Sunteți pe pagina 1din 7

1.

ASPECTE GENERALE DESPRE AER ŞI ATMOSFERĂ

1.1 STRUCTURA ŞI CARACTERISTICILE ATMOSFEREI TERESTRE

“Poţi trăi zile fără hrană şi ore fără apă dar nu poţi rezista decât câteva minute fără
aer” [CAA]. În cursul unui act respirator omul în repaus trece prin plămâni o cantitate de 0,5
dm3 de aer, volum care creşte substanţial în cazul efectuării unui efort fizic. Intr-o zi un om
respiră circa 15 – 25 m3 de aer. Rezultă că zilnic un om consumă cca. 15 kg de aer, ceea ce
reprezintă o cantitate mult superioară consumurilor de apă şi alimente, care în medie reprezintă
2,5 kg, respectiv 1,5 kg [CSM]. De aici rezultă importanţa deosebită pe care o are calitatea
aerului respirat pentru existenţa oamenilor.
Omul şi vieţuitoarele terestre îşi preiau aerul necesar existenţei din atmosfera terestră.
Atmosfera (care este un cuvânt de origine greacă compus din athmos care înseamnă aer
şi spherein care înseamnă sferă) desemnează învelişul de aer al pământului, care este un înveliş
aproape în totalitate gazos dar care mai poate conţine şi urme de substanţe solide sau lichide sub
formă de suspensie fin dispersată [W].
După modul cum variază temperatura atmosferei în altitudine [W], atmosfera se poate
împărţi în cinci straturi (învelişuri) concentrice distincte între se definesc şi zone limită (de
graniţă), denumite generic pauze, şi anume: troposferă, stratosferă, mezosferă, termosferă
(ionosferă) şi exosferă.
Omul şi vieţuitoarele (flora şi fauna) terestre îşi duc traiul normal pe suprafaţă solului şi
de aceea interesează mai ales caracteristicile şi calitatea aerului din zona troposferei adiacentă la
scoarţa terestră. Totuşi unii factori rezultanţi ai acţiunii antropice acţionează şi asupra straturilor
mai înalte ale atmosferei (de exemplu: subţierea stratului de ozon din stratosferă sub acţiunea
unor substanţe degajate din activităţi industriale şi menajere ale oamenilor care s-au acumulat la
acest nivel), ducând la modificări, uneori dramatice, ale condiţiilor de mediu de la suprafaţa
solului.

1.2 CARACTERISTICILE AERULUI ATMOSFERIC

1.2.1 Caracteristicile fizice ale aerului atmosferic

Aerul atmosferic este un amestec de gaze, care în stare pură este transparent, incolor,
inodor şi insipid şi ale cărui pricipale caracteristici fizice sunt temperatura, presiunea statică,
densitatea şi vâscozitatea, caracteristici care variază cu altitudinea şi care sunt prezentate în
tabelul 1.1 [Rocket and Space Technologies].
Tabelul 1.1
Physical Properties of Standard Atmosphere in SI Units
Altitude Temperature Pressure Density Viscosity
(meters) (K) (Pa) (kg/m3) (N-s/m2)

-5,000 320.7 1.778E+5 1.931 1.942E-5


-4,000 314.2 1.596E+5 1.770 1.912E-5
-3,000 307.7 1.430E+5 1.619 1.882E-5
-2,000 301.2 1.278E+5 1.478 1.852E-5
-1,000 294.7 1.139E+5 1.347 1.821E-5
0 288.2 1.013E+5 1.225 1.789E-5
1,000 281.7 8.988E+4 1.112 1.758E-5
2,000 275.2 7.950E+4 1.007 1.726E-5
3,000 268.7 7.012E+4 9.093E-1 1.694E-5
4,000 262.2 6.166E+4 8.194E-1 1.661E-5
5,000 255.7 5.405E+4 7.364E-1 1.628E-5
6,000 249.2 4.722E+4 6.601E-1 1.595E-5
7,000 242.7 4.111E+4 5.900E-1 1.561E-5
8,000 236.2 3.565E+4 5.258E-1 1.527E-5
9,000 229.7 3.080E+4 4.671E-1 1.493E-5
10,000 223.3 2.650E+4 4.135E-1 1.458E-5
15,000 216.7 1.211E+4 1.948E-1 1.422E-5
20,000 216.7 5.529E+3 8.891E-2 1.422E-5
30,000 226.5 1.197E+3 1.841E-2 1.475E-5
40,000 250.4 2.871E+2 3.996E-3 1.601E-5
50,000 270.7 7.978E+1 1.027E-3 1.704E-5
60,000 255.8 2.246E+1 3.059E-4 1.629E-5
70,000 219.7 5.520 8.754E-5 1.438E-5
80,000 196.7 1.037 1.999E-5 1.216E-5
90,000 180.7 1.644E-1 3.170E-6 1.216E-5

În tabelul 1.2 este prezentată variaţia unor caracteristici fizico-chimice ale aerului
atmosferic pentru diferite intensităţi de activitate solară [Rocket and Space Technologies].

Tabelul 1.2
MSISE-90 Model of Earth's Upper Atmosphere
Low Solar Activity Mean Solar Activity Extremely High Solar Activity
Altitude
(km) Temp. Density Pressure Mol. Wt. Temp. Density Pressure Mol. Wt. Temp. Density Pressure Mol. Wt.
(K) (kg/m3) (Pa) (kg/mol) (K) (kg/m3) (Pa) (kg/mol) (K) (kg/m3) (Pa) (kg/mol)

0 300.2511 1.17E+00 1.01E+05 28.9502 300.2511 1.17E+00 1.01E+05 28.9502 300.2511 1.16E+00 9.98E+04 28.9502
20 206.2085 9.48E-02 5.62E+03 28.9502 206.2085 9.49E-02 5.62E+03 28.9502 206.2085 9.41E-02 5.57E+03 28.9502
40 257.6979 4.07E-03 3.01E+02 28.9502 257.6979 4.07E-03 3.02E+02 28.9502 257.6979 4.04E-03 2.99E+02 28.9502
60 244.1212 3.31E-04 2.32E+01 28.9502 244.1212 3.31E-04 2.32E+01 28.9502 244.1212 3.28E-04 2.30E+01 28.9502
80 203.1065 1.69E-05 9.81E-01 29.1353 196.3636 1.68E-05 9.45E-01 29.0175 172.2146 1.68E-05 8.42E-01 28.5290
100 168.7219 5.77E-07 2.89E-02 28.0036 184.0160 5.08E-07 2.81E-02 27.7137 297.3338 2.78E-07 2.63E-02 26.1997
120 356.8669 1.70E-08 1.92E-03 26.3948 374.9715 1.80E-08 2.17E-03 25.8745 430.8385 2.34E-08 3.55E-03 23.6456
140 545.8594 2.96E-09 5.37E-04 25.0665 635.5703 3.26E-09 7.03E-04 24.5349 875.9174 4.93E-09 1.61E-03 22.3209
160 630.0652 9.65E-10 2.13E-04 23.7884 787.5532 1.18E-09 3.31E-04 23.4225 1,143.5426 2.23E-09 9.90E-04 21.4577
180 667.8662 3.90E-10 9.62E-05 22.5037 877.6729 5.51E-10 1.80E-04 22.4106 1,314.3427 1.28E-09 6.76E-04 20.7706
200 684.9187 1.75E-10 4.70E-05 21.2516 931.2806 2.91E-10 1.05E-04 21.4734 1,423.6469 8.28E-10 4.86E-04 20.1836
220 692.6487 8.47E-11 2.43E-05 20.0935 963.2701 1.66E-10 6.44E-05 20.6108 1,493.7864 5.69E-10 3.60E-04 19.6664
240 696.1697 4.31E-11 1.31E-05 19.0789 982.4191 9.91E-11 4.09E-05 19.8292 1.538.9154 4.08E-10 2.72E-04 19.2046
260 697.7811 2.30E-11 7.31E-06 18.2300 993.9173 6.16E-11 2.66E-05 19.1337 1,568.0294 3.00E-10 2.08E-04 18.7901
280 698.5220 1.27E-11 4.20E-06 17.5402 1,000.8427 3.94E-11 1.77E-05 18.5256 1,586.8613 2.25E-10 1.61E-04 18.4178
300 698.8644 7.22E-12 2.47E-06 16.9830 1,005.0267 2.58E-11 1.20E-05 18.0015 1,599.0743 1.71E-10 1.26E-04 18.0839
320 699.0233 4.21E-12 1.48E-06 16.5214 1,007.5620 1.72E-11 8.20E-06 17.5537 1,607.0154 1.32E-10 9.93E-05 17.7852
340 699.0973 2.50E-12 9.01E-07 16.1147 1,009.1030 1.16E-11 5.69E-06 17.1721 1,612.1920 1.03E-10 7.86E-05 17.5186
360 699.1320 1.51E-12 5.57E-07 15.7219 1,010.0423 7.99E-12 3.98E-06 16.8449 1,615.5751 8.05E-11 6.26E-05 17.2812
380 699.1483 9.20E-13 3.50E-07 15.3028 1,010.6166 5.55E-12 2.81E-06 16.5597 1,617.7916 6.35E-11 5.01E-05 17.0699
400 699.1561 5.68E-13 2.23E-07 14.8185 1,010.9688 3.89E-12 2.01E-06 16.3044 1,619.2476 5.04E-11 4.02E-05 16.8818
420 699.1597 3.54E-13 1.45E-07 14.2332 1,011.1853 2.75E-12 1.44E-06 16.0669 1,620.2062 4.02E-11 3.25E-05 16.7142
440 699.1615 2.23E-13 9.61E-08 13.5181 1,011.3190 1.96E-12 1.04E-06 15.8360 1,620.8390 3.23E-11 2.63E-05 16.5643
460 699.1623 1.42E-13 6.54E-08 12.6581 1,011.4014 1.40E-12 7.55E-07 15.6008 1,621.2577 2.60E-11 2.13E-05 16.4297
480 699.1627 9.20E-14 4.59E-08 11.6594 1,011.4526 1.01E-12 5.53E-07 15.3508 1,621.5354 2.10E-11 1.73E-05 16.3079
500 699.1629 6.03E-14 3.32E-08 10.5547 1,011.4845 7.30E-13 4.07E-07 15.0760 1,621.7200 1.70E-11 1.42E-05 16.1967
520 699.1630 4.03E-14 2.49E-08 9.4006 1,011.5043 5.31E-13 3.03E-07 14.7669 1,621.8430 1.38E-11 1.16E-05 16.0940
540 699.1630 2.75E-14 1.94E-08 8.2657 1,011.5168 3.88E-13 2.27E-07 14.4148 1,621.9253 1.13E-11 9.50E-06 15.9980
560 699.1631 1.93E-14 1.55E-08 7.2141 1,011.5245 2.85E-13 1.71E-07 14.0125 1,621.9803 9.21E-12 7.81E-06 15.9067
580 699.1631 1.39E-14 1.28E-08 6.2904 1,011.5294 2.11E-13 1.31E-07 13.5547 1,622.0172 7.55E-12 6.44E-06 15.8187
600 699.1631 1.03E-14 1.09E-08 5.5149 1,011.5325 1.56E-13 1.01E-07 13.0389 1,622.0421 6.20E-12 5.31E-06 15.7321
620 699.1631 7.90E-15 9.40E-09 4.8864 1,011.5345 1.17E-13 7.89E-08 12.4665 1,622.0588 5.10E-12 4.40E-06 15.6457
640 699.1631 6.24E-15 8.27E-09 4.3891 1,011.5357 8.79E-14 6.24E-08 11.8428 1,622.0702 4.20E-12 3.65E-06 15.5578
660 699.1631 5.06E-15 7.36E-09 4.0012 1,011.5365 6.65E-14 5.01E-08 11.1779 1,622.0778 3.47E-12 3.03E-06 15.4672
680 699.1631 4.21E-15 6.62E-09 3.6999 1,011.5370 5.08E-14 4.07E-08 10.4854 1,622.0830 2.88E-12 2.52E-06 15.3725
700 699.1631 3.58E-15 6.00E-09 3.4648 1,011.5374 3.91E-14 3.36E-08 9.7818 1,622.0865 2.38E-12 2.11E-06 15.2723
720 699.1631 3.09E-15 5.48E-09 3.2789 1,011.5375 3.04E-14 2.82E-08 9.0847 1,622.0890 1.98E-12 1.76E-06 15.1653
740 699.1631 2.70E-15 5.02E-09 3.1289 1,011.5377 2.39E-14 2.39E-08 8.4111 1,622.0906 1.65E-12 1.48E-06 15.0503
760 699.1631 2.39E-15 4.63E-09 3.0049 1,011.5377 1.90E-14 2.06E-08 7.7753 1,622.0918 1.37E-12 1.24E-06 14.9260
780 699.1631 2.13E-15 4.28E-09 2.8996 1,011.5378 1.53E-14 1.79E-08 7.1884 1,622.0925 1.15E-12 1.05E-06 14.7912
800 699.1631 1.91E-15 3.96E-09 2.8075 1,011.5378 1.25E-14 1.58E-08 6.6572 1,622.0930 9.59E-13 8.84E-07 14.6447
820 699.1631 1.73E-15 3.68E-09 2.7249 1,011.5378 1.03E-14 1.40E-08 6.1849 1,622.0934 8.04E-13 7.48E-07 14.4854
840 699.1631 1.56E-15 3.43E-09 2.6492 1,011.5379 8.64E-15 1.26E-08 5.7711 1,622.0936 6.74E-13 6.36E-07 14.3123
860 699.1631 1.42E-15 3.21E-09 2.5784 1,011.5379 7.32E-15 1.14E-08 5.4132 1,622.0939 5.67E-13 5.42E-07 14.1244
880 699.1631 1.30E-15 3.00E-09 2.5113 1,011.5379 6.28E-15 1.04E-08 5.1066 1,622.0940 4.77E-13 4.63E-07 13.9210
900 699.1631 1.18E-15 2.81E-09 2.4470 1,011.5379 5.46E-15 9.47E-09 4.8460 1,622.0940 4.03E-13 3.97E-07 13.7015

1.2.2 Caracteristicile chimice ale aerului atmosferic

Atmosfera terestră, în condiţii de puritate maximă, este 100% gazoasă. Compoziţia


normală a aerului atmosferic cuprinde 78,09% azot molecular (N2), 20,95% oxigen molecular
(O2), 0,92% argon (Ar), 0,03% bioxid de carbon (CO2) şi restul de 0,01% alte gaze ca: neon,
heliu, metan, kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon.
Se remarcă faptul că două gaze, azotul şi oxigenul, reprezintă cca. 99% din compoziţia
aerului atmosferic pur în volume (vezi figura 1.1) celelalte componente gazoase cu toate că
reprezentă numai cca. 1% din compoziţia aerului atmosferic pur în volume (adică, prin
clasificare se pot considera din punct de vedere al participaţiei ca fiind sub formă de “urme” de
gaze) au importanţa lor pentru existenţa vieţii pe Pământ (în mod particular două astfel de
conponente: bioxidul de carbon şi ozonul sunt capitale din acest punct de vedere şi de aceea
chiar mici modificări ale valorii participaţiei acestor două componente ale aerului pot avea un
impact major asupra proceselor atmosferice.).

Fig. 1.1 Compoziţia volumică a aerului atmosferic pur [COMET Program www.ucar.edu]

În aerul atmosferic sunt prezenţi şi vapori de apă în proporţii variabile, între 0% în aerul
de deasupra deşerturilor până la 4% în aerul de deasupra oceanelor. Se menţionează că apa se
poate găsi în aer în stare gazoasă (vapori), lichidă (ploaie, ceaţă) sau solidă (zăpadă), prezenţa
acesteia având importanţă în producerea fenomenelor meteorologice sau în fenomenele
absorbţie/reflecţie a radiaţiei solare incidente.[ COMET Program www.ucar.edu].
Din punct de vedere al influenţei variaţiei concentraţiei componenţilor aerului atmosferic
asupra existenţei normale a oamenilor şi celorlate vieţuitoare (fauna şi flora), prezintă importanţă
oscilaţiile de concentraţie a oxigenului şi bioxidului de carbon, care de altfel sunt substanţe cu
rol deosebit în schimbul de gaze de la nivelul pământului.
Oxigenul poate influenţa sănătatea oamenilor prin scăderea concentraţiei sale în aer. Mici
scăderi ale concentraţiei de oxigen în atmosferă sunt de obicei tolerate fără nici o tulburare. Însă
scăderea concentraţiei de oxigen din aer sub 18% duce la apariţia unor tulburări cum ar fi:
creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii, creşterea frecvenţei cardiace, creşterea numărului
de hematii în sângele periferic, ş.a. Aceste simtome, relativ discrete pentru o concentraţie a
oxigenului între 18 – 15%, devin, sub concentraţia de 15%, accentuate şi, din cauză că este
depăşită capacitatea de compensare a organismului, apar tulburări de hipoxie, în special
cerebrală, şi de dezechilibru acido-bazic. Concentraţii ale oxigenului în aerul atmosferic de sub
10 – 8% duc la moarte.
În mod natural, scăderea dramatică a concentraţiei de oxigen nu poate apărea decât în
cazuri excepţionale cum ar fi: închiderea ermetică a unor incinte populate, prezenţa masivă în
atmosferă a altor gaze. Au existat îngrijorări, pe plan mondial, şi cu privinţă la consumarea
rezervelor de oxigen din atmosfera terestră din cauza dezechilibrului creat prin creşterea
accentuată a volumului proceselor de combustie necesar producerii de energie concomitent cu
reducerea suprafeţelor zonelor verzi şi în special a fondului forestier, fiind cunoscut că plantele
clorofiliene, în urma metalolismului lor sunt cei mai producători de oxigen. Totuşi, perspectivele
nu sunt chiar aşa de catastrofale fiindcă s-a estimat că în cele mai nefavorabile condiţii, arderea
tuturor rezervelor de combustibil cunoscute nu pot reduce concentraţia de oxigen din atmosferă
cu mai mult de 3% (adică de la 21% la 18%). Totuşi consevarea şi protejarea vegetaţiei,
îndeosebi a pădurilor, reprezintă un factor deosebit de important de păstrare a echilibrului
conţinutului de oxigen din atmosferă.
De menţionat că fenomene similare se produc şi în cazul scăderii presiunii atmosferice,
fenomen care se manifestă mai ales la creşterea altitudinii. Astfel scăderea presiunii atmosferice
la altitudini de până la 3000 m este uşor compensată de organismul uman şi de regulă nu apar
tulburări. La altitudini între 3000 – 6000 m apar tulburări hipoxice discrete, la altitudini peste
6000 m tulburările hipoxice sunt accentuate, în timp ce la altitudini de peste 8000 m moartea prin
hipoxie să survină rapid.
Bioxidul de carbon poate produce afectarea sănătăţii oamenilor atunci concentraţia sa în
aerul atmosferic creşte de o asemenea manieră încât este împiedicată trecerea acestuia din
sângele venos în alveola pulmonară şi eliminarea lui prin expiraţie. La creşterea concentraţiei
între valoarea normală de 0,03% şi o valoare de 3% nu se produc tulburări manifeste, însă după
acestă valoare apar tulburări respiratorii (accelerarea respiraţiei), apoi apare cianoza urmată de
tulburări respiratorii şi circulatorii legate de dezechilibrul acido-bazic. La o concentraţie de 8% a
bioxidului de carbon în aer posibilitatea de supravieţuire este limitată la o perioadă foarte scurtă
în timp ce concentraţii peste 20% duc la moarte subită prin inhibarea centrului respirator.
Condiţiile de creştere a concentraţiei de bioxid de carbon din aer au un caracter accidental şi pot
apărea doar în condiţii speciale, cum ar fi: incinte populate cu oameni sau animale închise
ermetic, incinte în care se produc procese de fermentaţie naturale sau artificiale, şa.
Cu excepţia ozonului, a cărei prezenţă în concentraţii mai mari decât valoarea normală
produce iritarea căilor respiratorii şi mucoaselor, variaţia concentraţiilor celorlalte gaze
componente ale aerului nu are efecte notabile asupra sănătăţii oamenilor (cu excepţia azotului
care poate provoca tulburări de disbarism numai în condiţii de presiune crescută).

1.3 POLUAREA AERULUI ATMOSFERIC

Poluarea aerului atmosferic reprezintă prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de


compoziţia normală a aerului pur sau creşterea anormală a concentraţiilor unor componente
normale ale aerului pur, care în funcţie de perioada de acţiune sau valorile concentraţiei
afectează sănătatea oamenilor sau mediul înconjurător.
1.3.1 Efectele poluării aerului atmosferic

În prezent, poluarea atmosferei cu diverse substanţe atinge valorile maxime istorice mai
ales ca o consecinţă (din păcate nefastă) a dezvoltării tehnologice a civilizaţiei umane. Apariţia
unor fenomene desebit de dăunătoare cum ar fi: formarea smogului fotochimic oxidant, alterarea
transparenţei atmosferei, creşterea globală a temperaturii la nivelul suprafeţei scoarţei terestre,
subţierea sau formarea de goluri în stratul de ozon stratosferic, formarea şi manifestarea
precipitaţiilor acide (ploi, ninsori, ceaţă), prezenţa şi manifestarea în atmosferă a unor substanţe
toxice, sunt toate consecinţe ale poluării atmosferei cauzate de activitatea antropică. Se
menţionează că pot apărea fenomene în atmosferă, dăunătoare omului şi mediului, şi din cauze
naturale (apariţia unor nori de cenuşă, rezultată în urma erupţiilor vulcanice, poluarea cu pulberi
provenite din erodarea eoliană a suprafetei solurilor) acestea totuşi, neavând decât în cazuri
excepţionale o acţiune semnificativă.
Smogul fotochimic oxidant (cuvântul s-a format din termenii englezeşti smoke, adică
fum şi fog, adică ceaţă) este o formă de poluare a aerului specifică marilor aglomerări urbane
puternic industrializate care se formează sub acţiunea radiaţiei solare, mai ales în zilele fiebinţi
de vară, în care anumiţi poluanţi ai aerului, respectiv oxizii de azot (NOx) şi compuşii organici
volatili (VOC) reacţionează fotochimic şi produc ozon troposferic (denumit şi ozonul de la
suprafaţa pământului) şi alţi produşi sub formă de suspensii solide fine (aerosoli solizi) [W].
Produşii rezultaţi se amestecă cu produşii de origine, şi au drept consecinţă opacizarea (vezi
figura 1.1) atmosferei (deoarece suspensiile solide fine afectează transparenţa atmosferei)
precum formarea unui aer foarte agresiv pentru organisme (deoarece îndeosebi ozonul de la
suprafaţa solului are o acţiune deosebit de iritantă asupra mucoaselor organismelor biologice, în
timp ce şi suspensiile solide au, de asemenea, acţiunea lor iritantă asupra căilor respiratorii ale
organismelor), foarte greu respirabil şi de multe ori practic irespirabil [CSM].

Smog la New York (observat de pe World Trade Center în 1988) [W]

De remarcat că cu cât de benefică şi protectoare este prezenţa ozonului în stratosferă, pe


atât de agresivă şi nedorită este prezenţa ozonului de la suprafaţa solului (ozonul troposferic) mai
ales din punct de vedere al sănătăţii oamenilor. Agenţia U.S. EPA a clasificat în documentul “Air
Quality Index” acţiunea ozonului asupra sănătăţii oamenilor, în funcţie de concentraţia sa în
aerul respirat, în 8 clase dintre care: „nesănătos pentru grupuri sensibile” pentru concentraţii între
85 – 104 ppb (părţi la miliard), „nesănătos” pentru concentraţii între 105 – 124 ppb (părţi la
miliard) şi „ foarte nesănătos” pentru concentraţii între 125 – 404 ppb (părţi la miliard) [W].
Apariţia şi formarea smogului constituie o problemă foarte serioasă pentru multe oraşe
mari, puternic industrializate deoarece, pe lângă inconfortul produs, acesta afectează puternic
sănătatea oamenilor. Smogul este deosebit de nociv pentru grupele sensibile ale populaţiei (copii,
bătrâni, persoane cu afecţiuni cardiace sau pulmonare cronice) producând sau acutizând afecţiuni
ca: enfizem pulmonar, bronho-pneumonii sau astm bronşic. De asemenea produce de obicei
tulburări de respiraţie, iritaţii ale ochilor, nărilor şi gâtului şi în general are o acţiune de scădere a
imunităţii organismului [W].
De menţionat că o altă varitate de smog, cu efecte la fel de dăunătoare se poate forma din
emisiise poluante rezultate din arderea cărbunelui, pe baza fumului rezultat (suspensii solide) şi
bioxidului de sulf (SO2) [W].
Alterarea transparenţei atmosferei este un fenomem care apare mai ales din cauza
formării smogului sau a prezenţei în atmosferă de aerosoli solizi (suspensii solide) sau lichizi
(ceaţă). Efectul principal al lipsei de transparenţă a atmosferei este împiedicarea radiaţiei
luminoase a soarelui de a ajunge la suprafaţa pământului, fenomem cu consecinţe nefaste asupra
omului şi mediului înconjurător (vegetaţiei şi faunei).
De menţionat că lipsa de transparenţă a atmosferei, pe lângă efectul psihic deprimant pe
care îl are asupra omului, împiedică radiaţia solară să ajungă la sol, împiedicând implicit şi
componenta sa UV remanentă (după traversarea stratului de ozon stratosferic) care îşi are
importanţa sa pentru metabolismul uman (în fixarea calciului în oase). Astfel de obicei carenţa
acestui factor important de mediu este mult mai pregnantă pentru populaţia marilor centre urbane
[CSM].
Creşterea globală a temperaturii la nivelul suprafeţei scoarţei terestre este o tendinţă
apărută din cauza dezechilibrării acţiunii efectului de seră din troposfera terestră, în sensul
intensificării acesteia, din cauza acumulării unei cantităţi sporite de gaze producătoare de efect
de seră, în special bioxid de carbon (CO2) produse de dezvoltarea tehnologică a societăţii umane.
Dacă această tendinţă de exacerbare a efectului de seră va continua consecinţele la
nivelul scoarţei terestre pot fi catastrofale, deoarece încălzirea globală a atmosferei terestre poate
conduce la topirea calotelor de gheaţă de la polii pământului, care are ca efect creşterea
semnificativă a nivelului oceanelor şi mărilor şi inundarea unor mari suprafeţe de uscat, în cele
mai multe cazuri puternic populate şi dezvoltate din punct de vedere tehnologic şi edilitar.
Subţierea sau formarea de goluri în stratul de ozon stratosferic este tot o tendinţă cu
consecinţe foarte grave asupra vieţii terestre cauzată tot de dezvoltarea tehnologică umană. S-a
arătat anterior importanţa deosebită a stratului de ozon atmosferic în absorţia componentei UV a
radiaţiei solare incidente, îndeosebi a categoriilor de radiaţii UV (UV-C şi UV-B) cu energia cea
mai mare, şi care ajunse pe suprafaţa terestră ar avea o acţiune foarte dăunătoare asupra
organismelor vii. În ultima perioadă s-a constatat o subţiere şi o destrămare senificative ale
stratului de ozon, cu consecinţe foarte negative ale puterii sale de absorbţie a radiaţiilor UV, atât
ca spectru cât şi ca intensitate, care au fost puse în seama acumulării în stratosferă a unor gaze
produse de activitatea industrială şi menajeră a oamenilor. Astfel au fost puse în evidenţă
acţiunea distructivă asupra stratului de ozon a unor substanţe ca [CAA]: compuşi
clorofluorocarbonaţi (CFC) - care este o clasă de substanţe utilizate ca agenţi de răcire în
instalaţiile frigotehnice sau de condiţionare a aerului din incinte sau autovehicule, componenţi ai
substanţelor degresante din instalaţiile de spălare industriale sau ca aerosoli pentru produsele
cosmetice sub formă de spray-uri, metil-cloroformul - utilizat în practica medicală sau metil-
bromidul - utilizat la fabricarea pesticidelor. În scopul stopării acestei tendinţe de distrugere a
stratului de ozon, în lume se depune un efort intens de renunţare la utilizarea acestor tipuri de
substanţe, iar acolo unde acest lucru nu este posibil, la restrângerea utilizării lor, precum şi un
efort la fel de intens de înlocuirea lor cu alte substanţe cu acţiune şi caracteristici similare, dar
fără consecinţe dramatice pentru mediu. Prin restrângerea sau renunţarea la utilizarea acestor
substanţe cu acţiune distructivă a stratului de ozon stratosferic se speră că după o perioadă de
timp, acesta se va regenera [CAA].
Formarea şi manifestarea precipitaţiilor acide este un alt efect dăunător al poluării
aerului cu anumite substanţe, în principal bioxid de sulf (SO2) şi oxizi de azot (NOx), care
reacţionează cu vaporii de apă din atmosferă sau cu alţi poluanţi (substanţe chimice) formând
acizi [CAA]. În funcţie de condiţiile meteorologice, acizii formaţi ajung pe suprafaţa Pământului
sub formă de ploi acide, de zăpadă acidă sau, dacă vremea este uscată, sub formă de depuneri de
pulbere acidă. Dacă atmosfera este saturată cu umezeală se formează ceaţă acidă, în timp se dacă
este uscată se pot forma gaze acide. Sub orice formă ar fi precipitaţile acide au acţiune
dăunătoare asupra: vegetaţiei pe care o afectează (în special aparatele foliare); asupra oamenilor
şi animalelor cărora le afectează sănătatea mai ales a aparatului respirator, cauzând leziuni sau
astm bronşic; asupra apelor de suprafaţă a căror aciditate temporară creşte, fiind afectată fauna şi
flora acvatică [CAA]. De asemenea precipitaţiile acide alterează transparenţa aerului care devine
înţeţoşat şi au un efect foarte dăunător asupra exteriorului clădirilor şi monumentelor pe care le
afectează [CAA].
Prezenţa şi manifestarea în atmosferă a unor substanţe toxice are loc mai ales ca emisii
ale unităţilor din industria chimică în special, rafinăriilor, incineratoarelor, ca emisii ale unor
unităţi de mică industrie sau comerciale, cum ar fi spălotoriile chimice, ca emisii ale motoarelor
termice ale autovehiculelor sau ca emisii care au apărut ca urmare ale unor accidente [CAA].
Prin substanţe toxice se definesc acele substanţe care în anumite concentraţii au acţiune
vătămătoare asupra organimelor, în special cel uman, cauzând maladii severe, probleme de
reproducţie, defecte de naştere şi chiar moartea [CAA].
Actualmente, în S.U.A. Agenţia naţională de Protecţia Mediului E.P.A. a întocmit o listă
de 187 de poluanţi toxici ai atmosferei, a căror prezenţă este monitorizată [CAA].
Dintre aceştia se poate afirma că cei mai periculoşi poluanţi sunt substanţele toxice
persistente bioacumulative (PBT) care au caracteristica că se degradează foarte lent sau nu se
degradează de loc în timp, care pot fi transportaţi şi împrăştiaţi de curenţii atmosferici la foarte
mari distanţe faţă de sursele de emisie, care se depun pe suprafaţa Pământului sau în apele de
suprafaţă unde se acumulează şi pot afecta fauna şi flora, sau pot pătrunde în lanţurile
alimentatre şi afecta sănătatea oamenilor. Poluanţi toxici ai aerului cum ar fi bifenilii
policloruraţi şi dioxinele, proveniţi din activităţile industriale, DDT-ul, provenit din tratamentele
agricole, sau metalele grele cum af fi plumbul, provenit în special din emisiile motoarelor
termice pe benzină, sau mercurul, provenit din activităţi industriale sunt astfel de substanţe
toxice persistente bioacumulative (PBT) a căror emitere în atmosferă se caută a fi eliminată
complet sau limitată foarte mult [CAA].

S-ar putea să vă placă și