UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Dreptul Mediului

Eseu:
,,Cele mai mari dezastre naturale provocate de om, aspectele juridice.”

Verificat:Conf.univ. Iordanov Rodica-Iordanca

Efectuat:

Vicol Mihaela

Grupa 1807, anul III

Chișinău 2020
 În ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au început să depăşească după
amploare pe cei naturali, căpătând un caracter global. Emisiile în atmosferă a nocivelor
dăunătoare nu numai că distrug natura vie, afectează în mod negativ sănătatea umană, dar de
asemenea, sunt potenţiali de a modifica însăşi proprietăţile atmosferei, ce poate duce la
consecinţe ecologice şi climatice nefaste.

In evolutia sa, societatea a fost deseori afectata de efectele dezastruoase ale unor
fenomene naturale care, aparute prin surprindere, au creat un volum mare de victime omenesti si
de distrugeri de bunuri si valori materiale.

In prezent, pe langa riscurile aparitiei acestor fenomene naturale, societatea contemporana

este confruntata si cu riscurile determinate de unele activitati umane ce devin periculoase daca
sunt scapate de sub control. Aceste evenimente cu efecte dezastruoase determinate de activitati
umane sunt denumite dezastre naturale .

Atat calamitatile naturale cat si dezastrele naturale provocate de om pot cuprinde

mari colectivitati umane cu urmari dezastruoase, surit considerate dezastre.

Cele mai grave dezastre ecologice s-au produs din cauza omului.

Unul din marile catastrofe și cel mai infiorator dezastru nuclear din istorie, cauzat de o
centrala. Pe 26 aprilie 1986 unul dintre reactoarele centralei de la Cernobil din Ucraina a
explodat. O cantitate enorma de radiatii a fost trimisa in atmosfera. Zeci de mii de oameni au
murit din cauza nivelului extrem de mare a radiatiei.

|La fel în data de 2 decembrie 1984, la miezul noptii, un accident la uzina de pesticide
Union Carbide din Bhopal, India, a dus la eliminarea in aer a 45 de tone de izocianat de metil
otravitor. Mii de oameni au murit in cateva ore. Alte mii au murit in urmatoarele luni. In total,
jumatate de milion de oameni au fost afectati intr-un fel sau altul. Cei care au supravietuit au
orbit, au avut probleme la organe si alte boli ingrozitoare. Foarte multi copii s-au nascut cu
malformatii.

O altă catastrofă care a dus la poluarea mediului ambient a fost incendierea puțurilor cu
petrol.Saddam Hussein stia ca razboiul s-a terminat. Nu putea sa aiba Kuweitul si nici nu vroia
sa beneficieze altii de pe urma bogatiilor sale. Asa ca, in timp ce Razboiul din Golful Persic din
1991 se incheia, Saddam a incediat peste 600 de puturi de petrol. Flacarile au ars timp de cateva
luni. Golful era invelit intr-un fum toxic. Au inceput sa cada ploi negre. S-au creat lacuri de
petrol. Vitele si animalele au murit din cauza aerului combinat cu petrol.

În 1978 a avut loc un alt dezastru natural provocat de om. Canalul Love, situat langa
Cascada Niagara, in nordul statului New York, avea cateva sute de case linistite si o scoala. Se
intampla ca acestea sa stea deasupra a 21.000 de tone de deseuri toxice industriale care fusesera
ingropate in anii ‘40 si ‘50 de o companie locala. Pe parcursul anilor, deseurile au inceput sa iasa
la suprafata in curtile oamenilor si in pivnite. In 1978, Canalul Love a devenit un oras-fantoma
dupa ce toti locuitorii au fost evacuati din cauza dezastrului ecologic.
 Un alt accident iarăsi cu urmări grave a avut loc în noaptea din 24 martie 1989, vasul
petrolier Exxon Valdez s-a scufundat in reciful Bligh, aflat in apele imaculate ale stramtorii
Prince William din Alaska. 40 de milioane de litri de petrol s-au scurs in ocean si s-au intins
peste 800 de km. Sute de mii de pasari, pesti, foci, vidre si alte animale au murit, in ciuda
mobilizarii a peste 11.000 de oameni si 1.000 de barci. Exxon Valdez este considerat cel mai
mare dezastru ecologic produs de oameni, in SUA, insa deversarile actuale de petrol din golful
Mexic ar putea fi mai grave.

La diferență de aprope zece ani a avut loc din nou o nenorocire natural. Pe 30 septembrie
1999, cel mai grav accident nuclear al Japoniei a avut loc intr-o centrala din nord-estul Tokyo.
Trei lucratori al centralei din Tokaimura au amestecat gresit o solutie de uraniu. O flacara
albastra a pornit dezastrul. Doi muncitori au murit si sute de oameni au fost expusi radiatiilor.

La fel și în aprilie 2010 s-a întâmplat o catastrofă naturală, secretarul ONU Ban Ki-Moon
a calatorit in Asia Centrala, unde a gasit un „cimitir” de nave ruginite in mijlocul unui desert care
se intindea pe zeci de kilometri, in toate directiile. Acolo a fost Marea Aral, odata al patrulea lac
de pe Pamant. Situat intre Uzbekistan si Kazakhstan, Aral era mare cat Irlanda. Din anii ‘60 insa,
cand Uniunea Sovietica a inceput irigatii masive si a redirectionat sursa lui de apa in alte zone,
Aral s-a micsorat cu 90%. Ceea ce era odata un lac plin de viata, a ajuns acum un desert care
produce furtuni de nisip si de sare care omoara toate plantele si are efecte negative asupra
sanatatii oamenilor si animalelor.

În lista catastrofelor natural identificăm și ziua de 10 iulie 1976, o explozie la o uzina

chimica din nordul Italiei a imprastiat un nor gros de dioxina care s-a asezat pe orasul Seveso.
Publicatia „Time” povesteste cum un fermier a vazut coada pisicii cazand, iar dupa doua zile
ramasese doar scheletul din ea. Dupa patru zile au inceput sa se imbolnaveasca oamenii, mai ales
de o boala oribila de piele. Orasul a fost evacuat. Acum este insa din nou locuit, iar un parc
imens sta pe doua tancuri gigantice pline de ramasitele animalelor macelarite, fabricii si solului
contaminat atunci.

La fel observăm în istoria dezastrurilor natural și otrăvirea orașului orasului Minamata

din Japonia, Locuitorii orașului au observat un comportament ciudat la animale, mai ales la
pisicile de casa. Felinele aveau convulsii bruste si cateodata se aruncau in mare. Oamenii
vorbeau despre boala „pisicii dansatoare”. In 1956, primul om bolnav de ceea ce a devenit boala
Minamata a fost identificat. Simptomele includeau convulsii, vorbire ingreunata, pierderea
functiilor motorii si miscari incontrolabile ale membrelor. Dupa trei ani, o investigatie a conchis
ca boala era rezultatul unei otraviri industriale ale Golfului Minamata de catre compania Chisso.
Producatorul de plastic arunca deseurile in apa, contaminand-o cu cantitati importante de mercur
si de metale grele, care au intrat in pestii consumati de oameni. Mii de locuitori au fost afectati
de aceasta boala si au murit.

Cel din urmă și sperăm că ultimo dezastru natural a avut loc în data de 28 martie 1979,
reactorul nuclear de la centrala Three Mile Island din apropiere de Harrisburg, SUA, s-a topit
partial. Acesta a fost cel mai mare accident nuclear al Americii, insa fara urmari grave. Nimeni
nu a murit, iar centrala inca functioneaza. Nu a mai fost de atunci construita nicio centrala
nucleara in SUA.
 Toate aceste dezastre natural provocate de om au determinat autoritațile naționale și
internaționale să recurgă la crearea anumitor reglementări în material dreptului internațional și
național.

Consultând legislația identificăm diverse convenții, tratate, directive menite să

reglementeze aceste tipuri de relații sociale cu caracter distructiv.

Activitatea nucleară este reglementată și de următoarele convenții și acorduri privind

activitatea nucleară:
1. Convenția de la Paris din 1960 asupra răspunderii în domeniul energiei Nucleare, care a intrat
în vigoare la data de 01 aprilie 1968, Convenția de la Viena din anul 1963 privind răspunderea
civilă în caz de accident nuclear pentru o terță parte, care a intrat în vigoare la 12 noiembrie 1977
și Protocolul comun privind aplicarea celor două convenții, intrat în vigoare la data de 12
septembrie 1997;

La fel în domeniul poluării Legislația UE are scopul de a proteja sănătatea umană și

mediul și de a preveni obstacolele din calea comerțului. Aceasta cuprinde norme care
reglementează comercializarea și utilizarea anumitor categorii de produse chimice, un ansamblu
de restricții armonizate privind introducerea pe piață și utilizarea unor substanțe și preparate
periculoase specifice, precum și norme care reglementează accidentele majore și exportul de
substanțe periculoase.

În prezent mai multe directive reglementeazăt reglementate de diverse relații sociale privind
poluarea prin intermediul deșeurilor.

Directivele ne spun că gestionarea deșeurilor în ar trebui să fie îmbunătățită și

transformată în gestionarea durabilă a materialelor pentru a proteja, a conserva și a îmbunătăți
calitatea mediului, pentru a proteja sănătatea umană, pentru a asigura utilizarea prudentă,
eficientă și rațională a resurselor naturale, pentru a promova principiile economiei circulare,
pentru a spori utilizarea energiei din surse regenerabile, pentru a crește eficiența energetică,
pentru a reduce gradul de dependență a Uniunii față de resursele importate, pentru a crea noi
oportunități economice și pentru a stimula competitivitatea pe termen lung.

Pentru ca economia să devină cu adevărat circulară, este necesar să se adopte măsuri

suplimentare privind producția și consumul sustenabile, prin axarea pe întregul ciclu de viață al
produselor, într-un mod care conservă resursele și închide bucla. Utilizarea mai eficientă a
resurselor ar aduce, de asemenea, economii nete substanțiale întreprinderilor, autorităților
publice și consumatorilor din Uniune, reducând, în același timp, emisiile anuale totale de gaze cu
efect de seră.

„Convenția privind biodiversitatea”, „Convenția privind schimbările climatice”,

„Declarația de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă” din 2002, ,,Regulile de la Montreal
din 1982 privind poluarea transfrontalieră” sunt cele mai importante acte internaționale care
abordează poluarea ca un factor distructiv și contribuie la reducerea nivelului de poluare prin
interdicțiile și normele cu character imperative pe care le conține însăși actele date.
 În concluzie poluare este mereu vizibilă, efectele sale sunt foarte reale. Atunci când omul
recurge la poluare pentru a satisface necesitățile economice și de producție concomitant participă
la poluarea mediului, astfel plătim scump: se pierd vieți omenești, costurile medicale sunt
ridicate și se irosesc zile lucrătoare din cauza bolilor.
Poluanții emiși în atmosferă constituie cauza unor grave și actuale probleme de mediu, cum ar fi
acidifierea, precipitațiile acide, efectul de seră, distrugerea stratului de ozon și schimbarea climei,
etc

Poluare duce la destabilizare natural, care respectiv duce la epuizarea resurselor naturale
care iarăși duce la aceea ca viața pe pămând nu va mai putea exista.

Reglementările trebuie să fie cât mai drastice deoarece lăsând la dispoziție conduit
oamenilor procesul de poluare ia un tempou mai rapid și riscăm să ducem un mod de viața din ce
în ce mai problematic și de prostă calitate.

Diversitatea actelor normative sunt și baza conform căreea statele vor impune la nivel
național reglementări drastic ce vor determina societatea să recurgă rațional la utilizarea
resurselor natural și la poluarea mediului înconjurător.