Laborator

OPERAȚII PENTRU OBȚINEREA ULEIULUI DIN SEMINȚE OLEAGINOASE

PRESAREA SEMINŢELOR OLEAGINOASE

Un procent de 45% din componenţa seminţelor de floarea-soarelui îl reprezintă coaja,

restul de 55% fiind constituit din miez. Coaja conţine puţin ulei (0,7-1%). Pentru a nu altera
calităţile uleiului, umiditatea seminţelor nu trebuie să fie mai mare de 8%.

Fig. 1. Floarea-soarelui

Există patru metode de bază pentru obținerea uleiului vegetal: extracția chimică, extracția
cu fluide supercritice, distilarea cu vapori și extragerea mecanică.

Fig. 2. Metodele fundamentale de extragere a uleiului

În cazul metodelor chimice, substanţele folosite pentru extragerea uleiului pot fi enzimele
sau solvenţii.

1
 Extracția cu solvent este procesul de separare a lichidului dintr-un amestec lichid-solid.
Această metodă presupune amestecarea solventului cu materialul oleaginos măcinat (operaţia de
măcinare este necesară pentru a mări suprafaţa de contact dintre seminţe şi solvent, în vederea
creşterii cantităţii de ulei extrase) și prăjit (prăjirea distruge țesuturile celulare și astfel solventul
pătrunzând mai ușor în material), după care amestecul ulei-solvent numit miscelă este încălzit la
o temperatură de peste 100°C pentru a se separa uleiul folosind un solvent (pentan, hexan, heptan
sau octan). Prin extracţia cu solvent se recuperează aproximativ 98% din uleiul conținut de
semințe, iar capacitățile de lucru ale extractoarelor sunt de până la 4000 tone pe zi.
Extragerea uleiului folosind enzimele este folosită doar de marile companii de uleiuri
vegetale, în urma acesteia rezultând multe subproduse valoroase. Această metodă presupune
prăjirea seminţelor şi amestecarea lor cu apă în care se adaugă enzime care au un efect de bio-
degradare asupra substanţelor solide. Separarea uleiului se face apoi cu ajutorul unei centrifuge
lichid-lichid
Extracţia cu fluide supercritice este o variantă a extracţiei solid-lichid, în care solventul
de extracţie este înlocuit cu un fluid supercritic. Fluidul supercritic folosit la extracţia uleiului
este CO2, fiind fluidul supercritic cel mai folosit în aplicaţiile analitice datorită faptului ca nu
extrage oxigenul molecular şi nu este un fluid toxic.
Pentru extragerea uleiurilor esențiale se folosește distilarea cu vapori, care presupune
barbotarea de vapori prin materialul vegetal, aburul fierbinte ajutând la eliberarea moleculelor de
ulei din plante, care se vor transforma în vapori. Apoi amestecul de abur și vapori de ulei este
trecut prin sisteme de răcire pentru a condensa vaporii, care vor forma apoi un amestec de ulei
esențial și apă ușor de separat.
Presarea mecanică este operaţia prin care se separă uleiul din măcinătura oleaginoasă
(amestec solid-lichid), sub acţiunea unor forţe exterioare, rezultând uleiul brut de presă şi
brokenul (şrotul).
Presarea mecanică se foloseşte la materiale cu un conţinut de ulei mai mare de 20%. Se
utilizează prese cu melc care dezvoltă presiuni mari. În practică se întâlnesc două tipuri de
presare:
- Presare la rece (presarea seminţelor necojite, neprăjite).
- Presare la cald (seminţele se cojesc şi pot fi prăjite înainte de a fi presate).
Presarea este în principal infuenţată de: tipul de presă, presiunea exercitată, durata
presării, umiditatea măcinăturii, temperatura măcinăturii, grosimea stratului de material supus
presării.

2
 Fig. 3. Parametrii care influențeză procesul de presare

Procesul de presare a măcinăturii oleaginoase are loc datorită forţelor de compresiune ce

iau naştere în presele mecanice, care pot fi de două feluri: hidraulice sau cu melc.
Forţa de presare la presele mecanice este creată de un corp elicoidal (numit melc), care
se roteşte într-un spaţiu închis (numit camera de presare). Melcul poate fi fabricat prin strunjirea
unei bare cilindrice (se elimină materialul corespunzător canalului elicoidal) sau prin realizarea
separată a spirei elicoidale şi sudarea ei pe un arbore tubular sau pe un arbore plin.
Presiunea exercitată în camera de presare creşte treptat, de la zona de alimentare către
capătul de evacuare. Creşterea treptată a presiunii se asigură prin:
- scăderea volumului liber al camerei de presare de la o treaptă la alta (datorită măririi
diametrului melcului şi micşorării diametrului camerei)
- reducerea pasului melcului
- rezistenţa opusă la ieşirea materialului din presă de către o piesă specială numită „con”.

Fig. 4. Melc cu diametrul constant, pasul spirei constant şi grosimea spirei variabilă (PU-50)

3
 Melcul cu profil conic are diametrul mai mic în zona de alimentare şi diametrul mai mare
spre ieşirea din camera de presare, astfel procesul de presare având un randament mai bun.

Fig. 5. Melc cu profil conic

Fig. 6. Melc cu profil conic și pas variabil

Presa mecanică cu melc PU-50 pentru extragerea uleiului

Cu presa mecanică de ulei se pot obţine uleiuri din toate tipurile de seminţe oleaginoase,
pentru aceasta fiind necesară schimbarea melcului, a duzei de evacuare a șrotului şi un reglaj
corespunzător al capului de stoarcere.
Presa de ulei PU-50 se compune dintr-o masă (1), în care este montat motorul electric de
acţionare (2), transmisia prin curele trapezoidale (lipseşte în cazul presei PU-20), şi instalaţia
electrică (3). Pe masa (1), se montează reductorul (4) cu dispozitivele de stoarcere (5), şi cuva de
alimentare (7). Tot pe masa (1), sub dispozitivele de stoarcere, se află tăvile colectoare (6).
Conectarea se face la o sursă de curent electric trifazat. Panoul de comandă este prevăzut
cu 2 butoane, pentru pornit, respectiv oprit motorul electric de antrenare şi cu un întrerupător cu
două poziţii (stânga-dreapta) pentru conectat şi deconectat rezistenţele de încălzire. Motorul este
protejat cu un întrerupător automat, la suprasarcină şi scurtcircuit. Rezistenţele electrice sunt
protejate individual, de siguranţe automate.
Alimentarea cu seminţe a dispozitivului de stoarcere se face din cuva de alimentare, de
unde acestea sunt preluate de un melc transportor care este pus în mişcare, prin intermediul
reductorului, de motorul electric.
4
 Fig. 7. Presa de ulei PU-50
1- masă; 2 – motor electric de acţionare; 3 – instalaţie electrică; 4 – reductor;
5 – dispozitiv de stoarcere; 6 – tavă colectoare; 7 – cuvă de alimentare; 8 – rezistenţă de încălzire
(specifică maşinilor de produs ulei dotate cu cap de stoarcere cu bucşă)

Melcul transportă seminţele către partea din faţă a dispozitivului de stoarcere, unde are
loc presarea (fig. 8). Uleiul rezultat în urma presării, sub diferenţa de presiune din interiorul
dispozitivului, este evacuat prin corpul de evacuare, iar şrotul se elimină prin duza de evacuare.
Maşina este prevăzută cu un set de duze (fig. 9) cu diametre interioare de la Φ3 la Φ12
mm, care se utilizează în funcţie de tipul de seminţe (numai în cazul preselor de ulei dotate cu cap
de stoarcere cu bucşă).

5
 Fig. 8. Camere de presare

Fig. 9. Sistem de evacuare de tip duză

Lucrul cu presa
Pentru plastifierea seminţelor, înainte de pornirea motorului electric de antrenare, se
încălzesc capetele de strivire cu ajutorul rezistenţelor electrice de 300 W, pentru 20-25 minute,
temperatura capetelor de lucru ajungând la 85-90oC. După această încălzire, se decuplează
rezistenţele electrice şi se porneşte motorul electric, temperatura păstrându-se constantă prin
frecarea dintre capul de strivire şi melc. Capul de lucru trebuie încălzit la fiecare început de
prelucrare şi atunci când maşina se opreşte din funcţionare mai mult de 20 minute. După oprirea
procesului de presare mai mult de 20 minute, se demontează capul de lucru pentru a fi curăţat.
Dacă presa de ulei are capete de stoarcere cu discuri, încălzirea acestora nu mai este necesară. În
cazul preselor de ulei cu capete de stoarcere cu bucşă, poziţia capului de strivire pentru seminţele
de floarea-soarelui, este de 2-3 mm faţă de partea frontală a melcului (se deşurubează capul de
strivire 1-1,5 spire faţă de poziţia complet înşurubată). Dacă uleiul curge greu prin orificiile
capului de evacuare, se opreşte maşina şi se curăţă găurile înfundate.

6
 Caracteristici tehnice:
Motor electric:
- pentru PU-50: puterea 3 kW;
turaţia 750 sau 1000 rot/min; tensiunea
380 V;
Rezistenţa de încălzire:
- puterea 300 W;
- tensiunea 220 V

Fig. 10. Presa de ulei PU-20

Performanţele presei PU-50 la presarea seminţelor de floarea-soarelui:

- capacitate de prelucrare: 38-42 kg semințe/oră
- ulei rezidual în şrot: 12-15%
- producţie de ulei: 38% din cantitatea de seminţe presate
- consistenţa procentuală: 4-8% din volum
- conţinutul de apă al uleiului: <0,2%