COLECTAREA DESEURILOR SELECTIV

RECICLAREA este una din cele mai simple metode de a proteja planeta de
poluare. Aceasta reprezintă procesul de separare, colectare şi refolosire a
materialelor şi produselor vechi pentru crearea unora noi, fără a recurge la materii
prime noi. Astfel se asigură reducerea consumului de energie necesar extragerii
materiilor prime, respectiv a distrugerii deşeurilor. Reciclarea contribuie la reducerea
costurilor de depozitarea a deşeurilor, precum şi la diminuarea emisiilor de gaze cu
efect de seră.

Deci... Reciclarea este un proces ce asigură păstrarea rezervelor naturale şi

economisirea materiei prime.

CE PUTEM RECICLA?

Hârtie – ziare, reviste, plicuri, cărţi vechi, hârtie de scris, ambalaje de carton.

Plastic – ambalaje din plastic, PET-uri, pungi din plastic, recipienţi de detergent

Sticla – recipiente (sticle, borcane) din sticlă transparentă, respectiv din sticlă
colorată

Aluminiu – doze de băuturi, folie de aluminiu, ambaleje din folie de aluminiu

Oţel – cutii de conserve, ambalaje de oţel

Cartuşe de la imprimantele laser si inkjet

Aparate electrice, electronice si electrocasnice

Telefoane mobile etc.

RECICLAREA ESTE NECESARĂ:

1. Prin reciclare se economiseşte energie

2.Prin reciclare păstrăm aerul şi apele curate şi eliminăm riscul de deversări

a unor substanţe periculoase.

3.Prin reciclare se conservă multe din resursele noastre naturale, deşeurile

fiind folosite ca materie primă în diferite procese de producţie.

4. Reciclând, economisim spaţiu de depozitare a deşeurilor

5. Prin reciclare se economisesc bani şi se creează locuri de muncă.

 Hârtia este peste tot: în magazine, în fiecare cameră a oricărei case, în
birourile firmelor, pe trotuare, îngrămădită în gropile de gunoi alături de alte deşeuri.
Zilnic fiecăruia dintre noi îi trece prin mâini, cel puţin o dată, măcar o bucată de
hârtie. Hârtia este cel mai frecvent deşeu, provenit din mai toate domeniile de
activitate şi, prin urmare, are cea mai mare pondere în totalul deşeurilor la nivel
mondial.

Producerea de hârtie reciclată necesită cu 28% până la 70% mai putină

energie decât producerea de hârtie nereciclată. Acest lucru se întâmplă pentru că
cea mai mare parte din energie este folosită la transformarea lemnului în hârtie.
Pentru fiecare tonă de hârtie reciclată economisim: cel puţin 30 de mii de litri de apă
si 3 mii - 4 mii de KW (destul cât să ajungă unei locuinţe de 3 camere pentru un an
de zile).Industria hârtiei este una dintre cele mai poluatoare ramuri: reziduurile
organice prezente în apele evacuate de fabricile de hârtie poluează cursurile râurilor.
Reciclând hârtia, poluarea aerului şi a apei scade cu 95%. Hârtia este
biodegradabilă, ceea ce înseamnă că, atunci când putrezeşte, produce metan, gaz
cu efect de seră(de 20 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon), responsabil
pentru încălzirea globală. Cu fiecare tonă de hârtie reciclată scade cantitatea de
gaze cu efect de seră. Dacă reciclăm o tonă de hârtie: salvăm 17 copaci 
economisim 5 metri cubi dintr-o groapă de gunoi. Hârtia folosită la birou poate fi
transformată tot în hârtie de birou, în şerveţele şi în hârtie igienică. Din ziare se obţin
hârtie de ziare, cartoane de ouă, cutii şi materiale de împachetat

Reciclarea sticlei reprezintă procesul de transformare a deşeurilor de sticlă

în produse reutilizabile. În funcţie de scopul final, sticla este separată pe culori.
Tipurile cele mai cunoscute sunt: sticla incoloră; sticla verde; sticla cafenie.

Până la 90% din sticla nouă poate fi făcută din sticlă revalorificată, ceea
ce ar economisi energie si materie primă. Sticla poate fi reciclată la nesfârşit fără să
îşi piardă din calităţi. Pentru fiecare tonă de deşeuri de sticlă retopite, se
economisesc 1.2 tone de materie primă, ajutând astfel la protejarea mediului.
Reciclarea sticlei necesită mai puţină energie decât fabricarea acesteia. Reducerea
costurilor legate de deşeurile menajere. Un procent de 8% din acestea poate fi
recuperat prin reciclarea sticlei.

Reciclarea metalului Cutia de aluminiu dispare natural in 100 de ani dar nu

există un număr limita de reciclare a aluminiului. Acest metal este 100%
reciclabil.  Pentru că fabricarea unui produs nou din metal reciclat economiseşte
între 74% si 95% din energia necesară realizării aceluiaşi produs din resurse
primare. Dacă reciclăm o doză de aluminiu vom economisi energie suficientă pentru
producerea altor 20 de doze reciclate.

Reciclarea plasticului Descompunerea naturală in mediul înconjurător a

plasticului necesită peste 500 de ani datorită materialelor care îl alcătuiesc. Sticlele
din plastic nu se biodegradează complet niciodată. Cu fiecare tonă de plastic reciclat
se economisesc intre 700 si 800 kg de petrol brut.

In momentul de faţă poluarea este în continuă creştere, dar impactul negativ

al industrializării poate fi redus atât de simplu dacă noi toţi am adopta câteva gesturi
esenţiale care stau la baza reciclării.
 Fiecare dintre noi poate oferi un exemplu manifestând un comportament
ecologic corect .

DECI ... "Adoptând cu totii niste gesturi simple, dar cu impact deosebit, ne
manifestăm dragostea faţă de natură si lăsăm moştenire generaţiilor viitoare un
mediu înconjurător sănătos."

GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A ARUNCA LUCRURILE CARE NU-ŢI MAI

TREBUIE! Unii dintre noi cred că este normal să arunce pe jos sticle de plastic,
ambalaje deciocolată sau îngheţată, pungi de snacks-uri sau doze de aluminiu după
ce au consumat produsele, însă aceasta nu dovedeşte decât lipsa de preocupare
faţă de mediul în care trăim. De aceea pentru a-l meţine curat şi sănătos trebuie să
urmăm nişte reguli:

1. Nu arunca nimic la întâmplare: pe trotuare şi străzi, în parcuri şi grădini, în

ape şi pe marginea apelor, pe marginea şoselelor, şi oriunde te recreezi în natură!
Chiar dacă nu găseşti imediat un coş de gunoi asta nu înseamnă că nu este de
datoria ta să ai grijă unde arunci.

2. Învaţă sistemul de marcare şi identificare a ambalajelor pentru a putea

recunoaşte uşor materialele din care sunt confecţionate ambalajele care se pot
recicla.3. Ajută-ţi familia să sorteze pe categorii gunoiul pe care îl produceţi.
Foloseşte saci menajeri de culori diferite sau cutii de carton marcate astfel încât
familia ta să ştie unde să pună deşeurile de hârtie şi carton, sticlele de plastic,
dozele de aluminiu, sticla obişnuită şi resturile organice.

4. Respectă indicaţiile de pe containerele de colectare selectivă şi nu

amesteca materialele între ele. Încearcă pe cât poţi să turteşti recipienţii înainte de
a-i introduce în container pentru a mări cantitatea de deşeuri colectate şi
transportate.

5. Nu depozita deşeurile lângă sau pe container, chiar dacă acestea sunt

deja pline. Sună-ţi operatorul din localitate şi informează-l despre situaţia existentă.

6. Promovează conceptul de colectare selectivă în cercul de prieteni şi la

locul în care îţi desfăşori activitatea! etc.