UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIS” ARAD

FACULTATEA DE MEDICINA
SPECIALITATEA : “ASISTENTA MEDICALA”

NUTRITIE – REFERAT

REGIMUL ALIMENTAR IN CIROZA HEPATICA

STUDENT : IANCU (DONTU) DANIELA

 ASM 2008

Ciroza hepatica - Definitie

Histologic ciroza hepatica se caracterizeaza ca o boala hepatica difuza ce
asociaza fenomene de fibroza si de degenerare. Clinic ciroza hepatica evolueaza cu
sindromul hipertensiunii portale (cu sau fara ascita), hemoragie si encefalopatie
hepatica.
Desi ciroza este ireversibila, cu ajutorul unui tratament adecvat, simptomele
pot fi controlate.
O parte importanta a tratamentului consta in renuntarea completa la alcool.
Pacientii sunt sfatuiti de asemenea sa se vaccineze impotriva hepatitei A si B, sa
evite analgezicele si alte medicamente care pot afecta ficatul.
Regimul alimentar este la fel de important in controlarea cirozei. De obicei,
pacientii sunt avertizati in legatura cu infectiile grave ce pot aparea ca urmare a
consumului de moluste si crustacee crude, ce pot transmite bacteria Vibrio
vulnificus. De asemenea, ei trebuie sa limiteze cantitatea de sare ingerata, pentru a
evita retentia de lichid.
O dieta saraca in grasimi si bogata in fructe si legume proaspete este de
obicei recomandata pentru pacientii cu ciroza. Acizii grasi Omega-3, care se gasesc
in pestele gras (somon) si in unele uleiuri vegetale sunt recomandati datorita
proprietatilor benefice pentru ficat.
Alimentatia bolnavilor de ciroza trebuie sa fie bogata in carbohidrati (paine,
cereale, leguminoase uscate, paste fainoase, orez), care furnizeaza energia necesara
organismului.Aportul de proteine trebuie sa fie normal sau crescut (cu exceptia
unei come hepatice), pentru a repara si mentine tesuturile corpului, inclusiv tesutul
hepatic. Bolnavii de ciroza au uneori tendinta de a tolera mai bine proteinele din
lactate si plante decat cele din carne.
Carentele de vitamine si minerale (zinc, calciu, magneziu) se pot manifesta
la pacientii cu ciroza, necesitand administrarea de suplimente. Este important ca
suplimentele de vitamine si minerale sa nu fie luate decat la indicatia medicului,
deoarece supradozele sunt toxice.
Bolnavii de ciroza au uneori dificultati in digerarea si absorbtia grasimilor
din alimentatie. Rezultatul este steatoreea (prezenta grasimilor nedigerate in
scaun), care necesita modificarea dietei. In acest caz, se recomanda reducerea
grasimilor la 25% din totalul caloriilor (cca 40 – 70 grame zilnic).
In mod normal, cantitatea de sare ingerata trebuie limitata la bolnavii de
ciroza. Sarea determina retentia de lichide in organism, ducand la ascita, des
intalnita in cazurile de ciroza. Numeroase alimente contin mult sodiu, adaugat in
timpul procesului de fabricare. Carnea, branza si alimentele gata preparate din
comert, supele si legumele conservate, snacks-urile si biscuitii contin mai mult de
1000 miligrame intr-o singura portie. Tinand cont ca un bolnav de ciroza trebuie sa
limiteze sarea la 2500 miligrame pe zi, aceste produse lasa putin loc pentru alte
alimente mai nutritive.

Reguli generale
 » evitarea alcoolului
 » limitarea cantitatii de sare ingerata
 » evitarea meselor abundente
 » preferintele alimentare ale pacientului trebuie sa fie luate in considerare
 » alimente permise: zahar, miere, cereale, leguminoase, lapte si produse
lactate, oua, fructe si legume
 » alimente interzise: alimente grase sau prajite, grasimi, uleiuri, nuci si
seminte

Obiectivele dietei:
 » corectarea echilibrului de lichide si electroliti
 » promovarea regenerarii celulelor hepatice
 » corectarea deficientelor nutritionale

Regim de viata
- evitarea eforturilor intense. Activitatea profesionala poate fi continuata daca se
evita suprasolicitarile epuizante.
- în stadiul de decompensare se impune regim preponderent la pat (14-16 ore/zi).
- excluderea alcoolului, a medicamentelor cu actiune hepatotoxica, precum si a
procedurilor electrice si termice în regiunea ficatului.
- tratamentul balneo-sanatorial nu este indicat.
 
Dieta
Alimentare rationala si echilibrata în limitele dietei N5 (Pevzner).
- proteine 1-1,5 g/kg masa corporala (dintre care 50% de origine vegetala).
- grasimi l g/kg corp (1/3 de origine vegetala).
- glucide - 4-5 g/kg masa corporala.
-se limiteaza sarea de bucatarie la 4-6 g/zi , iar în caz de ascita - 2g/zi.
- în caz de encefalopatie hepatica cantitatea de proteine se reduce pâna la 0,5-1
g/kg corp.
- în hiponatriemie (Na <130 mmol) - cantitatea de lichide consumata în 24 ore
va fi <11.
 Educatia pacientului
- instruirea pacientului despre esenta patologiei si posibilele variante de evolutie
a ei;
- anularea factorilor de risc, respectarea unui regim optim de activitate si de
alimentare adecvata, sugestionarea ideii ca evolutia patologiei (suferintei) în buna
masura depinde de atitudinea pacientului fata de boala si de colaborarea lui cu
personalul medical.

Alimente permise

Băuturi: lapte dulce, lapte cu cafea de orz sau cu ceai, lapte cu carbonat de
calciu (o linguriţă la un pahar), iaurt, decoct de tărâţe, sucuri de fructe sau de
zarzavaturi (suc de sfeclă), chisel din lapte sau din sosuri de fructe.
Supe şi ciorbe: (de preferinţă câte o jumătate de porţie de supe de
zarzavaturi îngroşate cu făinoase ca: griş, orez, fulgi de ovăz, tăiţei, găluşte de griş;
supe cu perişoare de brânză de vaci sau de carne (acestea se vor fierbe aparte).
Pâine: pâine albă prăjită, sau pâine albă veche de o zi.
Carne: Carne slabă de vacă sau viţel, găină sau de pui, preparată rasol.
Perişoare sau chifteluţe fierte la aburi sau în sosuri dietetice. Grătar preparat cu
carne mai întâi fiartă şi friptă la cuptor fără coajă. Mâncăruri de carne dietetice:
musaca, chiftele marinate, ardei umpluţi.
Peşte: peşte alb slab, rasol sau perişoare de peşte fierte la aburi.
Ouă: zdrenţe de albuş în supă, omletă dietetică numai din albuş cu zahăr,
cremă de albuş cu lapte, bezele. Gălbenuşul permis numai o dată sau de două ori pe
săptămână în preparate.
Brânzeturi: brânză de vaci, telemea desărată (indicată numai la bolnavii fără
edeme sau ascită), urdă, caş slab nesărat şi nefermentat.
Făinoase: orez, griş, macaroane, tăiţei, fidea, foarte bine fierte şi limpezite
în apă fierbinte, preparate mai ales sub formă de budinci sau albuş bătut. Mămăligă
moale, bine fiartă.
Zarzavat şi legume: pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu
albuş bătut spumă. Cartofii de preferinţă fierţi în coajă. Mâncăruri din dovlecei,
morcovi, fasole verde, preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi bine
fierte,în cantităţi moderate, de preferinţă ca garnitură lângă rasol sau friptură.
Salate: sfeclă coaptă la cuptor şi mărunţită, salată verde bine mărunţită,
morcovi raşi mărunt pe răzătoare, roşii bine coapte, fără coji şi sâmburi.
Fructe: crude foarte bine coapte, rase pe răzătoare în cantitate moderată,
fără coji şi sâmburi. De preferinţă sucuri de fructe preparate cu gelatină, compoturi
scăzute sau date prin sită, preparate din fructe fără coajă. Fructe coapte la cuptor
fără coji şi sâmburi.
Grăsimi: grăsimi proaspete ca unt şi untdelemn, care constituie grăsimea cea
mai indicată pentru cirotici. Untul se adaugă la mâncarea pregătită fără grăsime, iar
untdelemnul se va fierbe în sosul mâncării sau se va adăuga crud la salate.
Se va respecta cantitatea de grăsime prescrisă de medic (în medie 50 g/zi)
socotindu-se şi grăsimile pe care le conţine laptele şi brânza, având în vedere că:
500 g lapte conţin 20 g grăsimi; 100 g telemea de primăvară conţine 20 g grăsimi;
100 g telemea de toamnă conţine 30 g grăsimi.
Sosuri: preparate dietetic, fără grăsime prăjită, cu zeamă de zarzavat, cu
lapte, cu verdeţuri, cu suc de roşii.
Dulciuri: miere de albine, peltea, făinoase cu lapte, cremă de lapte şi albuş,
biscuiţi din albuş, budinci din făinoase îndulcite, sufleuri de fructe cu gelatină,
chiseluri, gelatine dulci din brânză de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe,
spumă de albuş, bezele, aluat uscat preparat cu brânză de vaci, cu jeleuri sau fructe.
Sare: în cantitate moderată.
Diverse: pentru a acri supele, sosurile, salatele, se va folosi sucul de lămâie
sau sarea, de lămâie diluată; de asemenea borşul, iaurtul şi chiar oţetul de fructe, în
cantitate mică. Se vor folosi toate condimentele aromate, verdeţuri ca: pătrunjel,
mărar, tarhon, leuştean, dafin şi cimbru. Pentru deserturi sunt indicate vanilia şi
coaja de lămâie sau de portocale.
Conserve: se pot folosi conservele de legume din comerţ, care nu conţin
grăsimi, ca dovlecei, fasole verde, ardei graşi - aruncând apa în care sunt
conservate şi fierbându-le din nou, pentru a înlătura sarea. De asemenea, se poate
folosi sucul de roşii crude, cât şi bulionul de foarte bună calitate şi mai puţin sărat. 
Pentru cei cu ascită sau edeme, supele sau ciorbele vor fi preparate fără
sare şi vor fi socotite în cantitatea de lichide permisă de medic.
În cirozele cu ascită se exclud total sarea de bucătărie şi sarea de lămâie.
Alimente interzise
Băuturi: orice fel de băutură cu alcool (ţuică, drojdie, lichior, vermut, vin,
etc.) precum şi băuturile gazoase sau băuturile prea reci.
Pâine: pâine albă sau neagră necoaptă sau caldă.
Peşte gras: sărat, afumat, conservat, prăjit.
Ouă: gălbenuş. în exces, omletă de ouă prăjite, ochiurile prăjite, maionezele.
Brânzeturi: brânzeturile sărate, grase, fermentate ca: brânza de putină,
brânza de Dorna, brânza de burduf, caşcavalul etc.
Făinoase insuficient fierte şi nelimpezite, preparate cu grăsime prăjită .
Zarzavaturi şi legume: zarzavaturi cu partea lemnoasă (celuloza) grosolană,
ca ridichile, guliile, castraveţii, varza şi conopida, mai ales crude, nemărunţite sau
nerase pe răzătoare. Toate legumele uscate ca fasolea, lintea, bobul, murăturile,
varza acră de putină. Orice legumă prăjită sau preparată cu sosuri cu rântaş.
Fructe: verzi, necoapte, crude, tari, în cantitate mare, necurăţate de coji şi
sâmburi. Nuci, alune.
Grăsimi: slănină, margarină, orice grăsime prăjită, gălbenuş în exces.
Sosuri: toate sosurile preparate cu grăsime încinsă sau cu grăsime peste
cantitatea permisă ori cu ceapă prăjită, muştar, piper, vin sau boia iute.
Dulciuri: prăjiturile cu cremă de unt, plăcintele cu grăsime, baclavalele,
aluaturile proaspete, dospite, prăjiturile cu ciocolată, cacao, clătitele, gogoşile,
prăjiturile cu multe nuci.

Diverse: sare în cantitate peste 5 g pe zi, boia, ardei iute, piper, muştar, oţet,
ceapă crudă sau prăjită etc.
Exemplu de ratie alimentara zilnica pentru o persoana de 70 kg, varsta 55
ani, sex masc., activitate moderata:
Necesar total / 24 ore: proteine 100g, lipide 70g, glucide 300g.
Aliment/cantitate Proteine Lipide Glucide
muschi de vita 200g 30g 32g 1,2g
orez 200g 14g 1g 150g
paine neagra 200g 17g 1,6g 101g
branza de vaci 200g 35g 22g 5g
salata verde 250g 3g 0,8g 7,5g
ulei masline 15g(1linguri) 15g
piersici 200g 1,5g 0,6g 20g
banana 1,5g 0.3g 22g
total 102g 73,3g 308,7g
sau:
Aliment/cantitate Proteine Lipide Glucide
carne pui(fara piele)200g 50g 6g 2g
spaghete 100g 14g 2,6g 75g
ou 60g 7g 6g 0,6g
paine alba veche 300g 24g 10g 150g
ulei masline 30g(2linguri) 30g
salata verde 250g 3g 0,8g 7,5g
lapte 1,5% - 300ml 11g 4,5g 16
portocale 200g 2g 0,2g 24g
banane 200g 2g 0.6g 25g
total 113g 60,7g 300,1g