Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Științe Economice

Specializarea – ECTS

Instrumente muzicale de suflat

Truscai Beniamin

Anul 2 Grupa 8203

Cuprins
ARGUMENT..............................................................3

Istoricul instrumentelor muzicale de suflat................4

Metoda de fabricație și materialele folosite...............7

Calitatea și securitatea pentru consumator...............8

Concluzii:...................................................................9

Bibliografie:..............................................................10
 ARGUMENT
În principal cam viața mea se învârte în jurul instrumentelor de suflat. Pentru că de 3
ani sunt dirijor al unei fanfare dintr-o biserică locală Creștină Penticostală.

Am suflat la aceste instrumente încă din clasa a 5-a și nu m-am mai oprit, practic am
devenit dependent de a cânta la instrumente muzicale în mod special la cele de suflat. Am
acumulat informații și tehnici din diverse părți, internet, cărți, metode speciale și treptat am
reușit să învăț de unul singur să cânt la instrument și să-l cunosc totodată. Am aflat istoria lor,
scopul lor, aplicația lor chiar și în zilele noastre, construcția lor și evoluția lor în ceea ce
privește materialele folosite pentru fabricarea lor și forma acestora care are și ea o destinație
specifică. De exemplu instrumentele din alamă sunt folosite în general și dau un ton ușor,
plăcut, cele din argint dau un ton țipător și stabil iar cele din aur dau un ton briliant și
pătrunzător. Forma instrumentelor afectează deasemeni sunetul instrumentului de exemplu
instrumentele drepte (trompeta, trombonul..) au un ton puternic țipător pe când cele curbate
(bassflugelhornul, flugelhornul...) au un ton cald și plăcut.
 Istoricul instrumentelor muzicale de suflat
În anii '90, destul de recent, au fost descoperite în China probabil cele mai vechi
instrumente muzicale din lume, un set format din 6 flaute înca funcționale, cu un design foarte
apropiat de cel actual, ele fiind prevăzute cu un număr de 5, 6, 7 sau 8 găuri, fapt care atestă
măiestria meșterilor din acele vremuri și stadiul destul de avansat al cunoașterii muzicale,
suficient de rafinată încat să recurgă la artificii tehnice pentru a putea exprima stări și emoții
artistice cât mai variate. Flautele au o vechime impresionantă de 9000 de ani și sunt
confecționate din os, iar chinezii au făcut mai multe copii
ale acestora pentru a putea studia mai ușor tonurile
specifice și tipul de muzică pentru care erau destinate în
vremuri de mult apuse.

Descoperirea din China a pus într-un fel capăt

unei dispute arheologice privitor la primele instrumente
muzicale de pe Pământ, erau acestea instrumente de
suflat sau instrumente cu corzi, ori poate toba să fi fost primul instrument muzical vreodată
creat de către om. Iată ca dovezi de necontestat arată că instrumentele de suflat ar avea
întaietate în istorie și nu cele cu corzi. Anterior acestei descoperiri, nu se mergea mai departe
de anul 3000 î.Chr. în datarea instrumentelor muzicale, existând dovezi similare ale unor
obiecte artistice foarte valoroase dintr-o zonă apropiată de China, respectiv Mesopotamia,
locul de unde se spune ca s-ar trage întreaga civilizație umană.

Apoi în Egiptul Antic a apărut trompeta, unde au fost

găsite hieroglife cu trompete și chiar mai mult în mormântul
regelui Tutankamon au fost găsite instrumente musicale de
suflat, trompete și altele, din argint și alte materiale.
Trompetele mai erau folosite în scopuri religioase de către
Israeliți, tibetani și Romani.
 La început trompeta și toate derivatele ei erau văzute ca obiecte de a semnala
războaie, folosite în armată în mod general dar și la casele regale folosite pentru festivități
importante. Abia mai târziu au fost considerate ca instrumente muzicale.

Secolul 14-15, trompeta a putut fi îndoită si îmbunătățită dar

putea să producă doar sunetele armonice. Deasemeni apăruse și
tromba di tirarsi, un instrument format din 2 tuburi care se mișcau liber
astfel a apărut trombonul iar sunetele puteau acum fi reproduse
chromatic.

Secolul 16, trompetele erau folosite și în armată cât și la casele

regale. În această perioadă au fost foarte apreciate foarte mult trompetele în Germania unde
au fost valorificate mai mult ca instrumente musicale. Aceștia au
construit variațiuni de trompete începând de la cele ce scoteau sunete
joase până la cele înalte. Cu cât tubul instrumentului era mai mare și
mai gros sunetul era mai jos iar instrumentele de mărimi mici scoteau
sunete înalte. Astfel astăzi avem piculina cel mai înalt instrument și
tuba bassul în sib cel mai grav instrument.

Secolul 17-18 trompeta a ajuns să fie foarte cunoscută

în lumea muzicii și a fost des folosită de câțiva compozitori ca
Leopold (tatăl lui Mozart) și Michael( fratele lui Haydn).
Trompetele erau acordate în sunetele Re și Do folosite în
special pentru acea muzică iar trompetele în Mi bemol și Fa
erau întrebuințate în armată. În 1814 au apărut primele
încercări ale unei trompete cu valve ce au permis să fie cântată
o scară cromatică egal.
 Secolul 19 , trompeta era cunoscută ca un instrument
orchestral, o perioadă în care a suferit multe modificări și încercări ale
multor oameni care încercau să o perfecționeze și estetic si musical. Așa
au apărut și țevile de la valve mobile ca instrumentul să poată fi acordat
pe toate notele și registrele. Astfel trompetele au devenit mai etanșe
rezultând un sunet mai puternic și complex (armonic).

În zilele de azi față de sfârșitul secolului 19 trompeta nu a suferit

aproape nici o schimbare privind aspectul sau modul de funcționare doar
în ceea ce privește aliajul de alamă.
 Metoda de fabricație și materialele folosite
Privind la evoluția instrumentelor muzicale de suflat din punct de
vedere al materialelor de construcție vedem o trecere de la materialele organice
(lemn, scoici, coarne de animale) la metale (argint, aur, platină, nichel și alamă
în mod special).

Alama este un aliaj al Cuprului cu Zincul cu diferite proporții în funcție

de scop. Are rezistență foarte mare la oxidare în aer și o temperatură de topire mai scăzută.
Culoarea este cu atât mai galbenă cu cât aliajul conține mai mult Zinc.

La început instrumentele erau sculptate manual de oameni pricepuți în general cei

care erau și instrumentiști. Un mare pas în evoluția instrumentelor cât și a modului de
producție l-a avut perioada renașterii și a iluminismului când s-a descoperit să combine
metalele în aliaje și cum să fie manipulate dându-le forma dorită. Astfel avem până azi o
creștere, un progres tehnologic vizibil în ce privește fabricarea instrumentelor.

Astăzi aproape fiecare firmă respectabilă au propria lor “rețetă”-metodă de fabricație,

au totul pentru a obține un produs cu personalitate.

În general procesul de fabricație este următorul:

Se începe cu o tablă subțire din alamă pe care se trasează forma pentru pâlnie, se
taie forma si se începe prin a uni capetele tablei formând un tub alungit, apoi cu un ciocan se
încearcă a i se da o formă apropiată cu cea finală. Tubul este apoi pus la strung unde se
rotunjește perfect dându-ise forma finală a pâlniei. Acest tub este umplut cu o substanță
special ce permite îndoirea țevii fără a ceda forței mecanice exercitate. Urmează apoi
prelucrarea sistemului de valve (pistoane),acesta se formează din 3 sau mai multe valve cu
țevile respective pentru fiecare valvă în parte. Tot acest sistem se sudează tot odată
deoarece o sudură mai târzie ar afecta negative sudurile aplicate anterior. La final se
sudează și țeava principală, cea acordabilă rezultând forma finală a trompetei. Apoi excesul
de sudură și petele rămase pe instrument se curăță odată cu tot instrumentul până nu
rămâne nici o imperfecțiune, la final se aplică mai multe straturi de lac special pentru metale
ce protejează metalul de cozoriune și intemperii. I se atașează un muștiuc și instrumentul
este perfect funcțional o viață întreagă.
 Calitatea și securitatea pentru consumator
Din toată documentația pe care am făcut-o și informațiile pe care le-am acumulat am
observant că acest produs nu afectează nicicum negativ organismul uman, dar poate s-ar
putea ridica probleme asupra alergiilor la anumite metale sau afecțiuni ale auzului când
trompeta este folosită la momentul și locul nepotrivit.

Dar partea interesantă este că instrumentul, cântatul la instrument are un efect

pozitiv asupra instrumentistului. Se dezvoltă mușchii toracelui, diafragmul și plămânii
rezultând o respirație corectă și sănătoasă, implicit plămâni mai dezvoltați ca ai unei
persoane normale. Toate instrumentele muzicale cer ca postura corpului să fie una dreaptă,
corectă și lejeră. Deasemenea are un mare impact asupra mușchiilor mimici. Pentru a putea
cânta corect, susținut și pentru o perioadă îndelungată, interpretul își antrenează și își
formează aproape toți mușchii feței pentru a devenii stăpân pe instrument. Se consideră că
această performanță se atinge abia după 1000 de ore de repetiții și cântat intens.
 Concluzii:
Aceste instrumente le găsim aproape pe tot parcursul istoriei omenirii fapt ce
dovedește că au avut un scop și o întrebuințare care au ajutat omul să progreseze din punct
de vedere tehnologic și în mod special să-și dezvolte latura artistică. Așa cum știm muzica îl
culturalizează pe om, îl face să zâmbească, să iubească și el ceva. Fiecare în ziua de astăzi
are muzica lui preferată, muzica aceea care îl liniștește, care îl antrenează, cea care îl face
să-și dea seama că viața este mai frumoasă atunci când muzica își face treaba de a
surprinde plăcut auzul nostru.

Pentru mine muzica din instrumentele de suflat mă face să mă simt cel mai bine în
orice vreme. Acum în viața mea nu pot să văd o perioadă în care să stau fără muzică sau să
cânt la instrument. Chiar dacă nu pare la prima vedere dar întradevăr este o dependență.
Bibliografie:
www.the-solo-trumpet.com/trumpet-history

www.youtube.com/how-is-made-trumpet

www.chicagobrassworks.com

www.musiced.about.com/trumpethistory

www.trumpetmaster.com

www.ro.wikipedia.org/istoria_muzicii

www.ro.wikipedia.org/trompeta

www.google.com/images