
promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobinzi ce
remunereaza pe imprumutator.
I. Credite fară gaj
Creditele fară gaj sunt de regulă credite de consum şi se acordă necesităţi primordiale.
Avantajul acestor credite este universalitatea lor, adică pot fi utilizate la alegerea
solicitantului în orice scop, ce nu contravine legislaţiei în vigoare (ex. pentru tratament
medical, plata studiilor, turism, reparaţia locuinţei etc.).
Documente necesare de prezentat la acordare de către:
• Categoriile preferenţiale de solicitanţi de credit menţionate
Cerere-chestionar de acordare a creditului (se prezintă de către solicitant);
Buletin de identitate (original + copie);
Unul din documentele ce confirmă funcţia deţinută: certificat de salariu, ordin de
numire în funcţie; carnet de muncă; pentru pensionari şi/sau extrasul din carnetul de
pensionar şi/sau extrasul din contul în care se virează pensia; lista persoanelor (conform
categoriilor de persoane) semnată şi ştampilată de către conducerea întreprinderii.
Creditul de nevoi personale fară garanţii
Creditul de nevoi personale fară garanţii poate fi eliberat în numerar şi prin virament
. • Destinaţia – necesităţi curente.
Suma creditului – de la 3 000 lei până la 100 000 lei (cu pasul de 1 000 lei);
• Termen – până la 24 luni; rata dobânzii/flotantă – 17,0% anual pentru
categoriile preferenţiale de persoanele fizice şi 17,5% anual pentru categoriile standard de
persoanele fizice.
• Termen – până la 48 luni; rata dobânzii/flotantă – 17,5% anual pentru
categoriile preferenţiale de persoanele fizice şi 18,0% anual pentru categoriile standard de
persoanele fizice
Cârdul de credit Credit acordat sub formă de linie de credit revolving, adică creditul
poate fi debursat şi rambursat de nenumărate ori până la termenul de scadenţă finală, astfel
pot fi minimizate costurile ce ţin de plata dobânzilor.
• Destinaţia – necesităţi curente..
• Perioada de graţie – 30 – 60 zile. Pe sumele debitate din contul de card şi
rambursate în perioada de graţie nu se calculează dobândă (dobânda – 0%)
. • în afara perioadei de graţie rata dobânzii este flotantă.

18
 • Rata dobânzii în lei moldoveneşti (MDL):
• a) pentru categoriile preferenţiale de persoanele fizice 17,0 – 18,5% anual;
• b) pentru categoriile standard de persoanele fizice 17,50 – 20,0% anual.
Overdraft pe cardul de debit (salarial).
Creditul overdraft pe conturile de card de debit (salarial) acordat sub formă de linie de
credit revolving reprezintă creditele de consum, destinate pentru acoperirea insuficienţei de
disponibil pe cârdul de debit (salarial) pe perioade scurte de timp şi poate fi utilizat pentru
necesităţi curente la alegerea solicitantului în orice scop, ce nu contravine legislaţiei în
vigoare (ex. pentru tratament medical, plata studiilor, turism, etc.). Creditul overdraft pe
conturile de card de debit (salarial) reprezintă suma care depăşeşte soldul contului de card de
debit. Debitorul poate efectua mai multe trageri din cont pe parcursul lunii, cu condiţia ca
suma totală a tragerilor să nu depăşească plafonul maxim, ce include suma creditului şi a
salariului acestuia
1. contracte de muncă prin cumul (cu prezentarea obligatorie a certificatului de
salariu);
2. contracte de arendă (chirii) şi/sau alte contracte ce confirmă venituri permanente cu
prezentarea documentelor ce demonstrează primirea efectivă a veniturilor,
4.documente ce confirmă primirea transferurilor băneşti rapide.
Transferurile băneşti rapide se acceptă numai dacă sunt primite de la soţ/soţie, rude de
gradul I şi/sau II şi trebuie să fie permanente minimum 6 luni, cel puţin lunar.
O contract individual de muncă (original+copie), tradus şi autentificat la notar, permis
de şedere legiferat în ţările Uniunii Europene (original+copie) şi dovada obţinerii veniturilor
– doar pentru fidejusorii (soţ/soţie, rudele de gradul I şi/sau II), care obţin venituri în ţările
Uniunii Europene şi participă la rambursarea creditului (doar fidejusorul).
II. Credite cu gaj
Se utilizează pentru orice destinaţie ce nu contravine legislaţiei în vigoare.
Tipuri de credite cu gaj :
Credit de consum pentru necesităţi curente şi investiţionale cu asigurare depozit
bancar(curente sau investiţionale)
Creditul imobiliar de achiziţii( procurarea bunurilor imobiliare )
Creditul „ Exclusiv‘\necesitati primordiale )
Credite de nevoi personale cu garanţii{achiziţii auto ,nevoi personale ,reparaţii)

• Documentele necesare pentru examinarea şi acordarea creditelor:

19
 1. Cerere- chestionar de acordare a creditului;
2. Buletin de identitate (original);
3. Documente care confirmă veniturile solicitantului şi după caz a fidejusorului
(certificat de salariu, contracte de muncă prin cumul, etc.);
4. Actul de proprietate privind imobilul (original+copie);
5.Raport de evaluare a bunului imobil (ce urmează a fi depus în gaj) efectuat de către
un evaluator (în conformitate cu legislaţia privind activitatea de evaluare)
agreat de Bancă, în conformitate cu Hotărârea Comitetului de conducere cu privire la
evaluatorii agreaţi de Bancă.
6. Informaţia debitorului potrivit
7. Contract de asigurare a bunului imobil (depus în gaj) la valoarea de înlocuire
împotriva tuturor riscurilor de pieire şi deteriorare fortuită. Contractul de asigurare trebuie să
fie în beneficiul Băncii, valabil pe toată durata creditului şi încheiat cu o companie de
asigurări agreată de Bancă în conformitate cu Hotărârea Comitetului de conducere cu privire
la companiile de asigurări agreate de Bancă (în cazul asigurării creditului cu bun imobil).
Poliţa de asigurare a bunului imobil (în cazul asigurării creditului cu bun imobil).
8. Documentul ce face dovada efectuării plăţii primei de asigurare (în cazul
asigurării creditului cu bun imobil).
•Cerinţe faţă de imobilul ce serveşte ca şi asigurare la credit:
1.Banca acceptă în gaj numai bunuri imobile care sunt înregistrate la Oficiul cadastral
în Registrul bunurilor imobile şi deţin număr cadastral separat;
2.Acordarea creditelor asigurate cu imobil în curs de execuţie înregistrat la Organul
Teritorial Cadastral cu număr cadastral separat intră în competenţa Comitetului de
conducere;
3.lmobilul trebuie să fie în stare bună, amplasat într-o zonă avantajoasă în care sunt
frecvente tranzacţiile imobiliare (municipii, centre raionale şi în alte localităţi) pentru a putea
fi uşor vândut.
4.Bunul imobil trebuie să fie asigurat în favoarea Băncii la o companie de asigurare
agreată de Bancă, împotriva tuturor riscurilor de pieire şi deteriorare fortuită, pentru toată
perioada de derulare a creditului. În acest sens, debitorul ipotecar va prezenta Băncii
contractul de asigurare, poliţa de asigurare şi documentul ce confirmă dovada efectuării plăţii
parţiale (cel puţin pentru un an în avans) sau integrale a primei de asigurare în dependenţă de
condiţiile stipulate în contractul de asigurare;
Imobilul acceptat în calitate de gaj poate fi: imobil locativ (apartamente, case de

20
locuit) şi/sau imobil cu caracter şocial-industrial – oficii, benzinării, centre comerciale, etc.;
Evaluarea gajului imobil se efectuează în conformitate cu criteriile şi normele de
evaluare stabilite de cadrul metodologic al Băncii.
Cerinţe faţă de automobilele care servesc ca şi asigurare (gaj) la credit la momentul
acordării creditului:
1.Dacă automobilele (autoturisme, transport comercial, basculante) sunt de origine
(marcă) din: ţările C.S.I. – trebuie să nu fie mai vechi de 7 ani de la data fabricării; alte ţări
străine – trebuie să nu fie mai vechi de 10 ani de la data fabricării.
2.Automobilele obligatoriu vor fi asigurate “Casco” în favoarea Băncii pentru toată
perioada de derulare a creditului.

21
 2.4 Operaţiuni de decontări, tipuri şi modalitatea de desfăşurare
Operaţiunile de decontări şi de casă includ:
• Evidenţa conturilor în diferite valute;
• Înregistrarea mijloacelor băneşti în conturi;
• Operaţiuni de convertire a valutei;
• Operaţiuni cu documentele de plată;
• Transferuri internaţionale a mijloacelor băneşti;
• Obţinerea extraselor din conturile bancare;
• Servicii de informare cu privire la tranzacţiile efectuate;
• Ajutor în căutarea sumelor care nu au fost înregistrare în contul clientului;
• Eliberarea numerarului din cont pentru diferite scopuri;
• Servicii de curier DHL, TNT, UPS;
• Servicii de consultanţă.
Documentele necesare a fi prezentate pentru deschiderea contului:
• Cerere de deschidere a contului în forma stabilită de bancă
• Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice şi întreprinderilor
individuale, eliberat de Camera înregistrării de Stat a Ministerului
• Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor al R.M. (original şi copia);
• Adeverinţa a Biroului Naţional de Statistică al R.M. (original şi copia);
• Certificatului de înregistrare sau documentul recunoscut ca atare (original
şi copia);
• Actul de identitate a persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului (original şi copia);
Ordin de angajare a contabilului –şef, director adjunct, etc.;
• Fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei, legalizată notarial (2
exemplare);
• Chestionarul clientului;
» Contractul privind deservirea de decontări şi de casă
2.5 Operaţiuni de casă:
Organizarea serviciilor de casă şi modul derulării operaţiunilor de încasare şi de eliberare a
numerarului.
Fiecare banca este obligata sa aiba amenajat un compartiment de casierie prin
intermediul careia va acorda clienţilor sai servicii de depunere si de extragere de numerar,

22
servicii de convertire a unei valute in alta, verificarea si numararea numerarului.
Activitatea de casierie bancara este o forma a circuitului numerarului prin care acesta
trece de la un client la altul prin intermediul casieriei bancare. Totodata, in banca, numerarul
se depoziteaza, se elimina bancnotele si monedele uzate si se inlocuiesc cu altele noi, se
verifica autenticitatea acestora si se repun in circulaţie, populaţia si agenţii economici avand
mai multa incredere intrucat provin de la banca. Activitatea de casierie este cea mai veche
activitate bancara si este prezenta aproape in toate băncile comerciale, ceea ce a format
imaginea ca banca inseamna in primul rand casierie.
Sectorul caseriei este organizat şi funcţionează separate de alte sectoare ale
subdiviziunii bănci.
In cadrul caseriei se pot organiza următoarele compartimente :
1.tezaurul şi safeul refractar care serveşte ca tezaur
2. casa de circulaţie ,care poate include biroul pentru trierea şi ambalarea
numerarului
3.casa de operaţiuni
În înfiinţarea caselor de operaţiuni ce vor funcţiona în afara sediului băncii se aprobă
de către Preşedintele Comitetului de Conducere al băncii.
Fiecare operator ghişeu banca va avea locul de muncă în încăpere separate ,dotată cu
ghişeu care se închide .Uşa încăperii va fi dotată cu lacăt cu chei şi va fi încuiată pe parcursul
zilei de lucru .De asemenea biroul va fi dotat cu dulapuri metalice cu lacati pentru păstrare
valorilor pet imp de noapte ,zile de repaus şi sărbători .
Safeurile refractate vor fi dotate cu cel puţin două lacati cu chei şi posibilităţi de
asigilare de către operatorul ghişeu bancă şi specialistul deservire conturi .
La ghiseile filialelor băncii se va afişa un aviz cu următorul text :
“ Verificarea şi numărarea banilor se face la ghiseile băncii sau în birouri pentru
verificarea numerarului în prezenţa unui angajat desemnat al băncii . Banca nu răspunde
pentru reclamaţii le făcute ulterior .”
Este strict interzis intrarea şi aflarea :
A) în caserie a altor persoane decât cele cu drept de access au care fac excepţie
conform prevederilor prezentului regulament ,fără aprobarea şefului subdiviziunile
respective
B) Personalului caseriei ,1a părăsirea locului de muncă indifferent de motiv şi
durata să lase :
1 numerarul şi celelalte valori pe mese sau în mese

23
 2 uşa casieriei ,biroului de casa ,ghişeul,uşa safeului /dulapului metallic deschis
etc
La începutul programului de lucru ,precum şi după pauzele de masă fiecare angajat ,
din casierie este obligat să predea unei persoane desemnate de şeful subdiviziunii băncii
banii proprii şi codurile persoanale.
Şeful casei subdiviziunii băncii şi operatorul ghişeu banca din casa amplasată în afara
băncii sunt obligaţi să verifice zilnic ,înainte de începerea programului de lucru ,funcţionarea
sistemelor de supraveghere video şi sistemelor de alarmă ,acordate la pupitrul prestatorului
serviciilor de pază cu înregistrarea numărului operatorului care a confirmat starea perfectă a
acestui system în registrul stability de evident a funcţionării sistemelor de alarmă .
Uşile tezaurului vor fi dotate cu trei lacate ,iar safeul refractar care serveşte ca tezaur
va fi dotat cu cel puţin două lacate ,chei le de la care vor fi în gestiunea după cum urmează :
a) una va fi deţinută de către şeful casei sau înlocuitorul aestuia
b) una va fi deţinută de către conducătorul subdiviziuni băncii
c) una va fi deţinută de către contabilul şef sau adjunctul acestuia
Gestionarii valorilor din tezaur trebuie să aibă şi câte un sigiliu din metl ,având gravat
pe el funcţia respective :”conducător ’Y’contabil-şefV’şef casa ”cu care personal ,sigilează
zilnic ,tezaurul sau safeul refractat.
Predarea -primirea valorilor se va efectua în conformitate cu “ordinea predării -
primirii valorilor la schimbarea gestionarului de valori
Tezaurul se închide şi se deschide numai de către gestionarii de valori ,care răspund
integral şi în comun de existent,păstrarea numeraului şi a celorlalte valori.
La sfârşitul zilei operaţionale şeful casei subdiviziunii băncii :
a) efectuează înregistrarea tranzacţiilor de transmitere a şoldurilor de numerar din
conturile sale în conturile tezaurului .
b) generează şi imprima pe support de hârtie borderoul de rulaje şi solduri în conturile
tezaurului într-un exemplar .
c) completează registrele de casă .
La “Mobiasbanca OTP Group ” casieria este multifuncţionala care permite ca toate
operaţiunile de cont si cele de casierie, dar numai de valori mai mici, sa se efectueze la un
singur ghişeu, insa ghişeul este separat de doua case :
Casa operaţional care e ocupa nemijlocit de incasarea si eliberarea numerarului in
dependent de serviviul prestat persoanelor fizice sau juridice.
Casa valutara care in conformitate cu legislaţia in vigoare esfectueaza schimb valutar

24
atit pentru persoane fizice cit si juridice .
Casa de operaţiuni(operational ) -casa filialei băncii care efectuează operaţiuni de
încasări în numerar la solicitarea clienţilor în cadrul produselor oferite acestora de către
bancă.
Numerarul încasat sau eliberat în timpul funcţionării casei de operaţiuni se
înregistrează în evident contabilă a băncii în conformitate cu prevederile Normelor interne
privind evident contabilă a operaţiunilor cu numerar ,aprobate în ordinea stabilită la bancă
.Evidenta numerarului în MN şi VS existente în conturile interne de casierie şi ale
clienţilor ,se ţine chronologic şi sistematic ,pe categorii şi nominale ale pachetelor complete
în conformitate cu prevederile Regulamentului BNM.
Şefii subdiviziunilor băncii sunt obligaţi să respecte strict limitele maxime de numerar
aprobate .In cazul în care şoldul numerarului depăşeşte limita stabilită şefii subdiviziunii
urmează să întreprindă măsuri de rigoare pentru diminuarea soldurilor de numerar sub
nivelul limitei stabilite în scopul sporirii disciplinei şi nivelului de conştientizare de către
persoanele responsabile din cadrul filialelor ,a necesităţii respectării limitelor de numerar
stabilite,se va include estimarea calităţii gestionarii soldurilor de numerar şi respectării
limitelor ,ca indicator de performanţă în cadrul fiselor de evaluare a performantelor
persoanelor responsabile din filialele băncii .

25
 Capitolul III. Analiza poziţiei financiare şi a
performanţelor a băncii comerciale
Scopul strategiei al conducerii băncii este de a folosi rentabil capitalul acţionarilor,
aplicînd principiile prudenţei bancare, protejînd depozitele clienţilor, oferind servicii bancare
de calitate cu ajutorul unui personal bine calificat, avînd responsabilitatea îndeplinirii acestor
obligaţii.
Activitatea complexă a băncilor , în special activitatea financiară, necesită o analiză
financiară completă şi complexă a eficienţei şi performaţei obşinute. Această analiză poate fi
făcută în mai multe moduri, unul din acestea fiind folosirea indicatorilor de performaţă
bancară, modelele de calcul ale acestora putînd fi dezvoltate pentru determinarea influenţei
factorilor asupra evoluţiei fiecăruia dintre indicatori. Problema utilizării indicatorilor
comportă nuanţe diverse :
• exprimarea cifrică a nivelului anumitor indicatori oferă o imagine, în acelaşi
timp, sintetică şi cuprinzătoare, dar în nici un caz o imagine completă a rezultatelor activităţii
unei bănci.
• calculul în dinamică a indicatorilor performanţei bancare dă posibilitatea, pe de
o parte, de a compara nivelurile acestora faţă de anumite perioade de referinţă şi a stabili,
astfel, tendinţa de evoluţie a activităţii bancare, iar, pe de altă parte, se pot cuprinde analize
pertinente şi relevante în legătură cu factorii care au influenţat evoluţia în sens pozitiv sau
negativ a indicatorilor în cauză.
Băncile desfăşoară 3 tipuri de activităţi:
I. Intermediere financiară -constă în colectarea fondurilor, acordări de credite
sau achiziţii de titluri; "
II. Activităţi de piaţă concretizate în operaţiuni asupra titlurilor primare şi
derivate;
III. Prestarea de servicii pentru clienţi - efectuînd operaţiuni de plată şi,
acordînd consultatii.
Instrumentul care reflectă aceste achiziţii este bilanţul, în ale cărui posturi sînt
reflectate elementele acestuia si se clasifică în funcţie de lichiditatea activelor şi
exigibilitatea pasivelor. Formatul bilanţului bancar este reglementat şi nu poate fi modificat.
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care prezintă activele, datoriile şi
capitalurile proprii ale băncii la sfârşitul perioadei financiare.
Analiza financiară ajută la identificarea activităţii nesatisfăcătoare a

26
 instituţiei şi la stabilirea măsurilor care vor influenţa rezultatele în viitor.
Prin cunoaşterea postfaptică, curentă şi previzională a activităţii agenţilor
economici a rezultatelor interne şi a cauzelor care le-au generat, analiza contribuie la
cunoaşterea continuă a eficienţei utilizării resurselor umane, materiale şi financiare.
Deoarece obiectivul principal al unei persoane juridice îl constituie maximizarea valorii
patrimoniului, eficienţa cu care a fost folosit capitalul investit constituie obiectivul central al
diagnosticului financiar.
Analiza financiară îndeplineşte următoarele funcţii.
1. de informare
2. de evaluare a potenţialului tehnico-economic
3. de realizare a gestiunii eficiente a patrimoniului instituţiei
de realizare a relaţiilor cu mediul extern.
Reieşind din cele expuse rolul analizei economico-financiare-bancare poate fi
sistematizat astfel:
• analiza financiară reprezintă un mijloc indispensabil în elaborarea unor planuri
reale, temeinice fundamentate din punct de vedere ştiinţific;
• analiza financiară în acelaşi timp este un instrument operativ de cunoaştere şi
de reglare a procesului îndeplinirii planului;
• analizei financiare îi revine rolul de a contribui la asigurarea unui echilibru
permanent la îmbunătăţirea rezultatelor economico-fmanciare.
In mersul analizei se trec prin acelea etape ca in procesul gindirii :
1 contemplarea vie
2 Gindirea abstracta
3 formarea noilor propuneri practice
Analiza economica este o metoda de studiere cu ajutorul careia,examinam procesele si
fenomenele economice in intregime .Apoi le descompunem in timp si in spaţiu ,evidenţiind
cauzele ce au provocat schimbările ce au avut loc.

27
 3.1 Analiza capitalului şi structura lui.
Analiza capitalului şi structura lui. Capitalul propriu reprezintă marimea ramasa a
activelor institutiei dupa scaderea datoriilor .In mod normal banca reuşeşte sa creeze
capitlaul prorpiu I urma desfasurarii eficiente a activitatii economice .
Exemplu 1
Vom analiza marimea si evoluţia capitalului propriu la BC „MoldovaAgroidbanc „ SA
prin metoda balantiera .In baza datelor din FINI - trimestrul III 2015-2016,vom alcatui
tabelul analitic si vom face concluzii de rigoare.
Tabelul 1: Analiza structurii capitalului propriu.

•ii' Trimestrul III Ritmul de

Indicatori Trimestrul III 2015 2016 creştere

Capital propriu 1909742964 2015762213 105.551493106

Total datorii 13363130721 12939268227 96.828119825

Total active 15272873685 14955030440 97.918903465

Concluzie :Conform calculelor effectuate in tabelul de mai sus , observam ca

”Mobiasbanca OTP Group” dispune de o mărime pozitiva a capitalului propriu ,pe parcursul
trimestrului III 2015 insa pe parcursul perioadei se observa o uşoara scădere atit a activelor
cit si a datoriilor .
Pentru o analiza mai indetaliata este necesar de a analiza structura capitalului
propriu :
Exemplu 2
Vom analiza marimea si evoluţia capitalului propriu la „«Mobiasbanca” OTP Group
„ prin metoda balantiera .In baza datelor din FINI -bilanţul trimestrul III 2015 si trimestrului
III 2016 ,vom alcatui tabelul analitic si vom face concluzii de rigoare.

28
 Tabelul 2:Analiza structurii capitalului propriu.
Indicatori 31.07.2015 31.07.2016 Abaterea

Sumă,lei Procente,% Sumă.Iei Procente,% Sumă.Iei Procente,

%
Prime de capital 5 000 0.00026 5 000 0.00025 0 -0.00001

Alte capitaluri 0 0 0 0 0
proprii

Rezereve din 5 820 259 0.305 13 322 813 0.66 +7 502 554 +0.36
reevaluare

Rezerve 1 409 452 73.80 1 507 968 74.80 +98 516 695 +1,00

005 700

Actiuni priprii 2 313 700 0.12 2 313 700 0.11 0 -0.01

Pierderea x 0 x 0 0 0
profitului ce se
atribuie
acționarilor
Dividente 0 0 x 0 0 0
interimare

Rezerve din X 0 x 0 0 0
reevaluare

Capital social 496 779 400 26.00 496 779 25.00 0 -1

400

Total capital 1 909 742 100 2 015 762 100 +106 019 x

propriu 964 213 249

29
 BVF: +106 019 249 = +7 502 54+98 516 695
+106 019 249 = +106 019 249
Concluzie : In baza analizei effectuate in tabelul de mai sus ,am observat ca capitalul
” Mobiasbanca OTP Group ” s-a majorat fata de semestrul anterior cu 106 019 249 lei
asupra acestei majorari a influentat pozitiv indicatorii “Rezerve ” care a majorat capitalul
respective cu 98 516 695 si rezervele din reevaluare cu 7 502 554 lei dar fara o influnta
semnificativa.L a acest capitol am observat ca banca nu dispune de ” Alte capitaluri proprii”,
” Pierderea, profitul ce se atribuie acţionarilor băncii”, “Dividente interimare”,“Rezerve din
reevaluare”,si tot o data care au o influenta neutral asupra capitalului propriu al băncii.
3.2Dinamica depozitelor atrase;
Vom analiza marimea si evoluţia depozitelor la BC „«Mobiasbanca” OTP Group „ SA
prin metoda balantiera .In baza datelor informaţia privind depozitele ,vom alcatui tabelul
analitic si vom face concluzii de rigoare.
Tabelul 3:Analiza depozitelor.
Indicatori Lunii Lunii Abaterea
precedente celei gestionare 31.07.2016 absolută
gestionare
Lei 30.06.2016
Val. Lei Val. Lei Val.
Depozite la vedere ,1171725 1152736 1227404 1116851 +55679 -35885
fara dobinda
Depozite la vedere 927050 132941 926983 119922 -67 -13019
cu dobinda
Depozite la termen 18099 7060 47164 6192 +29065 -868
fara dobinda
Depozite la termen 4668513 3495511 4530957 3381823 -137556 -113688
cu dobinda
Total depozite 6785387 4788248 ' 6732508 4624788 -52879 -163460
Concluzie :In urma calculelor effectuate mai sus putem spune ca vedem o tendinta
uşoara scădere a depozitelor atit la vedere cit si la termen asupra depozitelor a influentet
pozitiv depoziţie la vedere fara dobinda si depozitele la termen fara dobinda respective cu
55679 lei si 29065 lei dar fiind insufficient pentru a avea un rezultat pozitiv ceea ce denota
faptul ca depozitele scad semnificativ .

30
 Tipul de depozit Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

l.Depozit la 2988879 3977293 4384714

vedere cu dobinda

1.1 Depozit 2462622 3030119 1621718

pers.Fizice
1,2Depozit 526257 947174 2762996
persoane juridice

2.Depozit la 131377 152705 1807818

termen cu dobinda

2.1 Depozit 130012 150931 1178293

per.Fizice
2.2Depozit 1365 1774 629525
pers.Juridice

3.Depozit la 488868 677616 4333390

vedere fara dobinda

3.1 Depozit 21614 20930 849642

pers.fizice
3.2Depozit 467254 656686 1900510
pers.Juridice

Total Depozite 2614248 3201980 5232891

Pers izice

Total depozite 994876 1605634 5293031

persoane juridice

31
Depoziţie personelor juridice

32
 Concluzie:In baza calculelor efectuate am observat ca depozitele persoaneloe fizice
cresc fata anii precedenţi de exemplu cu 2618743 de depozite mai mult in 2014 decit in anul
2012. Aceasta are ca rezultat dezvoltarea situatiei financiare mai bune a bănicii. Si de pe an
ce trece BC „ Moldinconbanc” SA are mai mulţi clienţi.

Pe parcursul anilor sau majorat si depozitele persoanelor juridice dupa cum vedem din
tabel dar si din diagrama.
Concluzie .
Pe parcursul anului 2014 ”«Mobiasbanca” OTP Group” a obţinut venituri în valoare
de 1 349,4 mii. lei, ceea ce reprezintă cu 169,2 mii, lei mai mult faţă de anul precedent.
Cheltuielile au însumat 951,9 mii. lei înregistrînd o creştere de 72,9 mii. lei în comparaţie cu
finele anului 2013. Astfel, la 31 decembrie 2014, profitul net al Băncii a constituit 397,5 mii.
lei - rezultat record obţinut de vreo bancă din momentul constituirii sistemului bancar
naţional, fiind în creştere cu 96,2 mii. Din suma totală a veniturilor, 990,4 mii. lei (73,4%)
revine veniturilor din dobînzi care au sporit cu 138,0 mii. lei . Concomitent cheltuielile
privind dobînzile au însumat 503,2 mii. lei. Tendinţa pe piaţa monetară de majorare a ratelor
dobînzilor înregistrată la finele anului 2014 a influenţat majorarea marjei nete a dobînzii cu
0,35 p.p. cifrînd la finele anului valoarea de 4,71%. Veniturile din comisioane au constituit
187,5 mii, lei majorîndu-se cu 33,7 mii. lei (+21,9%) pe parcursul anului

33
 2013. 918,774 1,180,277 1,349,442 746,583 879,004 951,925 172,191 301,273
397,517 2012 2013 2014 Venituri / Income Cheltuieli / Expenses Profit net / Net Profit 16
Structura veniturilor Băncii este redată în figura 5: Figura 5 Structura veniturilor (mii lei) /
Income structure (thousands MDL) în anul 2014, cheltuielile privind comisioanele au sporit
cu 5,7 mii. lei (+26,6%), comparativ cu anul 2013 însumînd la 31 decembrie 2014 valoarea
de 27,3 mii. lei. în rezultat veniturile nete din comisioane acumulate de bancă la finele anului
2014 au crescut cu 28,0 mii. lei (+21,2%>) comparativ cu perioada similară a anului
precedent. Totodată, în anul
2014, Banca a înregistrat pierderi din deprecierea activelor în valoare de 55,3 mii.
lei, în creştere cu 1,4 mii. lei (+2,6%>) faţă de anul precedent. La finele anului 2014,
cheltuielile neaferente dobînzilor au constituit 314,0 mii. lei în creştere cu 36,0 mii. lei
(+12,9%) în comparaţie cu finele anului 2013. Această majorare se datorează sporirii
cheltuielilor generale.

34
 3.3.Dinamica creditelor acordate;
Vom analiza marimea si evoluţia credtelor la „«Mobiasbanca” OTP Group „ prin
metoda balantiera .In baza datelor inforamtia privind creditele ,vom alcatui tabelul analitic si
vom face concluzii de rigoare.
Tabel 5:Analiza creditelor in structura si in dinamica .

Indicatori Lunii Lunii Abaterea absolută

precedente celei gestionare 31.07.2016
gestionare 30.06.2016

Mii Val. Mii Val Mii Lei Mii

Lei Lei . Val.
,
Credite acordate 418 3236 422 300 +3883 -
agric. 860 93 743 991 22702

Credite acordate 140 2341 139 232 -1049 -

indust. 403 35 354 964 1171

Credite de 691 9227 717 863 +26176 -596

consum 626 802 1
Credite acordate 115 1854 111 187 -34226 +25
comerţului 241 213,, 818 994 736
1 5 9
Total credite 240 2421 239 242 -5216 +12
330 268 808 253 67
0 4 5

Concluzie :In baza calculelor efectuate in tabelul de mai sus am observat ca total credite in
moneda naţionala au scăzut cu 5216 mii lei asupra acestei reduceri au influentat negativ creditele
acordate indutriei si creditele acordate comerţului tot o data observam ca creditele acordate
agriculturii di creditele de consum sau majorat insa nu au fost de ajuns ca sa acopere pierderile
creditelor acordate comerţului .in privinţa creditelor

35
 in valuta străină putem spune ca sau majorat cu 1267 mii lei asupra acestei majorari
au influentat pozitiv creditele acordate comerţului care a crescut cu 25736 mii lei iar ceilalţi
3 factori au scăzut si au diminuat indicatorul nostru respectiv cu 22702 mii val. ,1171 mii
val. si 596 mii val.
Evoluţia creditelor peperioda 2012-2015 (lei)
Tabelul 6:Analiza creditelor.
Credite Anul Anul Anul Anul 2015
2012 2013 2014
Credite acordate 15 39485 74683 265813
agriculturii 15788
Credite acordate 6045 29234 10710 176639
industriei alimentar

Credite acordate in 7428 13437 24034 378675

domeniul constructiil . if

Oredite de consum 30358 51281 78137 585758

88
Credite acordate 25833 28466 42823 452585
pentru crocurarea
/constructia imobilulu

Credte acordate 6250 13370 19818 111777

persoanelor fizice care
practica activitate

Credite acordate 42276 57980 70809 86933

persoanelor fizice îl'

Total 13420 233253 321014 2058180

8

36
 CONCLUZIE :In baza diagramei putem spune ca anul 2015 a fost cu suucces oferind
cele mai multe credite ceea ce adduce băncii un profit coniderabil ,ceea ce nu putem spune
de anul 2014,2013 si 2012.

37
 3.4 Analiza veniturilor, cheltuielilor, şi profitului băncii.

Descrierea situaţiei patrimoniale la un moment dat, nu este suficient pentru explicarea

modului în care se modifică patrimoniul. Apare ca necesară prezenţa unui alt instrument, şi
anume, contul de profit şi pierdere, care să explice modul de constituire a rezultatului şi să
permită desprinderea unor concluzii legate de performanţele băncii. Acesta evidenţiază şi
explică rezultate prin prisma raportului dintre venituri şi cheltuieli.
Cheltuielile bancare reprezintă sumele sau valorile plătite pentru împrumuturile
primite şi alte diferite surse atrase, serviciile prestate şi lucrările executate de care beneficiază
banca, materialele consumate, cheltuielile cu personalul, executarea unor obligaţiuni legale
sau contractuale, cheltuieli excepţionale. Pentru determinarea rezultatul exerciţiului se includ
şi cheltuielile privind amortizările şi provizioanele constituite, valoarea contabilă a activelor
cedate, distruse sau dispărute.
Veniturile bancare reprezintă valoarea/sumele încasate sau de încasat din dobînzi
aferente creditelor acordate şi altor plasamente, livrări de bunuri, executări de lucrări,
prestările dc servicii, executarea unor obligaţiuni legale sau contractuale din partea terţilor,
venituri excepţionale. în cadrul veniturilor, pentru determinarea rezultatului exerciţiului se
cuprind şi veniturile din vînzarea activelor, producţia de imobilizări şi diminuarea sau
asamblarea provizioanelor.
Vom analiza veniturile în dinamică şi în structură la „«Mobiasbanca” OTP Group
„ prin metoda balantiera .In baza datelor din contul de profit sau pierdere trimestrul III 2015
si trimestrului III 2016 ,vom alcatui tabelul analitic si vom face concluzii de rigoare.

38
 Indicatori 31.07.2015 Anul de Abaterea
gestiune 2014 absolută

Sum Pr Sumă, Pr Sum Proc

ă,lei ocen Iei ocen ă,Iei ente,
te, te, %
Venituri din 688 72 986 79 2979 +7.0
dobînzi 226 .51 127 .6 01 9
Venituri din 9 0. 12 0. 3 +0.0
dividente 0009 0012 008
A 1 enituri din 123 13 168 13 4544 +0.6
comisioane 018 460 .60 2 0
Venituri din 137 14 84301 6. - -7.69
operaţiunea cu valută 826 .52 8 53525
străină
Alte venituri 26 0. 24 0. -2 -
operaţionale 0027 0019 0.0008
Total venituri 949 10 1 238 10 2898 X
105 0 924 0 19
CONCLUZIE:In urma calculelor effectuate am constatat ca veniturile băncii sunt in
creştere cu 289 819 mii lei ,asupra acestei creşteri au influentat poziti veniturile din
dobinzi ,veniturile din dividente ,veniturile din comisioane respective cu 297901 mii lei .3
mii lei si 45442 mi lei ,o influenta negative au avut-o veniturile din operaţiunea valutara si
alte venituri operaţionale ceea ce a adus la o micşorare a indicatorului analizat.
Vom analiza cheltuielile în dinamică şi în structură la „«Mobiasbanca” OTP Group
„ prin metoda balantiera .In baza datelor din contul de profit sau pierdere trimestrul III 2015
si trimestrului III 2016 ,vom alcatui tabelul analitic si vom face concluzii de rigoare.

39
 Tabelul 8: Analiza cheltuelilor în structură şi dinamică .( mii lei)

Indicatori 31.07.2015 31.07.2016 Abaterea absolută

Le % Lei % Lei %
Cheltueli i, 34 69. 527755 71. 182579 2.19
privind dobânzile 5176 76 95
Cheltueli 19 4.0 34045 4.6 14081 0.61
privind comisioanele 964 3 4
Cheltueli 11 23. 144443 19. 26699 -
generale şi 7744 80 68 4.12
administrative
Cheltueli cu 16 3.3 19858 2.7 3129 -
amortizare 729 8 1 0.67

Cheltueli - - 7397 1.0 12195 1.99

privind impozitul pe 4798 0.97 2
venit Total cheltueli 49 10 733498 10 238683 X
Concluzie :In baza4815
tabelului 0de mai sus ,putem spune 0ca cheltuielile au crescut fata de
perioada precedenta, ceea ce nu este întocmai cel mai bun pentru banca o data ce cheltuielile
au crescut atunci si profitul v-a fi mai mic .
Indicatorii care au o valoare semnificativa si care influenteaza asupra totalul
cheltuielilor sunt Cheltueli privind dobânzile care au majorat indicatorul nostru cu 527755
mii lei si 71.95% deasemenea se vede si o creştere atit in perioada cit si intre indicatori.cel
mai mic factor este Cheltueli privind impozitul pe venit atingind valori intre -4798 mii lei in
perioada precedenta si 7397 mii lei in perioada curenta .acest factor vorbeşte despre faptul ca
in perioada precedenta banca nu a beneficiat de profit iar in periaoda curenta profitul a atins
valori pozitive.

ii

40
 3.5 Analiza indicatorilor de rentabilitate (ROA, ROE);
Ratele de rentabilitate reprezintă indicatori sintetici, prin care se apreciaza sub forma
relativa situatia profîtabilitatii sau a capacitatii institutiei de a produce profit. Ratele
rentabilitatii sunt printre cei mai importanţi indicatori prin care se apreciaza eficienta
generala a activitatii unei întreprinderi, deoarece reflecta rezultatele obtinute ca urmare a
trecerii prin toate stadiile circuitului economic. Rentabilitatea activelor este unul dintre
indicatorii principali de rentabilitate ai unei companii, si masoara eficienta utilizării
activelor, din punctul de vedere al profitului obtinut.
Daca in cazul rotatiei activelor totale este vorba de cati lei de vanzari se obţin de pe
urma unui leu de active, rentabilitatea activelor arata cati lei aduce sub forma de profit un leu
investit in active.
Se poate spune ca este un indicator mai important si mai complet, pentru ca scopul
final al oricărei afaceri este obţinerea de profit. Dc altfel, plecând de la formula sa, "profit
net" / "active totale", rentabilitatea activelor se poate descompune, rezultând formula ROA =
"rotatia activelor" * "marja neta" ((cifra de afaceri / active totale) * (profit net / cifra de
afaceri), unde cifra de afaceri se simplifica si rezulta chiar formula iniţiala a ROA).
ROE este cel mai important indicator de masurare a performantelor unei companii.
Indicatorul este calculat ca raport intre profitul net obtinut de companie si capitalurile
proprii, acestea din urma reprezentând practic contributia acţionarilor la finanţarea afacerii.
O rentabilitate mare a capitalurilor proprii inseamna ca o invcstitie materiala mica a
acţionarilor a fost transformata intr-un profit mare, iar asta este cel mai important pentru o
afacere: sa maximizeze rezultatele resimtite de acţionari ca urmare a investiţiei pe care au
facut-o.
Privind la formula indicatorului, ne putem da seama uşor ca cele doua metode prin
care ROE poate fi crescută sunt marirea profitului in condiţiile păstrării aceluiaşi capital
propriu sau micşorarea capitalului propriu in condiţiile aceluiaşi profit net. In cea de-a doua
situatie nu este vorba neaparat de micşorarea in termeni nominali a capitalului propriu, ci de
micşorarea ponderii acestuia in activul total.
O companie cu un grad mare de îndatorare si cu un grad mic de finanţare din banii
acţionarilor va avea, in general, o rentabilitate mai mare a capitalurilor proprii decât una care
se fmanteaza mai mult de la acţionari. Avantajul este obţinerea unui profit mai mare pe
seama aceleiaşi investiţii din partea acţionarilor, insa dezavantajul este riscul mai mare pe
care il da o dependenta ridicata de datorii. ROA = profitul net / active totale
ROA arata cat de eficient isi utilizeaza activele o anumita companie.

41
 De exemplu,o companie cumpără active (fabrici, echipamente etc) pentru a-si
desfasura activitatea. Daca aceasta are un profit de 10.000 lei si deţine active de 100.000 lei,
inseamna ca are o ROA de 10%. Pentru fiecare 1 leu de active detinut, compania genereaza
0,1 lei profit in fiecare an. Daca ROA este mai mare, atunci firma este mai eficienta.
ROE = profit net / capitaluri proprii
capitalurile proprii) este un alt fel de a spune proprietate. ROE arata cat de buna este o
companie atunci cand vine vorba sa isi rasplateasca acţionarii ('proprietarii') pentru investiţia
care au facut-o. Pentru fiecare 1 leu din capitalurile proprii, firma genereaza 0,05 lei profit in
fiecare an. Ca si in cazul ROA, un nivel ROE ridicat este cel pe care investitorii si-1 doresc.

42
 Indicatori Perioada Perioada Abaterea
precednt de absoluta
a gestiune
mln mln
Profitul net 24748 23430 -1318

Valoarea activelor totale 15272 14955 -317

Capital propriu 190974 201576 10602

Rentabilitatea activelor 1.62 1.57 -0.05

(ROA)Rentabilitatea capitalului 0.13 0.12 -0.01
propriu(ROE)

Concluzie:ln baza calculelor efetuate am obtinut un rezultat negativ fata de anul

precedent ceea ce influenteaza semnificativ asupra activitatea băncii.In perioada precedenta
observam ca ROA atinge valori positive de 1.62% mai mare fata de anul current cu 0.05 % iar
ROE are valori cuprinse intre 0.13% pentru anul precedent si 0.12% pentru anul current
deasemenea mai mic fata de perioada precedenta cu 0.01%).

43
 Capitolul IV: Politica de contabilitate pentru anul 2018 în
conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară

1 Prevederi Raportare Financiară, după cum au fost emise de către Consiliul Pentru
Standardele Internaţionale de Contabilitate („SIRF”), pentru întocmirea rapoartelor
financiare anuale.Generale

Standardele de contabilitate

BC Mobiasbanca – Groupe Societe Generale SA (in continuare “Banca”) utilizează

Standardele Internaţionale de

In conformitate cu Legea contabilităţii 113/27.04.2007, începând cu 1 ianuarie 2012 in

scopuri contabile Banca va utiliza SIRF in versiunea adoptata de câtre Ministerul
Finanţelor al Republicii Moldova şi Planului de conturi al evidenţei contabile în bănci
emise de Banca Naţională a Moldovei („BNM”).

Perioada contabilă

Exerciţiul financiar în anul gestionar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie,

şi include toate operaţiunile economice efectuate în bancă în perioada respectivă.

Situaţiile financiare interimare

Începând cu anul 2011 Banca va pregăti situaţiile financiare interimare pentru perioada
de şase luni încheiata la 30 iunie.

Situaţiile financiare

Situaţiile financiare ale Băncii sunt emise anual şi includ următoarele elemente majore

44
conform cerinţei în baza SIRF:

 Raportul privind rezultatele financiare

 Bilanţul contabil

 Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti

 Raportul privind fluxul capitalului propriu

 Note explicative la rapoarte financiare

Rapoartele financiare sunt prezentate în lei moldoveneşti („MDL”), care reprezintă

moneda funcţională şi de prezentare a Băncii.

Banca prezintă informaţia comparativ cu anul precedent pentru toate elementele

situaţiilor financiare, la fel şi pentru toate cazurile de dezvăluiri.

Indicii financiari prezentaţi în rapoarte urmează să reflecte toate operaţiunile

economice şi tranzacţiile care s-au petrecut în perioada gestionară. Indicii financiari
prezentaţi în rapoartele întocmite conform SIRF corespund rezultatelor reale.

Întocmirea rapoartelor financiare reprezintă o informaţie sistematizată despre

evenimentele şi operaţiunile economice, care influenţează asupra rezultatelor activităţii
băncii.

2.Politici de contabilitate

Principii de evaluare

Rapoartele financiare ale Băncii sunt întocmite în baza costului istoric, cu excepţii
pentru:

45
 Instrumentele financiare derivate sunt evaluate la valoarea justă ;

 Activele şi obligaţiunile financiare deţinute la valoarea justă în contul profit şi

pierderi sunt evaluate la valoarea justă;

 Instrumentele destinate pentru vânzare sunt evaluate la valoarea justă cu excepţia

acelor instrumente financiare pentru care nu este disponibilă o estimare sigură a
valorii juste, în acest caz astfel de instrumente sunt evaluate la cost minus.

Utilizarea estimărilor şi evaluărilor Întocmirea rapoartelor financiare în conformitate

cu SIRF prevede ca conducerea să facă evaluări, estimări şi presupuneri, cu efecte
asupra aplicării politicilor şi a sumelor raportate ale activelor şi obligaţiilor,
veniturilor şi cheltuielilor. Estimările şi presupunerile aferente se bazează pe
experienţa istorică şi alţi factori, consideraţi siguri în aceste condiţii, rezultatul lor
constituind baza de formare a evaluărilor privind valorile de bilanţ ale activelor şi
obligaţiilor, ce nu erau clar prezentate în sursele iniţiale. Rezultatele reale pot să
difere de aceste estimări.

Estimările şi presupunerile aferente sunt verificate în permanenţă. Revizuirile

estimărilor contabile sunt reflectate în perioada în care este revizuită estimarea dacă
revizuirea afectează doar acea perioadă, sau reflectate în perioada de revizuire şi
perioadele viitoare dacă revizuirea influenţează atât perioada curentă, cât şi pe cele
viitoare.

În notele explicative la rapoarte financiar sunt descrise informaţiile privind

domeniile semnificative de incertitudine ale estimărilor, precum şi evaluările
esenţiale în aplicarea politicilor contabile, cu efecte semnificative asupra sumelor
recunoscute în rapoartele financiare.

In cazul in care dupa inchiderea situatiilor financiare (31 decembrie si 30 iunie) vor
fi depistate/identificate evenimente ce pot conditiona sau au conditionat in perioada
imediat urmatoare default-ul clientului (inclusiv restructurarile), care s-au produs
dupa inchiderea bilantului contabil si pina emiterea rapotului de audit, atunci
situatiile financiare urmeaza a fi modificate corespunzator. Se vor ajusta doar acele
cazuri care depasesc pragul de semnificatie, conform politicii de contabilitate a
bancii.

Active şi obligaţii financiare

46
 (i) Clasificare

Activele financiare vor fi împărțite în clasificări contabile bazate pe modul în care

sunt măsurate:

 Costul amortizat

 Valoarea justă prin alte venituri globale (FVTOCI)

 Valoare justă prin profit sau pierdere (FVTPL)

Datorită băncilor, Împrumuturi și avansuri către clienți, Investiții financiare la cost

amortizat

. Începănd cu 1 ianuarie 2018, datoria băncilor și împrumuturile și avansurile către

clienți, inclusiv nefinanciare active cu plăți fixe sau determinabile care nu au fost cotate
pe o piață activă, altele decât cele:

• Banca trebuie intenționează să le vândă imediat sau în termenul apropiat

• Banca, la recunoașterea inițială, desemnată la FVPL sau ca fiind disponibilă pentru

vânzare

• Pentru care Banca nu a putut să-și recupereze substanțial toată investiția inițială,
altele din cauza creditului deteriorare, care a fost desemnată ca fiind disponibilă pentru
vânzare

. Începănd cu 1 ianuarie 2018, Banca numai Datorită băncilor, Împrumuturi și avansuri

către clienți și altele investiții financiare la cost amortizat dacă sunt îndeplinite ambele
condiții:

• Activele financiare sunt deținute în cadrul unui model de afaceri cu obiectivul de a

deține active financiare pentru a colecta fluxurile de numerar contractuale

• Termenii contractuali ai activului financiar dau naștere la date specificate fluxurilor

de trezorerie care sunt exclusiv plățile principalului și dobânzii (SPPI) asupra sumei

47
principale restante.

Evaluarea modelului de afaceri Banca își determină modelul de afaceri la nivelul care
reflectă cel mai bine modul în care gestionează grupurile de active financiare pentru
atingerea obiectivului său de afaceri.

Modelul de afaceri al băncii nu este evaluat în funcție de instrument, ci la un nivel mai

ridicat al portofoliilor agregate și se bazează pe factori observabili precum:

 Modul în care performanța modelului de afaceri și a activelor financiare deținute în

cadrul acelui model de afaceri sunt evaluate și raportate personalului de conducere
cheie al entității

 Riscurile care afectează performanța modelului de afaceri (și activele financiare

deținute în cadrul acelui model de afaceri) și, în special, modul în care sunt gestionate
aceste riscuri

 Modul în care managerii afacerii sunt compensați (de exemplu, dacă compensația se
bazează pe valoarea justă a activelor gestionate sau pe fluxurile de numerar contractate
colectate)

 Frecvența, valoarea și calendarul anticipat al vânzărilor sunt, de asemenea, aspecte

importante ale evaluării Băncii

Evaluarea modelului de afaceri se bazează pe scenarii așteptate în mod rezonabil, fără a

lua în considerare scenariile "cel mai rău caz" sau "scenariul de stres". Dacă fluxurile
de trezorerie după recunoașterea inițială sunt realizate într-o manieră diferită de
așteptările inițiale ale băncii, Banca nu modifică clasificarea activelor financiare rămase
deținute în acest model de afaceri, ci încorporează astfel de informații atunci când
evaluează situațiile financiare noi sau originale bunurile înainte.

Testul SPPI

Ca a doua etapă a procesului său de clasificare, Banca evaluează condițiile contractuale

de finanțare pentru a le identifica dacă îndeplinesc testul SPPI. "Principal" în sensul
acestui test este definit ca valoarea justă a activului financiar la recunoașterea inițială și
se poate schimba pe întreaga durată de viață a activului financiar (de exemplu, dacă
există rambursări ale principalului sau amortizarea primei / reducerii) . Elementele cele
mai semnificative de interes în cadrul unui aranjament de împrumut sunt, în mod

48
obișnuit, considerarea valorii în timp a banilor și a riscului de credit. Pentru a face
evaluarea SPPI, Banca apreciază și consideră factori relevanți, cum ar fi moneda în care
este exprimat activul financiar și perioada pentru care este stabilită rata dobânzii. În
schimb, termenii contractuali care introduc o expunere mai mare decât de minimis la
riscurile sau volatilitatea fluxurilor de trezorerie contractuale care nu au legătură cu un
acord de împrumut de bază nu dau naștere fluxurilor de numerar contractuale care
reprezintă numai plăți de capital și dobânzi din suma rămasă neschimbată . În astfel de
cazuri, cheltuielile financiare activul trebuie să fie măsurat la FVPL.

Instrumentele de datorie evaluate la valoarea justa prin alte venituri globale (Politica
aplicata de la 01/01/2018). Banca aplica categorii noi sub SIRF 9 pentru instrumentele
de datorii evaluate la valoarea justa prin alte venituri globale când sunt îndeplinite
ambele condiții: Instrumentul este deținut in cadrul modelului de afaceri, al cărui
obiectiv este atins de ambele – colectarea fluxurilor contractuale de numerar si vânzarea
activelor financiare. Condiții contractuale ale activului financiar trec testul SPPI.
Instrumentele respective cuprind in mare măsura activele care inițial au fost clasificate
ca instrumente financiare deținute pentru vânzare sub SIC 39. Instrumentele de datori
evaluate la valoarea justa prin alte venituri globale sunt evaluate ulterior la valoarea
justa prin contul de venituri si pierderi care apar din cauza modificării in valoarea justă
recunoscută prin alte venituri globale. Veniturile din dobânzi și câștigurile sau
pierderile din schimb valutar sunt recunoscute în profit sau pierdere în același mod ca și
pentru activele financiare evaluate la costul amortizat. În cazul în care Banca deține
mai mult de o investiție în același titlu de creanțe, acestea sunt considerate a fi
eliminate in baza la regula „primul-intrat primul-ieșit”. La derecunoaștere, câștigurile
sau pierderile cumulate anterior recunoscute în alte venituri globale sunt reclasificate de
la alte venituri globale la contul de profit sau pierdere.

Instrumentele de capitaluri proprii la valoarea justa prin alte venituri globale (Politica
aplicata de la 01/01/2018). La recunoașterea inițială, Banca ocazional alege să clasifice
irevocabil o parte din investițiile în capitalurile proprii ca instrumente de capitaluri
proprii evaluate la valoarea just prin alte venituri globale, atunci când îndeplinesc
definiția capitalului propriu în conformitate cu SIC 32 Instrumente financiare:
Prezentarea, si care nu sunt deținute pentru tranzacționare. Această clasificare este
determinată după regula “instrument – pe bază de instrument”. Câștigurile și pierderile
din aceste instrumente de capitaluri proprii nu sunt niciodată reciclate spre profit.
Dividendele sunt recunoscute în profit sau pierderi ca alte venituri operaționale, atunci
când dreptul de plată a fost stabilit, cu excepția cazului în care Banca beneficiază de
astfel de venituri ca o recuperare a unei părți din costul instrumentului, caz în care
astfel de câștiguri sunt recunoscute în alte venituri globale.

Valoare justă prin profit sau pierdere (FVTPL)

49
Derivative reflectate la valoarea justă prin contul de profit și pierdere. Un instrument
derivat este un instrument financiar sau un alt contract care cuprinde următoarele trei
caracteristici:.

 Valoarea sa se modifică ca urmare a modificării ratei dobânzii specificate, a prețului

instrumentului financiar, prețului de bază, cursului de schimb valutar, indicelor
prețurilor sau ratelor, ratingului de credit, sau indicelor de credit, sau altului factor
variabil, în cazul unei variabile nefinanciare, să nu fie specifică pentru o parte la
contract (adică, "subiacentă").

 Nu necesită o investiție netă inițială sau o investiție netă inițială mai mică decât ar fi
necesar pentru alte tipuri de contracte la care se așteaptă să aibă un răspuns similar la
schimbările factorilor de piață.

 Se stabilește la o dată ulterioară.

Tranzacții cu instrumente derivate cu diverse contrapartide .

Acestea includ swap-uri pe rata dobânzii, contracte futures, swap pe riscul de credit,
contracte swap cross-currency, contracte forward valutare și opțiuni la ratele de
dobândă, monedele străine și acțiuni. Instrumentele financiare derivate sunt înregistrate
la valoarea justă și sunt înregistrate ca active atunci când valoarea justă a lor este
pozitivă și ca obligațiune atunci când valoarea justă este negativă. Derivative integral
acoperite care sunt decontate net în numerar în mod regulat prin organul național pentru
piețele financiare sunt recunoscute numai în măsura soldului overnight restant.
Modificările din valoarea justă a instrumentelor financiare derivate sunt incluse în
venitul net din tranzacționare, cu excepția cazului în care este utilizat hedging.

Derivative incorporate.

Un instrument derivat încorporat este o componentă a unui instrument hibrid care

include și un contract de bază nederivativ cu efectul ca unele fluxuri de numerar ale
instrumentului combinat, variază într-un mod similar ca derivativ sinestătător. Un
derivat încorporat provoacă modificarea unelor sau tuturor fluxurilor de numerar care in
alt caz ar fi fost modificate in conformitate cu o rată specificată, prețul instrumentului
financiar, prețul produsului, cursul de schimb valutar, indicele prețurilor sau ratelor,
ratingul de credit sau indicele de credit sau altă variabilă, cu condiția ca, în cazul unei
variabile nefinanciare, nu este specifică pentru o contrapartida la contract. Un derivativ
care este atașat la un instrument financiar, dar care poate fi transferat prin contract
independent de instrumentul respectiv, sau are o alta contrapartidă de la instrumentul

50
respectiv, nu este considerat ca un instrument derivat încorporat, dar ca un instrument
financiar separat.

Credite şi avansuri

Creditele şi avansurile reprezintă active financiare nederivate cu sume de rambursare

fixe sau determinabile ce nu sunt cotate pe o piaţă activă şi pe care Banca nu
intenţionează să le vândă imediat sau în termenul apropiat.

Creditele şi avansurile sunt evaluate iniţial la valoarea justă plus costurile de

tranzacţionare incrementale directe, şi evaluate ulterior la costul amortizat prin metoda
dobânzii efective, cu excepţia cazului în care Banca decide să clasifice creditele şi
avansurile la valoarea justă prin profit sau pierdere. Metoda lineară a dobânzii
reprezintă cea mai bună evaluare a Băncii a metodei dobânzii efective.

Mijloace băneşti plasate în bănci: Acestea includ plasări interbancare şi articole în curs
de încasare. Valoarea justă a plasărilor cu rată flotantă şi a depozitelor overnight
reprezintă valoarea de bilanţ. Depozitele cu o rată fixă a dobânzii devin scadente într-o
perioadă mai mică de trei luni şi se estimează că valoarea lor justă nu diferă
semnificativ de valoarea de bilanţ, deoarece aceste instrumente au termene de scadenţă
scurte şi sunt convertibile în numerar sau decontate fără cheltuieli semnificative de
tranzacţionare.

Credite şi avansuri acordate clienţilor: Acestea sunt înregistrate minus provizionul

pentru depreciere. Valoarea justă estimată a creditelor şi avansurilor reprezintă valoarea
scontată a fluxurilor de mijloace băneşti estimate viitoare ce urmează să fie încasate.
Fluxurile de mijloace băneşti preconizate sunt scontate la ratele de piaţă curente pentru
a determina valoarea justă. Pentru creditele şi avansurile acordate clienţilor cu scadenţă
de până la un an se presupune că valoarea justă este nesemnificativ diferită de valoarea
de bilanţ.

Hârtiile de valoare investiţionale: Acestea includ active purtătoare de dobândă păstrate

până la scadenţă, ca active destinate pentru vânzare evaluate la cost. Valoarea justa
pentru activele păstrate până la scadenta este bazata pe preţul de piaţă sau pe cotaţiile
de preţ ale brokerului sau dealerului. în cazurile în care aceasta informaţie lipseşte,
valoarea justa a fost estimata prin intermediul preţului de piaţă cotat pentru hârtiile de
valoare cu credit, scadenta şi caracteristici similare. Activele destinate pentru vânzare
cuprind instrumente de capital propriu înregistrate şi neînregistrate fără preţuri cotate
pe o piaţă activă, şi este imposibil de estimat valoarea justă prin metodele alternative.
Depozite ale băncilor şi clienţilor: Pentru depozitele la cerere şi depozitele fără o
scadenţă fixă, valoarea justă reprezintă suma plătibilă la cerere la data întocmirii

51
bilanţului contabil. Valoarea justă a depozitelor cu scadenţă fixă este estimată în baza
fluxurilor scontate de mijloace băneşti, utilizând ratele dobânzii oferite la moment
pentru depozitele cu scadenţă reziduală similară. Pentru depozitele cu scadenţă în
termen de 1 an, se estimează că valoarea justă nu poate să difere semnificativ de
valoarea de bilanţ. Valoarea relaţiilor pe termen lung cu depozitarii nu este luată în
considerare la estimarea valorilor juste.

Împrumuturi de la bănci şi companii: Împrumuturile de la bănci sunt înregistrate la

cost, ce aproximează valoarea justă, deoarece aceste instrumente au termene de
scadenţă scurte şi rate flotante ale dobânzii pentru a reflecta modificările de pe piaţă.

52
 Concluzii
Din ceea ce am analizat pe parcursul întregii lucrări am putut concluzionat că
„«Mobiasbanca” OTP Group „ este o instituţie financiar-bancară universală,
„«Mobiasbanca” OTP Group „ oferă un spectru vast de produse şi servicii în moneda
naţională şi în valută străină pe tot teritoriul Republicii Moldova şi pe pieţele internaţionale.
Prin intermediul acestei lucrări am realizat o analiză teoretică şi practică a principalelor
aspecte legate de activitatea băncii si rezultatele acesteia. „«Mobiasbanca” OTP Group
„ este un nume bine cunoscut atât în Republica Moldova, cât şi peste hotarele ei, fiind prima
bancă din ţară, marca comercială a căreia a căpătat dimensiune internaţională, fiind
înregistrată în Registrul Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, în
urma unei statistici s-a demonstrat că „«Mobiasbanca” OTP Group „ este pe prima poziţie
în clasamentele eficientei ,siguranţei şi dinamicii de dezvoltare în urma serviciilor
prestate,produselor de calitate acordate cum ar fi Remiteri de bani Western
Union,MoneyGram, Unistream, Zolotaia Korona.
Piaţa bancară este într-adevăr în acest moment una cu potenţial important, din mai
multe puncte de vedere. Primul din acestea vizează dimensiunile ei încă reduse, care permit o
dezvoltare accentuată în anii care vor urma. Cel de-al doilea este nevoia de produse şi
servicii bancare în rândul clientelei de retail, un segment dinamic, care se suprapune . Al
treilea argument este nevoia de finanţare existentă la nivelul instituţiilor guvernamentale şi al
comunităţilor locale. În sfârşit, întreprinderile cunosc o dezvoltare caracterizată de o cerere
de finanţare importantă şi reprezintă un segment de clientelă pe care banca se străduieşte să îl
atragă.
Deci, pot spune cu fermitate că această practică a fost o sursă de experienţa in
domeniu şi o iniţiere în obţinerea unei specialităţi cu perspective pe viitor!!!

53
 Bibliografia
Sit-euri
1 http://www.bnm.org/
2 http://www.»Mobiasbanca” OTP Group.md/
3 http://bancamea.md/
4 https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-bancar/sistemul-
bancar-al-republicii-moldova/
Cârti
Contabilitatea Bancara- Adrian Enciu lector universitar Contabilitate bancară, ediţia a
treia - Vasile Dedu si Adrian Enciu

54
55