V.

Cercetarea psihopedagogică: titlul ei

Cercetării pedagogice i s-au dat, de-a lungul timpului, mai multe definiţii mai mult sau
mai puţin pertinente. Cea mai pertinentă spunea că: „cercetarea pedagogică este o strategie
desfășurată în scopul surprinderii unor relaţii noi între componentele acţiunii educaţionale
și al elaborării unor soluţii optime de rezolvare a problemelor indicate de procesul instructiv
– educativ în conformitate cu exigenţele sociale”1. Prin urmare, rezultă, din definiţie, că
cercetarea pedagogică are ca obiect de investigaţie fenomenul educativ în toată complexitatea
sa. Din acest punct de vedere, cercetarea pedagogică are caracter prospectiv2 (adică vizează
dezvoltarea personalităţii elevului în perspectiva exigenţelor dezvoltării sociale și proiectează
tipul de personalitate necesar în viaţă (v. caracterul istoric al educaţiei). Apoi, cercetarea
pedagogică trebuie să fie continuu ameliorativă3 (adică cercetarea pedagogică trebuie să
determine, prin intervenţiile sale modelatoare, optimizarea actului pedagogic). De asemenea,
orice cercetarea pedagogică este interdisciplinară, dată fiind complexitatea fenomenului
investigat și prezintă aspecte specifice sub raportul etapelor de desfășurare și al metodelor
de cercetare.

V.1. Problema de investigat

Pe ce repere teoretico-aplicative ar trebui să fie re-conceptualizat textul fantastic, astfel
încât acesta să fie conform noilor orientări în domeniu achiziţiilor științifice şi demersurilor
practice, în primul rând, nevoilor de formare-dezvoltare comunicativă şi literară a elevilor
contemporani? Conceptul de „metode de stimulare a receptării textului” se constituie din
redefinirea unor competenţe şcolare, fundamentarea şi raportarea lor la un sistem de
competenţe disciplinare de tip comunicativ şi literar, la o bază de modalităţi de receptarea a
textului literar, cât mai atractive în vederea actualizării unui scriitor sau altul, în măsura în
care receptarea lui o permite.
Acest concept ia forma unor scenarii ameliorative pentru lectură, a căror eficienţă
este certificată de:
 argumentarea ştiinţifică şi practică a necesităţii redefinirii competenţelor şcolare din
perspectiva aspectelor comunicative şi literare;
 stabilirea cadrului metodologic şi de referinţe necesar receptării textului fantastic şi menţinerii
lui în actualitate;
1
Ioan Nicola, Pedagogie, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1994, p. 56, s.v.
2
Ioan, Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie, București, Editura Bic All, 2006, p. 62
3
Ibidem, p. 62
1
  validarea prin experiment a fiabilității scenariilor didactice ameliorative pentru lectură

V. 2. Obiectivele cercetării și ipoteza de lucru

Activitatea experimentală s-a desfășurat la Școala Gimnazială „Dimitrie Ghica” din
Comănești, în perioada 1 X 2012- 10 VI 2013. Obiectivele urmărite au fost următoarele:
 sistematizarea modelelor conceptuale de stimulare a receptării textului literar şi
raportarea la acestea a concepţiei şi a practicii şcolare;
 re-definirea competenţelor şcolare de înţelegere/comprehensiune a textului fantastic;
 elaborarea unui sistem de metode de stimulare a receptării textului literar;
 elaborarea unui model/sistem de evaluare a metodelor de stimulare a receptării textului
literar fantastic;
 stabilirea cadrului de referinţe pentru proiectarea şi aplicarea sistemului de metode de
stimulare a receptării operei fantastice;
 validarea prin experiment a metodelor identificate şi utilizate;
 analiza şi interpretarea datelor obtinute prin experiment, sistematizarea rezultatelor
cercetării,formularea concluziilor generale şi recomandărilor practice.
 constă în elaborarea metodelor de stimulare a receptării textului fantastic şi în
dezvoltarea şi aplicarea acestora până la finalităţile educaţionale exprimate în termeni
de competenţe comunicative şi literare, inclusiv:
 stabilirea relaţiei de interdependenţă dintre metodele tradiţionale şi metodele
interactive, activizante;
 re-definirea conceptului de metode de stimulare a receptării textului literar, raportat la
competenţele comunicative şi literare;
 stabilirea principiilor şi condiţiilor de aplicare autentică a metodelor de stimulare a
receptării textului fantastic.

Ipoteza de lucru care a stat la baza acestei lucrări a fost următoarea: Dacă se utilizează
metode moderne în activitatea didactică, se va îmbunătăți competența de receptare a textului
fantastic, obținându-se rezultate superioare faţă de cele obţinute doar prin aplicarea unor
metode tradiţionale.

Alte consecințe ale aplicării ipotezei de lucru pe care doresc să le iau în considerare
sunt: dezvoltarea spiritului critic și autocritic la elevi, învățându-i să facă diferența dintre
corectitudine și greșeală, să sesizeze singuri greșelile lor și să le corecteze. În felul acesta le

2
voi dezvolta interesul față de exprimarea corectă în limba română. Elevii vor gusta din
frumusețea și armonia limbii și literaturii române.

V. 3. Organizarea cercetării
Tipul cercetării: Observațională
Perioada de cercetare: anul școlar 2012-2013.
Locul de desfășurare al cercetării: Școala Gimnazială „Dimitrie Ghica” din Comănești
Colaboratori: psihologul școlar
Metode de cercetare folosite:
1. observația directă vizând gradul de asimilare a unor modele, norme, valori;
2. metoda anchetei vizând acumularea unor date privind motivația învățării, semnificația
notei, a succesului școlar;
3. metoda cercetării documentelor școlare vizând studierea cataloagelor, a programei de
învățământ, planificări anuale și calendaristice, caiete de teme, lucrări scrise etc.;
4. metoda testelor, se refera la diferite tipuri de evaluări ale elevilor urmărind progresul
sau regresul înregistrat de elevi;
5. metode de măsurare a rezultatelor cercetării și de interpretare a datelor obținute pe
parcursul experimentului (metode statistice).

V. 4 - Descrierea lotului experimental

V. 4. 1 Profilul psihologic al școlarului mijlociu

V. 4. 1. 1 Definirea vârstei preadolescentine

Cunoașterea nivelului dezvoltării psihice a fiecărui elev este esențială în optimizarea
procesului de învățare. De aceea profesorul trebuie să fie în permanență interesat de
cunoașterea profilului psihologic al elevilor. Aceasta este o premisă a reușitei școlare.
Dezvoltarea psihică a ființei umane parcurge două mari etape:
A. Etapa prenatală ce se întinde din momentul unirii gameților și până la nașterea
copilului. Acum se formează componentele corpului, se dezvoltă funcțiile biologice de
bază și încep să se manifeste, într-o formă foarte simplă, unele procese psihice.
B. Perioada postnatală începe din momentul nașterii și se termină odată cu sfârșitul
vieții. Aceasta etapă cuprinde trei mari cicluri cu diferite stadii:

3
 a) ciclul de creștere și dezvoltare durează de la naștere și până la 25 de ani. Stadiile
acestui ciclu sunt următoarele:
- stadiul sugarului: 0-1 an;
- stadiul antepreșcolarului: 1-3 ani: se dezvoltă limbajul, mersul, conștiința
de sine;
- stadiul preșcolarului: 3-6 ani: dezvoltarea proceselor psihice complexe,
apariția voinței, formarea bazelor personalității;
- stadiul școlarității mici: 6-10 ani: formarea capacitaților de bază necesare
învățării;
- stadiul preadolescenței sau perioada școlară mijlocie: 11-14 ani; trecerea la
gândirea formală, intensificarea conștiinței de sine;
- stadiul adolescenței: 14-20 de ani: avans cognitiv deosebit, dezvoltarea
personalității, clarificarea identității de sine;
- stadiul postadolescenței 20-25 de ani: consolidarea achizițiilor adolescenței
și pregătirea profesională de bază.
b) ciclul de maturizare între 25-35 ani. Acest ciclu are două stadii:
- stadiul tinereții: 25-35 ani: în care se realizează identitatea profesională,
familială și socio-culturală;
- stadiul adult 35-55 ani: se maturizează cu precădere afectivitatea, motivația,
personalitatea.
c) ciclul de involuție între 65- și finalul vieții, în care produc scăderi din ce în ce mai
accentuate ale capacităților fizice și psihice. Sunt următoarele stadii:
- stadiul de trecere: 65-70 ani în care scăderile capacităților fizice nu sunt prea
mari;
- prima bătrânețe: 70-80 ani în care scăderile capacităților individului sunt mai
accentuate și persoana își restrânge activitățile;
- a doua bătrânețe: 80-90 ani scăderile capacităților sunt mai severe, persoana
începe să depindă de alții;
- marea bătrânețe: peste 90 ani.
Perioada preadolescenței sau a vârstei școlare mijlocii se caracterizează prin voința
copilului de afirmare în grupul din care face parte și, implicit, în societate. Am putea-o numi
vârsta sensibilității, deoarece copilul este atent la tot din jurul său: de la deodorantul folosit de
colegii săi și până la felul în care i se comunică. Intelectul său se alimentează cu informații cât
mai bogate și mai abstracte, trecând la gândirea formală. Puberul conștientizează procesul

4
învățării și își îmbunătățește capacitățile de memorare și învățare. Inteligența se manifestă prin
numeroase aspecte precum:
- formularea unor răspunsuri mai complexe și mai nuanțate;
- se dezvoltă abilități de exprimare prin simboluri și limbaj nuanțat;
- crește capacitatea de analiza abstractă și de a sesiza ficțiunea;
- se dezvoltă capacitatea de a evalua șanse și de a emite predicții valide, bazate pe real.
Puberul este tot mai interesat de creația literară, muzicală și de pictură. În aceeași
măsură sunt interesați de excursii, vizite în locuri istorice sau locuri cu renume.
,,Puberul caută prietenia și afecțiunea, dar manifestă tendințe de dominare pe fondul
unor cerințe exagerate’’4

V. 4. 1. 2 Dezvoltarea proceselor psihologice

A. N. Leontiev apreciază dezvoltarea psihică prin prisma modificării de la
comportamente simple, primare cu o motivație redusă, la comportamente complexe întreținute
de o motivație coerentă socializată. 5
Perioada școlară mijlocie (10-14 ani) este considerată de Leontiev ca o perioadă de
accelerare a dezvoltării și maturizării în toate sferele activității psihice. În această perioadă se
remarcă preferința pentru unele obiecte de învățământ, conturându-se astfel și o anumită
orientare școlară și profesională. Puberul devine din de în ce mai interesat pentru dobândirea
unui statut intelectual și moral pe baza căruia conștientizează locul ce îi revine în cadrul
colectivității.
Fenomenul care reține atenția și care modifică planul comportamental este acela al
erotizării vieții și al visării imaginative pe fondul dezvoltării sexuale și al expansiunii
virilității. În acest caz, comportamentele sexuale sunt impregnate de anxietate și tensiune.
Relațiile dintre fete și băieți sunt distante; în schimb, față de același sex, atât băieții, cât și
fetele, manifestă atitudini afectuoase, tandre și strânse, dar frecvent opozante față de adulți.
Evoluția senzorial-perceptivă parcurge un traseu semnificativ. Fenomenul este mai
evident la nivelul sensibilității vizuale, auditive, tactile. În plan vizual crește capacitatea de a
verbaliza impresiile acumulate. În genere se dezvoltă capacitatea de prelucrare a informației
vizuale concomitent cu diferențierea evaluării vizuale a mărimii, distanței și formei.
O modificare semnificativă se realizează și la nivelul sensibilității auditive, mai cu
seamă în ceea ce privește creșterea capacității de discriminare pe plan verbal. Se dezvoltă și
auzul fonematic prin plăcerea puberilor de a asculta muzică. În plan cutanat se înregistrează
4
Prenume nume, titlu (italice), orş, editură, an, pagină.Verza, Emil, Verza, Florin Emil, Psihologia varstelor,
Editura Pro Humanitate, București, 2000
5
A. N. Leontiev, Contribuții la teoria dezvolării psihice a copilului, în „Probleme ale dezvoltării psihicului”,
București, Editura Științifică, 1964, p. ?.
5
progrese în urma desfășurării activităților de abilitare manuală prin lecțiile de educație
tehnologică. Se dezvoltă spiritul de observație; el învață să observe, să fie atent la tot ceea ce
îl înconjoară.
În procesul activității intelectuale se remarcă creșterea atenției puberilor față de
comunicare, de actualizarea cunoștințelor. Se dezvoltă limbajul atât sub raport cantitativ, cât
și sub cel calitativ; vocabularul înregistrează o îmbogățire substanțială, iar posibilitățile
puberului de a le folosi cresc. Tânărul începe să-și dorească să fie inteligent, sclipitor, să
obțină realizări care să-l plaseze în centrul grupului.
Pubertatea coincide, după J. Piaget, cu extinderea operațiilor concrete și cu creșterea
capacității de a efectua raționamente, conturându-se gândirea formală. Se crează obișnuința de
a utiliza frecvent scheme, imagini, simboluri, algoritmi. Fetele manifestă mai multa abilitate
în a exprima raționamentele, dar băieții au o organizare mai pregnantă a planului gândirii
convergente.
Planul afectiv se diversifică ca urmare a dezvoltării vieții interioare. Sub influența
sentimentelor și a pasiunii, V. Pavelcu6 arată o transfigurare a obiectelor și persoanelor cu
care subiectul vine în contact, ceea ce îi permite să-și proiecteze trăirile emoționale. Aceasta
cristalizare afectivă se realizează prin nașterea sentimentelor pozitive și negative.
Instabilitatea afectivă este mare, ceea ce determină comportamente mobile sub impulsul
aventurii.
În relațiile cu părinții, stările afective pot fi tensionate; cu toate acestea ei simt nevoia
de afecțiune și de ocrotire din partea părinților. Față de sexul opus se manifestă sentimente de
simpatie și de dragoste.
În planul personalității, se conturează distanțe culturale între copii și părinți, datorate
evoluției contemporane a unor domenii. Puberul simte influențele sociale și face eforturi
constante de adaptare la acestea.

V. 4. 1. 3. Dezvoltarea anatomofiziologică

Perioada pubertății propriu –zise (12-14 ani), în care se integrează și lotul

experimental, se remarcă prin dominarea puseului de creștere. Creșterea nu este proporțională
în toate segmentele corpului. Mai intensă este creștere în înălțime și lungime a membrelor
inferioare și superioare, ceea ce dă un aspect caricatural puberului. Prin creșterea trunchiului
și a masei musculare, se câștiga în forță fizică. În același timp se dezvoltă organele interne, iar
la băieți dispare grăsimea, ca urmare a extinderii articulațiilor și musculaturii. La fete, țesutul

6
Pavelcu,V., Din viața sentimentelor, București, Editura Enciclopedică Română
6
adipos se menține, talia se subțiază și se dezvoltă bustul. Și la unii și la alții se produce
maturizarea sexuală ce se evidențiază prin apariția pilozității, funcționarea glandelor sexuale
și modificarea vocii .
În plan psihologic, aceste fenomene determină trăiri tensionale, confuze, stări de
disconfort .

V. 4. 3. 4. Stabilirea eşantionului de elevi cuprinşi în cercetare

Clasa a VI-a, alcătuită din 32 de elevi. Pentru că în școală există cu o singură clasă a
VI-a am împărțit clasa în două subgrupe, utilizând tehnica grupelor paralele:
 Grupa de control (eșantionul de control) -formată din 16 elevi
 Grupa experimentală (eșantionul experimental)- formată din 16 elevi
Eșantionul de conținut a fost reprezentată de conținuturile opționalului Fantasticul
literar românesc; se vor urmări rezultatele elevilor din eșantionul experimental înainte şi după
administrarea factorului experimental.

V. 4. 2. Caracterizarea subiecților
Clasa a VI-a este formată din 32 de elevi (11 fete și 21 băieți) având vârste cuprinse
între 12 și 13 ani. Este foarte important de precizat că acest colectiv s-a format în urma
unificării celor două clase a V-a din anul anterior. Colectivele celor două clase sunt extrem de
eterogene atât la nivelul valorii subiecților componenți cât și la nivelul atitudinii față de actul
învățării.
Din punctul de vedere al provenienței socio-profesionale majoritatea provin din familii
de muncitori, cu sau fără studii medii, șomeri, casnice, liber profesioniști sau muncitori în
străinătate, 5 elevi provin din familii cu studii superioare. Doi elevi sunt abandonați de
familiile lor și cresc în familii sociale, doi elevi provin din familii dezorganizate, 5 elevi sunt
în familii monoparentale. O altă problemă socială cu care se confruntă diriginta clasei este
lăsarea copiilor în grija bunicilor sau a rudelor când părinții sunt plecați în străinătate.
Ca mediu de proveniență colectivul este destul de omogen: 29 elevi provin din mediul
urban, 3 elevi din mediul periurban, făcând zilnic naveta.
Am considerat necesară oferirea acestor date, deoarece mediul social în care crește și
se dezvoltă copilul are o importanță deosebită asupra evoluției personalității sale, cât și asupra
randamentului școlar.
Clasa a VI-a este bine organizată, existând un șef al clasei, un casier, un responsabil cu
curățenia, toți aceștia fiind aleși prin votul secret al clasei. Aceste responsabilități se stabilesc
la începutul fiecărui an școlar.

7
 La nivelul clasei sunt aplicate reguli de conduită cunoscute și acceptate de toți
membrii grupului, dar și reguli referitoare la activitatea de învățare. La nivelul clasei există și
o serie de norme implicite (ascunse), cum ar fi ascunderea de anumiți elevi a adevăratei
meserii a părinților sau recunoașterea situației materiale a familiei. Unii elevi refuză să
depună actele pentru bursa socială sau rechizite școlare, din teama de a nu-și dezvălui situația
materială din familie. Astfel, cred ei, ar fi altfel judecați de ceilalți colegi sau poate excluși din
cercul de colegi. În cadrul acestui colectiv de elevi există relații de cooperare, relații de
competiție, dar, uneori, apar și relații de conflict.
În ceea ce privește relația profesor–elev, aceștia recunosc superioritatea profesorului,
stabilindu-se o relație de dependență între aceștia și profesor.
Pentru cunoașterea colectivului de elevi am folosit pentru început observația, aceasta
fiind cea mai simplă metodă de cunoaștere. Pentru determinarea stilurilor de învățare am
apelat la psihopedagogul școlar care, studiind grupul de elevi, a determinat stilurile de
învățare ale acestora. (vezi Anexa 4)
Modul de determinare a capacităţii de muncă a elevilor se realizează prin comparaţie
cu tabloul indicatorilor dezvoltării psiho-fizice, precum şi prin observarea comportamentelor
zilnice (sau periodice) ale membrilor colectivelor de elevi. Indicatorii observaţionali şi
constatările înregistrate se găsesc în foaia de observaţie, care se referă la reacţiile elevilor în
împrejurări concrete pe care le oferă activitatea.

Gradul de reprezentativitate al clasei alese este asigurat de similarităţile de vârstă,

nivelul de şcolarizare şi de apartenenţă la aceeaşi cultură şcolară.
Tipul de eșantionare folosit este stratificarea care îmbină atât principiul selecției cât și
pe cel al grupării colectivității aflate în studiu după anumite caracteristici, ea fiind mai
relevantă sub aspectul randamentului.
Lotul cercetat e format din două categorii de subiecţi: grup experimental (16 de elevi)
şi grup de control (16 de elevi).

V. 3. 2. 1. Metode utilizate
Pentru a asigura relevanța rezultatelor au fost folosite mai multe categorii de metode
pe parcursul celor trei etape ale cercetării. Atât pentru culegerea datelor, din faza evaluării
inițiale, cât și pentru etapa evaluării formative și a evaluării finale, la baza cercetării au stat
testul docimologic, observația și experimentul didactic. Pentru prelucrarea datelor s-a folosit
reprezentarea grafică și reprezentarea statistică. Pentru sistematizarea datelor s-au utilizat
metode statistico-matematice, rezultatele obţinute la diferite evaluări au fost înregistrate în
tabele sintetice şi / sau analitice, apoi reprezentate grafic în poligoane de frecvenţă, diagrame
8
areolare, histograme comparative, din care rezultă progresul realizat de elevi. S-au calculat, de
asemenea, abaterile medii, abaterile standard, mediana, modul dominant și amplitudinile și în
baza rezultatelor s-au tras diferite concluzii.

V. 3. 2. 2. Prelucrarea datelor
Datele obținute în urma aplicării testelor urmează a fi prelucrate și interpretate
utilizând metode statistico-matematice și metode de prezentare grafică. Metodele statistici-
matematice surprind relațiile cantitative dintre fenomenele investigate, în vreme ce metodele
grafice ajută nu doar la vizualizarea datelor măsurate, ci și la sintetizarea lor. Pentru
accesibilizare prezentăm mai jos indicii statistici7 folosiți pe parcursul cercetării pedagogice.

1. Media (M) este suma mărimilor individuale împărțite la numărul lor:

N

x i
,
M  i 1
N

unde Xi=medii individuale înregistrate, N= numărul elevilor

2. Mediana(Me) Valoarea de mijloc a unei distribuţii, este definită drept cel mai mic
număr astfel încât jumătate dintre valori să nu fie mai mari decât el. Cu alte cuvinte,
jumătate dintre valori sunt mai mici sau egale cu mediana, jumătate sunt mai mari
decât mediana. De remarcat că, deşi este utilizat în general ca un indicator de
tendinţă centrală, mediana oferă mai degrabă informaţii asupra repartizării
observaţiilor (indicator de împrăştiere).

Dacă x1, x2,  . . .  , xN  sunt valorile observate, mediana este calculată, după ordonarea
crescătoare a valorilor, x(1) <= x(2)<=  . . . <= x(N), prin formula de mai sus.

3. Abaterea medie- prin abatere se înţelege diferenţa dintre o dată şi o valoare de

referinţă (de regulă media).
4. Abaterea standard (SD) Abaterea standard a unei mulţimi de numere este rădăcina
medie pătrată (RMS) a mulţimii abaterilor fiecărui element de la media mulţimii.

7
*** Dicţionar explicativ de statistică, Selecţie şi organizare: Valentin Clocotici
http://thor.info.uaic.ro/~val/statistica/StatGloss.htm, 22.07.2013

9
 Poate fi definită ca rădăcina pătrată a dispersiei mulţimii de numere.Abaterea standard
este o măsură a gradului de împrăştiere a elementelor, se măsoară în aceeaşi unitate de
măsură ca şi datele iniţiale şi se raportează, de regulă, împreună cu media.
5. Amplitudinea Este definită ca
A=Xmax–Xmin,
unde xmax şi xmin sunt valorile extreme ale unui set de numere observate.
Oferă o imagine a „întinderii” datelor, dependentă însă de numărul de valori
observate. Cu cât se măsoară mai multe elemente, cu atât şansa de a observa valori
mai depărtate creşte, deci şansa de a obţine o amplitudine mai mare.
6. Modulul (m) este valoarea cu frecvența cea mai mare dintr-un șir de date.
7. Coeficientul de corelaţie (Pearson) este o măsură a asocierii liniare dintre două
variabile, cu alte cuvinte a gradului în care reprezentarea bivariată sub forma unei
diagrame de împrăştiere se apropie de o dreaptă. Notând cu X şi Y cele două
variabile şi cu xi, yi, i=1,…,n, valorile variabilelor, formula de calcul este

Coeficientul de corelaţie ia valori între –1 şi +1, inclusiv, cu semnificaţia de asociere

pozitivă/negativă după semnul coeficientului şi de lipsă de asociere pentru rXY = 0.
Semnificaţia statistică (aproximativă) este obţinută aplicând un test Student cu
statistica

, având n-2 grade de libertate.

Indicii de corelație surprind relațiile dintre două serii de mărimi înregistrate pe

acelașii eșantion (în cazul nostru grupul experimental), exprimând gradul de
paralelism între rezultatele obținute de către aceiași subiecți la probe diferite.

V. 5- Etapele cercetării

A) Faza prealabilă intervenției factorului experimental:17.09 .2012-28.09. 2013;

B) Faza administrării factorului experimental:01 .10. 2012- 20 .05 .2013 ;
C) Faza comparării rezultatelor :20.05.2012-10 .06 .2013

10
V. 5. 1 Faza prealabilă intervenției factorului experimental
La începutul anului școlar 2012-2013, eșantionul format din cei 32 de elevi ai clasei a
VI-a a fost cercetat pe baza studierii documentelor școlare: cataloagele din anul școlar
anterior, registrele matricole, obținându-se următoarele valori:
Media aritmetică a colectivului:
Număr elevi cu medii cuprinse între ;
5-5,99 = 0;
6-6,99 = 2;
7-7,99 = 9; N

8-8,99 = 9;
x i
M  i 1
 8,60
N
9-10 = 17.
M= 8,60
Modulul sau dominanța (m) = valoarea sau media cu cea mai mare frecvență din șirul
măsurătorilor: m = 9
Pentru a obține o perspectivă mai bună asupra cercetării pedagogice ce urmează a se
desfășura am calculat mediile celor două eșantioane separat, obținând următoarele rezultate:

11
 Eșantionul de control
5-5,99 = 0;
6-6,99 = 0; N

7-7,99 = 0; x i
M  i 1
 9,37
8-8,99 = 4; N

12
 9-10 = 12.
M= 9,37
Modulul sau dominanța (m) = valoarea sau media cu cea mai mare frecvență din șirul
măsurătorilor: m = 9

Eșantionul de experimental
5-5,99 = 0;
6-6,99 = 2; N

7-7,99 = 9; x i
M  i 1
 7,83
8-8,99 = 5; N

13
 9-10 = 0.
M= 7,83
Modulul sau dominanța (m) = valoarea sau media cu cea mai mare frecvență din șirul
măsurătorilor: m = 7
În primele ore ale semestrului I, am administrat testul iniţial ale cărui obiective au fost
subsumate obiectivelor de referinţă standardelor curriculare de performanţă din curriculum
naţional. Testul iniţial de evaluare, cotat de nivel mediu, a fost structurat pe itemi
semiobiectivi şi subiectivi. Sunt respectate prevederile legale în vigoare, fiind structurat
conform cerințelor MECTS. Baremul de corectare şi de notare a urmărit defalcarea
punctajului în funcţie de tipurile de greşeli pe care le-ar putea comite elevii, iar rezultatele au
fost centralizate atât pe note, cât şi în procente, pentru ca, în acest mod, să evidenţiem nivelul
de cunoştinţe de la care aceşti elevi au pornit. Pe parcursul experimentului s-au aplicat o serie
de teste pentru a ilustra progresul obținut de elevi în urma utilizării unor metode și procedee
moderne în receptarea textului fantastic.
Testul, ca metodă de cercetare, reușește să reliefeze diferențele dintre subiecți, să ofere
informații cu privire la evoluțiile înregistrate asupra claselor de elevi. Testele trebuie să fie
variate ca structură, formă de prezentare și presupun două operații prealabile:
a) standardizarea – precizarea unor reguli, cerințe privitoare la administrarea testului,
stabilirea modului cum se face evaluarea;
b) etalonarea – elaborarea unor scări de valori – etalon la care vor fi raportate
rezultatele individuale, măsurarea și evaluarea acestora.
Pentru a avea o valoare satisfăcătoare sub aspectul fidelității, validității și
sensibilității, am conceput probe de investigare care, prin conținut și mod de aplicare, să
vizeze o gamă largă de exerciții. Testele de evaluare au fost succedate de fișe de recuperare.
Acestea conțin o parte teoretică urmată de exerciții de recuperare. Fișele de recuperare conțin
în special informații teoretice urmate de exerciții de ortografie și de punctuație, deoarece am
observat, în urma administrării testului predictiv, că toți elevii au avut cel puțin o greșeală de
ortografie sau de punctuație.
Tratarea diferențiată, munca independentă cu caracter de investigare, descoperirea,
crearea unor situații problematice au constituit câteva puncte de reper în desfășurarea instruirii
lotului experimental.
Clasa a VI-a , implicată în experiment, a primit în data de 1.10.2012 un test predictiv,
în urma căruia fiecare elev a fost evaluat cu mare atenție. Testul predictiv a fost conceput
sub forma a 9 itemi și trebuia rezolvat într-o oră. La acest test au fost prezenți toți cei 32 de

14
elevi ai clasei, considerați în totalitate ca fiind apți pentru învățătură, conform studierii
fișelor psihopedagogice.
Obiective de referinţă din curriculum-ul naţional:
1.1 să aplice în mod conştient regulile de ortografie şi punctuaţie;
1.2 să alcătuiască povestirea unui text literar;
1.3 să redacteze diverse texte de mică întindere, adaptându-le destinaţiei şi scopului
comunicării;
1.4 să utilizeze corect, în textele redactate, elementele de construcţie a comunicării
studiate,
1.5 să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor tipuri de texte.

TEST PREDICTIV
Anul şcolar 2012-2013
Limba şi literatura română
Clasa a VI-a
Numele şi prenumele elevului:
Data susţinerii testului: 1. X. 2012
• Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi din Partea a II-a se acordă 78 de
puncte. Pentru redactarea întregii lucrări se acordă 12 puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
• Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
PARTEA I (48 de puncte)
Citeşte textul:
„Împăratul era la mare şi la greu sfat cu toţi cărturarii, că bântuia seceta şi molima. Şi
dacă negustorul îi spuse că era un copil ca o neghiniţă, împăratul rămase înmărmurit,
învăţaţii împărăţiei căscară ochii mari şi se traseră de bărbile lungi.
– Nu se poate, măria-ta, aşa ceva nu scrie la carte.
– Ba se poate, zise Neghiniţă, sărind pe masa sfatului, că multe se pot şi nu stau în cărţi;
şi mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei.
Şi după ce se minunară, cât se minunară, începu sfatul. Neghiniță se sui pe mâna
împăratului, pe umăr, apoi în creștetul capului şi d-acolo zise râzând:
– Învaţă, măria-ta, că cei mai mici sunt cei mai mari.
Împăratul, cam de voie, cam de nevoie, răspunse:
– Aşa e, Neghiniţă, aşa e.
Iar cărturarii îşi deteră ghies pe sub masă şi plecară ochii în jos. ”
(Barbu Ștefănescu Delavrancea – Neghiniţă)
Rezolvă următoarele sarcini de lucru pornind de la textul dat:
A.
1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: 6 puncte
Cuvântul neghiniţă, din secvenţa: era un copil ca o neghiniţă , s-a format prin:
a. compunere. b. derivare cu prefix c. derivare cu sufix.
2. Subliniază cuvintele care conţin diftong: 6 puncte

15
cărturarii, bărbile, cei, greu, bântuia, ticluite
3. Explică folosirea virgulelor în enunţul: „ – Aşa e, Neghiniţă, aşa e". 6 puncte
4. Completează tabelul următor, precizând valoarea morfologică şi cazul pentru fiecare dintre
cuvintele din text menţionate în coloana din stânga.
6 puncte
Valoarea morfologică Cazul
lungi
îi
cărturarii
5. Construieşte un enunţ în care cuvântul împărat să aibă funcţia sintactică de complement. 6
puncte
B.
1. Menţionează două personaje care apar în acest fragment: 6
puncte
2. Transcrie o comparaţie din textul dat. 6 puncte
3. Precizează sensul expresiei „îşi deteră ghies” care apare în ultimul enunţ al textului. 6
puncte
PARTEA a II-a (30 de
puncte)
Redactează o compunere de 5-7 rânduri (50-70 de cuvinte) în care să folosesti 3 cuvinte alese
de tine din textul dat la Partea I. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri.
Cuvinte selectate: ____________, ____________ ,____________ .
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie, de
punctuaţie şi de exprimare, şi respectarea limitelor de spaţiu indicate).

TEST PREDICTIV
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura română
Clasa a VI-a
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE

 Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total.

PARTEA I (48 de puncte)

__________________________________________________________________________
A.
1. c 6 puncte
2. câte 2 puncte pentru sublinierea corectă a fiecărui cuvânt cu diftong(cărturarii, greu,
bântuia),. 3x2p=6 puncte

16
3. explicarea folosirii virgulelor din secvenţa dată – 6p/ explicare superficială, ezitantă – 2p
6 puncte
4. câte 1 punct pentru indicarea fiecărei valori morfologice şi a fiecărui caz pentru cuvintele
din coloana din stânga (de exemplu, lungi – adjectiv, Ac; cărturarii – substantiv, N; îi –
pronume personal, D) 6x1p=6 puncte
5. construirea unui enunţ în care cuvântul indicat să aibă funcţia sintactică de complement. 6
puncte
B.
1. câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două personaje din text 2x3p=6 puncte
2. transcrierea unei comparaţii din text 6 puncte
3. precizarea sensului expresiei indicate 6 puncte
PARTEA a II-a (30 de puncte)
 câte 2 puncte pentru utilizarea oricăruia dintre cei 3 termeni aleşi din textul de la
Partea I 3x2p=6 puncte
 alegerea unui titlu sugestiv 4 puncte
 conţinut ideatic adecvat cerinţei – 15p/ tratare ezitantă, superficială a cerinţei 5p
15 puncte
 coerenţă si echilibru al compoziţiei 5 puncte
Redactarea întregii lucrări: 12 puncte
 respectarea limitelor de spaţiu indicate 3 puncte
 respectarea normelor de exprimare si de ortografie 6 puncte
(0-1 greşeli – 6p; 2-3 greşeli – 4p; 4-5 greşeli – 2p; peste 6 greşeli – 0p)
 respectarea normelor de punctuaţie 3 puncte
(0-1 greşeli – 3p; 2-3 greşeli – 2p; 4-5 greşeli – 1p; peste 6 greşeli – 0p)
MATRICEA DE SPECIFICAŢIE
pe care se bazează testul iniţial pentru clasa a VI-a

Competenţe
1.4 2.2 2.3 3.3 3.4 4.1 4.2 4.3 4.4

Conţinuturi
elemente de
vocabular *
* *
grupurile de *
sunete *
(diftongul,
triftongul);
hiatul;

explicarea *

folosirii unor *
semne de
punctuaţie
părţi de vorbire * *
şi categorii
gramaticale
specifice

17
acestora *
figuri de stil *

(personificare, *
comparaţie,
enumeraţie,
repetiţie,
epitet)
sensul unor *

cuvinte în * *
diferite
contexte
scriere * * *

imaginativă * *

REZULTATELE TESTULUI PREDICTIV

Tabelul de mai jos a permis înregistrarea punctajului obținut în urma aplicării
baremului de corectare și pune în lumină distribuției subiectelor pe competențe, rezultatele
obținute de fiecare elev în parte atât pe segmentele de competențe vizate (ortografie,
vocabular, expresivitate) cât și nivelul de competență generală identificat cu nota la testul
inițial.

18
Lot experimental
Nr. Numele Subiectul I 48 puncte Subiectul II 30 puncte Redactare 12 puncte oficiu Total
crt. și prenumele A B
Subiectul
Nr. subiect 1 2 3 4 5 6 7 8 Cuv. Titlu Conținut Coerență Lim Ort. Punct.
Punctaj 6 2x3 6/2 6x1 6 2x3 6 6 2x3 4 15/5 5 3 6/4/2/0 3/2/1/0 10 100
1 T.R.C. 6 6 2 4 6 6 0 6 4 4 10 5 3 4 1 10 77
2 T.D. 6 4 2 4 6 6 6 6 6 4 10 5 3 4 1 10 83
3 G.M.I. 6 6 2 4 0 3 6 0 4 4 5 5 3 4 1 10 63
4 G.F. 6 4 2 3 6 6 0 6 4 4 10 5 3 2 1 10 72
5 B.B.F. 6 4 2 2 6 6 6 0 4 4 5 5 3 0 1 10 64
6 R.C.C. 6 4 2 3 0 3 0 0 2 0 5 5 0 0 0 10 34
7 C.R.I. 0 4 0 2 0 6 6 0 4 0 0 0 3 0 0 10 35
8 Ș.A.D. 6 4 2 3 0 6 6 0 2 4 5 5 3 2 1 10 59
9 T.S. 6 4 0 1 0 6 6 0 4 4 5 5 3 0 1 10 55
10 N.I. 6 4 0 1 0 6 6 0 4 4 5 5 3 0 1 10 55
11 Ț.C.B. 0 4 0 2 0 6 6 0 4 4 5 0 0 0 0 10 41
12 C.F.V. 0 4 0 1 0 6 6 0 4 4 5 5 3 0 0 10 48
13 D.A.C. 0 4 0 1 0 6 6 0 4 4 0 5 0 0 0 10 40
14 L.E.A. 0 4 0 1 0 6 6 0 4 4 5 5 3 0 1 10 49
15 V.F.R. 0 4 2 1 0 3 0 0 2 0 0 0 0 0 0 10 22
16 B.L. 6 6 2 5 0 3 6 0 4 4 5 5 3 4 1 10 64

19
Nr. Numele și prenumele Punctaj Nota test
Nivelul
crt. predictiv
1 T.R.C. 77 7,70 maximal
2 T.D. 83 8,30 maximal
3 G.M.I. 63 6,30 mediu
4 G.F. 72 7,20 maximal
5 B.B.F. 64 6,40 mediu
6 R.C.C. 34 3,40 minimal
7 C.R.I. 35 3,50 minimal
8 Ș.A.D. 59 5,90 mediu
9 T.S. 55 5,50 mediu
10 N.I. 55 5,50 mediu
11 Ț.C.B. 41 4,10 minimal
12 C.F.V. 48 4,80 minimal
13 D.A.C. 40 4,00 minimal
14 L.E.A. 49 4,90 minimal
15 V.F.R. 22 2,20 minimal
16 B.L. 64 6,40 mediu
Media 53,81 5,38
Mediana 55,00 5,50
Modul 45,00 4,50
Amplitudine 61 6,1
Abaterea medie 13,46 1,35
Abaterea standard 16,76 1,68

20
Tabel sintetic de rezultate

NOTA FRECVENŢA
Sub 5 5
5 2
6 6
7 1
8 2
9 0
10 0

21
Lot martor/control
Nr. Numele Subiectul I 48 puncte Subiectul II 30 puncte Redactare 12 puncte oficiu Total
crt. și prenumele A B
Subiectul
Nr. subiect 1 2 3 4 5 6 7 8 Cuv. Titlu Conținut Coerență Lim Ort. Punct.
Punctaj 6 2x3 6/2 6x1 6 2x3 6 6 2x3 4 15/10/5 5 3 6/4/2/0 3/2/1/0 10 100
1 I.A.I. 6 6 6 6 6 6 6 6 6 4 15 5 3 6 2 10 99
2 V.B.T. 6 6 6 6 6 6 6 6 6 4 15 5 3 6 2 10 99
3 I.B.V. 6 6 6 5 6 6 6 6 6 4 15 5 3 6 2 10 98
4 B.S.E. 6 6 6 5 6 6 6 6 6 4 15 5 3 6 1 10 97
5 P.A.L. 6 6 2 4 6 6 6 6 4 4 15 5 3 4 1 10 88
6 L.B.V. 6 4 2 4 6 6 6 0 4 4 10 5 3 2 1 10 73
7 C.G.C. 6 6 6 3 6 6 6 0 6 4 10 5 3 4 1 10 82
8 G.F.C. 6 4 2 6 6 6 6 6 6 4 10 5 3 4 1 10 85
9 S.A.C 6 4 2 3 6 6 0 6 4 4 10 5 3 2 1 10 72
10 A.A.M. 6 4 6 3 6 6 6 0 2 4 10 5 3 6 1 10 78
11 G.A.A. 6 6 2 4 0 3 6 0 4 4 10 5 3 4 1 10 68
12 M.A. 6 4 2 2 0 6 6 0 4 4 5 5 3 0 1 10 58
13 I.D.A. 6 4 2 3 0 6 6 0 2 4 5 5 3 2 1 10 59
14 P.D.C. 6 6 2 4 6 6 0 6 4 4 10 5 3 4 1 10 77
15 H.A.A. 6 4 2 4 6 6 6 6 6 4 10 5 3 4 1 10 83
16 B.V. 6 4 0 1 0 6 6 0 4 4 5 5 3 0 1 10 55

22
Nr. crt. Numele și prenumele Punctaj Nota test predictiv Nivelul
1 I.A.I. 99 9,90 maximal
2 V.B.T. 99 9,90 maximal
3 I.B.V. 98 9,80 maximal
4 B.S.E. 97 9,70 maximal
5 P.A.L. 88 8,80 maximal
6 L.B.V. 73 7,30 maximal
7 C.G.C. 82 8,20 maximal
8 G.F.C. 85 8,50 maximal
9 S.A.C 72 7,20 maximal
10 A.A.M. 78 7,80 maximal
11 G.A.A. 68 6,80 mediu
12 M.A. 58 5,80 mediu
13 I.D.A. 59 5,90 mediu
14 P.D.C. 77 7,70 maximal
15 H.A.A. 83 8,30 maximal
16 B.V. 55 5,50 mediu
Media 79,44 7,94
Mediana 80,00 8,00
Modul 9,00 9
Amplitudine 44 4,4
Abaterea medie 11,94 1,19
Abaterea standard 14,72 1,47

23
Tabel sintetic de rezultate
NOTA FRECVENŢA
Sub 5 0
5 0
6 3
7 3
8 4
9 2
10 4

24
 Interpretare a rezultatelor evaluării iniţiale

În urma corectării testelor inițiale, am constatat prezența a 5 tipuri de deficiențe:

1) de ortografie – precum scrierea / folosirea greșită a ortogramelor, folosirea

inițialelor la început de propoziție, scris ilizibil, scrierea cu ii, iii, de așezare a textului
în pagină;

2) de utilizare a vocabularului: necunoașterea sensurilor unor cuvinte, unele chiar

uzuale, altele din categoria cuvintelor ce aparțin masei vocabularului;

3) de coerență sintactică și semantică în alcătuirea frazelor și textelor;

4) de claritate în comunicarea scrisă a unor gânduri, idei și sentimente personale;

5) de așezare a textului în pagină.

Ca urmare am trecut la stabilirea unor măsuri de eficientizare a activității în vederea

ameliorării deficiențelor întâlnite prin:

a) conceperea planificării din perspectiva receptării textului fantastic văzute ca activitate

educativă de bază în desfășurarea orelor de opțional;
b) acordarea unei importanțe sporite exercițiilor de vocabular în vederea creșterii
vocabularului activ și a expresivității limbajului elevilor (sinonime, antonime, omonime,
paronime, expresii, cuvinte cu sens propriu și sens figurat, exerciții de expunere-
compunere orale cu expresii date sau cu zicale, comentarea unor proverbe);
c) diversificarea experienței de viață a elevilor prin activități extrașcolare pentru a le stimula
spiritul de observație;
d) stimularea receptivității literare prin intermediul vizionării și comentării unor ecranizări
după opere literare celebre: Moara lui Călifar (1984), regizor Șerban Marinescu
(http://www.dailymotion.com/video/x7q0kw_moara-lui-califar-1984_shortfilms);
e) utilizarea unor mijloace și materiale didactice interactive în vederea aducerii unor noțiuni
de teorie literară în plan concret pentru o mai ușoară receptare a acestora (vizionarea unor
filme ilustrative despre tehnica realizării fantasticului poate evidenția legătura dintre
tehnica realizării fantasticului în arta cinematografică și în creația literară..
V. 5. 2. Faza administrării factorului experimental
V. 5. 2. 1. Proiectarea și realizarea învățării dirijate
În urma rezultatelor obținute la testul inițial am stabilit necesitatea aplicării unor
metode variate în vederea însușirii de către elevi a conceptelor referitoare la textul fantastic.
Având în vedere faptul că textul fantastic nu se constituie în literatura gimnazială ca un
capitol distinct de studiu la clasa, am propus o ofertă de curriculum la decizia școlii cu titlul
25
Fantasticul literar românesc. Opționalul a fost conceput ca disciplină nouă, având rubrică
separată pentru notare, programă şi conţinuturi proprii. A fost avizat de Inspectoratul Școlar
Județean Bacău, desfășurându-se pe durata unui an și având alocată o oră pe săptămână.
O primă fază a modelului instrucțional experimentat o constituie proiectarea și
realizarea învățării dirijate la clasă, ale cărei obiective sunt:
 întocmirea programei, conținuturilor asociate și a planificărilor semestriale în
conformitate cu normele metodologice în vigoare; (vezi Anexa 1)
 întocmirea de proiecte didactice riguroase pentru a determina însușirea
conținuturilor esențiale de către elevi, la clasă;
 realizarea de activități didactice eficiente, bazate pe proiecte didactice
riguroase.
Odată planificată materia pe capitole și unități instrucționale, s-a trecut la întocmirea
proiectelor de lecții. În Anexele 3 și 4 sunt prezentate câteva astfel de proiecte.
În ceea ce privește captarea atenției, s-a urmărit stimularea atenției și interesului
pentru învățare a tuturor elevilor, declanșându-le dorința de a învăța în mod activ, prin efort
propriu. În acest sens s-a apelat la tehnici de condiționare a comportamentului, implicarea în
sarcină, stimulări didactice, jocuri didactice etc.
Enunțarea obiectivelor operaționale ale fiecărei lecții s-a făcut de fiecare dată pe
înțelesul elevilor, întrucât activitatea de instruire este și educativă, iar educația, prin definiție,
constituie un proces conștient. În plus, conștientizarea rezultatelor scontate ale învățării de
către elev este și un reper de motivare puternică a acestuia.
Cum orice învățare nouă este condiționată de alta anterioară, în scopul actualizării
„ancorelor” învățării, în locul verificării detaliate a lecției precedente, am urmărit verificarea
întregii materii parcurse de elevi în „chei esențiale”, dar fără a intra în amănunte
nesemnificative, eliminând stresul și demotivarea, antrenând cât mai mulți elevi (dar nu
mereu aceiași). Chiar dacă nu toți elevii reușeau să demonstreze că mai păstrează în memorie
cunoștințele necesare pentru a putea realiza noile obiective, era suficient ca unii să realizeze
acest lucru: actualizarea antrena amintirea cunoștințelor respective, de către toți ceilalți elevi,
facilitând considerabil continuarea instruirii. După asigurarea că toți elevii pot continua
învățarea, am trecut la transmiterea sarcinilor de lucru, oferind în același timp și condițiile
necesare pentru a le realiza.
Desigur, din situația de învățare au făcut parte și informațiile de care elevii au avut
nevoie pentru realizarea sarcinilor date, dar s-a evitat pe cât posibil predarea cunoștințelor,

26
procedându-se așa încât elevii să învețe, făcând acțiunile mentale specifice în obiectivele
operaționale ale activității didactice.
Pentru realizarea fiecărei sarcini s-a stabilit un timp limită, precizându-l elevilor și
solicitându-li-se să se încadreze în el. Au fost ajutați cu precădere elevii cu un ritm mai lent de
învățare, astfel încât și aceștia să-și adapteze resursele interne ale învățării la natura fiecărei
sarcini de lucru.
Un moment important al activităţilor didactice desfăşurate a fost evaluarea
progresului instruirii. Întrucât evaluarea formativă a învăţării este, de fapt tot învăţare,
aceasta a fost abordată ca pe un sprijin acordat elevilor pentru a-şi fixa temeinic cunoştinţele
şi de a-şi putea identifica în timp util dificultăţile şi lacunele în pregătire. Evaluarea formativă
fiind una exclusiv independentă, în timpul rezolvării testelor de progres, elevii nu au fost
sprijiniți în niciun fel şi nici nu li s-a permis să se ajute între ei. S-a alocat cât mai mult timp
posibil autocorectării testelor de progres de către elevi, întrucât cunoaşterea rezultatelor este
momentul de maximă intensitate a învăţării, reprezentând producerea conexiunii inverse şi,
chiar şi elevii slabi care îşi descoperă greşeli învaţă. Pe de altă parte, autocorectarea este net
mai avantajoasă decât corectarea testelor de către profesor, prin efectul formativ imediat pe
care îl produce asupra fiecărui elev, intensificând astfel retenţia la nivelul memoriei de scurtă
durată şi asigurând condiţii de trecere masivă a cunoştinţelor în memoria de lungă durată.
Pe baza rezultatelor testelor de progres s-au putut stabili sarcini diferenţiate de lucru
pentru acasă, pentru a acoperi lacunele descoperite la unii elevi, a intensifica retenţia
cunoştinţelor pentru toţi elevii şi pentru a sprijini transferul acestora pe verticală
(aprofundarea, adâncirea cunoştinţelor, întărirea capacităţilor formative) şi pe orizontală
(lărgirea cunoştinţelor, adăugarea de detalii la conţinuturile esenţiale deja însuşite). Totodată
le-au fost adresate elevilor îndemnuri concrete pentru desfăşurarea unei învăţări sistematice:
- să-şi planifice studiul în mod riguros (prin întocmirea unui calendar de studiu,
raportând materia de învăţat la timpul disponibil, în funcţie de dificultăţile acesteia);
- să-şi organizeze ştiinţific studiul (prin întocmirea unui plan de studiu, după modelul
din anexa);
- să studieze efectiv (respectând cu tenacitate calendarul şi planul de studiu, fiind
perseverenţi şi încrezători în sine şi învăţând să aplice tehnicile ştiinţifice de muncă
intelectuală);
- să-şi valorifice eficient rezultatele studiului, întrucât şcoala este locul unde elevii
învaţă, în perspectiva unei integrări profesionale şi sociale; s-au făcut elevilor în acest sens
sugestii referitoare la realizarea lucrărilor scrise, a referatelor şi chiar a proiectelor de atestare
profesională;
27
 Experimentul fiind longitudinal, urmărește rezultatele obținute de elevii aceluiași
eșantion, într-un timp dat, folosind metode diferite și activitatea de muncă independentă și
diferențiată, pentru însușirea sau consolidarea cunoștințelor teoretice și practice din cadrul
procesului de învățământ.
Prima evaluare formativă a constat într-un test alcătuit din 13 itemi obiectivi,
semiobiectivi și subiectivi, după cum urmează:
TEST FORMATIV (1)
Clasa a VI-a
Se acordă 10 puncte din oficiu
Toate subiectele sunt obligatorii
Timp de lucru: 50 minute
Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor:
„Pe Cucoaneș îl cunoscusem încă din primele clase de liceu, dar nu ne împrietenisem
niciodată. În universitate îi pierdusem urma. Într-un amurg peste măsură de trist din iulie
1933, mă trezesc cu el intrând în camera mea de lucru. Firește, l-am recunoscut îndată, dar
mi s-a părut schimbat…
- Știi că am început să cresc! îmi mărturisi el brusc, înainte de a fi avut timpul de a-i
pune vreo întrebare. Întâi nu mi-a venit să cred, dar m-am măsurat şi m-am convins că aşa e:
de vreo săptămână, am crescut enorm. Poate şase-şapte centimetri...Eram cu Lenora pe
stradă şi am observat deodată amândoi. Şi azi-dimineaţă, diferenţa era şi mai mare...
Străbătea în glasul lui o uşoară nelinişte. Şi nu-şi găsea locul; când aşezându-se [...], când
pornind de la un capăt la altul al biroului, plimbându-se nervos, cu mâinile la spate. Am
observat că nu ştia cum să-şi mai ascundă mâinile şi am înţeles: manşetele îi ieşeau exagerat
în afară, oricât se trudea el să-şi tragă necontenit mâneca hainei.
− Trebuie să le trimit pe toate la croitor, să le dea drumul, vorbi el, surprinzându-mi
privirile. Încercai să-l liniştesc, amintindu-i că în liceu se tot
plângea că va rămâne scund. Mă întrerupse din nou.
− Dacă aş fi crescut şi eu ca oamenii, într-un an, doi... Dar aşa, în câteva zile!...Ce
să-ţi spun, a început să-mi fie frică. Tare mi-e teamă să nu fie o boală a oaselor...”
(Mircea Eliade, Un om mare)
1. Numește personajele implicate în narațiune. (5 puncte)
2. Precizează care momente ale subiectului sunt prezente în fragment. (5 puncte)
3. La ce persoană se narează și care este tipul de narator? (5 puncte)
4. Precizează momentul când are loc acțiunea. (5 puncte)
5. Care este elementul care declanșează acțiunea? (5 puncte)
28
6. Transcrie enunțul în care vizitatorul își mărturisește tristețea.(5 puncte)
7. Ce anume provoacă îi provoacă neliniștea? (5 puncte)

8. Completează schema folosind următoarele cuvinte: fantastic, fabulos, miraculos,

straniu, magic. Argumenteză-ți alegerea arătând care este legătura dintre ele. (5
puncte)
9. Creșterea lui Cucoaneș este? (5 puncte)
a. Miraculoasă
b. Stranie
c. Magică
10. Adevărat sau Fals? (5 puncte)
d. În fragment acțiunea se desfășoară pe mai multe planuri. A F
e. În fragment personajele sunt bine individualizate. A F
f. Naratorul este și personaj. A F
g. Modurile de expunere sunt narațiunea și dialogul. A F
h. Naratorul afirmă „Știi că am început să cresc”. A F
11. Numește un argument pentru care textul dat este unul fantastic. (6 puncte)
12. Asociază elementele din coloana A cu cele din coloana B: (4 puncte)
Planeta celor doi sori Gala Galaction
Lostrița Ion Creangă
Moara lui Călifar Vasile Voiculescu
Povestea lui Harap-Alb Horia Aramă

13. Continuă în 10-15 rânduri textul de mai sus, imaginându-ți o finalul acestei aventuri
fantastice.

29
Lot experimental – Rezultate test formativ 1
Nr. Numele și Punctaj Nota test
crt. prenumele formativ1
1 T.R.C. 79 7,9
2 T.D. 85 8,5
3 G.M.I. 65 6,5
4 G.F. 78 7,8
5 B.B.F. 72 7,2
6 R.C.C. 44 4,4
7 C.R.I. 46 4,6
8 Ș.A.D. 52 5,2
9 T.S. 55 5,5
10 N.I. 60 6
11 Ț.C.B. 48 4,8
12 C.F.V. 50 5
13 D.A.C. 39 3,9
14 L.E.A. 55 5,5
15 V.F.R. 34 3,4
16 B.L. 71 7,1
Media 58,31 5,83
Mediana 55,00 5,50
Modul 55;75 5,5;7,5
Amplitudine 51 5,1
Ab medie 12,73 1,27
Ab std 15,23 1,52

NOTA FRECVENŢA
Sub 5 3
5 4
6 3
7 3
8 2
9 1
10 0
 Test formativ 2

Lot experimental – Rezultate test formativ 2

Nr. Numele și Punctaj Nota test

crt. prenumele formativ 2
1 V.F.R. 40 4
2 D.A.C. 43 4,3
3 C.F.V. 48 4,8
4 R.C.C. 49 4,9
5 Ț.C.B. 50 5
6 C.R.I. 51 5,1
7 L.E.A. 51 5,1
8 Ș.A.D. 54 5,4
9 T.S. 55 5,5
10 N.I. 61 6,1
11 G.M.I. 66 6,6
12 B.L. 72 7,2
13 G.F. 77 7,7
14 B.B.F. 77 7,7
15 T.R.C. 82 8,2
16 T.D. 86 8,6
Media 60,13 6,01
Mediana 54,50 5,45
Modul 55,00 5,50
Amplitudine 46 4,6
Abaterea medie 12,52 1,25
Abaterea standard 14,60 1,46
NOTA FRECVENŢA
Sub 5 2
5 6
 6 2
7 2
8 3
9 1
10 0
V. 5. 3. Faza evaluării finale și a comparării rezultatelor
În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei formulate, pe data de
15.05.2013 am aplicat elevilor clasei a VI-a (ambelor grupuri) testul final. Pentru a se putea
compara rezultatele, acesta a fost conceput, ca şi testul predictiv, sub forma a 9 itemi.
 La acest test au fost prezenţi toţi cei 32 de elevi ai clasei, considerați toţi ca fiind apţi
pentru învăţătură, conform studierii fişelor psihopedagogice.
TEST FINAL
Lot experimental –rezultate test final
Nr. Numele și Punctaj Nota test
crt. prenumele predictiv
15 V.F.R. 45 4,5
13 D.A.C. 48 4,8
12 C.F.V. 50 5
7 C.R.I. 52 5,2
6 R.C.C. 53 5,3
14 L.E.A. 53 5,3
11 Ț.C.B. 54 5,4
9 T.S. 55 5,5
8 Ș.A.D. 61 6,1
10 N.I. 65 6,5
3 G.M.I. 70 7
16 B.L. 74 7,4
4 G.F. 76 7,6
5 B.B.F. 80 8
2 T.D. 85 8,5
1 T.R.C. 89 8,9

Media 63,13 6,31

Mediana 58,00 5,80
Modul 55,00 5,50
Amplitudin
e 44 4,4
Ab medie 12,14 1,21
Ab std 14,09 1,41
NOTA FRECVENŢA
Sub 5 0
5 7
6 2
7 3
8 2
9 2
10 0
 Scopul principal al administrării factorului experimental la grupul experimental a fost
creşterea eficacităţii instruirii. Pentru a putea verifica reuşita acestui demers didactic se vor
compara performanţele de la care s-a plecat, cu cele la care s-a ajuns.
Aşa cum s-a arătat în faza iniţială a experimentului, în anul şcolar 2012 media pe clasă
obţinută la testul predictiv a fost 5,38, medie ce corespunde unor performanţe sub nivelul
standard.
Comparând media obţinută de elevi la testul predictiv amintit mai sus (5,38) cu cea de
la testul final (6,38), se observă o creştere cu 1,00 puncte, creştere datorată introducerii
modelului instrucţional. Aceste rezultate nu sunt de loc de neglijat, cu atât mai mult cu cât, în
prima parte a perioadei experimentale, progresul înregistrat a fost mult mai mic.
Progresul individual este prezentat în tabelul analitic al rezultatelor elevilor cu notele
obţinute la testul iniţial şi testul final.

NOTA frecvenţa frecvenţa

notelor iniţiale notelor finale
Sub 5 5 0
5 2 7
6 6 2
7 1 3
8 2 2
9 0 2
10 0 0
Nr. Numele și Punctaj Nota Punctaj Nota Punctaj Nota Punctaj Nota
crt. prenumele Initial TI TFO1 TFO1 TFO 2 TFO 2 Final TF
1 T.R.C. 77 7,7 79 7,9 82 8,2 89 8,9
2 T.D. 83 8,3 85 8,5 86 8,6 85 8,5
3 G.M.I. 63 6,3 65 6,5 66 6,6 70 7
4 G.F. 72 7,2 78 7,8 77 7,7 76 7,6
5 B.B.F. 64 6,4 72 7,2 77 7,7 80 8
6 R.C.C. 34 3,4 44 4,4 49 4,9 53 5,3
7 C.R.I. 35 3,5 46 4,6 51 5,1 52 5,2
8 Ș.A.D. 59 5,9 52 5,2 54 5,4 61 6,1
9 T.S. 55 5,5 55 5,5 55 5,5 55 5,5
10 N.I. 55 5,5 60 6 61 6,1 65 6,5
11 Ț.C.B. 41 4,1 48 4,8 50 5 54 5,4
12 C.F.V. 48 4,8 50 5 48 4,8 50 5
13 D.A.C. 40 4 39 3,9 43 4,3 48 4,8
14 L.E.A. 49 4,9 55 5,5 51 5,1 53 5,3
15 V.F.R. 22 2,2 34 3,4 40 4 45 4,5
16 B.L. 64 6,4 71 7,1 72 7,2 74 7,4
Media 53,81 5,38 58,31 5,83 60,13 6,01 63,13 6,31
Mediana 55,00 5,50 55,00 5,50 54,50 5,45 58,00 5,80
Modul 45,00 4,50 55;75 5,5;7,5 55,00 5,50 55,00 5,50
Amplitudine 61 6,1 51 5,1 46 4,6 44 4,4
Abaterea medie 13,46 1,35 12,73 1,27 12,52 1,25 12,14 1,21
Abaterea standard 16,76 1,68 15,23 1,52 14,60 1,46 14,09 1,41
 La testul predictiv grupul experimental a obţinut media generală 5,38, grupul de
control a obţinut media generală 7,94.
Pe parcursul experimentului s-au aplicat aceleaşi teste iniţiale, fişe de lucru, teste
intermediare, teste finale. Media obţinută de grupul de control la testul final a fost 8,76. La
grupul de control nu s-a înregistrat nicio notă sub 5. La grupul experimental media a fost 6,38
și sunt două note sub 5.
Mai jos este prezentată analiza notelor obţinute de grupul de control la testul final.
 LOT CONTROL TEST FINAL
Nr. Numele și Punctaj Nota test
crt. prenumele predictiv

1 I.A.I. 100 10
2 V.B.T. 100 10
3 I.B.V. 100 10
4 B.S.E. 99 9,9
5 P.A.L. 93 9,3
6 L.B.V. 90 9
7 C.G.C. 86 8,6
8 G.F.C. 83 8,3
9 S.A.C 85 8,5
10 A.A.M. 91 9,1
11 G.A.A. 83 8,3
12 M.A. 79 7,9
13 I.D.A. 77 7,7
14 P.D.C. 80 8
15 H.A.A. 85 8,5
16 B.V. 70 7

Media 87,56 8,76

Mediana 85,50 8,55
Modul 85,00 8,50
Amplitudine 30 3
Ab medie 7,51 0,75
Ab std 9,13 0,91
Tabel sintetic de rezultate
NOTA FRECVENŢA
Sub 5 0
5 0
6 0
7 1
8 5
9 6
10 4
 Într-o imagine grafică suprapusă a celor două variabile dependente (înainte şi după
aplicarea modelului instituţional) se observă eficienţa proiectării şi desfăşurării ştiinţifice a
activităţilor de învăţare în clasă:
- pe de o parte deplasarea frecvenţei notelor corespunzătoare zonei submediocrităţii
spre zona rezultatelor bune, chiar foarte bune la învăţătură;
 - pe de altă parte diminuarea frecvenţei notelor aflate sub valoarea minim acceptabilă
şi apariţia celor corespunzătoare zonei apropiate nivelului standard mediu şi chiar maximal.
Compararea grupului de control cu cel experimental după testul final:

NOTA frecvenţa la grup

experimental frecvenţa la grup control
Sub 5
0 0
5
7 0
6
2 0
7
3 1
8
2 5
9
2 6
10
0 4
 Abaterea standard

Abaterea standard calculată pentru testul inițial arată,  în cazul grupului de control

(1,47), o omogenitate mai mare faţă de grupul experimental (1,68) care este mai eterogen sub
aspectul cunoștințelor. Cu toate acestea, în urma aplicării designului instrucțional propus se
observă omogenizarea mai accentuată în cazul grupului de control (0,91), dar și o tendință de
omogenizare a grupului experimental (1,41), ceea ce conduce la concluzia că metodele
aplicate sunt eficiente și produc schimbări la nivelul grupului experimental.

Abateri standard

Test Grup experimental Grup control

Inițial 1,68 1,47

Formativ 1 1,52 1,05
Formativ 2 1,46 0,85
Final 1,41 0,91
Indicii de corelație pentru grupul experimental prin raportare la testul inițial
Test formativ 1
(Xi-Xm)(Yi- (Xi-Xm)(Xi- (Yi-Ym)(Yi-
i Xi Yi Xi-Xm Yi-Ym Ym) Xm) Ym)
1 77 79 23,19 20,69 479,69 537,66 427,97 1
2 83 85 29,19 26,69 778,94 851,91 712,22 1
3 63 65 9,19 6,69 61,44 84,41 44,72 1
4 72 78 18,19 19,69 358,07 330,79 387,60 1
5 64 72 10,19 13,69 139,44 103,79 187,35 1
6 34 44 -19,81 -14,31 283,57 392,54 204,85 1
7 35 46 -18,81 -12,31 231,63 353,91 151,60 1
8 59 52 5,19 -6,31 -32,75 26,91 39,85 -1
9 55 55 1,19 -3,31 -3,93 1,41 10,97 -1
10 55 60 1,19 1,69 2,00 1,41 2,85 1
11 41 48 -12,81 -10,31 132,13 164,16 106,35 1
12 48 50 -5,81 -8,31 48,32 33,79 69,10 1
13 40 39 -13,81 -19,31 266,75 190,79 372,97 1
14 49 55 -4,81 -3,31 15,94 23,16 10,97 1
15 22 34 -31,81 -24,31 773,44 1012,04 591,10 1
16 64 71 10,19 12,69 129,25 103,79 160,97 1
Coeficient de corelație= 0,96
Test formativ 2
(Xi-Xm)(Yi- (Xi-Xm)(Xi- (Yi-Ym)(Yi-
i Xi Yi Xi-Xm Yi-Ym Ym) Xm) Ym)
1 77 82 23,19 23,69 549,25 537,66 561,10 1
2 83 86 29,19 27,69 808,13 851,91 766,60 1
3 63 66 9,19 7,69 70,63 84,41 59,10 1
4 72 77 18,19 18,69 339,88 330,79 349,22 1
5 64 77 10,19 18,69 190,38 103,79 349,22 1
6 34 49 -19,81 -9,31 184,50 392,54 86,72 1
7 35 51 -18,81 -7,31 137,57 353,91 53,47 1
8 59 54 5,19 -4,31 -22,37 26,91 18,60 -1
9 55 55 1,19 -3,31 -3,93 1,41 10,97 -1
10 55 61 1,19 2,69 3,19 1,41 7,22 1
11 41 50 -12,81 -8,31 106,50 164,16 69,10 1
12 48 48 -5,81 -10,31 59,94 33,79 106,35 1
13 40 43 -13,81 -15,31 211,50 190,79 234,47 1
14 49 51 -4,81 -7,31 35,19 23,16 53,47 1
15 22 40 -31,81 -18,31 582,57 1012,04 335,35 1
16 64 72 10,19 13,69 139,44 103,79 187,35 1
Coeficient de corelație= 0,92
Test final
(Xi-Xm)(Yi- (Xi-Xm)(Xi- (Yi-Ym)(Yi-
i Xi Yi Xi-Xm Yi-Ym Ym) Xm) Ym)
1 77 89 23,19 30,69 711,57 537,66 941,72 1
2 83 85 29,19 26,69 778,94 851,91 712,22 1
3 63 70 9,19 11,69 107,38 84,41 136,60 1
4 72 76 18,19 17,69 321,69 330,79 312,85 1
5 64 80 10,19 21,69 220,94 103,79 470,35 1
6 34 53 -19,81 -5,31 105,25 392,54 28,22 1
7 35 52 -18,81 -6,31 118,75 353,91 39,85 1
8 59 61 5,19 2,69 13,94 26,91 7,22 1
9 55 55 1,19 -3,31 -3,93 1,41 10,97 -1
10 55 65 1,19 6,69 7,94 1,41 44,72 1
11 41 54 -12,81 -4,31 55,25 164,16 18,60 1
12 48 50 -5,81 -8,31 48,32 33,79 69,10 1
13 40 48 -13,81 -10,31 142,44 190,79 106,35 1
14 49 53 -4,81 -5,31 25,57 23,16 28,22 1
15 22 45 -31,81 -13,31 423,50 1012,04 177,22 1
16 64 74 10,19 15,69 159,82 103,79 246,10 1
Coeficient de corelație= 0,86

Valoare coeficient corelație Grad de corelație

Între 0 si 0,4 improbabilă
Între 0,4 si 0,5 slabă
Între 0,5 si 0,7 mijlocie
Între 0,7 si 0,8  bună
Între 0,8 si 1 certă

Se constată că între indicii de corelație există o legătură certă, randamentele fiind

paralele, aceasta însemnând că vom obține rezultate similare daca s-ar reface experimentul. În
marea majoritate a cazurilor, elevii au făcut corelaţii interdisciplinare, au căpătat deprinderi de
lucru cu textul fantastic, dar au o abilitate de transfer a noţiunilor mai slabă. Astfel de lecţii şi
teste trebuie repetate pentru o conştientizare mai profundă a interdisciplinarităţii şi pentru
dezvoltarea abilităţilor de transfer dintr-o disciplină în alta.

1. Trebuie trecut titlul cercetării.

2. Totul pare savant, aproape ştiinţific (cu formule ininteligibile şi grafice frumoase), dar e o
mică problemă: experimentul nu rezistă fiindcă diferenţa la testul iniţial e prea mare încât
comparaţia ulterioară să fie relevantă.
3. Care e concluzia experimentului? Se verifică ipoteza sau nu? Am găsit-o ulterior. Trebuie
să existe însă concluziile experimentului şi, separat, capitol de concluzii vizând lucrarea
întreagă. Topim, deci, V cu Concluzii.

4. Atenţie la redactarea referinţelor.