Sunteți pe pagina 1din 1

In continuare vom identifica trasaturile umanismului romanesc in opera lui Grigore Ureche (1590-1647),

"Letopisetul Tarii Moldovei de cand s-a descalecat tara si de cursul anilor si de viata domnitorilor de la
Dragos Voda pana la Aaron Voda" (1359-1594). Intentiile educative sunt clar exprimate de autor, "sa
ramaie feciorlor si nepotilor, sa le fie de invatatura,despre cele rele sa se fereasca si sa socoteasca, iara
despre cele bune sa urmeze si sa invete si sa se indirepteze", acesta subliniind caracterul formator al
istoriei.

In opera "Predoslovie catre cititor", Grigore Ureche reproduce o perioada sangeroasa, plina de intrigi,
batalii si crime. Aminteste chiar si de legenda intemeierii Moldovei, cand Dragos-Voda, ajutat de
personajul fabulos al catelusei Molda, stabileste inceputurile tarii pe acele meleaguri.

Din dorinta de a lasa mostenire posteritatii faptele si evenimentele petrecute in acele vremuri, autorul
aminteste in cronica sa si de neamul Musatinilor. O atentie speciala este acordata domniei lui Stefan cel
Mare, simbol al libertatii si dreptatii nationale. Totodata, avem de-a face cu primul potret al
domnitorului roman: "Fost-au acest Stefan Voda un om nu mare de statu,manios si de graba varsatoriu
de sange nevinovat;de multe ori la ospete omoraia fara giudet. Amintrelea era om intreg la fire,
nelenesu,si lucrul sau stia a-l acoperi,si unde nu gandeai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester;
unde era nevoie, insusi se varaia,ca vazandu-l ai sai, sa nu indarapteze, si pentru aceia raru razboiu de nu
biruia. Si unde il biruia altii, nu pierdea nadejdea,ca stiindu-sa cazut gios,sa radica de-asupra
biruitorilor".

Un aspect esential in opera umanista a lui Grigore Ureche este reprezentat de cronologia faptelor, care
releva unul dintre motoarele acestei miscari cultural-sociale la romani, si anume consemnarea istoriei
prin documente. Dintre bataliile purtate de Stefan cel Mare cu turcii, o atentie deosebita este acordata
luptei de la Podul Inalt (1475).

Originea latina a poporului si a limbii romane si unitatea tuturor romanilor din provinciile romanesti sunt
exprimate clar in capitol "Pentru limba noastra moldoveneasca", in care este mentionat ca "de la Ram
ne tragem". Inca o data, putem observa caracterul obiectiv si impersonal al autorului, care nu se lasa
condus de mraja latinitatii si recunoaste ca exista si cuvinte imprumutate de la vecini "Ce fiindu tara mai
de apoi ca la o slobozie, de primprejur venindu si discalicandu, din limbile lor s-au amestecat a noastra:
de la ramleni, cle ce zicem latina, paine, ei zic panis, carne, ei zic caro, gaina, ei zic galena, muiaria,
mulier, fameia, femina, parinte, pater, al nostru, noster si altele, multe din limba latineasca, ca de ne-am
socoti pre amanuntu, toate cuvintele le-am intelege".

Dupa cum anuntam mai sus, una din temele umanismului romanesc este reprezentata de unitatea
romanilor din toate provinciile romanesti. "cati se afla locuitori in Tara Ungureasca si la Ardeal si la
Maramoros, de la un loc sunt cu moldovenii si toti de la Ram se trag". Aceste scrieri nu sunt facute la
intamplare, dintr-un soi de simtamant patriotic, ci pe baza unui studiu si a unei documentatii stiintifice.
Inca o data este subliniat caracterul obiectiv, istoric al primelor forme de literatura romana.

S-ar putea să vă placă și