CHESTIONARE CU ÎNTREBĂRI DIRECTE CPI M

1. Cu ce este egală puterea motorului?

- momentul motor înmulţit cu turaţia motorului;

2. Ce se înţelege prin cuplu motor?

- forţa exploziei înmulţită cu lungimea braţului arborelui cotit

3. Ce se înţelege prin raport de compresie?

- raportul dintre volumul camerei de ardere şi volumul maxim al cilindrului;

4. Prin intermediul cărei piese se realizează uniformizarea mişcării de rotaţie a arborelui cotit?

- prin intermediul unei volante

5. De ce se recomandă la autovehiculele cu motoare supraalimentate ca la oprire să se lase motorul să funcţioneze câteva minute în gol?

- să se asigure o răcire lentă a turbosuflantei;

6. Care este rolul regulator-limitatorului de turaţie la motoarele cu aprindere prin compresie?

- limitează solicitările mecanice şi termice ale motorului;

7. Indicaţi 2 motive pentru care se recomandă exploatarea motorului în zona de turaţii marcată cu verde pe turometru?

- consum redus de combustibil;

- moment motor maxim

8. Ce semnificaţie are plaja de turaţii marcată cu portocaliu pe turometru?

- regim de turaţie care se utilizează în mod excepţional pentru depăşirea unor situaţii neprevăzute de conducătorul auto;

9. Cum se numeşte sistemul care comandă aspirarea aerului şi respectiv evacuarea gazelor în/din cilindrii motorului?

- sistem de distribuţie;

10. Cu ce piesă angrenează pinionul electromotorului?

- coroana dinţată a volantei

11. Ce rol au catalizatoarele cu care sunt prevăzute motoarele de ultimă generaţie?

- reducerea emisiilor de noxe;

12. Indicaţi 3 componente ale transmisiei autovehiculului?

- ambreiaj, cutie de viteze, diferenţial, transmisie cardanică, transmisie principală;

13. Care este unul din rolurile ambreiajului?

- permite întreruperea temporară a transmiterii fluxului de putere;

- permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia;

- protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini;

14. Indicaţi 3 cazuri în care se impune decuplarea motorului de transmisie prin intermediul ambreiajului?

- la pornirea de pe loc în vederea cuplării unei trepte coresunzătoare;

- în mers, la schimbarea treptelor cutiei de viteze;

- la oprirea autovehiculului cu motorul în funcţiune;

- la frânarea autovehiculului pentru viteze mai mici decât cele corespunzătoare mersului în gol al autovehiculului;
 15. Indicaţi 2 cazuri în care se impune cuplarea progresivă a motorului cu transmisia prin intermediul ambreiajului?

- la pornirea de pe loc a autovehiculului;

- la schimbarea treptelor de viteză;

16. Indicaţi 2 dezavantaje ale menţinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?

- uzura prematură a rulmentului de presiune;

- supraîncălzirea ambreiajului;

17. Indicaţi 2 roluri ale cutiei de viteze?

- permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la roţile motrice;

- permite mersul înapoi fără inversarea sensului de rotaţie a motorului;

- permite cuplarea/decuplarea motorului de transmisie;

18. Indicaţi subansamblul transmisiei autovehiculului care permite mersul înapoi fără inversarea sensului de rotaţie a motorului?

- cutia de viteze;

19. Indicaţi 2 componente ale transmisiei care multiplică momentul motor transmis la roţile motrice?

- cutia de viteze;

- transmisia principală;

20. Cum se recomandă să procedaţi dpv al utilizării schimbătorului de viteze în momentele în care aveţi nevoie de o rezervă de putere mare?

- se utilizează treptele inferioare ale cutiei de viteze;

21. Care este unul din rolurile diferenţialului?

- permite ca roţile punţii motoare să ruleze cu viteze de rotaţie diferite;

22. Ce rol are sistemul de blocare a diferenţialului?

- permite pornira uniformă pe carosabil cu suprafeţe cu aderenţă diferită. În cazul în care o roată patinează, sistemul de blocare a
diferenţialului asigură frânarea roţii respective, asigurând transferul momentului către roata cu aderenţă superioară;

23. Indicaţi piesa care asigură transmiterea momentului motor de la cutia de viteze la diferenţial la un autocamion 4x2?

- arbore cardanic;

24. Câte axe are un autovehicul 4x2 cu transmisie longitudinală şi care este rolul acestora?

- 2 axe: una de direcţie şi una motoare;

25. Indicaţi puntea (axa) ale cărei roţi sunt roţi de direcţie în cazul unui autovehicul în varianta 4x2?

- puntea faţă;

26. Ce reprezintă cifra 255 la un pneu cu marcajul 255/70 R22?

- lăţimea secţiunii anvelopei exprimată în mm.;

27. Ce reprezintă cifra 60 la o anvelopă cu marcajul 295/60 R22,5?

- raportul dintre înălţimea secţiunii anvelopei şi lăţimea secţiunii anvelopei exprimat procente;

28. Ce reprezintă cifra 22 la un pneu cu marcajul 255/70 R22?

- diametrul jantei în inch;

29. Ce reprezintă cifra 22,5 la un pneu cu marcajul 315/70 R22,5?

- diametrul jantei şi respectiv diametrul cercului interior al anvelopei exprimat în inch;

30. Ce semnificaţie are litera R la o anvelopă cu marcajul 315/70 R22,5?

 - indică faptul că este o anvelopă cu carcasă în construcţie radială;

31. Ce reprezintă litera L la o anvelopă cu marcajul 315/60 R22,5 152/148L?

- indicele de viteză;

32. Ce informaţie oferă indicele de viteză în cazul unei anvelope?

- viteza maximă la care este proiectată să ruleze în siguranţă o anvelopă;

33. Ce informaţie oferă indicele de sarcină în cazul unei anvelope?

- capacitatea maximă de încărcare a anvelopei exprimată în kg;

34. Ce trebuie să aveţi în vedere la controlul şi refacerea periodică a presiunilor din pneuri?

- operaţiunile de refacere a presiunilor să se efectueze la rece;

- presiunea să fie conformă cu recomandările precizate de fabricant;

35. Indicaţi 2 elemente care intră în compunerea suspensiei autovehiculului?

- elemente elastice: arcuri, perne de aer;

- amortizoare;

- elemente de ghidare;

36. Ce sistem al autovehiculului este proiectat pentru a fi utilizat la parcurgerea pantelor lungi?

- sistemul de frânare de încetinire;

37. Asupra căror roţi ale autovehiculului acţionează în mod indirect sistemele de frânare de încetinire?

- roţilor motoare;

38. Cum se poate prelungi durata de funcţionare a frânei de serviciu? Indicaţi 2 modalităţi.

- utilizarea inerţiei;

- utilizarea frânei de încetinire;

- frânare lină/treptată;

39. Care este rolul dispozitivului ABS?

- previne blocarea roţilor şi creşte eficienţa de frânare;

40. Asupra cărui sistem al autovehiculului intervine sistemul ABS?

- asupra sistemului de frânare de serviciu;

41. Enumeraţi 2 avantaje ale sistemelor care previn blocarea roţilor?

- reducerea spaţiului de frânare;

- mărirea stabilităţii vehiculului;

- utilizarea raţională a coeficientului de aderenţă;

42. Asupra cărui element al transmisiei acţionează în mod direct retarderul activat – realizând prin frânarea acestui element încetinirea
autovehiculului?

- asupra arborelui de ieşire din cutia de viteze;

43. Indicaţi un dezavantaj/risc al blocării roţilor în timpul unei frânări de urgenţă?

- creşte spaţiul de frânare;

- pierderea stabilităţii autovehiculului;

44. Cum procedaţi pentru a face motorul să acţioneze ca o frână şi cum puteţi mări forţa de frânare astfel realizată?
- motorul trebuie să fie cuplat cu transmisia autovehiculului, nu se mai accelerează si dacă se doreşte un efect mai mare se selectează o treaptă de
viteză inferioară;

45. În ce condiţii de stare a carosabilului trebuie să evitaţi, respectiv să dovediţi prudenţă la folosirea retarderului?

- în condiţiile în care carosabilul este acoperit cu polei sau gheaţă;

46. Indicaţi unul din cazurile în care trebuie să evitaţi, respectiv să dovediţi prudenţă la folosirea retarderului?

- în condiţiile în care carosabilul este acoperit cu polei sau gheaţă;

- în condiţiile în care carosabilul este acoperit cu zăpadă, noroi sau mâzgă;

47. Indicaţi un risc pe care trebuie să-l aveţi în vedere la utilizarea retarderului dacă carosabilul are aderenţă redusă?

- derapajul punţii motoare;

- pierderea stabilităţii autovehiculului;

48. Eficacitatea dispozitivelor contra blocării roţilor este mai mare pe drumuri cu aderenţă?

- scăzută;

49. Cum se sancţionează în trafic nerespectarea perioadelor de conducere sau de odihnă?

- amendă contravenţională şi imobilizarea vehiculului;

50. Viteza maximă reglată la limitatoarele de viteză care echipează autovehicule concepute şi construite pentru transportul de mărfuri, nu trebuie
să depăşească?

- 90 km/h;

51. Ce se înţelege prin săptămâna de lucru conform Reg. 561/2006?

- perioada cuprinsă între luni ora 0.00 – duminică ora 24.00;

52. Care este durata zilnică de conducere?

- 9 ore: poate fi prelungită la 10 ore de 2 ori pe săptămână;

53. Care este timpul de conducere zilnică normală al unui conducător auto?

- 9 ore;

54. La câte ore se poate extinde durata de conducere zilnică şi de câte ori pe săptămână?

- 10 ore, de două ori pe săptămână;

55. Durata de conducere săptămânală nu trebuie să depăşească?

- 56 ore;

56. Durata totală de conducere pentru 2 săptămâni consecutive nu trebuie să depăşească?

- 90 ore;

57. În săptămâna curentă aţi condus 20 de ore. Câte ore puteţi să conduceţi în următoarea săptămână?

- 56 ore;

58. În săptămâna curentă aţi condus 56 de ore. Câte ore puteţi conduce în săptămâna următoare?

- 34 de ore;

59. După 4,5 ore de conducere, conducătorul auto trebuie să facă o pauză de?

- 45 minute;

60. Potrivit Reg. CE 561/2006 pauza de 45 min. poate fi înlocuită cu?

- o pauză de cel puţin 15 min. şi o alta de cel puţin 30 de min;

61. Ce trebuie să facă un conducător auto care a condus 9 ore într-o zi şi intenţionează să mai conducă 45 min?

- ia o pauză de minim 45 minute şi mai conduce 45 minute, dacă în săptămâna respectivă a mai extins cel mult odată timpul zilnic de conducere la
10 ore;

62. Perioada de repaus zilnic normală este de cel puţin?

- 11 ore consecutive;

63. Perioada de repaus zilnic redusă pentru conducătorii auto este de?

- minim 9 ore dar mai puţin de 11 ore;

64. Perioada de repaus zilnic normală poate fi luată în perioade separate a căror durată însumată trebuie să fie de minim?

- 12 ore;

65. Perioada de repaus zilnic normală poate fi în 2 perioade separate: Indicaţi care este durata acestora şi ordinea în care trebuie luate?

- 3 ore + 9 ore;

66. Câte perioade de repaus zilnic reduse poate efectua un conducător auto între două perioade de repaus săptămânal?

- 3 perioade;

67. Perioada de repaus săptămânal normală este de?

- 45 de ore

68. Ce durată are perioada de repaus săptămânal normală?

- 45 de ore;

69. Perioada de repaus săptămânal nu poate fi redusă la mai puţin de?

- 24 de ore;

70. Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de repaus săptămânal redusă de 30 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în
compensare şi în ce interval de timp?

- 15 ore până la sfârşitul următoarelor 3 săptămâni;

71. Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de repaus săptămânal redusă de 24 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în
compensare şi în ce interval de timp?

- 21 de ore până la sfârşitul următoarelor 3 săptămâni;

72. Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de repaus săptămânal redusă de 25 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în
compensare şi în ce interval de timp?

- 20 de ore până la sfârşitul următoarelor 3 săptămâni;

73. În ce interval de timp trebuie recuperate orele de odihnă săptămânală neefectuate?

- următoarele 3 săptămâni;

74. Care este durata perioadei de repaus a unui conducător auto şi în ce interval de timp trebuie luată raportat la ultima perioadă de repaus, în cazul
conducerii autovehiculului în echipaj?

- minim 9 ore în 30 de ore;

75. Ce informaţii trebuie să menţioneze conducătorul auto la introducerea diagramei în aparatul tahograf?

- nume şi prenume;

- localitatea de plecare;

- data;

- nr. de înmatriculare;

- km la plecare;
76. Ce informaţii trebuie să menţioneze conducătorul auto la scoaterea diagramei din tahograf?

- localitatea în care se află;

- data;

- km la sosire;

77. În ce situaţii conducătorul auto trebuie să consemneze date/informaţii pe partea verso a diagramei tahograf?

- la schimbarea autovehiculului în timpul aceleiaşi zile;

- la defectarea aparatului tahograf;

78. Ce obligaţii are conducătorul auto în cazul defectării aparatului tahograf?

- să consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate;

79. În ultimile 10 zile aţi fost în concediu de odihnă. Ce trebuie făcut în această situaţie având în vedere că în cazul unui control în trafic trebuie să
prezentaţi diagramele tahograf din ziua curentă şi ultimile 28 de zile?

- pentru cele 10 zile de concediu se prezintă formularul de atestare a concediului (formularul de liber);

- pentru zilele în care a lucrat se prezintă diagramele tahograf;

80. Conduceţi un autovehicul în echipaj cu tahograf digital. Cu ce ocazii introduce conducătorul auto locaţia utilizând funcţia tahografului digital
de introducere manuală a datelor?

- la începutul şi sfârşitul zilei de lucru;

81. În timpul unei curse cardul tahograf al şoferului este furat. Cât timp poate conduce şoferul fără card?

- maxim 15 zille sau mai mult dacă este necesar ca vehiculul să ajungă la sediu;

82. Pe un raport de activitate printat din memoria tahografului digital apare următoarea combinaţie de pictograme: . Care este semnificaţia
acesteia?

- card introdus în timpul conducerii;

83. Care este perioada maximă de valabilitate a cartelei tahografice a conducătorului auto?

- 5 ani;

84. Pe un raport de activitate printat din memoria tahografului digital apare următoarea combinaţie de pictograme: . Care este semnificaţia
acesteia?

- conducere fără card introdus în aparatul tahograf;

85. Enumeraţi 3 elemente ce ţin de stilul de conducere pentru reducerea consumului de combustibil şi a poluării?

- conducere raţională: accelerare, frânare, anticipare, prevenire, utilizarea raţională a treptelor de viteză a.î. să se utilizeze gama de turaţii marcată
cu verde pe turometru;

86. Indicaţi o posibilitate de exploatare a motorului şi a cutiei de viteze care contribuie la reducerea consumului de combustibil?

- să se utilizeze, atât cât permite motorul, treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze;

- utilizarea treptelor schimbătorului de viteze a.î. să se asigure funcţionarea motorului în plaja de turaţii delimitată prin marcajul de culoare verde
pe turometru;

87. Indicaţi un dezavantaj al utilizării motorului la turaţii joase, inferioare intervalului evidenţiat pe turometru prin marcaj de culoare verde?

- creşte consumul de combustibil;

- riscul apariţiei şocurilor mecanice în transmisie;

88. Cum influenţează frânările puternice şi accelerările rapide consumul de combustibil?

- amândouă cresc consumul de combustibil;

89. Indicaţi 2 motive pentru care se recomandă exploatarea motorului în zona de turaţii marcată cu verde pe turometru?
- consum redus de combustibil;

- moment motor maxim;

90. Indicaţi 3 consecinţe asupra forţei de tracţiune şi a consumului de combustibil la funcţionarea motorului în regimul de turaţii marcat cu roşu pe
turometru?

- scade forţa de tracţiune;

- creşte consumul de combustibil;

. solicitări mecanice şi termice ale motorului mari;

91. Indicaţi 3 elemente ale conducerii preventive?

- vigilenţa;

- prevederea;

- îndemânarea;

- judecata;

- cunoştinţele teoretice şi practice;

92. Care este scopul utilizării luminilor de întâlnire pe timp de zi?

- îmbunătăţirea vizibilităţii vehiculelor în trafic;

93. Ce se înţelege prin distanţa de oprire?

- suma dintre distanţa parcursă în timpul de reacţie şi distanţa de frânare;

94. Ce semnificaţie are expresia timp de reacţie al conducătorului auto?

- intervalul de timp dintre momentul observării unui obstacol şi cel al acţionării frânei;

95. Cum se numeşte intervalul de timp dintre momentul observării unui obstacol şi cel al acţionării frânei?

- timp de reacţie;

96. Efectuaţi un viraj la dreapta cu un autocamion/autobuz. Pentru ce roată a punţii spate trebuie să vă asiguraţi în ceea ce priveşte poziţia şi
traiectoria ei?

- roata de pe partea dreaptă;

97. Sistemul de control al tracţiunii (ASR) este proiectat pentru?

- împiedicarea ruperii aderenţei pneului cu solul la accelerare;

98. Care este rolul oglinzilor de proximitate (unghi mort)?

- oferă şoferului o mai bună vizibilitate şi îi permite să vadă dacă în apropierea vehiculului său nu s află o persoană, un biciclist sau un alt vehicul,
în special la schimbarea direcţiei de mers;

99. Indicaţi 3 factori ce nu ţin de construcţia şi parametrii sistemului de frânare care influenţează distanţa de frânare?

- viteza, masa vehiculului, aderenţa;

100. Indicaţi 2 factori care sporesc pericolul de răsturnare în curbe?

- viteza mare;

- poziţia înaltă a centrului de greutate în raport cu solul;

101. Ce pericol prezintă un un autovehicul cu centrul de greutate aflat la o înălţime mare faţă de sol la deplasarea în curbe?

- pericol de răsturnare;

102. Indicaţi o consecinţă a supraîncărcării autovehiculului asupra siguranţei circulaţiei?

- creşte distanţa de frânare;

- poate afecta stabilitatea , maniabilitatea autovehiculului;

103. Care este poziţia corectă a mâinilor pe volan raportat la cadranul unui ceas? Indicaţi un argument în susţinerea răspunsului.

- orele 9 şi 15;

- permite manevre rapide şi de amploare;

- diminuează efectele pe care un impact le poate avea asupra şoferului;

104. Care sunt forţele care se opun înaintării autovehiculului? Indicaţi 3 dintre ele:

- forţa de rulare, aerodinamică, de gravitaţie şi de inerţie;

105. Ce valoare are forţa de inerţie la viteza constantă?

- este nulă;

106. Cum poate diminua un conducător auto forţa centrifugă?

- prin reducerea vitezei la abordarea curbelor;

107. Care este dependenţa dintre forţa centrifugă şi viteza autovehiculului?

- forţa centrifugă este proporţională cu pătratul vitezei;

108. Cu ce se pedepseşte transportul ilegal de substanţe halucinogene?

- este infracţiune, cu închisoare;

109. Cu ce ocazii în timpul efectuării unui transport se recomandă efectuarea controalelor de securitate asupra vehiculului pentru înlăturarea
posibilităţilor de infiltrare a imigranţilor ilegali?

- la fiecare oprire de pe itinerar;

110. În raport cu factorii care concură la siguranţa rutieră, cele mai multe accidente de circulaţie au drept cauză?

- erorile umane;

111. La ce tip de tamponări se înregistrează cele mai grave consecinţe?

- la tamponările frontale;

112. Care este procentul mediu din totalul accidentelor din Europa cauzate de oboseală?

- 20%;

113. Care este cauza principală a accidentelor produse prin lovire din spate?

- distanţa de siguranţă insuficientă;

114. Indicaţi 2 categorii de participanţi la trafic dintre cele mai vulnerabile?

- pietonii, bicicliştii, căruţaşii, motocicliştii;

115. La ce intervale de timp trebuie să efectueze examinarea medicală şi psihologică conducătorii auto (marfă sau persoane)?

- 1 an examinarea medicală şi 1 an examinarea psihologică;

116. Indicaţi cel puţin 2 factori care pot provoca instalarea mai rapidă a stării de oboseală?

- lipsa somnului sau odihnă insuficientă;

- alimentaţie prea grasă sau neechilibrată;

117. Indicaţi 2 factori care diminuează capacitatea de conducere?

- oboseala, alcoolul, medicamentele, drogurile;

118. Indicaţi 2 efecte ale consumului de alcool privind capacitatea de conducere?

- reducerea câmpului vizual;

- evaluarea greşită a vitezelor;

- diminuarea capacităţii de gândire;

119. Indicaţi 3 factori legaţi de comportamentul conducătorulu auto care pot cauza oboseala?

- lipsa somnului;

- alimentaţie inadecvată;

- alimentaţie insuficientă, prtea grasă sau neechilibrată;

120. Ce leziuni poate produce pe termen lung reglarea necorespunzătoare a postului de pilotaj şi a spătarului?

- leziuni ale coloanei vertebrale;

121. Ce se va scrie pe biletul, care se prinde lângă garoul aplicat unei persoane cu hemoragie puternică, rănit în urma unui accident de circulaţie?

- ora şi minutul aplicării garoului;

122. Ordinea în intervenţie pentru acordarea primului ajutor unei persoane ce a suferit mai multe leziuni este?

- degajarea căilor respiratorii;

- oprirea hemoragiilor;

- imobilizarea fracturilor;

123. Ce funcţii ale unei persoane accidentate trebuie să verificaţi că sunt asigurate înainte de a trece la transportarea acesteia?

- funcţiile respiratorie şi circulatorie;

124. Cum este indicat să se procedeze cu un rănit care prezintă leziuni ale coloanei vertebrale?

- este indicat să nu fie mişcat până la sosirea salvării;

125. La un tahograf digital combinaţia de pictograme semnifică:

R: Introduceţi sau confirmaţi locaţia sfârşitului perioadei de lucru.

MARFA

125. În cazul transportului rutier naţional de mărfuri contra cost, prin document de transport se înţelege?

- scrisoarea de transport CMR;

126. În cazul transportului rutier de mărfuri în cont propriu în trafic internaţional, prin document de transport se înţelege?

- scrisoarea de transport CMR;

127. În cazul transportului rutier de mărfuri în cont propriu în trafic naţional, prin document de transport se înţelege?

- avizul de însoşire a mărfurilor;

128. Autocamioanele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone vor efectua inspecţia tehnică periodică la intervale de?

- 1 an de la ultima inspecţie;

129. La ce organism se poate adresa conducătorul auto în cazul ruperii unui sigiliu vamal sau al deteriorării mărfurilor pe parcurs?

- autorităţilor vamale, sau în lipsa acestora, altor autorităţi competente din ţara în care se găseşte;

130. Acordul european ATP stabileşte reguli privind?

- transportul de mărfuri perisabile în trafic internaţional

131. Ce condiţii trebuie să îndeplinească un conducător auto pentru a putea fi angajat să efectueze transport public de marfă (sau/şi pentru a putea
fi angajat la un operator de transport pentru a efectua transport de mărfuri cu un autotren compus din cap tractor şi semiremorcă şa cu o masă
totală maximă autorizată de 40 tone)?
- să posede permis de conducere valabil pentru categoria C;

- să fie apt din punct de vedere medical şi psihologic;

- să deţină certificat de pregătire profesională;

132. Pentru a conduce un ansamblu de vehicule la care masa totală maximă autorizată a remorcii este mai mare de 7,5 tone, un conducător auto
are nevoie de permis de conducere valabil pentru categoria?

- permis de conducere categoria CE

STUDII DE CAZ CPI MARFĂ

DE RETINUT

1.Sistemul de reglaj adaptiv al vitezei (adaptive cruise control - ACC), denumit şi autopilot adaptiv:

- ajută conducătorul auto la mersul în coloană;

- menţine automat distanţa corectă faţă de vehiculul aflat în faţă în funcţie de viteza cu care se circulă;

- evită coliziunile din spate.

2. Rolul şi avantajele utilizării sistemului de ajutor la pornirea în rampă (Hill Holder):

rol:

- la pornirea în rampă previne deplasarea vehiculului spre spate în timpul mutării piciorului de pe pedala de frână pe cea de acceleraţie;

avantaje:

- elimină riscul opririi motorului la pornirea în rampă;

- evită patinarea excesivă a ambreiajului;

- reduce uzura anvelopelor.

3. Avantajele utilizării sistemului pentru evitarea suprasolicitării frânei de serviciu (sistemul de frânare de încetinire);

- reduce uzura frânei de serviciu;

- măreşte durata de utilizare a componentelor frânei de serviciu;

- evită supraîncălzirea componentelor de fricţiune ale frânei de serviciu;

- evită supraîncălzirea pneurilor, etc

4.Avantaje ale conducerii ecologice (EcoDriving):

- scăderea consumul de combustibil;

- reducerea uzurilor cauzate de funcţionarea vehiculului;

- reducerea poluării produse prin arderea combustibilului şi prin uzuri;

- reducerea poluării fonice;

- creşterea siguranţei circulaţiei;

- reducerea costurilor de exploatare, etc.

5.Elemente necesare adoptării unui stil de conducere economic şi ecologic:

- utilizarea optimă a vitezei şi a rapoartelor cutiei de viteze;

- asigurarea funcţionării motorului în plaja de turaţii economică, marcată cu verde pe turometru;

- utilizarea inerţiei vehiculului;

- accelerări moderate;

- frânare lină/treptată,;

- utilizarea combinată a frânelor şi a frânei de încetinire.

6. Efecte negative ale problemelor familiale asupra conducătorului auto:

- stres;

- reducerea atenţiei;

- reducerea concentrării;

- reacţii întârziate;

- reducerea capacităţilor de prevedere, de analiză a situaţiilor din trafic.

7. Efectele pe termen lung ale stresului ocupaţional la conducătorii auto:

- risc producere accidente de muncă;

- risc de îmbolnăvire;

- alterează starea fizică şi psihică;

- număr mare de zile de concediu medical;

- risc crescut de incapacitate de muncă;

- necesitatea schimbării locului de muncă pe motive medicale, etc.

8. Posibilităti/solutii care pot diminua stresul conducătorilor auto:

- odihnă suficientă;

- evitarea circulaţiei pe timp de noapte;

- alegerea traseului pentru evitarea aglomeraţiilor şi/sau a zonelor în care apar de regulă ambuteiaje;

- planificarea deplasării astfel încât să se poată respecta pauzele regulamentare;

- planificarea şi alegerea locurilor pentru efectuarea timpilor de odihnă;

- poziţie corectă din punct de vedere ergonomic la volan, etc.

9.Factori ce ţin de conducătorul auto care influenţează negativ timpul de reacţie:

- oboseala;

- consumul de băuturi alcoolice;

- consumul de medicamente contraindicate conducerii autovehiculelor;

- consumul de droguri, etc.

10.Factori care nu ţin de conducătorul auto şi care influenţează negativ distanţa de frânare:

- defecţiuni la sistemul de frânare;

- uzura avansată a pneurilor;

- felul şi starea drumului;

- condiţiile meteorologice;

- masa încărcăturii;

- repartizarea necorespunzătoare a încărcăturii pe axe.

11.Efecte nefavorabile ale medicamentelor contraindicate conducătorilor auto:

- somnolenţă;
- ameţeală;

- oboseală;

- reducerea reflexelor;

- cefalee;

- reducerea capacităţii de analiză a situaţiilor din trafic, etc.

12.Elemente avute în vedere pentru a adopta şi menţine o poziţie corectă la volan:

- adoptarea şi menţinerea unei poziţii confortabile dpdv ergonomic;

- adoptarea şi menţinerea unei poziţii corecte dpdv al vizibilităţii faţă, spate, aparatură de bord;

- adoptarea şi menţinerea unei poziţii care nu incomodează la manevrarea volanului;

- adoptarea şi menţinerea unei poziţii care nu incomodează schimbarea treptelor de viteză, acţionarea dispozitivelor.

13.Factori care pot afecta capacitatea de conducere:

- alimentaţie insuficientă, prea grasă, neechilibrată;

- sedentarismul;

- consumul de alcool;

- consumul de droguri;

- consumul de medicamente care afectează capacitatea de conducere, etc.

14. Factori care contribuie la asigurarea unei forme fizice si mentale bune:

- alimentaţie raţională şi echilibrată, suficientă;

- evitarea alimentelor prea grase;

- odihnă suficientă;

- exerciţii fizice;

- nu se consumă alcool, droguri, medicamente care afectează capacitatea de conducere, etc.

15.Factori/situaţii în care un conducător auto poate fi tentat să circule cu o viteză neadaptată sau peste limita admisă:

- oboseala;

- tendinţa de a ajunge mai repede la destinaţie;

- supraevaluarea propriei competenţe;

- supraestimarea sau necunoaşterea performanţelor dar şi limitelor autovehiculelor, etc.

16.Elemente/factori funcţie de care trebuie adaptată viteza de circulaţie:

- faţă de vehiculul care circulă în faţă;

- corelarea vitezei cu vizibilitatea;

- funcţie de aderenţă;

- funcţie de intensitatea traficului;

- funcţie de caracteristicile drumului;

- funcţie de masa autovehiculului;

- viteză limită legală.

17.Situaţii (cazuri) în care se poate valorifica în mod raţional inerţia autovehiculului:

- la pregătirea abordării unui sector de drum în rampă;

- la încetinire - în mod combinat cu utilizarea controlată a sistemelor de frânare;

- la schimbarea treptelor de viteză, în cazul circulaţiei în pantă, inclusiv la demarajele efectuate în pantă, etc.

18. Aspecte urmărite în activitatea de verificare periodică a nivelului lichidelor şi lubrifianţilor:

- refacerea nivelului acestora, daca este cazul, raportat la marcajele de minim şi maxim;

- urmărirea consumurilor de lichide şi lubrifianți ce se pot înregistra pe parcursul exploatării;

- identificarea eventualelor modificări calitative ale acestora ( culoare, miros, vâscozitate)

19. Verificări tehnice înainte de plecarea in cursă:

- nivelul uleiului de motor;

- nivelul lichidului de racire;

- nivelul lichidului pentru spălarea parbrizului;

- verificarea franelor;

- verificarea direcţiei;

- verificarea semnalizatoarelor şi a luminilor, etc.

20. Elemente avute în vedere la întreţinerea motorului care au implicaţii asupra consumului de combustibil şi a performanţelor motorului:

- schimbarea periodică la intervalele recomandate a uleiului de motor;

- schimbarea periodică la intervalele recomandate a filtrelor de ulei;

- schimbarea periodică la intervalele recomandate a filtrelor de combustibil;

- schimbarea periodică a filtrelor de aer;

- utilizarea uleiului recomandat de către constructor;

- schimbarea la intervalele recomandate a lichidului de răcire, etc.

21.Verificări efectuate la intreţinerea zilnică la sistemul de franare:

- etanşeitatea conductelor, recipientelor, furtunelor de legatură dintre autotractor şi semiremorcă;

- fixarea conductelor, recipientelor;

- control vizual al discurilor de frână, etc.

22. Cauza scăderii efectului de frânare la utilizarea continuă şi îndelungată a retarderului hidraulic:

- creşterea temperaturii uleiului şi a lichidelor de răcire.

23. Modalităţi prin care se poate mări durata de funcţionare a componentelor frânei de serviciu:

- utilizarea retarderului;

- utilizarea frânei de motor;

- utilizarea raţională a inerţiei vehiculului;

- anticipare trafic şi conducere cât mai constantă fără frânări bruşte, etc.

24. Componentele lanțului de transmitere a momentului motor de la motor la roți la un autovehicul 4x2 de transport marfă cu tracțiune spate:

- motor - ambreiaj - cutie de viteze – cardan - diferențial - arbori planetari - roți.

25.Elemente avute în vedere în cadrul pregătirilor pentru plecarea în cursă la stabilirea itinerarului (cursei):

- categoriile de drum pentru a nu depăşi limitele masice maxime admise;

- dacă există poduri sau tuneluri care pot avea restricţii;

- utilizarea optimă a reţelei de drumuri;

- evitarea zonelor aglomerate sau în care se produc de regulă ambuteiaje;

- planificarea deplasării astfel încât să se poată respecta pauzele regulamentare;

- planificarea şi alegerea locurilor pentru efectuarea timpilor de odihnă;

- taxe care trebuie achitate, etc.

26. Consecinţe ale circulaţiei cu presiunea din pneuri scazută:

- creşterea semnificativă a consumului de combustibil;

- creşterea rezistenţei la rulare;

- uzura prematură a anvelopelor;

- supraîncălzirea pneurilor;

- acţionare îngreunată a direcţie.

27.Consecințe ale deplasarii pe autostradă, într-o zi caniculară, asupra pneurilor:

- crește presiunea în pneuri;

- supraîncălzirea pneurilor;

- explozia pneului

28. Posibilități prin care conducătorul auto poate asigura o exploatare rațională a anvelopelor și mărirea duratei lor de utilizare:

- menținerea presiunii corespunzătoare;

- evitarea suprasarcinii;

- evitarea excesului de viteză;

- evitarea frânărilor puternice.

29.Cauze care pot provoca incalzirea excesivă a anvelopelor:

- rularea în condiţii de suprasarcină;

- rularea cu presiunea în anvelope mai mică decât cea indicată de constructor.

30.Oprirea autovehiculului în situaţia producerii exploziei unui pneu de la puntea din faţă:

- se menţine o traiectorie sigură;

- se frânează cu precauţie;

- se utilizează o treaptă inferioară de viteză

31. Măsuri de protecţie la schimbarea unei roţi:

- asigurarea vehiculului cu frâna de staţionare;

- blocarea roţilor cu calele de blocare;

- montarea cricului pe suprafeţe sigure;

- respectarea instrucţiunilor de utilizare a cricului;

- utilizarea unui cric adecvat;

- nu se patrunde sub vehicul cu nicio parte a corpului.

32.Măsuri care se iau atunci când se constată fum la roata din spate:

- oprirea autovehiculului;

- acţionarea frânei de staţionare;

- oprirea motorului;
- deschiderea uşilor pentru coborârea pasagerilor;

- intreruperea circuitului de la bateria de acumulatoare;

- identificarea sursei de foc;

- informare servicii de urgenţă;

- utilizarea stingătoarelor, dacă stingerea incendiului se poate face fără pericol;

- semnalizarea locului prin amplasarea triunghiurilor reflectorizante.

33. Verificarea anvelopelor se referă la:

- inspecţia vizuală pentru a depista eventualele tăieturi, fisuri, umflături sau deteriorări ale benzii de rulare;

- verificarea adâncimii benzii de rulare;

- verificarea şi reglarea presiunii la rece;

- verificarea şi reglarea presiunii la valoarea prescrisă de constructor;

- verificarea privind echiparea cu anvelope corespunzătoare pe timp de iarnă/vară

34. Verificarea anvelopelor pe timp de iarnă:

- puntea motoare să fie echipată cu anvelope de iarnă;

- anvelopele de iarnă să fie corect montate;

- verificarea adâncimii benzii de rulare la toate anvelopele;

- verificarea presiunii în pneuri (la rece) şi refacerea la valorile recomandate de constructor, etc.

35. Verificarea compartimentului motor înainte de plecarea în cursă:

- nivelul: uleiului motor, lichidului de răcire, lichidului pentru spălarea parbrizului;

- identificarea eventualelor scurgeri de lichide;

- etanşeităţi;

- starea curelelor de angrenare.

36. Pe un drum în pantă acoperit cu zapadă pentru a efectua manevra de oprire:

- se trece într-o treaptă inferioară a vitezei, folosind cu precauţie frâna de serviciu, deoarece autovehiculul se află în coborâre.

37. Condiţii meteorologice în care se recomandă prudenţă în utilizarea retarderului:

- temperaturi scăzute combinate cu fenomene gen ploaie, burniţă, ninsoare care pot favoriza formarea poleiului sau acoperirea drumului cu
chiciură, zăpadă;

- scade aderenţa pneu-parte carosabilă.

38. Situaţii în care pot apărea şocuri în transmisie la utilizarea tempomatului:

- la acţionarea pedalei de acceleraţie;

- la acţionarea pedalei de frână;

- la dezactivarea tempomatului.

39. Cazuri care pot conduce la creşterea pericolului de răsturnare în curbe:

- centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţime mare în raport cu solul;

- neadaptarea vitezei înainte de abordarea curbei;

- bruscarea volanului în curbă;

- frânarea bruscă sau necontrolată pe parcursul abordării curbei, etc.

40. Controale de securitate efectuate înainte de plecarea în cursă şi pe traseu (cu ocazia opririlor când autovehicolul nu a fost în raza lui de
observare) pentru a preveni eventuale acte de infracţionalitate transfrontalieră privesc:

- interiorul vehiculului; - compartimente interioare şi exterioare; - toaleta; - încuietori; - echipamentul de securitate şi siguranţă;

- listă pasageri; - bagaje, etc.

41. Cum se procedează la schimbarea autoveculului din motive tehnice în ceea ce priveşte utilizarea diagramelor tahograf:

- se notează pe partea verso a diagramei tahograf numărul de înmatriculare al noului autovehicul şi ora la care s-a efectuat schimbarea.

42. În situaţia în care se schimbă un autovehicul care a fost echipat cu tahograf digital cu unul care este echipat cu tahograf analog, dovada
activităţilor din ziua curentă se face cu:

- cartela tahografică;

- diagrama tahograf din aparatul celui de-al doilea autovehicul.

43. Dovada respectării reglementărilor în vigoare privind perioadele de conducere, odihnă şi pauze, în situaţia conducerii unui autovehicul echipat
cu tahograf analog şi a reluării activităţii după o perioadă de concediu medical sau de odihnă:

- cartela tahografică;

- diagrama tahograf pentru ziua în curs;

- diagramele tahograf care să acopere 28 de zile;

- formularul pentru atestarea activităţilor de concediu.

44. Aspecte urmărite la sistemul de iluminare şi semnalizare:

- elementele sistemului de iluminare şi semnalizare să fie curate;

- elementele sistemului de iluminare şi semnalizare să fie în bună stare de funcţionare;

- vehiculul să fie văzut şi identificat de ceilalţi participanţi la trafic.

45. Echipamentul minimal de siguranţă al autovehiculului conţine:

- stingătoare; - triunghiuri reflectorizante; - lampă portabilă de iluminare; - trusă medicală; - vestă reflectorizantă, etc.

46. Acţiuni la acordarea primului ajutor persoanelor rănite intreprinse în ordinea în care trebuie luate:

- evaluarea locului accidentului;

- semnalizarea şi delimitarea zonei de pericol;

- apel 112;

- acordarea primului ajutor;

- protejarea urmelor de la locul accidentului, etc.

47. După efectuarea evaluării unei victime care respiră, are puls dar este inconştientă, aceasta trebuie aşezată:

- în poziţia laterală de siguranţă.

48. Factori care pot cauza explozia unei anvelope:

- viteza excesivă; - suprasarcina; - presiunea scazută în anvelope; - uzura excesivă.

49. Efectele oboselii care pot conduce la producerea unor evenimente rutiere:

- scăderea atenţiei; - scăderea concentrării; - somnolenţa; - creşterea timpului de reacţie; - aprecierea greşită a vitezei;

- diminuarea capacităţii de anticipare, prevedere, judecată sau de analiză a unor situaţii din trafic; - riscul de a adormi;

- asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei de călătorie.

50. Obligaţiile cond. auto în cazul defectării aparatului tahograf digital:

- se foloseşte o foaie temporară care se va ataşa la foaia de înregistrare sau se va păstra împreună cu cardul conducătorului auto şi pe care se vor
înscrie următoarele date:

- numele şi prenumele conducătorului auto;

- numărul cardului de conducător auto deţinut sau a permisului de conducere;

- informaţiile privind perioadele de timp neînregistrate sau imprimate eronat;

- semnătura conducătorului auto

51. Cerinţe avute în vedere la repartizarea mărfurilor privind poziţia centrului de greutate a încărcăturii:

- marfurile se vor așeza cât mai aproape de axa longitudinală a vehiculului;

- distanţa faţă de sol cât mai mică;

- evitarea subîncărcării axelor;

- evitarea supraîncărcării axelor, etc.

52. Posibilități legate de stilul de conducere prin care un conducător auto poate menține forțele dinamice suportate de încărcătură în timpul
mersului la un nivel scăzut:

- adaptarea vitezei la starea drumului;

- adaptarea vitezei la condițiile de trafic;

- evitarea schimbărilor bruşte de direcţie;

- frânarea din timp și moderată, etc.

53. Verificări care trebuie efectuate după cuplarea autotractorului cu semiremorca șa:

- se verifica daca sistemul de inzavorare a asigurat o cuplare perfecta;

- se verifica si asigura picioarele telescopice de reazem pentru a evita caderea acestora in parcurs sau smulgerea lor;

- verifica prin probe, buna functionare a sistemului de franare a ansamblului tractor- semiremorca;

- verifica prin probe functionarea instalatiei electrice.

54. Cerinte la repartizarea si arimarea marfurilor:

- incarcatura nu trebuie sa impiedice conducerea vehiculului in conditii de siguranta;

- central de greutate al incarcaturii sa fie cat mai aproape de central vehiculului;

- sa un se depaseasca masele maxime admise;

- sa se asigure ca eleméntele de fixare a marfii respecta urmatoarele conditii:

- indeplinesc corect functiile pentru carea au fost construite;

- sunt adaptate pentru fixarea marfii respective;

- nu prezinta noduri si/sau elemente deteriórate, uzate, slabite, etc.

55. Verificarea arimarii incarcaturii se recomanda sa se efectueze:

- la intervale regulate de cate ori este posibil, pe durata calatoriei;

- prima verificare trebuie facuta de preferinta dupa cativa km. de condus, intr-un loc unde se poate opri in siguranta;

- dupa o franare brusca sau dupa alta situatie anormala aparuta pe durata calatoriei.

56. Documente necesare la bord

- copia conforma a licentei comunitare (pentru transport contra cost); sau

- copia conforma a certificatului de transport in cont propriu (pentru transport in cont propriu);
- documentul de transport

- scrisoarea de transport tip CMR – pentru transport contra cost national si international si transport international in cont propriu

- avizul de insotire a marfii – pentru transport national in cont propriu;

- certificatul de pregatire profesionala, valabil;

- legitimatia de serviciu, valabilă;

- contractul de inchiriere sau de leasing, in original sau in copie conforma, etc

CHESTIONARE CU ÎNTREBĂRI DIRECTE CPI P

COMUNE

1. Cu ce este egală puterea motorului?

- momentul motor înmulţit cu turaţia motorului;

2. Ce se înţelege prin cuplu motor?

- forţa exploziei înmulţită cu lungimea braţului arborelui cotit

3. Ce se înţelege prin raport de compresie?

- raportul dintre volumul camerei de ardere şi volumul maxim al cilindrului;

4. Prin intermediul cărei piese se realizează uniformizarea mişcării de rotaţie a arborelui cotit?

- prin intermediul unei volante

5. De ce se recomandă la autovehiculele cu motoare supraalimentate ca la oprire să se lase motorul să funcţioneze câteva minute în gol?

- să se asigure o răcire lentă a turbosuflantei;

6. Care este rolul regulator-limitatorului de turaţie la motoarele cu aprindere prin compresie?

- limitează solicitările mecanice şi termice ale motorului;

7. Indicaţi 2 motive pentru care se recomandă exploatarea motorului în zona de turaţii marcată cu verde pe turometru?

- consum redus de combustibil;

- moment motor maxim

8. Ce semnificaţie are plaja de turaţii marcată cu portocaliu pe turometru?

- regim de turaţie care se utilizează în mod excepţional pentru depăşirea unor situaţii neprevăzute de conducătorul auto;

9. Cum se numeşte sistemul care comandă aspirarea aerului şi respectiv evacuarea gazelor în/din cilindrii motorului?

- sistem de distribuţie;

10. Cu ce piesă angrenează pinionul electromotorului?

- coroana dinţată a volantei

11. Ce rol au catalizatoarele cu care sunt prevăzute motoarele de ultimă generaţie?

- reducerea emisiilor de noxe;

12. Indicaţi 3 componente ale transmisiei autovehiculului?

- ambreiaj, cutie de viteze, diferenţial, transmisie cardanică, transmisie principală;

13. Care este unul din rolurile ambreiajului?

- permite întreruperea temporară a transmiterii fluxului de putere;

 - permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia;

- protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini;

14. Indicaţi 3 cazuri în care se impune decuplarea motorului de transmisie prin intermediul ambreiajului?

- la pornirea de pe loc în vederea cuplării unei trepte coresunzătoare;

- în mers, la schimbarea treptelor cutiei de viteze;

- la oprirea autovehiculului cu motorul în funcţiune;

- la frânarea autovehiculului pentru viteze mai mici decât cele corespunzătoare mersului în gol al autovehiculului;

15. Indicaţi 2 cazuri în care se impune cuplarea progresivă a motorului cu transmisia prin intermediul ambreiajului?

- la pornirea de pe loc a autovehiculului;

- la schimbarea treptelor de viteză;

16. Indicaţi 2 dezavantaje ale menţinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?

- uzura prematură a rulmentului de presiune;

- supraîncălzirea ambreiajului;

17. Indicaţi 2 roluri ale cutiei de viteze?

- permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la roţile motrice;

- permite mersul înapoi fără inversarea sensului de rotaţie a motorului;

- permite cuplarea/decuplarea motorului de transmisie;

18. Indicaţi subansamblul transmisiei autovehiculului care permite mersul înapoi fără inversarea sensului de rotaţie a motorului?

- cutia de viteze;

19. Indicaţi 2 componente ale transmisiei care multiplică momentul motor transmis la roţile motrice?

- cutia de viteze;

- transmisia principală;

20. Cum se recomandă să procedaţi dpv al utilizării schimbătorului de viteze în momentele în care aveţi nevoie de o rezervă de putere
mare?

- se utilizează treptele inferioare ale cutiei de viteze;

21. Care este unul din rolurile diferenţialului?

- permite ca roţile punţii motoare să ruleze cu viteze de rotaţie diferite;

22. Ce rol are sistemul de blocare a diferenţialului?

- permite pornira uniformă pe carosabil cu suprafeţe cu aderenţă diferită. În cazul în care o roată patinează, sistemul de blocare a
diferenţialului asigură frânarea roţii respective, asigurând transferul momentului către roata cu aderenţă superioară;

23. Indicaţi piesa care asigură transmiterea momentului motor de la cutia de viteze la diferenţial la un autocamion 4x2?

- arbore cardanic;

24. Câte axe are un autovehicul 4x2 cu transmisie longitudinală şi care este rolul acestora?

- 2 axe: una de direcţie şi una motoare;

25. Indicaţi puntea (axa) ale cărei roţi sunt roţi de direcţie în cazul unui autovehicul în varianta 4x2?

- puntea faţă;

26. Ce reprezintă cifra 255 la un pneu cu marcajul 255/70 R22?

 - lăţimea secţiunii anvelopei exprimată în mm.;

27. Ce reprezintă cifra 60 la o anvelopă cu marcajul 295/60 R22,5?

- raportul dintre înălţimea secţiunii anvelopei şi lăţimea secţiunii anvelopei exprimat procente;

28. Ce reprezintă cifra 22 la un pneu cu marcajul 255/70 R22?

- diametrul jantei în inch;

29. Ce reprezintă cifra 22,5 la un pneu cu marcajul 315/70 R22,5?

- diametrul jantei şi respectiv diametrul cercului interior al anvelopei exprimat în inch;

30. Ce semnificaţie are litera R la o anvelopă cu marcajul 315/70 R22,5?

- indică faptul că este o anvelopă cu carcasă în construcţie radială;

31. Ce reprezintă litera L la o anvelopă cu marcajul 315/60 R22,5 152/148L?

- indicele de viteză;

32. Ce informaţie oferă indicele de viteză în cazul unei anvelope?

- viteza maximă la care este proiectată să ruleze în siguranţă o anvelopă;

33. Ce informaţie oferă indicele de sarcină în cazul unei anvelope?

- capacitatea maximă de încărcare a anvelopei exprimată în kg;

34. Ce trebuie să aveţi în vedere la controlul şi refacerea periodică a presiunilor din pneuri?

- operaţiunile de refacere a presiunilor să se efectueze la rece;

- presiunea să fie conformă cu recomandările precizate de fabricant;

35. Indicaţi 2 elemente care intră în compunerea suspensiei autovehiculului?

- elemente elastice: arcuri, perne de aer;

- amortizoare;

- elemente de ghidare;

36. Ce sistem al autovehiculului este proiectat pentru a fi utilizat la parcurgerea pantelor lungi?

- sistemul de frânare de încetinire;

37. Asupra căror roţi ale autovehiculului acţionează în mod indirect sistemele de frânare de încetinire?

- roţilor motoare;

38. Cum se poate prelungi durata de funcţionare a frânei de serviciu? Indicaţi 2 modalităţi.

- utilizarea inerţiei;

- utilizarea frânei de încetinire;

- frânare lină/treptată;

39. Care este rolul dispozitivului ABS?

- previne blocarea roţilor şi creşte eficienţa de frânare;

40. Asupra cărui sistem al autovehiculului intervine sistemul ABS?

- asupra sistemului de frânare de serviciu;

41. Enumeraţi 2 avantaje ale sistemelor care previn blocarea roţilor?

- reducerea spaţiului de frânare;

- mărirea stabilităţii vehiculului;

- utilizarea raţională a coeficientului de aderenţă;

42. Asupra cărui element al transmisiei acţionează în mod direct retarderul activat – realizând prin frânarea acestui element încetinirea
autovehiculului?

- asupra arborelui de ieşire din cutia de viteze;

43. Indicaţi un dezavantaj/risc al blocării roţilor în timpul unei frânări de urgenţă?

- creşte spaţiul de frânare;

- pierderea stabilităţii autovehiculului;

44. Cum procedaţi pentru a face motorul să acţioneze ca o frână şi cum puteţi mări forţa de frânare astfel realizată?

- motorul trebuie să fie cuplat cu transmisia autovehiculului, nu se mai accelerează si dacă se doreşte un efect mai mare se selectează o treaptă de
viteză inferioară;

45. În ce condiţii de stare a carosabilului trebuie să evitaţi, respectiv să dovediţi prudenţă la folosirea retarderului?

- în condiţiile în care carosabilul este acoperit cu polei sau gheaţă;

46. Indicaţi unul din cazurile în care trebuie să evitaţi, respectiv să dovediţi prudenţă la folosirea retarderului?

- în condiţiile în care carosabilul este acoperit cu polei sau gheaţă;

- în condiţiile în care carosabilul este acoperit cu zăpadă, noroi sau mâzgă;

47. Indicaţi un risc pe care trebuie să-l aveţi în vedere la utilizarea retarderului dacă carosabilul are aderenţă redusă?

- derapajul punţii motoare;

- pierderea stabilităţii autovehiculului;

48. Eficacitatea dispozitivelor contra blocării roţilor este mai mare pe drumuri cu aderenţă?

- scăzută;

49. Cum se sancţionează în trafic nerespectarea perioadelor de conducere sau de odihnă?

- amendă contravenţională şi imobilizarea vehiculului;

50. Viteza maximă reglată la limitatoarele de viteză care echipează autovehicule concepute şi construite pentru transportul de mărfuri, nu trebuie
să depăşească?

- 90 km/h;

51. Ce se înţelege prin săptămâna de lucru conform Reg. 561/2006?

- perioada cuprinsă între luni ora 0.00 – duminică ora 24.00;

52. Care este durata zilnică de conducere?

- 9 ore: poate fi prelungită la 10 ore de 2 ori pe săptămână;

53. Care este timpul de conducere zilnică normală al unui conducător auto?

- 9 ore;

54. La câte ore se poate extinde durata de conducere zilnică şi de câte ori pe săptămână?

- 10 ore, de două ori pe săptămână;

55. Durata de conducere săptămânală nu trebuie să depăşească?

- 56 ore;

56. Durata totală de conducere pentru 2 săptămâni consecutive nu trebuie să depăşească?

- 90 ore;

57. În săptămâna curentă aţi condus 20 de ore. Câte ore puteţi să conduceţi în următoarea săptămână?
- 56 ore;

58. În săptămâna curentă aţi condus 56 de ore. Câte ore puteţi conduce în săptămâna următoare?

- 34 de ore;

59. După 4,5 ore de conducere, conducătorul auto trebuie să facă o pauză de?

- 45 minute;

60. Potrivit Reg. CE 561/2006 pauza de 45 min. poate fi înlocuită cu?

- o pauză de cel puţin 15 min. şi o alta de cel puţin 30 de min;

61. Ce trebuie să facă un conducător auto care a condus 9 ore într-o zi şi intenţionează să mai conducă 45 min?

- ia o pauză de minim 45 minute şi mai conduce 45 minute, dacă în săptămâna respectivă a mai extins cel mult odată timpul zilnic de conducere la
10 ore;

62. Perioada de repaus zilnic normală este de cel puţin?

- 11 ore consecutive;

63. Perioada de repaus zilnic redusă pentru conducătorii auto este de?

- minim 9 ore dar mai puţin de 11 ore;

64. Perioada de repaus zilnic normală poate fi luată în perioade separate a căror durată însumată trebuie să fie de minim?

- 12 ore;

65. Perioada de repaus zilnic normală poate fi în 2 perioade separate: Indicaţi care este durata acestora şi ordinea în care trebuie luate?

- 3 ore + 9 ore;

66. Câte perioade de repaus zilnic reduse poate efectua un conducător auto între două perioade de repaus săptămânal?

- 3 perioade;

67. Perioada de repaus săptămânal normală este de?

- 45 de ore

68. Ce durată are perioada de repaus săptămânal normală?

- 45 de ore;

69. Perioada de repaus săptămânal nu poate fi redusă la mai puţin de?

- 24 de ore;

70. Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de repaus săptămânal redusă de 30 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în
compensare şi în ce interval de timp?

- 15 ore până la sfârşitul următoarelor 3 săptămâni;

71. Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de repaus săptămânal redusă de 24 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în
compensare şi în ce interval de timp?

- 21 de ore până la sfârşitul următoarelor 3 săptămâni;

72. Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de repaus săptămânal redusă de 25 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în
compensare şi în ce interval de timp?

- 20 de ore până la sfârşitul următoarelor 3 săptămâni;

73. În ce interval de timp trebuie recuperate orele de odihnă săptămânală neefectuate?

- următoarele 3 săptămâni;

74. Care este durata perioadei de repaus a unui conducător auto şi în ce interval de timp trebuie luată raportat la ultima perioadă de repaus, în cazul
conducerii autovehiculului în echipaj?
- minim 9 ore în 30 de ore;

75. Ce informaţii trebuie să menţioneze conducătorul auto la introducerea diagramei în aparatul tahograf?

- nume şi prenume;

- localitatea de plecare;

- data;

- nr. de înmatriculare;

- km la plecare;

76. Ce informaţii trebuie să menţioneze conducătorul auto la scoaterea diagramei din tahograf?

- localitatea în care se află;

- data;

- km la sosire;

77. În ce situaţii conducătorul auto trebuie să consemneze date/informaţii pe partea verso a diagramei tahograf?

- la schimbarea autovehiculului în timpul aceleiaşi zile;

- la defectarea aparatului tahograf;

78. Ce obligaţii are conducătorul auto în cazul defectării aparatului tahograf?

- să consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate;

79. În ultimile 10 zile aţi fost în concediu de odihnă. Ce trebuie făcut în această situaţie având în vedere că în cazul unui control în trafic trebuie să
prezentaţi diagramele tahograf din ziua curentă şi ultimile 28 de zile?

- pentru cele 10 zile de concediu se prezintă formularul de atestare a concediului (formularul de liber);

- pentru zilele în care a lucrat se prezintă diagramele tahograf;

80. Conduceţi un autovehicul în echipaj cu tahograf digital. Cu ce ocazii introduce conducătorul auto locaţia utilizând funcţia tahografului digital
de introducere manuală a datelor?

- la începutul şi sfârşitul zilei de lucru;

81. În timpul unei curse cardul tahograf al şoferului este furat. Cât timp poate conduce şoferul fără card?

- maxim 15 zille sau mai mult dacă este necesar ca vehiculul să ajungă la sediu;

82. Pe un raport de activitate printat din memoria tahografului digital apare următoarea combinaţie de pictograme: . Care este semnificaţia
acesteia?

- card introdus în timpul conducerii;

83. Care este perioada maximă de valabilitate a cartelei tahografice a conducătorului auto?

- 5 ani;

84. Pe un raport de activitate printat din memoria tahografului digital apare următoarea combinaţie de pictograme: . Care este semnificaţia
acesteia?

- conducere fără card introdus în aparatul tahograf;

85. Enumeraţi 3 elemente ce ţin de stilul de conducere pentru reducerea consumului de combustibil şi a poluării?

- conducere raţională: accelerare, frânare, anticipare, prevenire, utilizarea raţională a treptelor de viteză a.î. să se utilizeze gama de turaţii marcată
cu verde pe turometru;

86. Indicaţi o posibilitate de exploatare a motorului şi a cutiei de viteze care contribuie la reducerea consumului de combustibil?

- să se utilizeze, atât cât permite motorul, treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze;
- utilizarea treptelor schimbătorului de viteze a.î. să se asigure funcţionarea motorului în plaja de turaţii delimitată prin marcajul de culoare verde
pe turometru;

87. Indicaţi un dezavantaj al utilizării motorului la turaţii joase, inferioare intervalului evidenţiat pe turometru prin marcaj de culoare verde?

- creşte consumul de combustibil;

- riscul apariţiei şocurilor mecanice în transmisie;

88. Cum influenţează frânările puternice şi accelerările rapide consumul de combustibil?

- amândouă cresc consumul de combustibil;

89. Indicaţi 2 motive pentru care se recomandă exploatarea motorului în zona de turaţii marcată cu verde pe turometru?

- consum redus de combustibil;

- moment motor maxim;

90. Indicaţi 3 consecinţe asupra forţei de tracţiune şi a consumului de combustibil la funcţionarea motorului în regimul de turaţii marcat cu roşu pe
turometru?

- scade forţa de tracţiune;

- creşte consumul de combustibil;

. solicitări mecanice şi termice ale motorului mari;

91. Indicaţi 3 elemente ale conducerii preventive?

- vigilenţa;

- prevederea;

- îndemânarea;

- judecata;

- cunoştinţele teoretice şi practice;

92. Care este scopul utilizării luminilor de întâlnire pe timp de zi?

- îmbunătăţirea vizibilităţii vehiculelor în trafic;

93. Ce se înţelege prin distanţa de oprire?

- suma dintre distanţa parcursă în timpul de reacţie şi distanţa de frânare;

94. Ce semnificaţie are expresia timp de reacţie al conducătorului auto?

- intervalul de timp dintre momentul observării unui obstacol şi cel al acţionării frânei;

95. Cum se numeşte intervalul de timp dintre momentul observării unui obstacol şi cel al acţionării frânei?

- timp de reacţie;

96. Efectuaţi un viraj la dreapta cu un autocamion/autobuz. Pentru ce roată a punţii spate trebuie să vă asiguraţi în ceea ce priveşte poziţia şi
traiectoria ei?

- roata de pe partea dreaptă;

97. Sistemul de control al tracţiunii (ASR) este proiectat pentru?

- împiedicarea ruperii aderenţei pneului cu solul la accelerare;

98. Care este rolul oglinzilor de proximitate (unghi mort)?

- oferă şoferului o mai bună vizibilitate şi îi permite să vadă dacă în apropierea vehiculului său nu s află o persoană, un biciclist sau un alt vehicul,
în special la schimbarea direcţiei de mers;

99. Indicaţi 3 factori ce nu ţin de construcţia şi parametrii sistemului de frânare care influenţează distanţa de frânare?
- viteza, masa vehiculului, aderenţa;

100. Indicaţi 2 factori care sporesc pericolul de răsturnare în curbe?

- viteza mare;

- poziţia înaltă a centrului de greutate în raport cu solul;

101. Ce pericol prezintă un un autovehicul cu centrul de greutate aflat la o înălţime mare faţă de sol la deplasarea în curbe?

- pericol de răsturnare;

102. Indicaţi o consecinţă a supraîncărcării autovehiculului asupra siguranţei circulaţiei?

- creşte distanţa de frânare;

- poate afecta stabilitatea , maniabilitatea autovehiculului;

103. Care este poziţia corectă a mâinilor pe volan raportat la cadranul unui ceas? Indicaţi un argument în susţinerea răspunsului.

- orele 9 şi 15;

- permite manevre rapide şi de amploare;

- diminuează efectele pe care un impact le poate avea asupra şoferului;

104. Care sunt forţele care se opun înaintării autovehiculului? Indicaţi 3 dintre ele:

- forţa de rulare, aerodinamică, de gravitaţie şi de inerţie;

105. Ce valoare are forţa de inerţie la viteza constantă?

- este nulă;

106. Cum poate diminua un conducător auto forţa centrifugă?

- prin reducerea vitezei la abordarea curbelor;

107. Care este dependenţa dintre forţa centrifugă şi viteza autovehiculului?

- forţa centrifugă este proporţională cu pătratul vitezei;

108. Cu ce se pedepseşte transportul ilegal de substanţe halucinogene?

- este infracţiune, cu închisoare;

109. Cu ce ocazii în timpul efectuării unui transport se recomandă efectuarea controalelor de securitate asupra vehiculului pentru înlăturarea
posibilităţilor de infiltrare a imigranţilor ilegali?

- la fiecare oprire de pe itinerar;

110. În raport cu factorii care concură la siguranţa rutieră, cele mai multe accidente de circulaţie au drept cauză?

- erorile umane;

111. La ce tip de tamponări se înregistrează cele mai grave consecinţe?

- la tamponările frontale;

112. Care este procentul mediu din totalul accidentelor din Europa cauzate de oboseală?

- 20%;

113. Care este cauza principală a accidentelor produse prin lovire din spate?

- distanţa de siguranţă insuficientă;

114. Indicaţi 2 categorii de participanţi la trafic dintre cele mai vulnerabile?

- pietonii, bicicliştii, căruţaşii, motocicliştii;

115. La ce intervale de timp trebuie să efectueze examinarea medicală şi psihologică conducătorii auto (marfă sau persoane)?
- 1 an examinarea medicală şi 1 an examinarea psihologică;

116. Indicaţi cel puţin 2 factori care pot provoca instalarea mai rapidă a stării de oboseală?

- lipsa somnului sau odihnă insuficientă;

- alimentaţie prea grasă sau neechilibrată;

117. Indicaţi 2 factori care diminuează capacitatea de conducere?

- oboseala, alcoolul, medicamentele, drogurile;

118. Indicaţi 2 efecte ale consumului de alcool privind capacitatea de conducere?

- reducerea câmpului vizual;

- evaluarea greşită a vitezelor;

- diminuarea capacităţii de gândire;

119. Indicaţi 3 factori legaţi de comportamentul conducătorulu auto care pot cauza oboseala?

- lipsa somnului;

- alimentaţie inadecvată;

- alimentaţie insuficientă, prtea grasă sau neechilibrată;

120. Ce leziuni poate produce pe termen lung reglarea necorespunzătoare a postului de pilotaj şi a spătarului?

- leziuni ale coloanei vertebrale;

121. Ce se va scrie pe biletul, care se prinde lângă garoul aplicat unei persoane cu hemoragie puternică, rănit în urma unui accident de circulaţie?

- ora şi minutul aplicării garoului;

122. Ordinea în intervenţie pentru acordarea primului ajutor unei persoane ce a suferit mai multe leziuni este?

- degajarea căilor respiratorii;

- oprirea hemoragiilor;

- imobilizarea fracturilor;

123. Ce funcţii ale unei persoane accidentate trebuie să verificaţi că sunt asigurate înainte de a trece la transportarea acesteia?

- funcţiile respiratorie şi circulatorie;

124. Cum este indicat să se procedeze cu un rănit care prezintă leziuni ale coloanei vertebrale?

- este indicat să nu fie mişcat până la sosirea salvării;

125. La un tahograf digital combinaţia de pictograme semnifică:

R: Introduceţi sau confirmaţi locaţia sfârşitului perioadei de lucru.

PERSOANE

125. Cu ce tip de autovehicule se efectuează transportul rutier public de persoane?

- autovehicule destinate transportului de persoane care prin construcţie şi echipare au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului
auto;

126. Ce se înţelege prin document de transport în cazul transportului naţional contra cost de persoane prin servicii ocazionale?

- documentul de control format din foi detaşabile;

127. În cazul transportului naţional contra cost de persoane prin servicii regulate, prin document de transport se înţelege?
- licenţa de traseu;

128. În cazul transportului interjudeţean contra cost de persoane prin servicii regulate, licenţa de traseu este valabilă numai însoţită de următorul
document?

- graficul de circulaţie;

129. Ce tip de transport desfăşoară o intreprindere care îşi transportă zilnic, cu autobuzul, muncitorii la şi de la punctele de lucru?

- transport rutier în cont propriu;

130. Cum se numeşte parcursul care asigură legătura dintre capetele de traseu de plecare şi destinaţie pe care se execută servicii regulate de
transport persoane?

- traseu;

131. Care este principala dv. responsabilitate în calitate de conducător auto care efectuează transport de persoane?

- siguranţa şi confortul pasagerilor;

132. Indicaţi 3 comportamente/atitudini/factori care pot crea o imagine profesională bună pentru conducătorul auto?

- ţinuta vestimentară adecvată;

- dialogul corect şi politicos;

- tonusul ridicat;

- forma fizică bună;

- starea generală a autovehiculului;

133. Indicaţi 2 moduri de comunicar/comportament cu pasagerii care trebuie evitate?

- agresivitate verbală sau în gesturi;

- curiozitate supărătoare;

- nelăsarea pasagerilor să se exprime;

134. Ce condiţii trebuie să îndeplinească un conducător auto pentru a putea fi angajat să efectueze transport public de persoane?

- să posede permis de conducere valabil pentru categoria D1 sau D;

- să fie apt din punct de vedere medical şi psihologic;

- să deţină certificat de pregătire profesională;

135. Inspecţia tehnică periodică la autobuzele destinate transportului de persoane se efectuează periodic la intervale de?

- 6 luni de la ultima ITP.

STUDII DE CAZ CPI P

De retinut

COMUNE

1.Sistemul de reglaj adaptiv al vitezei (adaptive cruise control - ACC), denumit şi autopilot adaptiv:

- ajută conducătorul auto la mersul în coloană;

- menţine automat distanţa corectă faţă de vehiculul aflat în faţă în funcţie de viteza cu care se circulă;

- evită coliziunile din spate.

2. Rolul şi avantajele utilizării sistemului de ajutor la pornirea în rampă (Hill Holder):

rol:

- la pornirea în rampă previne deplasarea vehiculului spre spate în timpul mutării piciorului de pe pedala de frână pe cea de acceleraţie;

avantaje:

- elimină riscul opririi motorului la pornirea în rampă;

- evită patinarea excesivă a ambreiajului;

- reduce uzura anvelopelor.

3. Avantajele utilizării sistemului pentru evitarea suprasolicitării frânei de serviciu (sistemul de frânare de încetinire);

- reduce uzura frânei de serviciu;

- măreşte durata de utilizare a componentelor frânei de serviciu;

- evită supraîncălzirea componentelor de fricţiune ale frânei de serviciu;

- evită supraîncălzirea pneurilor, etc

4.Avantaje ale conducerii ecologice (EcoDriving):

- scăderea consumul de combustibil;

- reducerea uzurilor cauzate de funcţionarea vehiculului;

- reducerea poluării produse prin arderea combustibilului şi prin uzuri;

- reducerea poluării fonice;

- creşterea siguranţei circulaţiei;

- reducerea costurilor de exploatare, etc.

5.Elemente necesare adoptării unui stil de conducere economic şi ecologic:

- utilizarea optimă a vitezei şi a rapoartelor cutiei de viteze;

- asigurarea funcţionării motorului în plaja de turaţii economică, marcată cu verde pe turometru;

- utilizarea inerţiei vehiculului;

- accelerări moderate;

- frânare lină/treptată,;

- utilizarea combinată a frânelor şi a frânei de încetinire.

6. Efecte negative ale problemelor familiale asupra conducătorului auto:

- stres;

- reducerea atenţiei;

- reducerea concentrării;

- reacţii întârziate;

- reducerea capacităţilor de prevedere, de analiză a situaţiilor din trafic.

7. Efectele pe termen lung ale stresului ocupaţional la conducătorii auto:

- risc producere accidente de muncă;

- risc de îmbolnăvire;

- alterează starea fizică şi psihică;

- număr mare de zile de concediu medical;

- risc crescut de incapacitate de muncă;

- necesitatea schimbării locului de muncă pe motive medicale, etc.

8. Posibilităti/solutii care pot diminua stresul conducătorilor auto:

- odihnă suficientă;

- evitarea circulaţiei pe timp de noapte;

- alegerea traseului pentru evitarea aglomeraţiilor şi/sau a zonelor în care apar de regulă ambuteiaje;

- planificarea deplasării astfel încât să se poată respecta pauzele regulamentare;

- planificarea şi alegerea locurilor pentru efectuarea timpilor de odihnă;

- poziţie corectă din punct de vedere ergonomic la volan, etc.

9.Factori ce ţin de conducătorul auto care influenţează negativ timpul de reacţie:

- oboseala;

- consumul de băuturi alcoolice;

- consumul de medicamente contraindicate conducerii autovehiculelor;

- consumul de droguri, etc.

10.Factori care nu ţin de conducătorul auto şi care influenţează negativ distanţa de frânare:

- defecţiuni la sistemul de frânare;

- uzura avansată a pneurilor;

- felul şi starea drumului;

- condiţiile meteorologice;

- masa încărcăturii;

- repartizarea necorespunzătoare a încărcăturii pe axe.

11.Efecte nefavorabile ale medicamentelor contraindicate conducătorilor auto:

- somnolenţă; ameţeală; oboseală; reducerea reflexelor; cefalee; reducerea capacităţii de analiză a situaţiilor din trafic, etc.

12.Elemente avute în vedere pentru a adopta şi menţine o poziţie corectă la volan:

- adoptarea şi menţinerea unei poziţii confortabile dpdv ergonomic;

- adoptarea şi menţinerea unei poziţii corecte dpdv al vizibilităţii faţă, spate, aparatură de bord;

- adoptarea şi menţinerea unei poziţii care nu incomodează la manevrarea volanului;

- adoptarea şi menţinerea unei poziţii care nu incomodează schimbarea treptelor de viteză, acţionarea dispozitivelor.

13.Factori care pot afecta capacitatea de conducere:

- alimentaţie insuficientă, prea grasă, neechilibrată;

- sedentarismul;

- consumul de alcool;

- consumul de droguri;

- consumul de medicamente care afectează capacitatea de conducere, etc.

14. Factori care contribuie la asigurarea unei forme fizice si mentale bune:

- alimentaţie raţională şi echilibrată, suficientă;

- evitarea alimentelor prea grase;

- odihnă suficientă;

- exerciţii fizice;

- nu se consumă alcool, droguri, medicamente care afectează capacitatea de conducere, etc.

15.Factori/situaţii în care un conducător auto poate fi tentat să circule cu o viteză neadaptată sau peste limita admisă:

- oboseala;

- tendinţa de a ajunge mai repede la destinaţie;

- supraevaluarea propriei competenţe;

- supraestimarea sau necunoaşterea performanţelor dar şi limitelor autovehiculelor, etc.

16.Elemente/factori funcţie de care trebuie adaptată viteza de circulaţie:

- faţă de vehiculul care circulă în faţă;

- corelarea vitezei cu vizibilitatea;

- funcţie de aderenţă;

- funcţie de intensitatea traficului;

- funcţie de caracteristicile drumului;

- funcţie de masa autovehiculului;

- viteză limită legală.

17.Situaţii (cazuri) în care se poate valorifica în mod raţional inerţia autovehiculului:

- la pregătirea abordării unui sector de drum în rampă;

- la încetinire - în mod combinat cu utilizarea controlată a sistemelor de frânare;

- la schimbarea treptelor de viteză, în cazul circulaţiei în pantă, inclusiv la demarajele efectuate în pantă, etc.

18. Aspecte urmărite în activitatea de verificare periodică a nivelului lichidelor şi lubrifianţilor:

- refacerea nivelului acestora, daca este cazul, raportat la marcajele de minim şi maxim;

- urmărirea consumurilor de lichide şi lubrifianți ce se pot înregistra pe parcursul exploatării;

- identificarea eventualelor modificări calitative ale acestora ( culoare, miros, vâscozitate)

19. Verificări tehnice înainte de plecarea in cursă:

- nivelul uleiului de motor;

- nivelul lichidului de racire;

- nivelul lichidului pentru spălarea parbrizului;

- verificarea franelor;

- verificarea direcţiei;

- verificarea semnalizatoarelor şi a luminilor, etc.

20. Elemente avute în vedere la întreţinerea motorului care au implicaţii asupra consumului de combustibil şi a performanţelor motorului:

- schimbarea periodică la intervalele recomandate a uleiului de motor;

- schimbarea periodică la intervalele recomandate a filtrelor de ulei;

- schimbarea periodică la intervalele recomandate a filtrelor de combustibil;

- schimbarea periodică a filtrelor de aer;

- utilizarea uleiului recomandat de către constructor;

- schimbarea la intervalele recomandate a lichidului de răcire, etc.

21.Verificări efectuate la intreţinerea zilnică la sistemul de franare:

- etanşeitatea conductelor, recipientelor, furtunelor de legatură dintre autotractor şi semiremorcă;

- fixarea conductelor, recipientelor;

- control vizual al discurilor de frână, etc.

22. Cauza scăderii efectului de frânare la utilizarea continuă şi îndelungată a retarderului hidraulic:

- creşterea temperaturii uleiului şi a lichidelor de răcire.

23. Modalităţi prin care se poate mări durata de funcţionare a componentelor frânei de serviciu:

- utilizarea retarderului;

- utilizarea frânei de motor;

- utilizarea raţională a inerţiei vehiculului;

- anticipare trafic şi conducere cât mai constantă fără frânări bruşte, etc.

24. Componentele lanțului de transmitere a momentului motor de la motor la roți la un autovehicul 4x2 de transport marfă cu tracțiune spate:

- motor - ambreiaj - cutie de viteze – cardan - diferențial - arbori planetari - roți.

25.Elemente avute în vedere în cadrul pregătirilor pentru plecarea în cursă la stabilirea itinerarului (cursei):

- categoriile de drum pentru a nu depăşi limitele masice maxime admise;

- dacă există poduri sau tuneluri care pot avea restricţii;

- utilizarea optimă a reţelei de drumuri;

- evitarea zonelor aglomerate sau în care se produc de regulă ambuteiaje;

- planificarea deplasării astfel încât să se poată respecta pauzele regulamentare;

- planificarea şi alegerea locurilor pentru efectuarea timpilor de odihnă;

- taxe care trebuie achitate, etc.

26. Consecinţe ale circulaţiei cu presiunea din pneuri scazută:

- creşterea semnificativă a consumului de combustibil;

- creşterea rezistenţei la rulare;

- uzura prematură a anvelopelor;

- supraîncălzirea pneurilor;

- acţionare îngreunată a direcţie.

27.Consecințe ale deplasarii pe autostradă, într-o zi caniculară, asupra pneurilor:

- crește presiunea în pneuri;

- supraîncălzirea pneurilor;

- explozia pneului

28. Posibilități prin care conducătorul auto poate asigura o exploatare rațională a anvelopelor și mărirea duratei lor de utilizare:

- menținerea presiunii corespunzătoare;

- evitarea suprasarcinii;

- evitarea excesului de viteză;

- evitarea frânărilor puternice.

29.Cauze care pot provoca incalzirea excesivă a anvelopelor:

- rularea în condiţii de suprasarcină;

- rularea cu presiunea în anvelope mai mică decât cea indicată de constructor.

30.Oprirea autovehiculului în situaţia producerii exploziei unui pneu de la puntea din faţă:

- se menţine o traiectorie sigură;

- se frânează cu precauţie;

- se utilizează o treaptă inferioară de viteză

31. Măsuri de protecţie la schimbarea unei roţi:

- asigurarea vehiculului cu frâna de staţionare;

- blocarea roţilor cu calele de blocare;

- montarea cricului pe suprafeţe sigure;

- respectarea instrucţiunilor de utilizare a cricului;

- utilizarea unui cric adecvat;

- nu se patrunde sub vehicul cu nicio parte a corpului.

32.Măsuri care se iau atunci când se constată fum la roata din spate:

- oprirea autovehiculului;

- acţionarea frânei de staţionare;

- oprirea motorului;

- deschiderea uşilor pentru coborârea pasagerilor;

- intreruperea circuitului de la bateria de acumulatoare;

- identificarea sursei de foc;

- informare servicii de urgenţă;

- utilizarea stingătoarelor, dacă stingerea incendiului se poate face fără pericol;

- semnalizarea locului prin amplasarea triunghiurilor reflectorizante.

33. Verificarea anvelopelor se referă la:

- inspecţia vizuală pentru a depista eventualele tăieturi, fisuri, umflături sau deteriorări ale benzii de rulare;

- verificarea adâncimii benzii de rulare;

- verificarea şi reglarea presiunii la rece;

- verificarea şi reglarea presiunii la valoarea prescrisă de constructor;

- verificarea privind echiparea cu anvelope corespunzătoare pe timp de iarnă/vară

34. Verificarea anvelopelor pe timp de iarnă:

- puntea motoare să fie echipată cu anvelope de iarnă;

- anvelopele de iarnă să fie corect montate;

- verificarea adâncimii benzii de rulare la toate anvelopele;

- verificarea presiunii în pneuri (la rece) şi refacerea la valorile recomandate de constructor, etc.

35. Verificarea compartimentului motor înainte de plecarea în cursă:

- nivelul: uleiului motor, lichidului de răcire, lichidului pentru spălarea parbrizului;

- identificarea eventualelor scurgeri de lichide;

- etanşeităţi;

- starea curelelor de angrenare.

36. Pe un drum în pantă acoperit cu zapadă pentru a efectua manevra de oprire:

- se trece într-o treaptă inferioară a vitezei, folosind cu precauţie frâna de serviciu, deoarece autovehiculul se află în coborâre.

37. Condiţii meteorologice în care se recomandă prudenţă în utilizarea retarderului:

- temperaturi scăzute combinate cu fenomene gen ploaie, burniţă, ninsoare care pot favoriza formarea poleiului sau acoperirea drumului cu
chiciură, zăpadă;

- scade aderenţa pneu-parte carosabilă.

38. Situaţii în care pot apărea şocuri în transmisie la utilizarea tempomatului:

- la acţionarea pedalei de acceleraţie;

- la acţionarea pedalei de frână;

- la dezactivarea tempomatului.

39. Cazuri care pot conduce la creşterea pericolului de răsturnare în curbe:

- centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţime mare în raport cu solul;

- neadaptarea vitezei înainte de abordarea curbei;

- bruscarea volanului în curbă;

- frânarea bruscă sau necontrolată pe parcursul abordării curbei, etc.

40. Controale de securitate efectuate înainte de plecarea în cursă şi pe traseu (cu ocazia opririlor când autovehicolul nu a fost în raza lui de
observare) pentru a preveni eventuale acte de infracţionalitate transfrontalieră privesc:

- interiorul vehiculului; - compartimente interioare şi exterioare; - toaleta; - încuietori; - echipamentul de securitate şi siguranţă;

- listă pasageri; - bagaje, etc.

41. Cum se procedează la schimbarea autoveculului din motive tehnice în ceea ce priveşte utilizarea diagramelor tahograf:

- se notează pe partea verso a diagramei tahograf numărul de înmatriculare al noului autovehicul şi ora la care s-a efectuat schimbarea.

42. În situaţia în care se schimbă un autovehicul care a fost echipat cu tahograf digital cu unul care este echipat cu tahograf analog, dovada
activităţilor din ziua curentă se face cu:

- cartela tahografică;

- diagrama tahograf din aparatul celui de-al doilea autovehicul.

43. Dovada respectării reglementărilor în vigoare privind perioadele de conducere, odihnă şi pauze, în situaţia conducerii unui autovehicul echipat
cu tahograf analog şi a reluării activităţii după o perioadă de concediu medical sau de odihnă:

- cartela tahografică;

- diagrama tahograf pentru ziua în curs;

- diagramele tahograf care să acopere 28 de zile;

- formularul pentru atestarea activităţilor de concediu.

44. Aspecte urmărite la sistemul de iluminare şi semnalizare:

- elementele sistemului de iluminare şi semnalizare să fie curate;

- elementele sistemului de iluminare şi semnalizare să fie în bună stare de funcţionare;

- vehiculul să fie văzut şi identificat de ceilalţi participanţi la trafic.

45. Echipamentul minimal de siguranţă al autovehiculului conţine:

- stingătoare; - triunghiuri reflectorizante; - lampă portabilă de iluminare; - trusă medicală; - vestă reflectorizantă, etc.

46. Acţiuni la acordarea primului ajutor persoanelor rănite intreprinse în ordinea în care trebuie luate:

- evaluarea locului accidentului;

- semnalizarea şi delimitarea zonei de pericol;

- apel 112;

- acordarea primului ajutor;

- protejarea urmelor de la locul accidentului, etc.

47. După efectuarea evaluării unei victime care respiră, are puls dar este inconştientă, aceasta trebuie aşezată:

- în poziţia laterală de siguranţă.

48. Factori care pot cauza explozia unei anvelope:

- viteza excesivă; - suprasarcina; - presiunea scazută în anvelope; - uzura excesivă.

49. Efectele oboselii care pot conduce la producerea unor evenimente rutiere:

- scăderea atenţiei; - scăderea concentrării; - somnolenţa; - creşterea timpului de reacţie; - aprecierea greşită a vitezei;

- diminuarea capacităţii de anticipare, prevedere, judecată sau de analiză a unor situaţii din trafic; - riscul de a adormi;

- asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei de călătorie.

50. Obligaţiile cond. auto în cazul defectării aparatului tahograf digital:

- se foloseşte o foaie temporară care se va ataşa la foaia de înregistrare sau se va păstra împreună cu cardul conducătorului auto şi pe care se vor
înscrie următoarele date:

- numele şi prenumele conducătorului auto;

- numărul cardului de conducător auto deţinut sau a permisului de conducere;

- informaţiile privind perioadele de timp neînregistrate sau imprimate eronat;

- semnătura conducătorului auto